SI SARUTUL ARE O BOALA

- MONONUCLEOZA
INFECTIOASA
•Este o boala infectioasa acuta si benigna
provocata de virusul Epstein-Barr, fiind un virus
ADN din familia herpesvirusurilor.
•Transmiterea virusului, slab contagioasa, se
face, in principal, pe calea salivei, de unde si
denumirea de "boala sarutului" data uneori
mononucleozei infectioase.Transmiterea:
aeriana, prin picaturi; direct, prin sarut; prin
obiecte contaminate recent cu secretii; rar prin
transfuzii
•Receptivitate: generala, crescuta
pentru formele inaparente
• Imunitate: virusul poate persista în stare de
latenta în organismul uman, producand
sindroame limfoproliferative. Aceasta afecteaza
mai ales adolescentii si adultii tineri.
• Vindecarea intervine, in general, spontan, dar
astenia poate persista mai multe luni.
• Afectiunea apare frecvent, peste 90% din
populatia adulta avand anticorpi pentru infectia
cu virusul Ebstein-Barr. Cele mai multe infectii
sunt inaparente, boala aparand mai frecvent la
adolescenti si adultii tineri.
 Tabloul clinic
 Mononucleoza infectioasa are un tablou
clinic polimorf, uneori cu predominanta
unuia sau altuia din simptome, alteori
mbraca o forma monosindromica.
 Incubatia: 4-6 saptamani (30-50 de zile).
 Debutul este brusc sau gradat, cu cefalee,
febra, frison, anorexie, astenie. n forma
completa sunt prezente angina si
adenopatia.
•
Perioada de stare
- febra 39-40C care persista pana la 10-14 zile, mai
scazuta la copil, mai nalta si mai prelungita la adolescent;
• -angina, prezenta in 80 % din cazuri, cu amigdale
hipertrofice, congestionate, frecvent cu exudat bogat,
confluent, asemanator falselor membrane si care se
nsoteste de durere la deglutitie si halena. ntre ziua 3-7
este prezent un enantem cu picheteu hemoragic pe palat
si pe fraul limbii n circa 25 % din cazuri;
• -adenopatia prezenta n 100 % din cazuri, cu ganglioni
hipertrofiati, de dimensiuni variabile, cu senzatie de
tensiune dureroasa, fermi, duri la palpare, fara tendinta la
supuratie. Pot fi afectate toate grupele ganglionare (cel
mai frecvent ganglionii cervicali). Limfadenopatia poate
persista cateva saptamani;
• -splenomegalia moderata, prezenta n 70-80 % din cazuri,
atinge dimensiunile maxime la nceputul saptamanii a
doua, regresand n urmatoarele 7-10 zile;
 Continuare
-hepatomegalia relativ frecventa, e diagnosticata mai ales
prin teste de laborator. n 8-18 % din cazuri afectarea
hepatica e cu icter; cresterea TGP s-a evidentiat dupa a
doua saptamana de boala, iar tulburarile hepatice dispar
n cateva saptamani (nu s-a demonstrat cronicizarea
hepatitei mononucleozice);
-edem palpebral n peste 1/3 din cazuri;
-eruptia rujeoliforma, rubeoliforma sau scarlatiniforma,
uneori petesiala, poate fi indusa prin administrarea de
ampicilina sau amoxicilina;
-afectare pulmonara cu tuse uscata, paroxistica ce
nsoteste o pneumonie interstitiala mononucleozica (cu
sau fara reactie pleurala);
-afectare cardiaca (6%) cu modificari ECG usoare
(alungirea PR, ST sub/supradenivelat);
-afectare renala (6%) cu albuminurie si hematurie uneori
persistente.
 Evolutie:
• Febra scade în 2-3 saptamani, concomitent cu
remisia anginei si ameliorarea starii generale.
Persista adenopatia si modificarile
hematologice.In 1-2 % din cazuri, evolutia se
poate face cu recaderi.
• DIAGNOSTICUL DE LABORATOR este
esential. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un
examen serologic care verifica prezenta
anticorpilor specifici.
 Tratament:
- izolare, repaus 10-14 zile;tratament
simptomatic; tratament patogenic în
functie de organul cel mai afectat;
- tratamentul suprainfectiilor bacteriene;
corticoterapie la cazurile cu leziuni de
autoimunitate (purpura, anemie hemolitica,
neutropenie) sau în caz de hepatita severa
dar nu mai mult de 5-7 zile.
 Profilaxie si combatere:
• Masuri fata de izvorul de infectie
• izolarea cazurilor grave în spital,raportare
numerica, periodica.
• Masuri fata de caile de transmiter- se
recomanda pastrarea igienei
corespunzatoare individuale si colective.
• Masuri fata de receptivi -nu exista un
vaccin eficient mpotriva acestei infectii.