Cursul Nr. 5AT

Săptămâna nr.
6
Întocmirea şi analiza auditurilor energetice
1. Subiect: Audituri termoenergetice complexe
2. Disciplina: Auditul Termoenergetic
3. Profesor: Prof.dr.ing. Roxana Pătraşcu
4. Obiective
Aprofundarea cunoştinţelor fundamentale de conversia energiei, economia de

energie şi politica energetică, compatibilitatea sistemelor energetice cu mediul natural şi
social.
Cunoaşterea metodelor a mijloacelor şi sistemelor complexe de măsurare,

monitorizare şi control centralizat în termoenergetică şi în domeniul mediului. Stabilirea
modului de procesare a rezultatelor măsurării şi interpretarea rezultatelor, în vederea
elaborarii auditului termoenergetic.
Cunoaşterea şi aprofundarea problemelor energetice ale consumatorilor finali de

energie termică, transformatorilor de energie şi a problematicilor aferente tipurilor de surse
de energie şi amplasarea lor în raport cu consumatorii.
Utilizarea eficientă a energiei termice, cunoaşterea definiţiei şi rolului diverşilor

indicatori de performanţă energetică.
Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea etapizată a bilanţurilor energetice pe

diverse contururi simple şi complexe.
Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea etapizată a auditului energetic pe diverse

contururi simple şi complexe.
Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea şi implementarea programelor de

eficienţă energetică.
Rolul managerului şi auditorului energetic prin prisma serviciilor din domeniul

energetic, pe scena eficienţei energetice.
Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică.
5. Întocmirea şi analiza auditurilor energetice
Auditul energetic este o componentă fundamentală şi în acelaşi timp un instrument

de lucru al oricărui program de acţiune având ca obiectiv economisirea energiei.
Procedură complicată, uneori chiar meticuloasă, dar absolut necesară, întocmirea unui
audit energetic permite în final obţinerea unei imagini accesibile a modului în care fluxurile
de purtători de energie intră, se distribuie, se transformă şi se consumă în interiorul
conturului de bilanţ.
Auditul energetic pune în evidenţă schimburile cu exteriorul, schimburile între părţile

care alcătuiesc subiectul analizei şi modul în care sunt în final valorificate resursele
preluate din exterior. Sunt astfel identificate punctele unde se manifestă ineficienţa,
precum şi mărimea pierderilor cauzate de aceasta. Se constituie astfel baza viitoarelor
decizii având drept scop eficientizarea energetică a întregului sistem, care pot consta în
reorganizări, raţionalizări, îmbunătăţiri, modernizări, retehnologizări etc.
Este evident faptul că atât eforturile de identificare a punctelor de ineficienţă cât şi

baza de stabilire a unei strategii pe termen mediu prin intermediul planului de măsuri de
conservare a energiei vor avea o eficacitate cu atât mai mare cu cât analiza eficienţei
energetice pe bază de bilanţ este mai detaliată.
5.1 Auditul energetic al unei centrale proprii de cogenerare dintr-o întreprindere

industrială
În cazul surselor de energie direct utilizabilă, care intră în categoria

transformatorilor de energie, diferenţa între auditul energetic şi bilanţul energetic anual se
estompează. Această constatare este în mod evident valabilă pentru toate tipurile de
2
surse, nu numai pentru sursele interne aflate în perimetrul unor întreprinderi industriale.
Faptul se datorează specificului activităţii, care constă în conversia unei forme de energie
în alta. Prin urmare, atât efectul util cât şi efectul consumat al activităţii poate fi exprimat
prin intermediul unor puteri sau al unor cantităţi de energie. În aceste condiţii, singura
diferenţă între auditul energetic şi bilanţul energetic constă în faptul că ultimul
consemnează şi pierderile de energie, global sau clasificate pe mai multe categorii. Cum
aceste pierderi pot fi necesare şi în cazul întocmirii auditului energetic, atunci când se
caută fluxurile de energie care se risipesc şi soluţiile tehnice cele mai potrivite pentru a
reduce aceste fluxuri, diferenţa între audit şi bilanţ devine imperceptibilă şi irelevantă.
O sucursală a unei companii aparţinând sectorului de producere a ambalajelor din

hârtie şi carton din sudul Marii Britanii este alimentată cu energie electrică şi termică dintr-
o centrală proprie de cogenerare alcătuită dintr-o turbină cu gaze şi un cazan recuperator.
Instalaţia de turbină cu gaze (TG) este tip Ruston TB5000, cu puterea nominală de 3,5
MW la o temperatură a aerului atmosferic de circa 10 oC. Gazele evacuate din turbină sunt
apoi valorificate într-un cazan de abur recuperator tip Foster Wheeler Power Ltd., prevăzut
cu posibilitatea arderii suplimentare pe seama oxigenului aflat în exces în gazele de
ardere eşapate din turbină. Atât pentru camera de ardere a instalaţiei de turbină cu gaze
cât şi pentru arderea suplimentară în cazanul recuperator, combustibilul principal este
gazul natural (GN) iar combustibilul secundar este combustibilul lichid usor (CLU).
Cazanul recuperator (CR) poate produce fără ardere suplimentară un debit maxim
de abur saturat de 3,3 kg/s iar cu ardere suplimentară un debit maxim de abur saturat de
6,9 kg/s. Aburul produs de CR are presiunea cuprinsă între 14 şi 15 bar. Din debitul total
de abur produs de cazan, o parte este trimis ca atare spre unii dintre consumatorii finali,
iar restul este fie turbinat fie laminat în prealabil până la presiunea de circa 4 bar. Turbina
cu abur (TA), având o putere nominală de circa 0,6 MW, este de tip KKK cu
contrapresiune simplă şi fără prize regenerative. Ponderea consumatorilor care cer abur
de presiune mare şi respectiv a celor care cer abur de presiune mică nu este constantă pe
parcursul unei zile de lucru.
Instalaţia alcătuită din TG, CR şi TA constitue în principiu un ciclu mixt gaze-abur,

cu observaţia că turbina cu abur, instalată pentru a înlocui ventilul de laminare în anumite
3
situaţii, are o pondere puţin semnificativă în producţia totală de energie electrică. Având în
vedere parametrii aburului viu, ciclul termodinamic cu abur are performanţe foarte scăzute.
Trebuie precizat faptul că întreprinderea mai dispune de capacităţile instalate în

fosta centrală termică proprie, care include trei cazane de abur de tip Maxecon, având
fiecare capacitatea de circa 3,8 kg/s. Aceste cazane funcţionează pe gaz natural şi pe
combustibil lichid greu (CLG) şi pot interveni în situaţii accidentale sau în momentele în
care gazul natural, furnizat întreprinderii pe baza unui contract care admite întreruperi
anunţate în prealabil, nu este disponibil.
Tabelul 1. Caracteristicile combustibililor disponibili pentru ciclul combinat
Tipul Putere calorifică

Putere calorifică Dens. Preţ
Nr combus- superioară
inferioară (PCI) relativă USD/MWh
tibilului (PCS)
1 GN 34,94 MJ/m3N 38,75 MJ/m3N 0,73 9,5
2 CLG 40,00 MJ/kg 42,50 MJ/kg 0,97 9,0
Recurgerea la combustibilul lichid uşor (CLU) constitue o opţiune mult mai

costisitoare, costul unităţii de energie intrate cu combustibilul fiind în cazul CLU practic
dublu faţă de gazul natural. Din acest motiv, conducerea întreprinderii a stabilit să
păstreze două opţiuni gaz natural şi şi CLG.
La circa doi ani de la punerea în funcţiune a noii surse de energie, conducerea

companiei a comandat întocmirea unui audit la nivelul sucursalei, care a cuprins şi un
audit energetic separat al noii centrale de cogenerare. În acest scop, auditorul a utilizat
datele înregistrate pe parcursul ultimului an de activitate, complectate cu o serie de
măsurători care au avut ca scop să permită evidenţierea performanţelor ciclului mixt şi a
pierderilor sale de energie în câteva dintre cele mai probabile situaţii de funcţionare.
Analiza a avut şi scopul de a stabili performanţele reale ale noii CET la doi ani de la
punerea ei în funcţiune şi compararea acestora cu indicatorii previzionaţi în studiul de
4
fezabilitate întocmit cu circa trei ani în urmă. Proiectul fiind sprijinit financiar şi de către
agenţia britanică pentru mediu şi conservarea energiei, rezultatele acestei analize au fost
făcute publice pentru a servi drept exemplu altor companii dispuse să recurgă la soluţia
instalării unei surse proprii de energie electrică şi termică în condiţii similare.
Datele extrase din evidenţele contabile ale companiei sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2. Datele extrase din evidenţa contabilă a companiei pentru ultimul an financiar
Nr. Mărimea înregistrată în evidenţa contabilă UM Valoarea
1 Energie electrică produsă şi livrată GWh/an 24,5
2 Energie electrică exportată GWh/an 7,0
3 Energie electrică importată GWh/an 0,5
4 Energie electrică produsă şi consumată GWh/an 18,0
5 Energie termică produsă şi consumată GWh/an 81,0
6 Energie termică produsă în CR GWh/an 78,0
7 Energie termică produsă în CT veche GWh/an 3,0
8 Energie primară consumată de TG GWh/an 118,0
9 Energie primară consumată de CT veche GWh/an 4,5
10 Energie primară consumată de ASCR GWh/an 24,5
11 Total energie primară consumată GWh/an 147,0
5
Energia primară înregistrată în contabilitatea sucursalei şi consemnată în tabelul de

mai sus a fost determinată în funcţie de puterea calorifică superioară (PCS) a
combustibililor consumaţi.
Măsurătorile au fost efectuate într-o singură zi, timp de circa opt ore, fiecăruia dintre
cele trei regimuri de funcţionare revenindu-i o perioadă continuă de timp de cel puţin două
ore. Aparatele de măsură utilizate pentru măsurători au fost cele din dotarea instalaţiei, la
care s-au adăugat mai multe termocuple NiCr/NiAl cu diametrul 0,8 mm pentru măsurarea
temperaturii suprafeţelor exterioare ale pereţilor, un termohigrograf pentru măsurarea
temperaturii şi umidităţii aerului atmosferic şi un analizor de gaze tip Teledyne 980 pentru
determinarea compoziţiei uscate a gazelor de ardere.
Datele brute obţinute din măsurători au fost apoi analizate, eliminându-se valorile
care se abăteau semnificativ de la medie sau de la tendinţele de variaţie justificate tehnic.
După această sortare, cu ajutorul datelor reţinute s-au calculat valorile medii ale fiecăreia
dintre mărimile măsurate. Valorile medii ale mărimilor măsurate în fiecare dintre cele trei
regimuri de funcţionare, notate RF1, RF2 şi RF3, sunt prezentate în tabelul 3.
Tabelul 3. Mărimi măsurate în cele trei regimuri de funcţionare a CCGA
Nr. Mărimea măsurată UM RM 1 RM 2 RM 3
o
1 Temperatura aerului atmosferic C 10,0 10,0 10,0
Temperatura gazelor la ieşirea din o

2 C 484,0 484,0 484,0
TG
Temperatura gazelor la ieşirea din o

3 C 137,0 136,0 135,0
CR
o
4 Temperatura apei de alimentare a C 88,0 88,0 88,0
6
CR
5 Presiunea aburului la ieşirea din CR Bar 14,8 14,7 14,8
6 Presiunea aburului la ieşirea din TA Bar 4,2 4,3 -
7 Debitul de combustibil la TG m3N/s 0,415 0,415 0,415
8 Debitul de combustibil la CR m3N/s 0,225 0,125 0,0
9 Debitul de abur produs în CR Kg/s 6,50 5,08 3,30
10 Debitul de abur intrat în TA Kg/s 4,6 2,4 0,0
Puterea electrică activă la bornele

11 MW 3,36 3,36 3,36
TG
Puterea electrică activă la bornele

12 MW 0,54 0,22 0,0
TA
13 CO2 % 2,55 2,55 2,55

Compoziţia gazelor de
14 ardere uscate la ieşirea CO % 0,0005 0,0005 0,0005
din TG
15 O2 % 16,4 16,4 16,4
Consumul propriu de energie

16 MW 0,15 0,14 0,13
electrică
În perioada efectuării măsurătorilor, combustibilul gazos a fost analizat sub aspectul

compoziţiei chimice şi s-au prelevat probe pentru determinarea în laborator a puterii sale
calorifice. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 4.
Tabelul 4. Caracteristicile măsurate şi calculate ale combustibilului gazos
7
Nr. Mărimea măsurată sau calculată UM Valoarea
1 Concentraţia de metan % 97,5
2 Concentraţia de azot % 2,5
3 Puterea calorifică inferioară MJ/m3N 34,94
4 Puterea calorifică superioară MJ/m3N 38,75
5 Volum specific stoechiometric de aer de ardere M3N/m3N 9,31
6 Volum specific stoechiometric de azot m3N/m3N 7,36
7 Volum specific stoechiometric de oxigen m3N/m3N 1,95
8 Volum specific stoechiometric de vapori de apă m3N/m3N 1,95
9 Volum specific stoechiometric de bioxid de carbon m3N/m3N 0,975
10 Cifra caracteristică a combustibilului () - 0,80
8
11 Densitate normală gaz natural Kg/m3N 0,73
Pierderile de căldură directe (prin pereţi) ale părţilor principale ale instalaţiei au fost
stabilite prin calcul în regimul cel mai puţin favorabil şi au fost corectate pentru celelalte
două regimuri de funcţionare. Astfel, s-au măsurat ariile suprafeţelor exterioare ale
pereţilor în contact cu mediul ambiant şi temperaturile acestor suprafeţe. Pentru instalaţia
de turbină cu gaze şi canalele de gaze aferente ei s-a obţinut o suprafaţă de 92 m 2 şi o
o
temperatură medie de circa 75 C. Pentru ansamblul alcătuit din cazanul de abur
recuperator, turbina cu abur, instalaţia de reducere-răcire şi conductele de distribuţie din
limita centralei de cogenerare s-a obţinut o suprafaţă totală de 196 m 2 şi o temperatură
medie de circa 55 oC. Ţinând seama de aşezarea fiecărei porţiuni de suprafaţă, pentru
fluxul de căldură specific s-au obţinut valorile medii de 708 şi respectiv 409 W/m 2.
La pierderile de căldură directe (prin pereţi) aferente TG şi respectiv CR s-a

adăugat şi pierderea de energie datorată arderii incomplecte a combustibilului în camera
de ardere a TG şi respectiv în arzătoarele suplimentare ale CR. Conţinutul de energie sub
formă de putere calorifică al oxidului de carbon s-a considerat egal cu 10,14 MJ/m 3N.
Pierderea de energie termică datorată răcirii cu aer a TG s-a determinat o singură dată,
pentru o singură încărcare a maşinii, prin măsurarea debitului de aer şi a diferenţei între
temperaturile aerului la ieşire şi la intrare. S-au obţinut valorile de 5,35 kg/s pentru debitul
de aer de răcire şi respectiv 32,5 - 10 = 22,5 grd pentru temperatura de ieşire, pentru
temperatura de intrare şi pentru diferenţa lor.
Pierderile de putere activă asociate maşinilor rotative s-au determinat pe baza

valorilor indicate de constructor pentru fiecare dintre cele două turboagregate. Astfel,
pentru ITG la o sarcină electrică apropiată de 3,5 MW, pierderea respectivă de energie
este de circa 5,75 % din puterea la borne. Pentru TA, a cărei sarcină electrică utilă variază
într-un domeniu mult mai larg, pierderea respectivă de putere activă este considerată
9
constantă în valoare absolută şi egală cu circa 12,4 % din puterea electrică activă la
borne în regimul nominal.
Se poate constata că, spre deosebire de turbina cu abur, încărcarea turbinei cu

gaze este aceeaşi în toate cele trei regimurile, aceasta fiind considerată de către auditor
situaţia cea mai probabilă în care se găseşte maşina respectivă în condiţii normale de
funcţionare. Încărcarea TA este influenţată de structura momentană a cererii de energie
termică a consumatorilor finali din întreprindere.
Datele obţinute din măsurătorile şi determinările de laborator efectuate au fost

prelucrate în vederea calculării unora dintre termenii bilanţului energetic al CET în fiecare
dintre cele trei regimuri caracteristice de funcţionare.
Principala problemă care se pune la întocmirea unui bilanţ energetic al unui agregat
sau al unei instalaţii care consumă combustibil fosil este legată de modul în care se
exprimă conţinutul de energie al combustibilului. Acesta poate fi raportat fie la puterea sa
calorifică inferioară (PCI), fie la puterea sa calorifică superioară (PCS). Există atât
argumente pentru cât şi argumente contra asociate fiecăreia dintre cele două variante. În
final, alegerea se face în funcţie de practica sau de preferinţele auditorului sau ale celor
cărora le este destinată lucrarea.
În acest exemplu se vor sublinia implicaţiile fiecăreia dintre cele două variante,
bilanţul energetic al CCGA fiind întocmit în ambele feluri. Mărimile intermediare calculate
pentru stabilirea tuturor termenilor bilanţului energetic sunt prezentate în tabelele 5 – 7.
Tabelul 5. Mărimi intermediare calculate pentru regimul RF1
Nr. Mărimea UM PCI PCS
1 Debitul total de combustibil m3N/s 0,64 0,64
2 Entalpia combustibilului MW 0,01 0,01
3 Puterea calorifică intrată cu combustibilul MW 22,36 24,8
10
Concentraţia de azot în gazele de ardere
4 % 81,05 81,05
uscate la ieşirea din TG
5 Coeficientulul de exces de aer - 4,2 4,2
Volumul specific de gaze de ardere uscate la

6 m3N/m3N 38,18 38,18
ieşirea din TG
7 Entalpia aerului atmosferic aspirat MW 0,21 0,21
8 Debitul de gaze de ardere la ieşirea din TG m3N/s 16,65 16,65
Entalpia specifică a gazelor de ardere la

9 KJ/m3N 661,9 756,8
ieşirea din TG
10 Entalpia gazelor de ardere la ieşirea din TG MW 11,02 12,6
11 Debitul de gaze de ardere la ieşirea din CR m3N/s 16,87 16,87
12 CO2 % 3,70 3,70
13 CO % 0,0008 0,0008
14 ardere umede la ieşirea din O2 % 14,09 14,09
CR
15 N2 % 74,81 74,81
16 H2O % 7,4 7,4

17 KJ/m3N 182,7 327,2
ieşirea din CR
18 Entalpia gazelor de ardere la ieşirea din CR MW 3,08 5,52
19 Sarcina termică utilă a CR MW 15,67 15,67
11

4 % 81,05 81,05
5 Coeficientul de exces de aer de ardere - 4,2 4,2

6 m3N/m3N 38,18 38,18
ieşirea din TG

9 KJ/m3N 661,9 756,8
ieşirea din TG
12 CO2 % 3,14 3,14
13 CO % 0,0008 0,0008
12
14 O2 % 14,76 14,76
15 N2 % 75,82 75,82
16 ardere umede la ieşirea din H2O % 6,28 6,28
CR
17 KJ/m3N 180,7 303,4
ieşirea din CR
3 Putere calorifică intrată cu combustibilul MW 14,5 16,08

4 % 81,05 81,05
5 Coeficientul de exces de aer de ardere - 4,2 4,2

6 m3N/m3N 38,18 38,18
ieşirea din TG
13
Entalpia specifică a gazelor de ardere la ieşirea

9 KJ/m3N 661,9 756,8
din TG
12 CO2 % 2,43 2,43
13 CO % 0,0008 0,0008
14 ardere umede la ieşirea din O2 % 15,6 15,6
CR
15 N2 % 77,11 77,11
16 H2O % 4,86 4,86
Entalpia specifică a gazelor de ardere la ieşirea

17 KJ/m3N 178,6 273,6
din CR
Mărimile intermediare calculate în tabelele de mai sus nu prezintă o importanţă în

sine pentru analiza energetică a CET, dar permit calcularea acelor termeni ai bilanţului
energetic al unităţii CCGA care nu au putut fi determinaţi direct prin măsurători. Bilanţul
energetic momentan în cele trei situaţii considerate caracteristice de către auditor pentru
unitatea CCGA este prezentat în tabelele 8, 10 şi 12. Indicatorii de performanţă energetică
de natură tehnică corespunzători fiecăruia dintre cele trei regimuri de funcţionare analizate
sunt prezentaţi în tabelele 9, 11 şi 13.
Tabelul 8. Bilanţul energetic momentan al CET în primul (RF1) dintre cele trei regimuri de funcţionare alese
Nr Mărimea UM PCI PCS
14
Intrări în conturul de bilanţ
2 Entalpia aerului aspirat MW 0,21 0,21
Total intrat MW 22,58 25,02
Ieşiri din conturul de bilanţ
1 Puterea activă la bornele TG MW 3,36 3,36
2 Pierderi de putere activă asociate TG MW 0,193 0,193
3 Pierderi de căldură asociate TG MW 0,186 0,186
15
4 Puterea activă la bornele TA MW 0,542 0,542
5 Pierderi de putere activă asociate TA MW 0,063 0,063
Pierderi de căldură asociate TA şi distribuţiei

6 MW 0,12 0,12
aburului în limita CET
7 Pierderi de căldură ale CR MW 0,12 0,12
9 Conţinutul de căldură al aburului livrat MW 14,95 14,95
Total ieşit MW 22,62 25,06
Eroarea de închidere a bilanţului energetic % 0,16 0,14
Tabelul 9. Indicatorii de performanţă energetică realizaţi în primul (RF1) dintre cele

trei regimuri de funcţionare caracteristice ale CET
Nr Indicatorul de performanţă energetică UM PCI PCS
1 Randamentul de producere a en electrice pentru TG % 23,17 20,89
16
2 Randamentul de producere a en electrice pentru TA % 4,89 4,89
3 Indicele de structură a producţiei de energie a CET - 0,261 0,261
4 Randamentul global al CET % 84,26 75,98
Tabelul 10. Bilanţul energetic momentan al CET în al doilea (RF2) dintre cele trei regimuri de
funcţionare alese
17
6 Pierderi de căldură asociate TA şi distribuţiei MW 0,12 0,12

Tabelul 11. Indicatorii de performanţă energetică realizaţi în al doilea (RF2) dintre

cele trei regimuri de funcţionare caracteristice ale CET
1 Randamentul de producere a en electrice pentru TG % 23,17 20,89
2 Randamentul de producere a en electrice pentru TA % 3,85 3,85
18
Tabelul 12. Bilanţul energetic momentan al CET în al treilea (RF3) dintre cele trei
regimuri de funcţionare alese
19
Pierderi de căldură asociate TA şi distribuţiei

6 MW 0,08 0,08
20
Tabelul 13. Indicatorii de performanţă energetică realizaţi în al treilea (RF3) dintre
cele trei regimuri de funcţionare caracteristice ale CET
Randamentul de producere a en electrice pentru

1 % 23,17 20,89
TG
Randamentul de producere a en electrice pentru

2 % 0,00 0,00
TA
În cazul centralei de cogenerare tip CCGA analizate, bilanţurile energetice

momentane prezintă interes numai pentru faptul că reflectă efectele modificării anumitor
mărimi asupra performanţelor unităţii în ansamblul ei. Bilanţul energetic întocmit pentru
întregul an financiar este însă cel care se regăseşte ca atare în auditul energetic,
performanţele financiare ale sursei proprii de energie a sucursalei calculându-se numai pe
intervale lungi, egale în general cu un an.
Tabelul 14. Bilanţul energetic al CCGA pentru ultimul an financiar
21
1 Energie primară consumată de TG GWh 106,4 118,0
2 Energie primară consumată de CR GWh 22,1 24,5
Total intrat GWh 128,5 142,5
1 Energie electrică activă la bornele TG GWh 24,5 24,5
2 Energie termică produsă de CR GWh 78,0 78,0
3 Pierderi de energie de orice fel GWh 26,0 40,0
Total ieşit GWh 128,5 142,5
Vechea CT, utilizată ca instalaţie de rezervă în special în situaţiile în care gazul

natural este indisponibil, a produs circa 3 GWh energie termică şi a consumat 4 GWh
energie primară PCI sau 4,5 GWh PCS. Randamentul său termic realizat este de 73,9 %
raportat la PCI sau 66,6 % raportat la PCS. Indicatorii de performanţă energetică ai CCGA
sunt prezentaţi în tabelul 15.
Tabelul 15. Indicatorii de performanţă energetică ai CCGA pentru ultimul an financiar
1 Randamentul de producere a energiei electrice % 19,07 17,19
2 Indicele de structură a producţiei de energie livrate - 0,314 0,314
3 Randamentul global % 79,77 71,93
22
Se poate constata că randamentul anual de producere a energiei electrice are o
valoare mult mai mică decât cel calculat în oricare dintre cele trei regimuri momentane de
funcţionare. Acest fapt se explică prin accea că înregistrările anuale nu au făcut distincţie
între consumul de energie primară al ASCR aferent producerii de energie electrică şi cel
destinat exclusiv producerii căldurii. Indicatorii semnificativi sunt de altfel ultimii doi, ale
căror valori se poate constata că se situează între valorile realizate în regimurile
momentane studiate.
Bilanţul energetic al CCGA pentru un an financiar arată nivelul modest al

performanţelor sale energetice, nivel datorat efectului de scară, concepţiei ansamblului şi
modului de funcţionare al ciclului combinat pe parcursul unui an. Randamentul global de
circa 80 % raportat la PCI este corespunzător pentru un ciclu mixt de cogenerare cu
ardere suplimentară. Recurgerea la arderea suplimentară are din păcate ca efecte
reducerea randamentului global şi reducerea indicelui de structură a producţiei de energie.
Indicatorii de performanţă energetică nu prezintă însă importanţă atâta timp cât
funcţionarea centralei de cogenerare aduce economii de cheltuieli semnificative la nivelul
sucursalei prin reducerea facturii energetice. Performanţele economice ale CCGA şi CT
sunt prezentate în tabelul 16.
Tabelul 16. Performanţele economice ale sursei proprii de energie electrică şi termică a
întreprinderii
Nr. Mărimea UM Valoarea
1 Total energie electrică produsă GWh/an 24,5
2 Energie electrică exportată GWh/an 7,0
3 Energie electrică importată GWh/an 0,5
23
4 Energie electrică consumată GWh/an 18,0
5 Energie termică produsă în CR GWh/an 78,0
6 Energie termică produsă în CT GWh/an 3,0
7 Total energie termică produsă pentru consum GWh/an 81,0
8 Energie primară consumată de TG GWh/an 118,0
9 Energie primară consumată de ASCR GWh/an 24,5
10 Energie primară consumată de CT GWh/an 4,5
11 Total energie primară consumată GWh/an 147,0
12 Preţ achiziţie gaz natural USD/MWh 10,0
13 Preţ achiziţie CLG USD/MWh 9,5
14 Preţ achiziţie energie electrică importată USD/MWh 62,5
15 Preţ vânzare energie electrică exportată USD/MWh 40,5
16 Cheltuieli variabile de operare ale CCGA Mii USD/an 1425,0
17 Cheltuieli variabile de operare ale CT Mii USD/an 42,75
18 Cheltuieli fixe de operare ale CCGA Mii USD/an 356,3
19 Cheltuieli fixe de operare ale CT Mii USD/an 19,2
Încasări anuale ale CCGA pentru energia

20 Mii USD/an 283,5
electrică exportată
21 Cheltuieli totale de operare ale CCGA Mii USD/an 1497,8
22 Cheltuieli totale de operare ale CT Mii USD/an 62,0
24
23 Cheltuieli totale de operare ale sursei proprii Mii USD/an 1559,7
24 Cost mediu brut de producere a energiei utile USD/MWh 15,8
25 Preţ mediu de achiziţie a energiei primare USD/MWh 10,0
Sub aspectul performanţelor economice, sistemul de producţie intern alcătuit din

CCGA şi CT poate fi analizat cu ajutorul mai multor indicatori de performanţă, care sunt
aleşi în funcţie de preferinţele beneficiarilor auditului. În cazul de faţă, raportul de circa 1,6
între costul mediu brut al energiei utile (termice şi electrice) produse în vederea
consumului şi preţul mediu de achiziţie a energiei primare poate fi considerat
corespunzător pentru o unitate de producere cu capacitatea şi caracteristicile tehnice ale
sursei analizate.
Înregistrările referitoare la performanţele noii surse de energie au permis să se

calculeze disponibilitatea de timp realizată în cei doi ani de funcţionare. Pe o perioadă de
doi ani, din totalul de 8760 ore/an, centrala a funcţionat timp de 7600 ore/an. În această
perioadă s-au înregistrat 1280 ore de oprire pentru întreţinere şi reparaţii, din care 1000
ore reprezintă opriri planificate în perioadele în care nu a existat cerere de energie
(activitatea industrială era întreruptă) iar 280 ore reprezintă opriri accidentale
(neplanificate). În aceste condiţii, disponibilitatea de timp a CCGA atinge 91,6 %. Dacă se
ia în considerare numai perioada în care a existat cerere de energie, a cărei durată este
de circa 7500 ore/an, disponibilitatea centralei de cogenerare ajunge la 98,1 %. Aceste
valori, realizate cu mai bine de 10 ani în urmă, susţin soluţia dimensionării capacităţii de
producţie a CCGA fără rezervă.
Bibliografie
[1] ***, Intelligent Energy for Europe, Programme 2003 – 20006, COM 2002.
[2] Patraşcu, R. - Eficienta recuperarii complexe a caldurii gazelor de ardere rezultate din
procesele industriale, Editura PRINTECH ISBN 973-98523-5-1, Bucuresti, 1998.
25
[3] Raducanu, C., Ciucasu C. - Tehnologii complexe de recuperare a caldurii in industrie,

Editura PRINTECH, ISBN 973-9402-10-0, Bucuresti, 1998.
[4] Reay, D. A. Industrial Energy Conservation. A handbook for engineers and managers.
Pergamon Press 1977.
[5] *** Energy Consumption Guides No. 20, 26, 27, 32, 33, 34 EEO - ETSU Best Practice
Programme 1990 – 1994.
[6] *** Air flotation drying on a paper machine. New Practice Report No. 49/1993 BPP
EEO-ETSU.
[7] Shipper, L. sa Energy Efficiency and Human Activity; past trends, future prospects.
Cambridge University Press, Cambridge 1992
[8] Leca A. ş.a. Principii de management energetic. Editura tehnică, Bucuresti 1997
[9] O’Callaghan, P. Energy Management. McGrow-Hill Book Co., UK, 1994
[10] Răducanu, C. Energy Efficiency for Industry and Commerce. Post graduated training
course developed under British Council RAL Programme. Kingstone University, UK,
1994
[11] Webster, K., Grant, S. Training in monitoring and targeting. PHARE Programme RO
9504-01/02-L001.
[12] Moldovan, I. Tehnologia resurselor energetice. ET Bucuresti 1985
[13] Berinde T., Berinde M. Bilanţuri energetice în procesele industriale. ET Bucureşti 1985
[14] Răducanu C., Pătraşcu R., Paraschiv D., Gaba A. Auditul energetic. Editura AGIR
Bucureşti 2000
[15] Patraşcu, R, Raducanu, C. - Utilizarea energiei, Editura BREN, 973-648-351-7,
Bucuresti,2004
[16] Patrascu, R. - Eficienta recuperarii complexe a caldurii gazelor de ardere rezultate din
procesele industriale, Editura PRINTECH ISBN 973-98523-5-1, Bucuresti, 1998
[17] Patrascu, R., Raducanu, C., Ciucasu C. - Tehnologii complexe de recuperare a
caldurii in industrie, Editura PRINTECH, ISBN 973-9402-10-0, Bucuresti, 1998
26

Cursul Nr. 5AT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul Nr. 5AT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Săptămâna nr.

1. Subiect: Audituri termoenergetice complexe

2. Disciplina: Auditul Termoenergetic

3. Profesor: Prof.dr.ing. Roxana Pătraşcu

Aprofundarea cunoştinţelor fundamentale de conversia energiei, economia de

Cunoaşterea metodelor a mijloacelor şi sistemelor complexe de măsurare,

Cunoaşterea şi aprofundarea problemelor energetice ale consumatorilor finali de

Utilizarea eficientă a energiei termice, cunoaşterea definiţiei şi rolului diverşilor

Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea etapizată a bilanţurilor energetice pe

Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea etapizată a auditului energetic pe diverse

Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea şi implementarea programelor de

Rolul managerului şi auditorului energetic prin prisma serviciilor din domeniul

Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică.

5. Întocmirea şi analiza auditurilor energetice

Auditul energetic este o componentă fundamentală şi în acelaşi timp un instrument

Auditul energetic pune în evidenţă schimburile cu exteriorul, schimburile între părţile

Este evident faptul că atât eforturile de identificare a punctelor de ineficienţă cât şi

5.1 Auditul energetic al unei centrale proprii de cogenerare dintr-o întreprindere

În cazul surselor de energie direct utilizabilă, care intră în categoria

O sucursală a unei companii aparţinând sectorului de producere a ambalajelor din

Instalaţia alcătuită din TG, CR şi TA constitue în principiu un ciclu mixt gaze-abur,

Trebuie precizat faptul că întreprinderea mai dispune de capacităţile instalate în

Tabelul 1. Caracteristicile combustibililor disponibili pentru ciclul combinat

Tipul Putere calorifică

1 GN 34,94 MJ/m3N 38,75 MJ/m3N 0,73 9,5

2 CLG 40,00 MJ/kg 42,50 MJ/kg 0,97 9,0

Recurgerea la combustibilul lichid uşor (CLU) constitue o opţiune mult mai

La circa doi ani de la punerea în funcţiune a noii surse de energie, conducerea

Nr. Mărimea înregistrată în evidenţa contabilă UM Valoarea

1 Energie electrică produsă şi livrată GWh/an 24,5

2 Energie electrică exportată GWh/an 7,0

3 Energie electrică importată GWh/an 0,5

4 Energie electrică produsă şi consumată GWh/an 18,0

5 Energie termică produsă şi consumată GWh/an 81,0

6 Energie termică produsă în CR GWh/an 78,0

7 Energie termică produsă în CT veche GWh/an 3,0

8 Energie primară consumată de TG GWh/an 118,0

9 Energie primară consumată de CT veche GWh/an 4,5

10 Energie primară consumată de ASCR GWh/an 24,5

11 Total energie primară consumată GWh/an 147,0

Energia primară înregistrată în contabilitatea sucursalei şi consemnată în tabelul de

Tabelul 3. Mărimi măsurate în cele trei regimuri de funcţionare a CCGA

Nr. Mărimea măsurată UM RM 1 RM 2 RM 3

Temperatura gazelor la ieşirea din o

Temperatura gazelor la ieşirea din o

5 Presiunea aburului la ieşirea din CR Bar 14,8 14,7 14,8

6 Presiunea aburului la ieşirea din TA Bar 4,2 4,3 -

7 Debitul de combustibil la TG m3N/s 0,415 0,415 0,415

8 Debitul de combustibil la CR m3N/s 0,225 0,125 0,0

9 Debitul de abur produs în CR Kg/s 6,50 5,08 3,30

10 Debitul de abur intrat în TA Kg/s 4,6 2,4 0,0

Puterea electrică activă la bornele

Puterea electrică activă la bornele

13 CO2 % 2,55 2,55 2,55

Consumul propriu de energie

În perioada efectuării măsurătorilor, combustibilul gazos a fost analizat sub aspectul

Tabelul 4. Caracteristicile măsurate şi calculate ale combustibilului gazos

Nr. Mărimea măsurată sau calculată UM Valoarea

1 Concentraţia de metan % 97,5

2 Concentraţia de azot % 2,5

3 Puterea calorifică inferioară MJ/m3N 34,94

4 Puterea calorifică superioară MJ/m3N 38,75

5 Volum specific stoechiometric de aer de ardere M3N/m3N 9,31