UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

Departamentul de Psihologie

Master: Evaluare și intervenție psihologică în domeniul educațional

Raport privind activitatea de practică

Student: Mușa Maria-Alexandra

București

2019

1
Raport privind asistența la orele desfășurate:

Perioada de desfășurare: 01.11.2018-25.01.2019

Interval orar: 11:30-16:00

Tipul beneficiarului: Elevi cu Cerințe Educative Speciale (CES)

Scopul activității:

În cadrul desfășurării orelor de practică, s-au urmărit următoarele:

 Ghidarea copilului spre dezvoltarea autocunoașterii și spre conectarea cu propriile

senzații și emoții;

 Crearea unui cadru sigur și primitor pentru copii;

 Alfabetizare în rândul copiilor ce prezintă dificultăți de scriere și de vorbire;

 Ajutor în efectuarea temelor pentru acasă;

 Stimularea dezvoltării autonomiei, precum și încurajarea individualității;

 Dezvoltarea emoțională, dobândirea unui limbaj al emoțiilor;

 Prin intermediul jocurilor, copilul a fost sprijinit să găsească modalități sănătoase

pentru a-și gestiona reacțiile și să-și exprime emoțiile într-un mod asertiv;

 Crearea unui cadru securizant în care copilul să verbalizeze și să-și exploreze

emoțiile;

 Acţiunea de examinare propriu-zisă – examinarea limbajului s-a realizat prin

adresarea de întrebări simple: Cum te cheamă? Câţi ani ai?. Copilul a denumit
apoi unele obiecte, părţi ale corpului sau articole de îmbrăcăminte. S-a urmărit ca
aceste cuvinte să cuprindă în poziţie iniţială, mediană şi finală sunetele care apar
mai târziu în evoluţia vorbirii la copii (s, z, r, ş, j, c).

 Aspectul articulator al vorbirii (praxia buzelor, maxilarului, a limbii);

 Aspectul auditiv (dirijarea undei de aer şi capacitatea de diferenţiere fonematică);

2
 Aspectul lingvistic (dezvoltarea laturii lexico-gramaticale a limbajului).

În cadrul orelor s-au exersat următoarele:

Corectarea pronunţiei sunetului R:

Cum se face emiterea sunetului “R”?

La articularea corectă a sunetului „R” participă intens doar vârful limbii. Buzele
şi dinţii sunt întredeschişi. Partea posterioară a limbii, în formă de lopată, atinge cu
marginile laterale dinţii de sus, până la canini, iar partea anterioară este ridicată spre
alveolele dinţilor incisivi de sus. Limba este fixată, cu excepţia vârfului ei, iar la
expulzarea aerului, ea vibrează rapid între alveole şi dinţii superiori. Este, prin
urmare, foarte important ca vibraţia să fie localizată la nivelul vârfului limbii. Dacă
vibraţia este localizată la nivelul coardelor vocale, ca în limba franceză, sau dacă
emiterea se face fără vibrare, ca în limba engleză, sunetul se emite incorect. Mare
atenţie la localizarea vibraţiei!

Exerciţii pentru antrenarea sunetului “R”:

Pronunţarea sunetului “R” în combinaţie cu vocale:

R+ A A + R ARA ERA IRA ORA la fel cu U, Ă, Î

E E ARE ERE
I I ARI ERI

O O ARO ERO

U U ARU ERU
Ă Ă ARĂ ERĂ

Î Î ARÎ ERÎ

· pronunţia sunetului "R" în silabe:

- sunetul “R” în silabe repetate:

RARA RERA RIRA RERI RIRI RORI RURI RARU

- sunetul „R” în combinaţii consonantice:

PRA PRI TRĂ ART STRU CRA PRĂ PRO TRE URT URS
ERC ARM

3
 - sunetul „R” în combinaţie cu diftongi:

RIE REA RIU ROA RAO RIO RUI REU RAU ROI RUE
RĂU REI RAU

- structuri verbale progresive prin adiţie, conţinând sunetul „R”:

R – RA- RAM – RAMA – RĂMAS – RĂMĂŞIŢĂ

R – RO – ROM – ROMAN – ROMÂN – ROMÂNEŞTI

· pronunţia sunetului "R" în cuvinte:

- sunetul „R” în poziţie iniţială, cuvinte monosilabice, precum:

RAC RĂU RUG ROD RUS RAS ROZ RÂD RAI RÂU RUJ
- sunetul „R” în poziţie iniţială, cuvinte bisilabice, precum:

RAION RADU RAŢĂ RANĂ RUMEN RÂDE RAPID - sunetul „R”

în poziţie iniţială, cuvinte polisilabice, precum:

RĂCOARE RĂDĂCINĂ RAMURĂ

- sunetul „R” în poziţie mediană, cuvinte bisilabice:

BARĂ BURIC CĂRUŢ CIOARĂ CIORAP CIREŞ CURAJ EROU
FLOARE ARE GARĂ VARĂ

- sunetul „R” în poziţie mediană, cuvinte polisilabice:

APARAT ASPIRATOR AVENTURĂ BĂUTURĂ BISERICĂ

BULGĂRE CĂLĂREŢ CĂLDURĂ CAMERĂ CÂNTĂREŢ COMOARĂ
CORABIE DOCTORIŢĂ
- sunetul „R” în poziţie finală, cuvinte monosilabice:

ŞIR DOR CER NOR COR SAR MĂR FIR PĂR VĂR ZBOR
- sunetul „R” în poziţie finală, cuvinte bisilabice:

AMAR MĂTUR IZVOR MĂGAR ŞCOLAR ŞOFER UŞOR ZAHĂR

STEJAR ZIAR VAPOR MUŞTAR MOTOR
- sunetul „R” în poziţie finală, cuvinte polisilabice:
AJUTOR ASCULTĂTOR ASPIRATOR BUCĂTAR VÂNZATOR
ZÂMBITOR IUBITOR ÎNVINGĂTOR

· sunetul „R” aflat de două ori în cuvânt:

RĂCOARE REVEDERE RAR RESPIRĂ RAMURĂ CĂRARE

DURERE
· propoziţii:

Corina are mere şi pere.

4
 Rică are o carie dureroasă.

Exerciţii de mobilitate a maxilarelor:

-exerciţii de închidere şi deschidere a gurii;

-exerciţii de coborare şi ridicare a maxilarelor;

-exerciţii de alternare a maxilarelor înainte-înapoi;

Dezvoltarea respiraţiei nonverbale : educarea echilibrului între inspiraţie şi

expiraţie. Exercițtii pentru expiratie:

– se suflă nasul in batistă;

– se suflă aerul pe dosul mâinii ;

Strategii didactice alfabetizare:

 Dezvoltarea capacităţii de a audia un text literar, de a reţine ideile acestuia şi a

demonstra că l-a înţeles;

 Dezvoltarea capacităţii de a transmite intenţii, gânduri şi semnificaţii;

 Consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;

 Recunoașterea literelor;

 Ordonarea automatismelor verbale în ordinea corectă (ex. anotimpurile, lunile

anului, zilele saptamanii, culorile curcubeului);

 Efectuarea unor exerciţii de dictare, autodictare şi de citire;

 Crearea de compuneri scurte;

 Organizarea de activități privind adaptare școlară și acțiuni specifice desfășurate

privind creșterea motivației școlare;

 Crearea condiţiilor de participare la activitatea de intervenţie recuperativ-

logopedică şi de dezvoltare armonioasă a personalităţii copilului;

Scopul activităților specifice desfășurate în cadrul orelor de practică a fost acela de a

facilita procesul instructiv, de a contribui la integrarea, adaptarea școlară a copiilor cu
dificultăți de limbaj și comunicare sau cu dificultăți de învățare. Prin urmare, s-a
urmărit educarea complexă a copiilor cu tulburări de limbaj: educarea vorbirii curente,

5
a gândirii, a personalității copilului, a unei comportări normale față de mediul social
înconjurător, cunoașterea funcțională a elevului din punct de vedere al dinamismuui și
particularităților caracteristice vârstei, influențarea genezei personalității elevului pe
criterii psihopedagogice și funcție de mediul social, familial și cultural în care se
dezvoltă, formarea și educarea capacității de alegere, decizie, orientare în viață prin
intervenție educațională, corelarea și stimularea componentelor cognitive, socio-
afective la nivel individual și de grup în vederea unei bune adaptări familiale, școlare
și sociale.

Activitatea desfășurată a urmărit consolidarea, completarea și sistematizarea

cunoștințelor în vederea ridicării nivelului general al perfomatelor școlare ale fiecărui
elev prin strategii educaționale adecvate particularităților fiecărui copil, având în
vedere unitatea dintre obiective și conținut. S-a urmărit realizarea unor grupe
omogene de lucru. Elevii cu diagnostice similare și vârste cronologice apropiate dar și
cu trăsături psihoindividuale aproximativ similare au fost grupați pentru a facilita
procedurile educaționale.

A fost propusă observarea și depistarea elevilor cu probleme emoționale, familiale,

comportamentale, de adaptare școlară și pentru a oferi suport și susținere acestor
elevi, pentru a depăși situația de impas existențială în care se află. S-a urmărit, de
asemenea, optimizarea relațiilor elev-profesor, elev-părinte, elev-elev, și prevenirea
cazurilor de violentă.

6
Fișa de caracterizare psihopedagogică:

Anexe

Anexa 1

Scara cu ancore comportamentale pentru performanţă

Dimensiunea I – Participarea activă la activă la activităţile şcolare cotidiene

SCOR TIP DE PERFORMANŢĂ INDICATORI AI

PERFORMANŢEI

5 Este atentă, dar învață cu

dificultate
Performanţă medie
Răspunde medii la toate
4
activităţile şcolare, având
rezultate medii

5 Învaţă şi răspunde corect, dar

are momnte de delăsare.

6 Răspunde la solicitările
şcolare numai când este
Performanţă medie motivată din exterior.

3 Face eforturi pentru a învăţa,

dar are rezultate medii.

6 Lipseşte de la şcoală frecvent

şi are rezultate medii.

1 Nu îşi realizează consecvent

sarcinile şcolare(temele).

5 Are un comportament negativ

Performanţă slabă
faţă de şcoală.

7
5 Lipseşte des şi nu-şi
îndeplineşte sarcinile şcolare.

Dimensiunea II – Participarea la olimpiadele şcolare

SCOR TIP DE PERFORMANŢĂ INDICATORI AI

PERFORMANŢEI

1 Nu participă la olimpiade
școlare
Performanţă slabă

1 Are un comportament negativ

faţă de olimpiadele şcolare.

1 Participă doar la concursuri de

Performanţă slabă
creație, dar nu obţine
performanţă.

9 Nu participă la nici o
olimpiadă şcolară.

Anexa 2

Fişă de observaţie comportamentală a elevului în timpul orei de curs

Datele de observaţie Interpretarea lor D N

A U

8
1. Eleva nu este punctuală la oră. X
Întârzie de regulă.

2. Nu se agită și este liniștită

•Lipsă de ordine în activitate, rechizite X
3. Are o ţinută vestimentară curată, îmbrăcăminte
dar dezordonată, iar pe bancă
rechizitele sunt aruncate la întâmplare X
•Capacitate redusă de autoorganizare
4. Îşi pregăteşte cele necesare lecţiei
cu întârziere, la insistenţele
profesorului
•Regulile grupului din care face parte
X
5. Este foarte calmă şi liniştită în nu sunt interiorizate
bancă sau când răspunde

6. Răspunde foarte încet, nesigur, X

şovăielnic la întrebări
X
•Tip inert de activitate nervoasă
7. Dă răspunsuri simple , cu tendinţă
superioară
monosilabică; răspunsurile sale sunt
precipitate, neclare, confuze; are •Lipsă de încredere în sine X
pauze dese în exprimare

8. Răspunde însă civilizat,

•Limbaj sărac, vorbire lipsită de fluenţă X
respectuos, dar cu teamă
şi cursivitate
9. Reţine cu dificultate sarcinile de
lucru şi ideile; nu îndrăzneşte să X
întrebe încă o dată ce are de făcut, dar
nedumerirea i se citeşte pe faţă;
•Timiditate accentuată
apelează la colegi, întrebându-i pe X

aceştia ce trebuie să facă

10. Nu reuşeşte să urmărească

desfăşurarea exerciţiilor desfăşurate în
•Ritm lent de întipărire a informaţiilor,
clasă, fiind mereu în urma sarcinii X
timiditate, neîncredere în forţele proprii

9
date

11. Are o participare pasivă la lecţie,

preferând să răspundă numai atunci
•Atenţie puţin stabilă, fluctuantă X
când este solicitată

12. Are nevoie de ajutor şi de

încurajare pentru rezolvarea sarcinii •Capacitate redusă de concentrare şi X
de lucru, dar nu-l solicită, ci aşteaptă rezistenţă la efort intellectual
să-i fie oferit de profesor sau de colegi

13. Ezită să se apuce de rezolvarea

sarcinii de lucru, nu cere informaţii X
suplimentare şi, dacă nu este •Pasivitate, lipsă de angajare şi
observată, renunţă la efort autoafirmare
X
14. În timp ce se discută lecţia în
clasă stă pasiv, îşi priveşte colegii
cum răspund, dar nu se oferă deloc să
răspundă şi ea şi nici nu are o părere •Emotivitate, lipsa încrederii în sine
atunci când este întrebată

15. Se pierde în faţa grupului, îşi X

•Lipsă de interes
ascunde la spate mâinile şi lasă capul
în jos, evitând privirile celorlalţi; tace,
în pofida solicitărilor verbale

10
Anexa 3

Fişă de caracterizare psihopedagogică

I.Date personale

1.Numele şi prenumele, vârsta: APTIȘ LEILA, 8 ani, 4 luni

2.Locul naşterii: București

4.Şcoala şi clasa în care învaţă: ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 136, Sector 5,
BUCUREŞTI.

II.Date familiale

1.Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor

 Tatăl: șomer;

 Mama: femeie de serviciu;

2.Structura şi componenţa familiei

a.Tipul familiei

normală

b.Fraţi (surori) mai mici, mai mari

 2 surori gemene mai mari

3.Atmosfera şi climatul educativ:

raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;

4.Condiţii de viaţa şi de muncă ale elevului:

Din spusele fetelor, acasă locuiesc 6 persoane în 2 camere, iar una care servește și ca
bucătărie și iarna ca loc de spălat. Apa de spălat se încălzește, iar toaleta este afară.
Leila și surorile dorm împreună cu bunica. .Influenţe din afara familiei.

III.Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

11
1. Îmbolnăviri anterioare intrării în scoală: Nu

2. Pe parcursul şcolarităţii: Nu

3. Deficienţe, handicapuri (senzoriale, motorii): Leila are o mare întîrziere de limbaj

și, probabil, întîrziere generală în dezvoltare.

- dislalie, dislexie

IV.Particularitati ale debutului şcolarităţii

1.Pregătirea copilului pentru a deveni şcolar

a) dezvoltarea motivelor și intereselor de cunoaștere: Este dornică să știe și este

mândru pentru ceea ce a achiziționat in planul cunoașterii. Apare interesul în pentru
școală la sfârșitul preșcolarității. La intrarea în școală există o motivație destul de
slabă, elevă simțindu-se preocupată mai mult de joacă și mai puțin de acxtivitătile
școlare. Simte totuși presiune din partea familiei pentru a avea performanțe școlare.
Bunica este cea care se ocupă cel mai mult de aspectele ce țin de educația copilei.

b) capacitatea de a efectuă acțiuni practice și mentale: Are formate deprinderile de

bază: deprinderi igienice, cele ce țin de comportamentul alimentar, de manipularea
anumeroase obiecte și instrumente, de desenare, de modelare. Voința este stabilă și
copilul reușește din ce in ce mai bine să își atinga scopurile. La intrarea în școală
gândirea copilului trece de la gândirea preoperatorie la gândirea operatorie. Acțiunile
mentale se desprind de conținuturile informaționale particulare, se generalizează, se
transfera cu ușurință la noi conținuturi și se automatizează transformându-se în
operații.

c) capacitatea verbalizării reprezentărilor: Reprezentările sunt destul de slabe, copilă

prezentând dificultăti în verbalizarea reprezentărilor de tip obiecte, culori, o parte din
animale.

d) gradul de independentă al proceselor intelectuale: Gândirea copilului își

subordonează percepția. Totuși, elevă nu are autonimie în gândire și pare dependentă
de familie.

2.Simptomatologii ale conduitei:

12
 pozitivă, adecvată începerii scolaritătii;

3.Inserția în fluxul solicitărilor școlare:

a) caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea scolară: caracteristici

favorabile de integrare a copilului în activitatea școlară

-Starea de pregătire cognitivă medie

– Randamentul în activitatea de învățare nu este întotdeauna proporțional cu volumul

de efort și de exercițiu.

-Factorii interni suficient dezvoltați:- nivelul dezvoltării intelectuale, capacități,

motivație, voința ating pragurile normale ale dezvoltării la intrarea în școală;-
imaginea de șine deosebit de bună care îl susține în toate situațiile, mai ales în condiții
de insucces trecător.

-Factorii sociali influențează în mod corect învățarea: familia, normele și atitudinile

grupului social și religios din care face parte copilul sunt normale și favorizează
situații de învățare.

b)caracteristici nefavorabile de integrare a copilului în activitatea scolară: Datorită

faptului că sunt 3 frați, părinții nu își pot împărții resursele în mod egal, acest lucru
ducând la scăderea motivației intrinseci a copilului și, mai târziu, la insuficiență în
ceea ce privește studiul individual și suplimentar al copilului.

V.Rezultate obținute de elev

1.Rezultate de invătătură: Medii ( B, -B, S)

2.Cercuri frecventate de elev: Nu a frecventat nici un cerc în afară școlii din cauza
mai multor factori ce nu țin de copil.

3.Participarea la concursuri școlare și extascolare: Nu a participat.

4.Activitatea independența a elevului:

4.Activitatea independenta a elevului:

VI.Procesele cognitive și stilul de muncă intelectuală

13
1.Caracteristici ale funcției senzorio-perceptive: predomina modalitatea percepție
difuză, superficială a vizuală de recepție a informației; materialului de învățare;

2.Inteligentă medie;

3.Memoria: Bună;

4.Imaginația: reproductivă;

5.Limbajul:

-Vocabular redus; -exprimare greoaie

-Vocabular foarte sărac; -exprimare incorectă

6.Stil de muncă:

a)Cum lucrează:

inegal, cu fluctuații în salturi;

Alte mențiuni: Are un dezvoltat simț al responsabilității, își face toate temele atâta
timp cât sunt obligatorii.

b) Sârguință: De obicei sârguincios.

c)Autonomie,creativitate: Se conformează de regulă modelului, procedează rutinier;

nesigur, dependent, fară initiativă;

VII.Conduită elevului la lecție și în clasă: De obicei pasiv, asteaptă să fie solicitat;

VIII.Conduită în grup, integrarea socială a elevului

1.Participarea la viață de grup: Mai mult retras, rezervat, izolat, puțin comunicativ.
Este sociabil, dar nu este liderul informal al clasei deoarece nu acceptă că cei de
vârstă lui să secomporte altfel decât el însuși le impune.

2.Cum este văzut de colegi:

bun coleg, sensibil, te înțelegi și te împrietenești ușor cu el;

3.Colegii îl apreciază pentru:

14
 pentru că este prietenos,apropiat;

Anexa 4

Ghid de convorbire cu cadrele didactice

1. Care este comportamentul elevilor în timpul orelor de curs?

Nu de putine ori, din cauza frustrarilor personale, unii dintre profesorii mai
exigenti sunt catalogati drept "incuiati", "comunisti" sau in alte moduri mai rusinoase.
In minutele de pauza dintre orele de curs, cand se aduna colegii sa-si impartaseasca
parerile si trairile din timpul orelor de predare, se dezvaluie falsul respect pe care
elevii il afiseaza fata de profesori.

2. Ce atitudinea au elevii faţă de şcoală?

Copiii care află, de mici, de ce este important să înveţe, vor creşte cu o mai mare
încredere în puterile lor şi cu sentimentul că „se poate”. Pentru că şi-au însuşit un mod
de a face faţă vieţii: învăţarea. Învaţă cum să facă meseria pe care şi-o doresc, învaţă
să se adapteze la situaţiile noi, învaţă cum să treacă peste situaţiile grele, învaţă cum şi
unde să caute soluţii.

3. Cum se comportă elevii în timpul pauzelor?

In timpul pauzelor elevii nu au dreptul sa faca galagie,sa alerge pe coridoare

pentru ca daca faci galagie poti sa deranjezi pe profesoara si elevii,daca alergi pe
coridoare,din neatentie poti sa lovesti pe un elev.

4. Care este comportamentul elevilor în timpul activităţilor extraşcolare care se

organizează în afara orelor de curs?

Elevii desfãșoarã o serie de activitãți comune: învațã, merg la opționale/cluburi,

participã la activitãți artistice, de petrecere a timpului liber. Activitãțile comune
favorizeazã formarea unor sentimente de grup (colegialitate, solidaritate, prietenie,
simpatie) si de spirit comunitar (de dragoste, respect, mândrie, apãrarea grupului). În
clasã se formeazã și se dezvoltã colegialitatea, manifestatã prin loialitate fațã de
colegi, întrajutorare și solidaritate.

15
 5. Cât de motivaţi sunt elevii să obţină performanţe şcolare?

În general copiii proveniți din medii precare sunt motivați de anumite bunuri pe
care le obțin datorită performanțelor școlare, ori au ocazia de a merge la cinema spre
exemplu sau în alte locuri.

6. Cum se intervine în cazul unui elev deviant?

Disciplinarea pozitivă a copilului constă în aplicarea unor principii esenţiale şi

fapte (acţiuni), unele încurajatoare, iar altele corective. Ea se referă la modalităţile de
stabilire a limitelor într-un mod ferm, dar plin de dragoste. Disciplinarea pozitivă
recompensează comportamentul corect şi pedepseşte comportamentul greşit,
încurajează respectul pentru copil, pentru individualitatea fiecărui copil, presupune
înţelegerea nevoilor, a temperamentului şi a obiceiurilor copilului, fără a încerca de a-
l schimba excesiv. Educarea eficientă este forma prin care copiii învaţă
comportamente pozitive pentru tot restul vieţii, îi ajută să crească şi să se dezvolte
într-un mod echilibrat şi sănătos din punct de vedere emoţional şi social. Procesul
educaţiei trebuie să se bazeze pe dezvoltarea încrederii în sine a copilului.

7. Care sunt modalităţile de prevenire a unui comportament deviant ?

Prevenţia primară în cazul oricărui tip de devianţă urmăreşte să dezvolte la

fiecare individ abilităţile necesare pentru depăşirea situaţiilor stresante fără a apela la
comportamente deviante. Totodată, ea are în vedere şi măsurile menite să transforme
mediul social în aşa fel încât acesta să devină mai securizant şi mai stimulativ pentru
membrii săi. Astfel, prevenţia primară presupune: măsuri de politică socială şi
economică în vederea combaterii sărăciei, a diminuării şomajului şi a inflaţiei; măsuri
de protecţie a familiei şi copilului; măsuri de prevenire a maltratării copilului.

Toate aceste măsuri, prin acţiunea lor conjugată, contribuie la reducerea surselor
stresului exercitat asupra individului şi la dezvoltarea capacităţii sale de a depăşi
obstacolele cu care se confruntă în viaţa cotidiană. De aceea se poate spune că
prevenţia primară este mai mult proactivă decât reactivă, în sensul că urmăreşte
dezvoltarea abilităţilor individului înainte de producerea crizelor existenţiale, astfel
încât situaţiile stresante de viaţă să fie depăşite fără reacţii indezirabile social.

16
 RAPORT EVALUĂRI inițiale WISC 4

Această evaluare este strict pentru personalul și voluntarii Cluburilor de

educație alternativă. Ea nu reprezintă un instrument oficial acreditat și nu va putea fi
utilizată în comunicarea cu alte instituții.

Nr copii evaluați: 36, 31 complete, 5 incomplete / oprite

Nr ore evaluare: 44 h

Nr. ore cotare și interpretare: 28 h

Ce este Scala de Inteligență pentru Copii Wechsler – ediția a IV-a (WISC-IV)?

Scala de Inteligență pentru Copii Wechsler – ediția a IV-a (Wechsler

Intelligence Scale for Children – Fourth Edition) este un instrument clinic,
administrat individual, care evaluează abilitatea cognitivă a copiilor cu vârste
cuprinse între 6 ani şi 0 luni şi 16 ani şi 11 luni (6:0 – 16:11).

Scala WISC-IV oferă un scor compozit care reprezintă abilitatea intelectuală

generală a copilului (Coeficientul de Inteligență Total = CIT), precum și
scoruri compozite care reprezintă funcţionarea intelectuală în patru domenii
cognitive specifice (Indicele de Înţelegere Verbală - IIV, Indicele
Raţionamentului Perceptiv - IRP, Indicele Memoriei de Lucru - IML şi
Indicele Vitezei de Procesare - IVP). Scala VISC-IV are la bază teorii recente
din domeniul psihologiei cognitive și este susţinută de cercetări clinice şi
rezultate ale analizelor factoriale.

Structura WISC-IV

WISC-IV conține 15 subteste, dintre care 10 subteste sunt obligatorii și 5

subteste sunt opționale.

17
18
Abrevierile şi descrierea subtestelor:

Subtest Domenii cognitive Descriere

specifice

1. Cuburi (Cu) Raționament În timp ce vede un model construit sau un desen din
perceptiv Cartea cu itemi, copilul utilizează cuburi alb cu roşu
pentru a reconstrui modelul, într-un timp limită.

Măsoară abilitatea de a analiza și sintetiza stimuli

vizuali abstracți. De asemenea, implică formarea de
concepte nonverbale, percepția și organizarea vizuală,
procesarea simultană, coordonarea vizuo-motorie,
învățarea și abilitatea de a separa figurile de fond, în
cazul stimulilor vizuali.

2. Similarităţi Înțelegere verbală Copilului i se prezintă două cuvinte care reprezintă

(Si) obiecte sau concepte comune si acesta descrie prin ce
sunt similare.

Măsoară raționamentul verbal și formarea conceptelor.

De asemenea, implică înțelegerea auditivă, memoria,
diferența între caracteristicile importante și neesențiale
și exprimarea verbală.

3. Memorarea Memorarea Pentru memorarea numerelor în ordinea prezentată,

numerelor numerelor copilul repetă numerele ordinea în care i-au fost
(MN) prezentate cu voce tare, de către examinator. Pentru
memorarea numerelor în ordine inversă, copilul repetă
numerele în ordine inversă celei prezentate de către
examinator.

Măsoară memoria auditivă de scurtă durată, abilitatea de

a respecta o ordine prestabilită, atenția și concentrarea.
Memorarea numerelor în ordinea prezentată implică

19
 memorarea, atenția, codarea și procesarea auditivă.
Memorarea numerelor în ordine inversă implică
memoria de lucru, transformarea informațiilor,
manipularea mentală și imaginația vizuo-spațială.

4. Concepte Raționament Copilului i se prezintă două sau trei şiruri de imagini şi

grafice (CGr) perceptiv alege una din fiecare şir pentru a forma un grup cu
caracteristici comune.

Măsoară abilitatea de a raționa abstract, categorial.

5. Codare (Co) Viteza de procesare Copilul copiază simboluri care formează pereche cu
forme geometrice simple sau cu numere. Utilizând o
cheie, copilul desenează fiecare simbol în forma
corespunzătoare, într-un timp limită.

Măsoară viteza de procesare, memoria de scurtă durată,

abilitatea de a învăța, percepția vizuală, coordonarea
vizuo-motorie, abilitatea de a scana vizual, flexibilitatea
cognitivă, atenția și motivația; poate implica procesarea
vizuală și secvențială.

6. Vocabular Înțelegere verbală Pentru itemii imagistici, copilul numeşte imaginile

(Voc) prezentate în Cartea cu itemi. Pentru itemii verbali,
copilul oferă definiţii.

Măsoară cunoștințele legate de cuvinte și formarea

conceptelor la copii; fundamentul de cunoștințe,
abilitatea de a învăța, memoria de lungă durată și gradul
de dezvoltare al limbajului. De asemenea, implică
percepția auditivă și înțelegerea, conceptualizarea
verbală, gândirea abstractă și exprimarea verbală.

7. Secvenţe de Memorarea Copilului i se citeşte o secvenţă de litere şi numere, iar

litere şi numerelor el va trebui să spună numerele în ordine crescătoare şi
numere (SLN) literele în ordine alfabetică.

Implică secvențierea, manipularea mentală, atenția,

20
 memoria auditivă de scurtă durată, imaginația vizuo-
spațială și viteza de procesare.

8. Matrici (M) Raționament Copilul priveşte o matrice incompletă şi selectează

perceptiv partea care lipseşte din 5 opţiuni de răspuns.

Măsoară inteligența fluidă.

9. Înţelegere (Î) Înțelegere verbală Copilul răspunde la întrebări, bazându-se pe

modalitatea în care el înţelege principiile generale şi
situaţiile sociale.

Măsoară raționamentul verbal și conceptualizarea,

înțelegerea verbală și exprimarea, abilitatea de a evalua
și de a utiliza experiența trecută și abilitatea de a
demonstra că stăpânește informațiile practice. Implică,
de asemenea, cunoștințe despre reguli de comportament,
judecată socială, maturitate și bun simț.

10. Căutare de Viteza de procesare Copilul studiază un grup de simboluri şi indică dacă
simboluri simbolul-ţintă/simbolurile ţintă se potrivesc sau nu cu
(CS) cele din grupul de simboluri prezentat, într-un timp
limită.

11. Completare Raționament Copilul vede o imagine, apoi indică sau spune partea
de imagini perceptiv importantă care lipseşte, într-un timp limită.
(CI)
Măsoară percepția și organizarea vizuală, concentrarea
și recunoașterea vizuală a detaliilor esențiale ale
obiectelor.

12. Barare (B) Viteza de procesare Copilul studiază un aranjament imagistic structurat,
apoi aleator, şi marchează imaginile-ţintă într-un timp
limită.

Măsoară viteza de procesare, atenția selectivă vizuală,

vigilența și omisiunile vizuale.

21
13. Informaţii Înțelegere verbală Copilul răspunde la întrebări care se adresează unei
(Inf) largi palete de cunoştinţe generale.

Măsoară abilitatea de a achiziționa, reține și reactualiza

cunoștințe generale faptice. De asemenea, implică
inteligența cristalizată, memoria de lungă durată,
abilitatea de a reține și a reactualiza informații de la
școală și din mediul social, percepția auditivă,
înțelegerea, limbajul expresiv.

14. Aritmetică Memorarea Copilul rezolvă mental o serie de probleme prezentate

(A) numerelor oral, într-un timp limită.

Implică manipulare mentală, concentrare, atenție,

memoria de scurtă durată și de lungă durată, abilitatea
de a raționa cu numere și activarea mentală, precum și
secvențierea, flexibilitatea gândirii și gândirea logică.

15. Raţionament Înțelegere verbală Copilul identifică conceptul comun descris printr-o
verbal (RV) serie de indicii.

Măsoară înțelegerea verbală, abilitatea de a judeca

analogic și de a generaliza, abstractizarea verbală,
cunoștințele în domeniu, abilitatea de a integra și de a
sintetiza diferite tipuri de informații și abilitatea de a
genera concepte alternative.

Indicele de Înțelegerea Verbală – IIV sintetizează performanța copilului la subtestele

Similarități, Vocabular și Înțelegere, cu alternative în Informații și Raționament
Verbal.

Indicele Raționamentului Perceptiv – IRP sintetizează performanța copilului la

subtestele Cuburi, Concepte grafice și Matrici, cu alternativă în Completare de
Imagini.

Indicele Vitezei de Procesare – IVP sintetizează performanța copilului la subtestele

Codare și Căutare de simboluri, cu alternativa Barare.

22
Indicele Memoriei de Lucru – IML sintetizează performanța copilului la subtestele
Memorarea numerelor și Secvențe de litere și numere, cu alternativa Aritmetică.

Viteza de Procesare și Memoria de Lucru sunt cel mai adesea corelate: o viteză de
procesare scăzută poate afecta memoria de lucru, iar o viteză de procesare ridicată
determină o încărcare mai scăzută a memoriei de lucru.

Profilul ACID se referă la suma scorurilor pentru probele Aritmetica, Codare,

Informații și Memorarea numerelor. Copiii care au dislexie au un scor mai mic ACID
decât copiii care nu au probleme legate de scris-citit.

Rezultate foarte slabe la Informații + Aritmetică + Cuburi + Completare de imagini

pot indica o disclaculie.

GAI = General Ability Index (Indexul de Abilități cognitive generale) ia în calcul

însumarea scoruruilor compozite pentru înțelegere verbală și raționament perceptiv.

CPI = Cognitive Proficiency Index se calculează pentru scorurile compozit la

capitolele Memorie de lucru și Viteză de procesare.

FSCIT vs. GAI = o comparație între Indexul de abilitate cognitivă generală (fără
Memoria de lucru și Viteza de procesare și CIT general.

GAI vs. CPI = o comparație între Indexul de abilitate cognitivă generală și Indexul de
abilitate procesuală - Memoria de lucru și viteza de procesare.

Câteva observații generale:

● Majoritatea celor evaluați, inclusiv copiii de 10+ ani, nu cunosc alfabetul ca

înșiruire a celor 28 de litere, de la a la z

● Cu 4 excepții, copiii nu au urmat cursurile unei grădinițe de stat sau

particulare, drept urmare au dificultăți de orientare spațio-temporală, nu au

23
 noțiuni de timp însușite, nu își știu anul sau data nașterii, (azi, mîine, ieri,
zilele săptămânii, lunile anului, anotimupuri).

● Cu câteva excepții, deși au o relativă înțelegere a lumii înconjurătoare, nu pot

explica fenomene sau cauzalități banale, exprimă cu dificultate emoții,
vocabularul activ este redus pentru vârsta lor. Unele rateuri școlare se
datorează, cel mai probabil, unei slabe înțelegeri a sarcinilor pe care le primesc
de făcut: fie nu decriptează în timp util ce trebuie să facă, fie îi obosește să
urmărească, astfel că ajung să nu se conformeze saricinii școlare. Copiii au, în
majoritate o capacitate redusă de aface raționamente verbale și de a utiliza
vocabularul pentru acestea. Exemple:

✓ "De ce e interzis fumatul în spațiile publice? (explicat ce înseamnă,

dat exemplu cu școala, spitalul, restaurantul) R = "că dacă n-ai geam",
"că ia foc"

✓ "Prin ce se aseamănă fluturele și albina?" R = "fluturele e bine, albina

e rău", "fluturele e colorat, albina înțeapă".

✓ "Prin ce se aseamănă mărul cu banana?" R = "e frupte"

✓ "Ce este vaca?" R = "o vacă care curge lapte la copii" "face lapte, cu
țâțe, zice muu".

● Probleme de morală. De pildă, cu câteva excepții, copiii nu înțeleg scuzele -

nu înțeleg motivul pentru care e bine să îți ceri scuze dacă ai greșit față de
cineva; unii consideră chiar că nu trebuie, câțiva nu vor să piardă avantaje ("că
mama e nebună, ne cumpără, apoi nu ne mai cumpără". "Ca să-ți mai dea
mingea prietenul tău" etc). Carențele educației morale au fost evidente și în
alte situații, de pildă unii copii doreau să mă uit în altă parte, pentru a lua
startul unei probe și să nu văd când încep, pentru a nu îi cronometra de la
început.

● La întrebarea "de ce e bine să fii punctual" majoritatea copiilor dau răspunsuri

legate de pierderea jobului: "ca să nu te dezangajeze", "că te dă patronu afară",
"să vadă șefii că nu ești neserios" sau legate de pedeapte la școală "scade nota
la purtare doamna"etc, fapt care denotă o preocupare a familiei pentru locurile
de muncă sau pentru lipsa lor.

24
 ● Foarte puțini copii au reușit să identifice corect furia și bucuria ca emoții (toți
au peste 7 ani!). Acest lucru arată dificultatea lor de a identifica emoțiile drept
categorie conceptuală, în ciuda exemplelor mele. La întrebarea "prin ce se
aseamănă furia și bucuria?" unii copii au dat răspunsuri care sugerează că stau
în medii violente: "furia e când te bate părinții", "bucuria o are copiii și furia
părinții", "se bate sau stă cuminte, asta e", "furie nu e voie, că supără mama,
bucurie e voie".

● Din discuții a reieșit că majoritatea copiilor evaluați se tem de mediul școlar

sau nu se simt confortabil în mediul școlar - povestesc că râd alții de ei sau că
se tem de doamna, că se fac de râs, că iau note mici și îi ceartă adulții etc. le e
rușine cu cât pot face. greu identifică puncte tari.

● Din discuții și din administrarea unor probe de cunoștințe, copiilor de clasele

le lipsesc (cu puține excepții) prerechizitele școlarității:

o cunoștințe de bază despre timp, natură, despre corpul lor, despre

animale, despre fenomene banale din viața de zi cu zi;

o înțelegerea spațialității, a temporalității;

o obișnuința de a rezolva sarcini: în ordine de sus în jos, de la stânga la

dreapta;

o folosirea unui algoritm deja explicat, învățat pentru rezolvarea a ceva

similar.

● Copiii nu știu câți ani au frații lor și părinții, nu sunt siguri au cui părinți sunt
bunicii cu care locuiesc acasă, ale cui surori mătușile, uneori nu știu numele
părinților, nu știu numele străzii pe care locuiesc etc.

● Unii nu sunt siguri în ce clasă sunt (cei de cls 1 sau a doua), nu știu să spună
că au mai fost un an la școală ("am fost și ieri mai demult"), nu știu ce nume
are învățătoarea etc.

Recomandări Generale:

25
1. Activitățile din cadrul Cluburilor ar trebui:

✓ să stimuleze, sub formă de joc, dezbateri etice - copiii să discute atât despre ce
trebuie, cât și despre motivațiile emoționale din spatele a ce trebuie, despre
explicațiile logice, despre ce presupun regulile pentru individ și comunitate.
✓ să se adreseze și copiilor de cls. pregătitoare, a.î. să asigure, la începerea școlii
de către aceștia, a prerechizitelor de școlarizare și de socializare școlară.
✓ să asigure și exerciții de psihomotricitate, mai ales cu copiii de clasele 0-2.

2. În cadrul orelor de stimulare individuală:

se vor aborda distinct emoțiile, se va lucra pentru recunoașterea lor și se vor stimula
discuțiile despre emoții.

APTIȘ LEILA, 8 ani, 4 luni

CIT general – 66 – de nivel inferior.

Acest scor scazut s-a reflectat in majoritatea palierelor testate: pentru toate
componentele Leila este, comparativ cu restul populației infantile, în percentilele 0-5.

Cauze posibile: lipsa acuta de stimulare, copilul nu a frecventat gradinita si nu pare sa

fie deloc stimulat nici in cadrul familial. De asemenea, cele două surori gemene mai
mari înregistrează apx aceleași scoruri. Din spusele fetelor, acasă locuiesc 5 persoane
în 2 camere, iar una care servește și ca bucătărie și iarna ca loc de spălat. Apa de
spălat se încălzește, iar toaleta este afară. Leila și surorile dorm împreună cu mama.

GAI = 73 vs. CPI = 65 - Performanța ei cognitivă generală este mai bună decît zona
procesuală reprezentată de memoria de lucru și viteza de procesare, însă nu există o
diferență majoră.

26
Comportament în timpul evaluării: Mai degrabă tăcută, a vorbit puțin și doar
întrebată, s-a mișcat puțin.

Puncte tari:
Este ascultătoare, are răbdare multă.

Puncte slabe:
Viteza de procesare scazuta: percentila 5.
Rationamentul perceptiv - scor compozit IVP = 75 (percentila 5). Are slabe repere
conceptuale și în privința orientării spațio-temporale;
Înțelegere Verbală – scorul 72, percentila 4. De pildă la similarități cu greu a fost
capabilă, în ciuda întrebărilor, să dea un rpspuns adecvat: "De ce se aseamănă pisica
și șoarecele?" R = "Pentru că e albă, amîndouă e albă".
Memoria de lucru – scor extrem de mic: IML = 60 - plasare în percentila 0,4.

Recomandări:
* Evaluare de specialitate neuro-psihiatrie / psiholog clinician
* Anchetă socială în familie - cunoașterea mediului, de văzut dacă există și alte
probleme pentru care toate trei fetele au o dezvoltare slabă.

1. Exercitii pentru dezvoltarea rationamentului perceptiv:

- exercitii de psihomotricitate sub forma de joc: invatarea notiunilor de stanga-
dreapta; sus-jos; deasupra-dedesubt; margine, colt, miscarea de rotatie etc;
identificarea acelorasi repere in cadrul paginii de lucru (utilizarea de repere
specifice exercitiilor de disgrafie pentru a marca diferitele zone ale paginii).
- intelegerea notiunilor de reprezentare grafica etc. (ex: joculet harta pentru
gasirea comorii).
- exercitii de strategie:
- puzzle –jocuri de constructie si asezare.
- x si 0
2. Exerciții pentru imbunatatirea vitezei de procesare:
- decriptarea unor texte codate

27
 - identificare rapida a unor elemente care nu fac parte din categorii
conceptuale (gaseste ce e in plus)
- identificare rapida a diferentelor dintre 2 imagini

3. Exerciții de vocabular:
- realizate in mod intensiv;
- citire de imagini – descriere si discutii pe baza imaginilor; povesti in imagini
pentru stimularea emotiei si a curiozitatii copilului;
- atentie la corectitudinea exprimarii gramaticale, modalitatea de constructie a
propozitiilor, intonatia etc.
- invatarea de cuvinte noi in contexte ludice, insotite pe cat posibil de suport
pe baza de imagini/reprezentari grafice.
- descriere - de la simplu la complex + introducere obiecte in categorii
conceptuale;
- invatarea emotiilor si a notiunii de “emotie”;
- elemente simple de cultura generala pentru a stimula curiozitatea copilului
(poze cu atractii turistice din diferite locatii ale lumii etc).
- exercitii de scris-citit-calcul matematic din sfera dislexo-disgrafiei si a
discalculiei: observarea eficientei acestora si a performantelor copilului.
4. exercitii pentru imbunatarirea memoriei de lucru:
- citirea de texte scurte cu imagini atasate; adresarea de intrebari pentru a verifica ce
informatii a retinut copilul din relatarea anterioara.

28