www.referat.

ro

Tehnologia de fabricatie si asamblare a unui

produs

www.referat.ro
 Cuprins

Tema de proiectare
Capitolul I. Caietul de sarcini al produsului.........................4
1.1 Introducere............................................4
1.2 Cuprinsul Caietului de sarcini................................4

Capitolul II. Perfectionarea produsului..........................10

2.1 Considerente generale...................................10
2.2 Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora.......................................10

Capitolul III. Planul calitatii...................................15

3.1 Introducere.........................................15
3.2 Obiectivele calitatii...................................16
3.3 Continutul planului calitatii.................................17

Capitolul IV. Pregatirea fabricatiei

4.1 Consideratii generale....................................30
4.2 Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de
productie....................................30
4.3 Aprovizionarea locurilor de munca........................31
4.4 Controlul produselor de la furnizori...........................32

Capitolul V. Realizarea produsului............................35

Capitolul VI. Activitati de control si inspectie....................35

6.1 Formularea temei..................................35
6.2 Analiza produsului......................................35
6.3 Analiza materialului si a tehnologiei de prelucrare pentru evidentierea defectelor
posibile..............................41
 CAPITOLUL 1

Caierul de sarcini al produsului

1.1 Introducere
Cunoasterea produsului ce face obiectul roiectului de diploma prin cunoasterea rolului
sau functional si a conditiilor tehnice impuse are o deosebita importanta le determinarea
tehnologiei de fabricatie si asamblare.Cunoasterea produsului din punct de vedere constructiv
si functional este un factor deosebit de important in stabilitea tehnologiei de fabricatie a
acestuia .Complexitatea constructiva a ansamblului va avea influente directe asupra
complexitatii proceselor tehnologice de semifabricare, prelucrare prin aschiere si montaj,
asupra sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor folosite.Toate aceste informatii se vor gasi
in caietul de sarcini al produsului.
CUPRINS

Capitolul 1.Obiectivul Caietului de Sarcini

Capitolul 2.Componenta si functionare
Capitolul 3.Caracteristici tehnice
Capitolul 4.Cerinte generale ale sistemului de management al calitatii
Capitolul 5.Probe, inspectii si incercari
Capitolul 6.Marcare, conservare, ambalare, depozitare, Transport
Capitolul 7.Reguli de exploatare
Capitolul 8.Reguli de intretinere
Capitolul 9.Protectia muncii
Capitolul 10.Completul de livrare
 Capitolul 1.Obiectivul Caietului de Sarcini

Aceste instructiuni au fost redactate pentru siguranta utilizatorilor conformativ

prezentelor instructiuni pentru a asigura o functionare indelungata si ireprosabila a masinii.
Prezentul caiet de sarcini se va pastra pentru orice consultare ulterioara.
Daca se va vinde prezentul produs ,se vor preda o data cu acesta si instructiunile de
folosire.Noul utilizator va fi informat despre functionarea acestuia si despre diferitele
atentionari.
Inaintea instalarii produsului,se verifica daca conditiile locale si reglajul masinii pe
care se monteaza sunt compatibile.
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia ANGRENAJULUI CONIC 1000 parte
integranta a combinei C 140.
Produsul ANGRENAJ CONIC 1000 are rolul principal in transportul cerealelor fiind
amplasat in cotul tubului de descarcare al buncarului.

Capitolul 2.Componenta si functionare

Angrenajul este de tip conic.Contructia angrenajului este compacta.

Conform desenului si tabelului de componenta arborii(pinioanele) sunt lagaruiti cu
rulmenti radiali cu bile. De corpul lagar este prins un capac, sustinut in acesta de 4 suruburi.
Angrenajul conic(set de roti dintate –pinioanele 2 si 16 conform desenului permit ca
miscarea sa fie transmisa sub unghiul de 1000).
Carcasa angrenajului fixeaza pozitia relativa a arborilor si implicit a rotilor dintate. Ca
urmare pentru asigurarea unei angrenari cat mai corecte este nesesar o buna rigiditate a
carcasei.
Conform desenului:pinioanele poz. 2 vor angrena corect, pe toata lungimea danturii,
fara intepeniri la accelerarea cu mana ; capacul poz. 3 se va srtange pana la fata pe corpul
lagar poz.1. La nevoie se va elimina o saiba poz.6 sau 7 din cele aflate reprezentate pe desen.
Arborii-pinioni conici sunt etansati cu saiba si surub De corpul lagar este prins un
capac, sustinut in acesta de 4 suruburi.
 Capitolul 3.Caracteristici tehnice

Caracteristicile tehnice ale ansamblului”angrenajului conic”:

Nivelul maxim de zgomot admis este de 80 dB
Jocul intre flancuri este 0.3-0.5 mm (masurat pe Ø 35 la pinionul poz.2.)
Masa =14.214 kg
Turatia =760 rot/min

Capitolul 4.Cerinte generale ale sistemului de management al calitatii

Materialele din care executa componentele ansamblului rotoric vor fi numai cele ale
caror standard sunt in vigoare.De asemenea, executia si controlul se vor efecua tinand seama
de instructiunile si procedurile prevazute in sistemul de management al calitatii.
La executia reperelor componente se vor respecta conditiile si indicatiile din
documentatie privind tolerantele,abateri de forma si pozitie, tratamente termice, controale
nedistructive.
Corpul lagar al carui material este FC 250, se va executa conform indicatilor din
desen.
Verificarea filetelor exterioare se va face cu caliber.
Pentru toate reperele se vor intocmi fise de masuratori la cotele ce formeaza ajustaje.
La montaj se va asigura pozitia gaurilor din cozile pinioanelor in acelasi plan ca in
desen.
Pinioanele poz. 2 vor angrena corect, pe toata lungimea danturii, fara intepeniri la
accelerarea cu mana.
Reglarea angrenarii se va realiza montand saibele de reglaj pozitia (6) si (7), fie in
fata, fie in spatele pachetului de rulmanti pozitia (9).
Capacul pozitia (3) se va strange pana la fata pe corpul lagar pozitia (1). La nevoie se
va elimina o saiba pozitia (6) sau (7) din cele aflate in pozitia reprezentata in desen.
 Capitolul 5.Probe, inspectii si incercari

Pe tot parcursul de fabricatie serviciul CTC va urmari realizarea tuturor cerintelor din
P IV nr.1457 si din notele eferente desenelor de executie.

Capitolul 6.Marcare, conservare, ambalare, depozitare, transport

Toate reperele se vor marca cu creion electric.

Marcarea produsului se face prin vopsirea carcasei cu culoare rosie.
Produsul”Angrenaj conic”e ambalat in cutii de lemn si transportul lui in intreprindere
se face cu ajutorul unor carucioare
De una din talpile carcasei se va lega cu sarma o eticheta din tabla pe care se va
inscriptiona cu vopsea urmatoarele date de identificare :sigla, Nr. desen, beneficiar,Nr.
Comanda
Documentatia tehnica va fi intridusa in ambalaj protejat contra actiunii cauzelor di
deformarilor mecanice.
Depozitarea produsului se face ridicata fata de sol astfel incat apa sa nu se poate
acumula .in depozite ferite de umiditate ,de curenti de aer care transporta praf si nisip
si fluctuatii mari de temperatura.
In timpul transportului, se va avea grija ca diferitele piese exterioare ale angrenajului
sau suprafetele vopsite , sa nu fie deteriorate sau zgariate.Suprafetele exterioare prelucrate ale
angrenajului pot fi protejate de un strat durabil de protectie anticoroziva.Acesta va fi inlaturat
cu petrol sau cu alt solvent eficace.
Transportul se va face tinand seama de indicatiile de pe lada de ambalaj.
Transportul catre distribuitori se face cu ajutorul unor masini de tonaj adecvate.
Se vor evita ciocnirile in cazul incarcarii sau descarcarii lazii.La desfacerea
ambalajului se va avea grija ca angrenajul san u fie deteriorate cu sculele cu ajutorul carora se
face dezasamblarea.Inaintea dezasamblarii si montarii produsului se va face referire la cartea
tehnica a produsului.Se recomanda in acest scop sa se scoata capacul superior al lazii de
ambalaj dupa care se va trece la demontarea restului ambalajului
 Capitolul 7.Reguli de exploatare

Exploatarea si utilizarea angrenajului se va face pe baza instructiunilor de exploatare

si intretinere de catre personalul cu calificarea corespunzatoare.Exploatarea se va face in
limitele prescrise de capitolul caracteristici tehnice si functionale.
Masuri generale de intretinere:
Intretinerea pompei se va face numai de personal calificat bun cunoscator al
echipamentului mechanic.
Revizia si intretinerea se va efectua in timpul reparatiilor si reviziilor tehnice
peroidice cel putin odata la 6 luni.

Capitolul 8.Reguli de intretinere

Intretinerea si revizia periodica se va efectua de personal calificat instruit special in

vederea cunoasterii produsului.Intretinerea va cuprinde ansamblul de lucrari care asigura
functionare normala a pompei masurandu-se parametric caracteristici.

Capitolul 9.Protectia muncii

Se verifica daca au fost respectate normele de protectia muncii prevazute in

proiect.Exploatarea, intretinerea si repararea produsului se va face numai de catre personal
calificat.Interventiile de orice natura se vor face numai dupa decuplarea angrenajului.

Capitolul10.Completul de livrare

Completul de livrare contine:

Produsul asamblat
Accesorii
Cheie de reglaj
Bidon cu ulei tip UM 170 Li Ca 2
Documente: Certificat de garantie
Declaratia de conformitate
 CAPITOLUL 2

Pefectionarea produsului

2.1Considerente generale:

Dezvoltarea produsului contine tipurile de activitati care se pot desfasura pentru:

Imbunatatirea proiectului produsului
Analiza tehnologicitatii produsului
Studiul produselor existente pe piata, analiza preferintelor beneficiarilor
Incercarida laborator si probe ale prototipurilor
Analiza reclamatiilor beneficiarilor
In vederea imbunatatirii proiectului produsului se pot intreprinde o serie de masuri:
Modificarile effectuate anumitor saransamble vor fi strasns legate de eventualele
modificari ale intregului produs
Datorita faptului ca la un moment dat pot aparea solutii tehnice noi, strans corelate cu
evolutia tehnicii si a tehnologiilor, apare necesitatea reproiectarii intregului produs
Se vor analiza defectele detectate in etapele de control si incercari finale si se vor
stabilicauzele probabile ale aparitiei acestora.
Categoriile de defecte cauzate de forma tehnologica stabilita prin proiectul produsului
vor face obiectul unei analize pentru propunerea unor modificari de proiect

2.2Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora

Pentru imbunatatirea produsului “Angrenaj conic 1000 “ se utilizeaza metoda de

analiza numita Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora.
Prin aplicarea acestei metode se micsoreaza riscul aparitiei defectarilor in proiectare si
realizarea produselor.Se asigura reducerea costurilor in toate etapele spiralei calitatii:in
proiectare, printr-o mai buna reflectare a cerintelor clientilor conceptiei, in aprovizionare,
prin evitarea unor probleme generate de selectionarea necorespunzatoare a furnizorilor, in
productie, prin prevenirea punctelor critice, in domeniul service-ului, prin reducerea
reclamatiilor clientilor.
 In continuare, aplicam aceasta metoda pentru proiectul de realizare a angranajului
conic in scopul prevenirii erorilor de proiectare si a defectarilor produselor in procesele
ulterioare de realizare, acest lucru realizandu-se in compartimentul de proiectare.
Metoda cuprinde urmatorii pasi:

2.2.1 Se identifica functiile produsuliui:

f1=transmiterea miscarii intre 2 axe sub unghiul de 1000

f2=rezistenta mecanica

2.2.2 Analiza defectelor. Identificarea defectarilor potentiale.

d11=fisuri,pori
d12=suprafete incorect prelucrate
d21=cedarea in timpul functionarii
d22=nu transmite miscarea intre cele 2 axe sub unghiul de 1000
d31=blocarea rotilor

Cauze:
d11=racirea rapida a materialului,prezenta gazelor in materialul solidificat
d12=rugozitatea suprafetelor,abaterea de la planeitate
d21=material necorespunzator
d22=pereti subtiri ai angrenajului
d31=prezenta in ulei a unor materiale straine sau provenite in urma cedarii
unui reper

2.2.3 Evaluarea efectelor si importantei (criticitatii)defectarilor

Defectarile sunt, de regula , evaluate prin prisma a doua critrii:
Probabilitatea de aparitie (A)(tabelul2.1)
Probabilitatea de detectare (D)(tabelul2.2)
In evaluarea importantei (criticitatii) defectarilor este necesara respectarea
urmatoarelor reguli generale:
Importanta unei defectari este aceeasi pentru toate cauzele potentiale ale defectarilor
 Pentru diferite cauze ale unei defectari,probabilitatile A si D pot fi diferite
Defectarile care genereaza aceleasi efecte vor avea aceiasi importanta
Defectarea care are cea mai mare probabilitate de a fi identificata de client va fi notata
cu punctajul maxim
Evaluarea importantei defectarilor se realizeaza utilizand scara de notatie prezentata
in tabelul 2.3.
Pe baza probabilitatilor A si D si a importantei I se determina coeficientul de risc CR,
data prin urmatoarea reletie:
CR=A*D*I (2.1)

Acest coefficient are valori intre 0 si 1000.In general se considera ca sunt necesare
masuri pentru prevenirea defectarilor potentiale ,atunci cand coeficientul de risc este mai
mare de 100.
Posibilitatile de influentare, prin masuri de imbunatatire, a valorii factorilor A,D,I
depinde de etapa in care sunt luate masurile respective.
In tabelul 2.5 sunt redate posibilitatile de influentare a criteriilor de evaluare prin
masuri de imbunatatire (aceste posibilitati se diminueaza pe masura ce ne indepartam de
etapa conceptiei produsului).
Pentru evaluarea eficientei masurilor de imbunatatire stabilite se recalculeaza A,D,I si
CR si se compara cu valorile initial determinate.

Tabelul 2.1 Evaluarea probabilitatii de aparitie a defectarilor (A)

Criterii de evaluare a Rata probabila a defectelor Punctaj de evaluare

probabilitatii de aparitie a FMEA-produs
defectarilor
Mare <=1/2 10
<=1/10 9
Moderata <=1/20 8
<=1/100 7
Redusa <=1/200 6
<=1/1000 5
Foarte redusa <=1/2000 4
<=1/10000 3
Imposibila aparitia defectelor <=1/20000 2
 <=1/100000 1

Tabelul 2.2 Evaluarea probabilitatii de detectare a defectarilor (D)

Criterii de evaluare a Probabilitatea de detectare Punctaj de evaluare

probabilitatii de detectare a
defectarilor
Foarte mare >99.99% 1
Mare <99.99% 2
Moderata >99.70% 3-5
Redusa >98.00% 6-8
Foarte redusa >90% 9
Imposibila aparitia <90.00% 10
defectelor

Tabelul 2.3Evaluarea importantei defectarilor (I) in cazul aplicarii FMEA de produs

Criterii generale de evaluare a importantei defectarilor Punctaj

Defectari deosebit de grave care afecteaza siguranta produsului 9,10
Defectari grave care vor fi cert detectate de client necesitand 7,8
operatii de remediere
Defectari de gravitate medie care vor fi detectate de client 4,5,6
genarand acestuia insatisfactii
Defectari neimportante care vor fi numai in mica masura 2,3
reclamate de client
Defectari care nu vor fi probabil sesizate de client 1

Tabelul 2.4Evaluarea necesitatii masurilor de imbunatatire

Defectu A D I CR Descriere Masuri

l
d11 3 1 8 32 Situatia se afla sub Nu sunt necesare
control
d12 8 6 4 192 Probabilitate Recalcularea regimurilor de
moderate ca aschiere
defectarea sa se
produca
d21 5 9 9 405 Defectarea afecteaza Redimensionare, alegerea
 clientul altor materiale cu
caracteristici corespunzatoare
solicitarilor
d21 3 6 9 162 Defectarea afecteaza Redimensionare, alegerea
clientul altor materiale cu
caracteristici corespunzatoare
solicitarilor
d31 8 1 4 32 Defectare de Nu sunt necesare
frecventa medie,
afecteaza in mica
masura clientul

Tabelul 2.5 Posibilitati de influentare a criteriilor de evaluare prin masuri de

imbunatatire

A D I Faza
* * * Modificari ale proiectului
* * Modificari ale proiectului
* * Incercari
* Ispectii

Modificarile de proiect pot sa fie nu numai asupra formei constructive ci si asupra

materialelor din care sunt construite reperele, existand posibilitatea ca unele dintre ele sa
fie obtinute in urma presarii pulberii metalice sau chiar din materiale compozte sau
ceramice.

CAPITOLUL 3

Planul calitatii

3.1 Introducere

Planul calitatii se elaboreaza pentru a se asigura ca sunt planificate si identificate

corespunzator conditiile specifice pentru toate produsele pe tot parcursul productiei.
Un plan al calitatii poate fi folosit pentru a indica aplicarea specifica a sistemului
calitatii pentru un proiect de dezvoltare, pentru un produs destinat pietei sau pentru facilitate
interne. Un plan al calitatii poate fi de asemenea utilizat de catre furnizor in situatii
contractuale pentru a demonstra clientului cum se intentioneaza sa se respecte conditiile
pentru calitate ale unui contract.
In cadrul planificarii realizarii produsului, sint identificate urmatoarele aspecte:
Obiectivele calitatii si cerintele pentru produs
Necesitatea de a stabili procesele, documentele si de aloca resurse specifice
produsului
Activitatile pentru verificarea, monitorizarea, inspectia si incercarea produsului
precum si criteriile de acceptare ale produsului
Inregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare si produsul
rezultat satisfac cerintele
Planul calitatii furnizeaza un mechanism care face legatura intre conditiile de baza
ale produsului, proiectului sau contractului si procedurile de baza existente ale
sistemului calitatii, elaborarea unui set de proceduri suplimentare nemaifiind necesare.
Planul calitatii poate fi utilizat pentru monitorizara si evaluarea respectarii conditiilor
referitoare la calitate, dar nu se intentioneaza utilizarea recomandarilor standardului ca o lista
de verificare a conformitatii cu conditiile.
Planul calitatii se poate folosi si atunci cand nu exista un sistem documentat al
calitatii, in acest caz particular impunndu-se elaborarea de proceduri suplimentare.

3.2Obiectivele calitatii

Prezentul plan al calitatii se refera la produsul CORP LAGAR, care are desenul de
executie nr C140-17.22.1.1 prezentat in anexa 1 parte componenta a ansamblului
ANGRENAJ CONIC 1000.
Conform proiectului de executie nr.1 proiectul are urmatoarele caracteristici
principale:
Caracteristici constructive(geomertice)
Lungime=150mm
Diamertu de baza=102mm
 Diamertu de baza =80mm
Greutate=7,35 kg
Material=FC250
Conditiile de toleranta si ajustaje,raze de racordare si altele :
Tolerante generale in M STAS 2300-88
Razele de racordare necotate R5
Inclinarile de turnare neindicate max 30
Abateri de turnare si adaosurile de prelucrare se vor stabili clasei a-III-IV-a de
precizie,STAS 1992/1-79
Caracteristici functionale
Conditia de conservare, ambalare si transport.
-pentru a nu se modifica tolerantele suprafetelor functionale si de asamblare se va
evita conservarea in incinte in care au loc fluctuatii mari de temperatura fata de valoarea
normala de depozitare de 20-250C
-in timpul transportului se vor evita socurile si vibratiile extreme care conduc la
fisurarea si degradarea suprafetelor
-ambalarea se realizeaza in functie de dimensiunile si de modul de protejare al
produsului in timpul conservarii si transportului fata de factori externi ce ar putea conduce la
deteriorarea si modificarea proprietatilor materialului
Conditii referitoare la protectia muncii pentru manipulare, montaj si functionare
-este interzisa interventia pentru reparatii in timpul functionarii
- nu se impun conditii speciale pentru manipulare
-montarea si oricare alte lucrari se vor efectua numai de personal autorizat.
Conditii de racire si ungere
nu necesita sistem de racire
necesita un sistem de ungere (ansamblul se va umple 2/3 cu unsoare tip UM 170 Li
Ca 2

Rolul corpului lagar :

-sprijinirea angrenajului conic (de a asigura precizie determinata a pozitiei reletiva a
pieselorde asamblare atatin stare statica cat si stare dinamica)
- este depozit pentru librifiant (de ungere)
-protejeaza angrenajului conic de factorii exteriori
 Obiectivele calitatii produsului constau in respectarea caracteristicilor functionalesi
constructive care se vor realiza cu costuri minime. (raportul calitate/pret=optim)

3.3.1STRUCTURA.SCOP

Prezentul plan al calitatii precizeaza succesiunea proceselor de fabricare a corpurilor

de lagar pentru angrenaje conice, documentatia tehnologica si de control aferenta, metodele
de executie si de control, parametrii sau caracteristicile de calitate ale proceselor care trebuie
controlati, inspectati sau supravegheati, inregistrarile care rezulta si personalul implicat.

3.3.2DOMENIUL DE APLICARE AL PRODUSULUI

Planul calitatii detaliaza activitatea de executie si metodele de inspectie si incercari

ale procesului de fabricare a corpurilor de lagar.

3.3.3DEFINITII SI PRESCURTARI

3.3.3.1.Definitii
Conform SR ISO 10005-1999 ; SR ISO 9000-2000 si documentele sistemului calitatii
adoptat

3.3.3.2Prescurtari
PD-proceduri documentate
PSL-proceduri specifice de lucru
PC-planul calitatii
CD-control dimensional
AQ- asigurarea calitatii
SQ-sistemul calitatii

3.3.4 RESPONSABILITATILE MANAGERULUI

 3.3.4.1Persoanele din cadrul organizatiei care au responsabilitatile de a se asigura ca
activitatile cerute de SQ specificat sau de contract sunt planificate, implementete si controlate
si desfasurarea lor monitorizata sunt :

-director departament AQ
- director de productie
- managerul general
3.3.4.2 Persoanele care au responsabilitatea comunicarii conditiilor specifice unui
anumit produs, proiect sau contract tuturor celor implicati, precum si rezolvarea problemelor
care apar la interfetele dintre astfel de grupuri sunt :
-sef atelier
-manager general
3.3.4.3 Persoanele care au responsabilitatea analizarii rezultatelor oricaror audituri
effectuate:
- director departament AQ
- managerul general
Persoanele care au responsabilitatea autorizarii cererilor pentru exceptarea de al unele
elemente ale SQ sunt :
- director general
3.3.4.4 Persoanele care au responsabilitatea controlarii actiunilor corective sunt:
- director departament AQ
- director de productie
- managerul general
-tehnolog
-proiectant.
3.3.5 PLANUL CALITATII SI SISTEMUL
CALITATII

SQ cuprinde documentatia necesara PC

3.3.6 ANALIZA CONTRACTULUI

 3.3.6.1 Conditiile specifice ale produsului “CORP LAGAR” sunt analizate de catre o
comisie de evaluare formata din proiectant, tehnolog, director economic, reprezentant al
clientuluI
Documentele pe baza carora se realizeaza analiza contractului sunt :
comenzile/cererile clientului, fisa de lansare a contractului, comanda cadru/contractul cadru.
3.3.6.2 Solutiile gasite de comisie sunt verificate de directorul AQ si aprobate de
directorul general.
3.3.6.3 Inregistrarile analizei contractului sunt arhivate de compartimentul
“Contracte”.

3.3.7 CONTROLUL PROIECTARII

3.3.7.1Realizarea, controlarea,si documentarea procesului de proiectare este realizata

de o echipa formata din trei proiectanti, echipa numita de catre directorul de productie.
3.3.7.2.Analiza, verificarea si validarea conformitatii datelor de iesire ale proiectarii
fata de cerintele datelor de intrare se fac de catre responsabilul cu AQ impreuna cu clientul
3.3.7.3Participarea clientului la analiza proiectului si la verificarea proiectului este in
masura in care acesta doreste acest lucru impreuna cu directorul de prioectare si in caz de
admitere este trimis catre departamentul de calitate care completeaza documentatia, iar
proiectul este aprobat de catre directorul general.

3.3.8CONTROLUL DOCUMENTELOR
SI AL DATELOR

3.3.8.1Documentele aplicabile produsului: fisa de control, fise de verificare, tabele de

verificare
3.3.8.2.Modul de identificare al acestor documente: se face conform procedurii de
sistem PSL-03
3.3.8.3Editiile valabile ale documentelor vor fi disponibile in toate locurile in care se
executa activitati esentiale pentru calitate; documentel perimate vor fi retrase prompt din
toate punctele de utilizare a acestora.
3.3.8.4 Modoficarile acestor documente si date sunt efectuate de catre membrii
deparamentului AQ si vor fi aprobate de directorul AQ.
 3.3.9 APROVIZIONARE

3.3.9.1Produsele,semifabricatele,materiile prime si materialele ce trebuie

aprovizionate, conditiile de calitate care trebuie sa le indeplineasca aceste produse sunt
specificate in PSL-04.
3.3.9.2 Metodele utilizate la evaluarea, selectarea si controlul subcontractantilor:
-daca au implementat un sistem al calitatii certificat de un organism recunoscut;
-prelucrarea inregistrarilor calitatii de la furnizarile anterioare;
-efectuarea de audituri la furnizor(subcontractant) in cazul in care nu are implementat
un sistem de asigurare al calitatii;
-raportul calitate/pret
-informatii de la targuri,expozitii,reviste de specialitate si de la alti clienti

3.3.9.3 Evaluarea,selectarea si controlul furnizorilor sunt specificate in PSL-05.

3.3.9.4 Conditiile referioare la planul calitatii ale subcontractantilor pentru orice
produs aprovizionat:tipul,categoria sau elementul de identificare precis/a; cantitatea;
conditiile de calitate impuse; documente normative care reglementeaza calitatea produsului;
referiri sau trimiteri la anexe pentru conditiile de receptie,de AQ,de transport.
3.3.9.5Metodele utilizate pentru satisfacerea conditiilor de reglementare aplicabile
produselor aprovizionate sunt specificate in PSL-04.

3.3.10 CONTROLUL PRODUSULUI

FURNIZAT DE CLIENT

3.3.10.1 Produsele furnizate de client sunt identificate prin documentatia care

insoteste produsul si controlate cu LP, iar in urma aplicarii acastor matode se determina daca
produsul indeplineste cerintele specifice maerialului.
 3.3.10.2 Inainte de aplicarea acestor matode se controleaza dimensional (cu subler, cu
calibre) diametrele semifabricatului.
3.3.11.3 In caz de respingere, se aplica PSL-06 “Controlul produsului neconform”

3.3.11 IDENTIFICAREA SI TRASABILITATEA PRODUSULUI

3.3.11.1 Se face in conformitate cu procedura functie de sistem “ Identificarea si

tresabilitatea produsului”
3.3.12.2Identificarea se face prin :etichete, vopsire,
marcare/poansonare,elaborarea documentelor de insotire,mentinerea inregistrarilor in
vederea asigurarii trasabilitatii.
3.3.12.3 Produsele depistate neconform la primire, pe flux, sau la final sunt
identificate in mod corespunzator, conform PSL- 06.”Controlul produsului neconform”

3.3.12 CONTROLUL PROCESELOR

3.3.12.1 Se face conform PSL-07 ’’ Controlul proceselor’’

3.3.12.2 Controlul proceselor se face prin :
-desfasurarea acestora documentat, pe baza de poceduri, instructiuni de lucru si
control avizate ;
-utilizarea de echipamente de lucru adecvate, tinute sub control ;
- desfasurarea activitatilor conform planurilor de calitate, acolo unde este necesar ;
-controlul activitatilor cu echipamente de inspectie, masurare si incercari adecvate
,tinute sub control ;

3.3.13 INSPECTII SI INCERCARI

3.3.13.1Toate inspectiile si incercarile se efectueaza de catre personal instruit si

calificat
3.3.13.2 Verificarea conformantei produselor subcontractante se va face urmand
procedura PSL-01 si PSL-08
 3.3.13.3 Inspectiile si incercarile se efectueaza in functie de specificul procesului :
-la primire, cu scopul de a se asigura ca produsul intrat nu este utilizat pana nu este
verificat daca este conform cu conditiile specificate in documentatie ;
-pe fluxul procesului de a verifica parametrii de baza care permit evaluarea satisfacerii
cerintelor si de a putea decide asupra evolutiei ulterioare a procesului ;
-la final, cu scopul de a verifica satisfacerea cerintelor specificate pentru produsul,
procesul sau activitatea executate si a putea opri livrarea sau prestarea produsului/procesului
ce nu corespund cerintelor.
3.3.13.4 Caracteristicile ce urmeaza a fi inspectate si incercate la fiecare punct de
lucru, procedurile si criteriile de acceptare ce urmeaza a fi
folosite, tehnici sau calificari de personal sunt mentionate in procedurile operationale
inscrise la fiecare operatie.

3.3.14 CONTROLUL ECHIPAMENTELOR DE INSPECTIE, MASURARE SI

CONTROL

3.3.14.1Se face conform PSL-08 ’’Controlul echipamentelor de inspectie,verificare si

incercari.
3.3.14.2 Idenficarea echipamentelor de inspectie masurare si incercare se face pe baza
codurilor acordate. Identificarea corespunzatoare astfel incat sa poata fi depistat stadiul
etalonarii/verificarii metrologice. Identificarea tuturor echipamentelor utilizate si care
influenteaza calitatea activitatilor
3.3.14.3 Metodele de etalonare sunt prezentate in procedurile de lucru
corespunzatoare. Verificarea si/sau etalonarea metrologica la intervale prestabilite, in raport
cu etaloane recunoscute national si/sau international Identificarea corespunzatoare astfel incat
sa poata fi depustat stadiul etalonarii/verificarii metrologice.
3.3.14.4 Metodele de indicare si inregistrare si stadiul etalonarii sunt mantionate in
procedura PSL-08
3.3.14.5 Inregistrari ale unor astfel de echipamente de echipamente se mentin astfel
incat sa se poata determina valabilitatea rezultatelor anterioare atunci cand se descopera ca
astfel de echipamente sunt gasite in afara limitelor de etalonare. Toate echipamentele si
dispozitivele vor fi verificate inainte inainte de utilizare.In perioada de neutilizare vor fi
depozitate la magazie si se vor fi verificate. Utilajale vor fi dotate cu planuri de reparatii in
functie de numarul de ore de functionare si evidente ale efectuarii reparatiilor In cazul in care
la verificare se constata ca aparatul nu corespunde cerintelor impuse va fi anuntat clientul si
vor fi luate masurile de inlaturare a efectelor utilizarii unui aparat de masura defect.

3.3.15 STADIUL INSPECTIILOR SI INCERCARILOR

3.3.15.1Se face conform PSL-09 ’’Stadiul inspectiilor si incercarilor’’

3.3.15.2 Stadiul inspectiilor si incercarilor se identifica prin fise de inregistrare si fise
de urmarire, stampile si/sau etichete aplicate pe produs sau pe anexa ale acestuia din care sa
rezulte clar daca produsul a fost admis sau respins

3.3.16 CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM

3.3.16.1 Aparitia unei neconformitati, de orice natura ,conduce la : evidentierea,

analizarea si inregistrarea acesteia, eliminarea ei imediata prin etichetare si
izolare ;depozitarea si informarea furnizoruluiin vederea solutionarii.
3.3.16.2 Produsele gasite neconforme in urma realizarii controalelor si/sau inspectiilor
se impart in :
-produse neconforme recuperabile(marcarea pe produs cu vopsea galbena)
-produse neconforme nerecuperabile(marcarea pe produs cu vopsea rosie si
depoitarea in container special marcat vizibil cu inscriptia REBUT)
3.3.16.3Orice neconformotate la nivelul documentatiei SQ sau al activitatilor
organizatiei atrage declansarea activitatilor corective
nacasare eliminarii cauzelor, a conform procedurii PSL-10 ‘’Actiuni corective si
preventive’’
3.3.16.4 In cazul produselor neconforme cu defecte acceptabile(definite conform
procedurii PSL-06) se va cere derogare de la beneficia, derogare ce va fi formulata in scris si
va purta numar de inregistrarede la registratura si stampila firmei. Informatiile furnizate in
legatura cu aceste produse neconforme vor contine descrierea amanuntita neconformitatilor
constatate, implicatiile pe care le are acceptarea acestora in functionare
3.3.16.5Responsabilitatile privind solutionarea neconformitatilor revin :sefului de
compartiment persoanelor imputernicite prin decizie
 3.3.16.6Derogarile pot fi acceptate sau respinse de directorul AQ.

3.3.17 ACTIUNI CORECTIVE SI PREVENTIVE

3.3.17.1 Se face conform PSL-010 ‘’Actiuni corective si preventive’’.

3.3.17.2 Actiunile corective vor fi initiate si aprobate de directorul general si
directorul A.Q.
3.3.17.3In cazul depistarii unor neconformitati vor fi luate urmatoarele masuri:
-cercetarea cauzalor care au favorizat si determinat aparitia neconformitatii
-stabilirea masurilor de prevenire si de eliminare a acestor cauze functie de
particularitatile fiecarei neconformitati depistate
-stabilirea responsabilitatilor privind aplicarea masurilor propuse va fi acordata
directorului A.Q.
3.3.18 MANIPULARE,DEPOZITARE,AMBALARE,
CONSERVARE SI LIVRARE

3.3.18.1 Responsabilitatile privind manipularea, depozitarea, conservarea,ambalarea

si livrarea revin compartimentelor implicate in aceste activitati.
3.3.18.2 Orice produs utilizat sau executat este manipulate,
depozitat,ambalat,conservat si livrat astfel incat sa se asigure mentinerea
caracteristicilor specifice. Activitatile privind manipularea depozitarea conservarea,
ambalarea si livrarea sunt inspectate sau verificate permanent
3.3.18.3Produsul va fi ambalat in cutii de lemn, conservat si depozitat corspunzator.
3.3.18.4Se va evita lovirea produsului sau alte actiuni care pot duce la deteriorare.

3.3.19 CONTROLUL INREGISTRARILOR

CALITATII

3.3.19.1 Se face conform PSL-16 ‘’Inregistrarile calitatii’’

3.3.19.2 Inregistrarile calitatii referitoare la produs sunt :
-buletine de analiza emise de laboratorul de analiza chimica si metalografica
 -fise pe incercari pe flux si la final
-fise de masuratori
-documente, procese verbale privind etalonarile si verificarile AMC-urilor
3.3.19.3 Inregistrarile calitatii sunt pastrate pentru :
-demonstrarea conformitatii cu conditiile specificate
- demonstrarea functionarii eficiente a SQ
-identificarea persoanelor responsabile in executarea si controlul activitatilor
- identificarea neconformitatilor
3.3.19.4 Toate aceste inregistrari vor fi pastrate in cadrul arhivei fabricii si se vor fi
puse la dispozitia clientului daca acest luctu este precizat in contract.

3.3.20 AUDITURILE INTERNE ALE

CALITATII

3.3.20.1Auditurile interne ale calitatii se desfasoara cu scopul de a verifica daca :

-activitatile legate de calitate si rezultatele aferente sunt conforme cu reglementarile
stabilite
-SQ este eficient
3.3.20.2Auditurile interne ale calitatii sunt efectuate de personal independent de
activitatea auditata, imputernicit in acest sens
3.3.20.3 Raportul de audit sintetizeaza activitatea de audiere si este adus la cunostinta
personalului cu responsabilitati in zona auditata si conducerii de varf pentru analiza efectuata
de aceasta.
3.3.20.4 Inregistrarile calitatii in cazul activitatii de auditare sunt :
-graficul planificarii anuale
-plan de audit
-fisa de neconfor mitata
-raportul de audit
-chestionar de audit
3.3.20.5 Detalierea activitatii de audiare este facuta in PSL-011
‘’Auditurile interne ale calitatii ‘’

3.3.21 INSTRUIREA PERSONALULUI

 3.3.21.1 Se face conform PSL-012 ‘’Instruirea personalului’
3.3.21.2 Instruirea personaului se face in mod planificat si numai
functie de necesitati
3.3.21.3Decizia finala si responsabilitatea instruirii personalului revine directorului
general care aproba planul anual de instruire si orice activitare in acest domeniu neplanificata
3.3.21.4 Conducerea intreprinderii va fi instruita astfel incat sa cunoasca problemele
calitatii, metodele de control statistic, modul de efectuare a inspectiilor
3.3.21.5 Evaluarea instruirii si calificarii personalului se face regulat, cel putin o data
pe an, in vederea stabilirii eficientei instruirii anterioare a necesarului de reinstruire si a
stabilirii actiunilor corective necesare
3.3.21.6.Instruirea personalului nou se va face conform programelor de instruire
aprobate de conducerea intreprinderii . Calificarea personalului se va face prin cursuri de
calificare organizate de intreprindere. Personalul nou va trebui sa urmeze o pregatire teoretica
si practica privind noul loc de munca.
3.3.21.7 .Instruirea personalului existent in legatura cu folosirea noilor echipamente si
a noilor metode de productie se va face la sediul furnizorului echipamentelor.
3.3.21.8 .Instruirea personalului executant se va face tinand cont de faptul ca acesta
trebuie sa cunoasca modul de efectuare a operatiilor, proceselor, regulile de manipulare,
ambalare, depozitare.

3.3.22 SERVICE

3.3.22.1 Se face conform PSL-013.

3.3.22.2 Se va asigura gratuit in perioada de garantie si pe termen de 15 ani se va
asigura service post-garantie contra cost.
3.3.22.3Responsabilitatea privind aplicarea activitatilor post livrare apartine
conducatorilor compartimentelor implicare in realizarea produsului/ serviciului.

3.3.23 TEHNICI STATISTICE

3.3.23.1 Se face conform PSL-01

3.3.23.2 Responsabilitatile privind aplicarea tehnicilor statistice si culegerea de date
apartin conducatorilor compartimentelor
 3.3.23.3 Centralizarea si interpretarea datelor cade in sarcina Biroului AQ
3.3.23.4 Rezultatele centralizarilor si interpretarilor datelor folosind tehnici statistice
se supun analizei conducerii.

3.3.24 LISTA PROCEDURILOR

Nr. crt. Denumirea procedurii Cod

1 Fabricare corp lagar PSL-001
2 Controlul pe fluxul de fabricatie a corpurilor lagar PSL-002
3 Controlul documentelor PSL-003
4 Aprovizionare PSL-004
5 Controlul furnizorilor PSL-005
6 Controlul produsului neconform PSL-006
7 Controlul proceselor PSL-007
8 Controlul echipamentelor de inspectie,verificare si PSL-008
incercari
9 Stadiul inspectiilor si incercarilor PSL-009
10 Actiuni corective si preventive PSL-010
11 Auditurile interne ale calitatii PSL-011
12 Instruitea personalului PSL-012
13 Service PSL-013
14 Tehnici statistice PSL-014

FISA DE NECONFORMITATE

Caseta de identificare a produsului

Denumire Codul Beneficiarul si Material Starea suprafetei Masa

produsului data comenzii neta
CORP C140- Semănătoarea Fc 250 Rugozitatea generală: 7.35 kg
LAGAR 17.22.1.1 Bucureşti 25
Rugozitatea impusă
 de rolul funcţional:
12,5; 6,3; 3,2; 1.6;
0,8;0,4.

CAPITOLUL 4

Pregatirea fabricatiei

4.1.Considerente generale

Pregatirea fabricatiei se poate defini ca fiind totalitatea activitatilor strict necesare in

vederea asigurarii tuturor conditiilor pentru desfasurarea le nivelul optim a procesului de
procesului de fabricatie a produselor.
Pregatirea fabricatiei este cheia asigurarii unei productii de calitate, in cantitatile si la
termenele dorite de client si stabilite printr-un contract economic.
Un proces de fabricatie este o cumulare de activitati care urmaresc realizarea unor
produse .Schematic, un proces de productie, cu datele de intrare si iesire este reprezentata in
figura 4.1
 Informatii Produse
principale

Produse
secundare

Deseuri
PROCES recuperabile
Materiale DE
PRODUCTIE Deseuri
nerecuperabile

Noxe

Informatii
Energie

Fig 4.1. Intrari si iesiri in cadrul unui process de productie

Asigurarea maretiala si organizatorica a fabricatiei urmeaza etepei de pregatire

tehnologica si cuprinde ansamblul masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru, precum si
activitatile care au drept scop asigurarea tuturor conditilor tehnice, materiale si de forta de
munca cerute de realizarea aficienta a sarcinilor din programul de productie pentru o anumita
perioada.

4.2.Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de productie

In cadrul acestei etape un rol important revine activitatilor de pregatire a factorilor

active de productie.Acestia sunt urmatorii: masini, utilaje, instalatii,suprafete de productie.
Aceasta activitate se realizeaza parcurgand secvential un process care cuprinde:
analiza documentatiei de pregatire tehnologica pentru produsele din programul de
fabricatie si intocmirea Listei utilajelor si gruparea acestora pe verigi de productie
confruntarea tipului si caracteristicilor utilajelor stabilite cu sistemul de utilaje din cadrul
verigilor de poductie si intocmirea listei cu utilaje, masinile si instalatiile de procurat prin
investitii care vor fi puse ulterior in functiune.Aceasta etapa are la randul ei, urmatoarele
stadii care trebuiesc parcurse in procesul de pregatire a fabricatiei:
 -verificarea starii tehnice a fiecarui utilaj existent
-analiza planului de reparatii pentru fiecare utilaj, stabilindu-se masurile care se
impugn
-verificarea planului de contractare cu furnizorii pentru masinile, utilajele si
instalatiile ce se procura prin investitii, astfel ca acestea sa intre in productie la termen, cu
precizarea totodata, a masurilor interne pentru montarea si efectuarea rodajelor si probelor
tehnologice aferente acestora.
Dupa ce se stabileste numarul de masini,utilaje sau instalatii tehnice este necesara
dorarea acestora si a locurilor de munca cu SDV-urile necesare.Si aici se vor urmari etapele
de mai sus mentionate:analiza documentatiei tehnologice si elaborarea unei liste cu SDV-uri
necesare fabricatiei, analiza comparativa a acestei liste cu lista SDV-urilor existente,
stabilirea sistemului de aprovizionare cu SDV-uri necesare inclusive elaborarea de comenzi
pentru conceptia si executia de SDV-uri speciale, stabilirea unui program de intretinere,
reparare, reconditionare si etalonare a SDV-urilor.
Urmarea acestor etape este esentiala pentru obtinerea de rezultate bune in activitatea
de productie, atat pe linia costurilor de productie, pe linia productivitatii muncii cat si pe linia
realizarii sarcinii de productie.

4.3.Aprovizionarea cu materii prime

Tabelul 4.3.1 Lista materiilor prime

Material STAS Cantitate [kg]

Fc 250 STAS 568-80 420.000
17CrNiMo6 STAS 1.250.000
OL 37 STAS 8949-82 850.000
OLC 35 STAS 5144-80 150.000

Tabelul 4.3.2 Lista reperelor furnizate

 Reper STAS Material Numar bucati
Pinion z=13 17CrNiMo6 10.000
Capac STAS 568-80 Fc 250 5000
Capac de vizitare STAS 568-80 Fc 250 5000
Distantier STAS 8949-82 OL 37 30.000
Saiba de reglaj I A2K03 4000
Saiba de reglaj II A2K03 4000
Inel de paslaIP 35 Pasla 15.000
Rulment 3307 Rul 15.000
SurubM6X25 STAS 5144-80 OLC 35 20.000
Inel elastic 35 OLC 55A 18.000
Saiba Grower R6 OLC 55A 7000
Inel sferic OLC 35 8000
Stift elastic OLC 55A 9000
G14X100
Stift elastic OLC 55A 9000
G8 X100

Tabelul 4.3.2 Lista de consumabile

Materiale Cantitate
Vopsea 25 cutii(kg)
Vaselina 25kg
Diluant 40 l
Pensule 15
Penetranti coloranti sau fluorescenti 18 l
Degresanti 18 l
Ulei 25 l
Ambalaje Functie de necesitati

4.4 Controlul produselor de la furnizori

Cand se utilizeaza subcontractanti este important sa se poata avea incredere in ei ca

vor produce un produs de calitate, ca vor avea capacitatea de a se conforma cerintelor
subcontractuale(inclusiv a celor de asigurare a calitatii) si ca in mod sigur nu vor reduce
calitatea obiectului final.
Furnizorul trebuie sa se asigure ca subcontractanti au implementat propriul sistem de
management al calitatii si ca produsul sau serviciul furnizat este satisfacator cerintelor.
Detaliile asupra a ceea ce se cere cu exactitate sunt continute in standarde, dar in
esenta sunt redate in continuare:
 selectia subcontractantilor-istoria trecuta, rezultate ale incercarilor pentru proiecte
asemanatoare sau experienta publicata de catre alti utilizatori
intelegerea privind asigurarea calitatii-daca furnizorul poate sa se increada complet in
sistemul de asigurarea calitatii al subcontractantului sau daca intreg produsul aprovizionat va
trebui sa fie incercat de catre furnizor sau de catre o terta parte
intelegerea asupra metodelor de verificare de catre comparator la sursa sau la primire
daca acesata trebuie facuta prin esantionare sau 100%, daca aceasta inspectie trebuie sa fie
facuta la sediul furnizorului sau la sediul subcontractantului
La capitolul Aprovizionare din cadrul Manualul Calitatii al Intreprinderii trebuie sa
fie indicate in mod obligatoriu urmatoarele date:
-produsele importante care sunt de aprovizionat
-sursa de aprovizionare si cerintele legate de acestea
-metoda,evaluarea, selectia si controlul subcontractantilor
-necesitatea unui plan al calitatii al subcontractantilor, pentru a safisface cerintele
regulamentare aplicabile pentru aprovizionarea produselor si/sau servicilor.

CAPITOLUL 6

Activitati de inspectie si control

6.1Formularea temei
 Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie pentru produsul "Corp lagar" in conditiile
implementarii in organizatie a unui sistem al calitatii conform cu standardul SR EN ISO
9001:2000 

6.2 Analiza produsului

Produsul “CORP LAGAR” este utilizat pentru a sprijini angrenajul conic, pentru a-l
proteja de factorii exteriori si de asemenea este depozit pentru lubrifiant.
Produsul “CORP LAGAR” trebuie sa fie verificat riguros inainte de a fi trimis spre
utilizare. Verificarea se face de catre persoane autorizate, metodele utilizate fiind:controlul
dimensional, controlul optico-vizual si controlul cu lichide penetrante.
Neindeplinirea conform a prescriptiilor poate duce la pagube materiale si umane.
Produsul face parte din subansamblul “ANGRENAJ CONIC 1000 C140-17.22.1.0
Condiţiile tehnice
Condiţiile tehnice de prelucrare se referă la toleranţe, la precizia de prelucrare, care se
vor lua din desenul de execuţie al produsului “Corp lagar”.
Cu cât toleranţele sunt mai mici cu atât precizia de prelucrare este mai ridicată, iar
costurile de fabricaţie sunt mai mari. În acest caz proiectantul trebuie să prescrie toleranţe cât
mai mari, respectând condiţiile tehnice cerute de rolul funcţional.
Pentru că produsul “Corp lagar” să funcţioneze în condiţii cât mai bune trebuie să
respecte:
Dimensiunile prescrise
Unghiul 1000
Condiţii de exploatare
Condiţii de exploatare care pot influenţa defectarea produsului “Corp lagar”:
-ungere imperfectă;
-temperatura mare de funcţionare ;
-umiditate ridicată;
-vibratii;
-socuri;
-presiunea uleiului.
Având în vedere că produsul este realizat prin turnare în forme temporare, trebuiesc
respectate următoarele condiţii impuse de tehnologia turnării şi de economia prelucrării:
 -mărimea adaosului de prelucrare depinde de: calitatea suprafeţei piesei finite,
calitatea suprafeţelor semifabricatului iniţial, compoziţia chimică;
-modificarea configuraţiei geometrice a piesei trebuie făcută în aşa fel încât adaosurile
de prelucrare şi tehnologice să fie minime;
-prelucrarea suprafeţei de bazare pentru prima operaţie de prelucrare prin aşchiere
trebuie realizate la dimensiunile necesare pentru asigurarea unei bune aşezări a piesei-
semifabricat.
-echipamentul folosit pentru inspecţia şi controlul produsului sunt din dotarea
laboratorului de defectoscopire al Intreprinderii Semanatoatea Bucuresti
Temperatura de funcţionare trebuie să nu depăşească valoarea admisibilă (75-90 grade
Celsius), deoarece la temperaturi peste acest interval poate apărea o scădere considerabilă a
vâscozităţii uleiului folosit la ungerea angrenajului.
Materialul folosit este Fontă cenuşie cu grafit lamelar (STAS 568-82) Fc 250 cu
proprietăţile prezentate în tabelul următor:

a) Caracteristici mecanice

Diametrul Rezistenţa la Rezistenţa la Săgeata la Duritatea Brinell

probei tracţiune încovoiere încovoiere minimă [daN/mm2]
turnate minimă minimă [N/mm2] [daN/mm2]
[mm] [daN/mm2] (Kgf/ mm2)
13 33 - - 170 - 302
20 28 46 3
30 25 32 5
45 21 39 7

Tipul Rezistenta la Rezistenta Modulul de Rezistenta Coeficientul Capacitatea

fontei compresiune la forfecare elasticitate la oboseala de de
[N/mm2] [N/mm2] minima minima concentrare amortizare
[N/mm2] [N/mm2] [K] prin
decrementul
logaritmic
[δx10-4]
 Fc250 70-100 (1,5...1,1)XT 10,5...12 ±11 1,3 >50
b) Caracteristici fizice
Densitatea Căldura Conducti- Dilatarea liniară Rezistivi Forta Permeab
[g/cm3] masică bilitatea 10 -6 mm/mm0C -tatea coercitiva ilitatea
(20 - 1200) termică [μΩcm] (Oe) minima
20-100 20-500
[Cal/goC]
[0C] [0C]
7.35 0.11 - 0.13 0.121 9 - 11 - 50 - 100 2.5 1560

c) Parametrii tratamentelor termice

Tratamentul Temperatura Durata Viteza Viteza de Observatii

termic de incalzire mentinerii de racire
(0C) (h) incalzire (0C/h)
(0C/h)
Recoacere pentru 500-600 2...8 70...100 20..50
detensionare
Recoacere 680-750 1...4 50..80 20...50 De la 3000C
subcritica racire in aer
Recoacere pentru 850-950 1..5 50..80 2...5 Se poate
grafitizare inlocui racirea
limita cu o
mentinere de 1-
2 h in jurul
punctului Ai
Normalizarea 850-950 1...2 50...100 In aer
Calire obisnuita 850-900 1..3 50...10 In ulei
Revenire 450-450 2...4 50..80 Inaer
Calire izoterma 830-940 2...4 50..80 Izoterma
250..4000
C

Tehnologia de fabricatie

Produsul Corp lagar este realizat prin turnare în forme temporare.

Succsesiunea logica a operatiilor tehnologice sunt:
1 Receptie material
2 Turnare
3 Uscat nisip
4 Preparat amestec de formare si miez
5 Miezuit
6 Topit metal
7 Format
8 Montat miezuri-inchis
9 Ingreunat-turnat
10 Dezbatut
11 Sablat
12 Polizat
13 Craituit
14 Uscat miezuri
15 Operatii auxiliare
Nu se acepta de la turnatorie piese fara bulutin de analiza si control.
3Prelucrari prin aschiere
1 Frezare de degrosare frontala Ø 102
2 Frezare de semifinisare frontala Ø 102
3 Alezare de degrosare cilindric interior Ø71x7
4 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80x46.5
5 Autocontrol
6 Gaurire -centruit 4 gauri M6 la cota Ø 102
-gaurit 4 gauri M6
- filetat M6 x20
7 Autocontrol
8 Frezare de degrosare frontala Ø 102
9 Frezare de semifinisare frontala Ø 102
10 Alezare de degrosare cilindric interior Ø71x7
11 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80x46.5
12 Autocontrol
13 Gaurire -centruit 4 gauri M6 la cota Ø 102
-gaurit 4 gauri M6
- filetat M6 x20
14 Autocontrol
15 Gaurire -centruit 2 gauri M8 la cota 127
-gaurit 2 gauri M8
- filetat M8 x23
16Gaurire -centruit 2 gauri M8 la cota 127
-gaurit 2 gauri M8
- filetat M8 x23
17 Autocontrol
18 Gaurire -centruit 4 gauri M8 la cota 127
-gaurit 4 gauri M8
- filetat M8 x17
19 Gaurire -centruit 4 gauri M8 la cota 127
-gaurit 4 gauri M8
- filetat M8 x17
20 Autocontrol
21 Frezare de degrosare cilindric Ø 60
22 Frezare de semifinisare cilindric Ø 60
23 Frezare de degrosare cilindric Ø 88
24 Frezare de semifinisare cilindric Ø 88
Autocontrol
25 Alezare de degrosare cilindric Ø60x8
26 Alezare de degrosare cilindric Ø88x7
27Gaurire -centruit 2 gauri M6 la cota Ø 74
-gaurit 2 gauri M6
- filetat M6 x15
28 Autocontrol
29 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80x46.5
30 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80x46.5
Controlat 100%

Cerinte speciale ale beneficiarului

 Controlul dupa norme ISCIR.De comun acord am stabilit ca interpretarea rezultatelor
si criteriile A/R sa se interpreteze dupa SR EN

Conditii tehnice si conditii de exploatare

Aceste conditii se refera la tolerante , precizia de prelucrare, care se regasesc pe

desenul de executie a produsului:
Ø80H70+0,008
Ø60H90+0,074
Tolerante mS STAS 2300-88

Caseta de identificare a produsului

Denumire Codul Beneficiarul si Material Starea suprafetei Masa

produsului data comenzii neta
CORP C140- Semănătoarea Fc 250 Rugozitatea generală: 7.35 kg
LAGAR 17.22.1.1 Bucureşti 25
Rugozitatea impusă
de rolul funcţional:
12,5; 6,3; 3,2; 1.6;
0,8;0,4.

6.3 Defecte posibile ale reperului

6.3.1 Defecte specifice materialelor folosite

Materialul folosit este FC 250.(fonta cenusie cu grafit nodular) În urma analizei
defectelor care pot să apară în structura materialului controlat şi care pot să împiedice buna
funcţionare a acestuia putem enumera:
-fisuri;
-crăpături;
-compozitie chimica necorespunzatoare ;
-nodulizare incompleta ;
-albire totala sau partiala ;
-perlitizare incompleta
 -incluziuni ;
-segregaţii;
-suprapunere de material;
-adâncituri, urme de lovituri.
-caracteristici mecanice si fizice necorespunzatoare
Aceste defecte de structura sunt srandardizate in G200-STAS 782-79)

6.3.2Defecte introduse de tehnologia de fabricaţie

Defectele care pot apărea datorită tehnologiei de fabricaţie sunt:
-excrescenţe (bavuri, umflături, cruste, creste, stropi)
-goluri (sufluri, retasuri)
-rupturi mecanice
-discontinuităţi, crăpături, fisuri
-defecte de suprafaţă
-piese turnate incomplet
-dimensiuni sau configuratii necorespunzatoare
Defecte care pot sa apara in timpul desfasurarii procesului de prelucrare mecanica
sunt :
-fisuri
-crapaturi
-abateri dimensionale
Aceste defecte pot apare datorita nerespectarii parametrilor regimurilor de aschiere
precum si datorita utulzarii unor dispozitive de orientare si fixare a semifabricatului
necorespunzator.

6.3.2Defecte induse in exploatare

Acestea pot efecta partial sau total buna functionare a produsului.Dintre aceste defecte
putem enumera:
-fisuri
-crapaturi
-abateri dimensionale
Cauzele care pot conduce la aparitia acestor defecte sunt:
-diferite socuri mecanice care pot conduce la formarea fisurilor
-nerespectarea parametrilor de functionare ai ansamblului din care face parte lagarul.
 -ungere necorespunzătoare;
-abateri de la poziţia corectă a suprafeţelor care împiedică asamblarea
-defecte datorate strângerilor sau frecărilor
-defecte datorate solicitărilor de torsiune
-defecte datorate solicitării la oboseală
Sunt retinute defectele care afecteaza parţial produsul (de exemplu o fisură poate trece
neobservată, prezenţa ei find cauzatoare de defect total numai atunci cand deschiderea ei
permite afectarea gravă a reductorului, premiţând trecerea unor lichide sau impurităţi care
daunează reductorului) dar şi cele ce afectează total funcţionarea produsului (de exemplu
abaterile de la poziţia corectă a suprafeţelor, fiind împiedicată astfel asamblarea şi defectele
datorate strângerilor sau frecărilor)

In continuare este prezentata o listare a defectelor posibile ale piesei turnate asa cum
sunt ele prezentate in STAS 782-79 .
 Simbol
Nr.crt Denumirea si Caracterizare Cauzele aparitiei Probabilitatea
Defectului Standard sumara de aparitie
1 Bavuri A100 Proiectarea gresita a mare
Bavura in A111 Bavuri subtiri in placii de taiere si a
planul de planul de separatie poansonului de la
separatie sau la marca stanta de debavurare
miezului sau perforare
Bavura de colt A112 Excrescenta Uzura pronuntata intre
metalica subtire suprafetele si
care imparte elementele de fixare a
Bavura groasa A121 unghiul interior in stantei de debavurare
in planul de doua parti Executia si montarea
separatie Bavura groasa incorecta a stantei de
Bavura groasa A122 atasata cu piesa debavurare
turnata in planul de
Bavura la A123 separatie Asezarea incorecta pe
turnarea in Bavura groasa placa de taiere a piesei
modele usor cauzata de cedarea turnate
fuzibile formei interioare Uzura exagerata a
Formarea bavurilor placii de taiere sau
are loc in planuri indoirea acestie
legate de directia
de asamblare
2 Umflaturi A200 Asamblarea gresita a mica
formelor si miezurilor,
deplasarea unei parti
Umflatura A213 Excrescente de forma sau de miez
metalice avand
forme alungite pe
Umflatura A225 directia de
asamblare a Ruperea coltului
 formei formei
Se identifica in Ruperea formei
Umflatura A226 zonele marginale Ruperea miazului
ale piesei turnate Datorita formei
Creasta A411 Uzura excesiva a
formei
Apare in cavitatea
Picatura A511 formata de miez
Excrescente avand
forma de vene pe
Eroziune A212 suprafata piesei
turnate
Excrescente pe
suprafate, muchii
sau unghiuri
interioare
Exces de metal in
apropierea
alimentorului sau
sub piciorul palniei
3 Sufluri B100 Viteza de turnare mare
Sufluri B111 Goluri rotunjite, de ridicata
obicei si pereti Nerespectarea
netezi, cu temperaturii de
dimensiuni evacuare a metalului
variabile, izolate lichid
sau grupate
neregulat pe toate Gaze ramase in
partile piesei materialul lichid in
turnate timpul solidificarii
 Sufluri in B112 Ca la B111 dar
apropierea limitele in
insertiilor apropierea
metalice insertiilor metalice
plasate in forma

Ca la B111 dar
Sufluri in B113 insotite de
apropierea incluziuni de zgura
incluziunilor
de zgura
Goluri mici pe
suprafata piesei
Sita B123 turnate aparand pe
portiuni mai mult
sau mai putin
intinse
4 Retasuri B200 Gol de contractie Contractie gresit mare
care apare la prevazuta
solidificarea Umplerea incompleta a
metalului avand maselotei lingoului cu
marginile oxidate metal lichid
si bogate in oxizi,
silicati, sufluri si
alte incluziuni Alegerea
Retasuri B210 Gol de contractie necorespunzatoare a
deschise care are legatura cu lingotierei si
suprafata maselotierei lingoului
exterioara a piesei
Retasura B211 Gol de forma de Temperatura scazuta a
exterioara palnie, perete metalului la evacuarea
 acoperit de obicei din cuptorul de
cu dendrite alaborare
Retasura de B212 Gol cu muchii
colt ascutite in unghiul
pieselor turnate cu
pereti grosi
Retasura de B213 Gol in comunicare Turnare fara vibrarea
miez cu miezul formelor
Microretasuri B224 Retasuri
dispersate,
dendritice cu
aspect spongios in
peretii piesei
turnate
Retasuri B221 Gol de forma
interioare neregulata
5 Rupturi C100 Turnare in reprize mica
mecanice
Discontinuitate C110 Straturi de material
de interior separate printr-o
crusta
Crapatura la C211 Discontinuitate cu
rece margini continue
care apare la
temperaturi joase
in zone sensibile la
tensiuni
Crapatura la C222 Ruptura dupa
tratament solidificarea
termic completa aparenta
in timpul
 tratamentului
termic
6 Denivelari D100 Forma proiectata mica
mici pe necorespunzator
suprafata Uzura excesiva a
piesei turnate formei
Cute D113 Adancituri
ondulate, fara Transport si depozitare
discontinuitati incorecte
marginale, Raze de racordare
adanciturile sunt la proiectate
acelasi nivel, necorespunzator
suprafata de Uzura excesiva a
turnare este neteda formei
Adancimea
Rugozitate D121 suprafetei rugoase
este aproximativ
aceea a Transport si depozitare
dimensiunilor incorecte
granulelor de nisip
Santuri de diferite
lungimi adesea
Striuri D131 ramificate cu
margini netede
Adancituri
neregulate de
Carie D133 dimensiuni variate
pe suprafata piesei
turnate de obicei
urmand traseul de
curgere al
 materialului
Striuri si rugazitati
in apropierea
Lipituri D135 unghiurilor
interioare ale
piesei turnate sub
presiune
7 Piese E100 Fluiditate prea mica a
incomplete aliajului turnat
fara ruptura
Colturi E111 Piesa este in Insuficienta
rotunjite general completa materialului turnat
cu exceptia Fluiditate prea mica a
marginilor si aliajului turnat
coltutilor mai mult
sau mai putin
rotunde
Piesa E121 Piesa cauzata de
incompleta solodificare
prematura
Piesa turnata E122 Piesa incompleta
incomplet
Piesa E200
incompleta cu
ruptura
Piesa E211 Piesa turnata rupta
incompleta cu cu o mare bucata
ruptura totala lipsa
la rece Suprafata de
rupere este
neoxidata
8 Dimensiuni F100 Toate dimensiunile Contractie gresit mica
necorespunza- piesei sunt prevazuta
toare incorecte in Contractie franata
aceeasi proportie Contractie neuniforma
Unele Forma
dimensiuni ale necorespunzatoare de
piesei turnate sunt detensionare
necorespunzaroare

Configuratie F111 Distanta prea mare

necorespunza- intre proeminentele
toare piesei, unele
dimensiuni
inexacte
Deformari ale F120 Deformarea piesei
geometriei F121 turnate fata de
F232 desen si a
F233 formei;modelul
este conform
proiectului
Piesa deformata
fata de desen dupa
stocare, recoacere
si prelucrare