Gnoseologia- teorie filozofică asupra capacității omului de a

cunoaște realitatea și de a ajunge la adevăr
Patristica-doctrină teologică-filosofică prin care s-au pus bazele
dogmaticii și cultului creștin, completând Biblia și studiind viața,
opera și concepția părinților Bisericii  Platon a lăsat posterităţii o concepţie filozofică unică, inegalabilă
Antropologia- stiință care se ocupă cu studiul tipurilor omenești,
din punct de vedere anatomic și psihologic și cu originile
civilizației omenești
Ontologia-ramură a filosofiei care studiază ființa, trăsăturile
generale ale existenței.
Estetica-stiință care studiază legile și categoriile artei,
considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a
frumosului
Dialectica- teorie generală și metodă filozofică constând în
analiza și depășirea argumentelor contradictorii în scopul
descoperirii adevărului.
Conceptiile general umane
2.Primul filosof care a utilizat acest termen a ost Pitagora.In
afara de aceasta mai multi filosofi au apreciat in mmod diferit
filosofia
2.Astfel Platon sustinea ca filosofia este cel mai de prêt bun ce
laud at zeii omului
3.Hekel mentiona ca filosofia este floarea cea mai aleasa a
culturii
4.David Armeanul inainteaza mai multe opinii ale filosofiei ca
exemplu:
-Filosofia este dragostea spre intelept
0Filosofia este arta artelor si stiinta stiintelor
-Filosofia este pregatirea pentru moarte
5.Platon si Aristotel inaintau 3 definitii:
-Filosofia este stiinta adevarului
-Filosofia este stiinta teoretica al primelor principia in cauza
-Filosofia este un demers prin care ne cunoastem pe noi insine
Problematica filosofiei:
Filosofia cauta rapsuns la urmatoarele intrebari:
1.Ce numim existent?
2.Ce este natura?
3.Ce este omul?
4.Poate oare omul sa cunoasca mediul inconjorator?
5.Ce este viata si moartea?
Problema de baza a filosofiei este raportul dintre material si
spiritual.In acest plan filosofii incearca sa raspunda ca a aparut
mai intii Materia sau Constiinta?
In acest sens sau conturat 2 directii filosofice:
Idealistii-care considera ca mai intii a aparut constiinta
Materialistii care considera ca mai intii a aparut materia
Cauzele aparitiei filosofiei:
Filosofia sa nascut in secolul al  Teorie generală și metodă
filozofică constând în analiza și depășirea argumentelor
contradictorii în scopul descoperirii adevărului Teorie generală și
metodă filozofică constând în analiza și depășirea argumentelor
contradictorii în scopul descoperirii adevărului VI-a in oriental
Antic si in grecia antica.Initial filosofia cuprinde toate
stiintele,matematica,astronomia,fizica,medicina
Filosofia se formeaza gratie a 2 grupe de factori:
a)Obiectivi-ce tin de dezvoltarea societatii
Social-politici
-Divizarea muncii
-Producerea bunuriloe materiale
-Aparitia claselor
Culturali-istorici
-aparitia stiintelor senestatatoare
-Dezvoltarea artelor
-Aparitia primelor scoli
b)Subiectivi-ce tin de dezvoltarea constiintei umane.Omul gratie
constiintei isi pune intrbari referitoare la tot cel inconjoara
Platon (427-347 î.HR), cel de-al doilea titan al filozofiei şi
gândirii omenirii, are un dublu merit. În primul rând, aşa cum am
văzut mai sus, este cel care, alături de Xenofon și de alții, a făcut
posibilă cunoaşterea ideilor marelui Socrate. În al doilea rând,
şi imuabilă. El era de părere că, separat de lumea materială, există
o lume a formelor sau ideilor. El susţinea că orice obiect material
are în lumea ideilor un echivalent perfect. Astfel, spre exemplu,
în lumea ideilor există patul perfect, iar în lumea materială o
versiune inferioară a patului (cel pe care-l ştim) văzut de noi.
Potrivit lui Platon, lumea formelor şi a ideilor este imuabilă şi
eternă, în timp ce lumea materială este în continuă schimbare. Cu
alte cuvinte, lumea materială nu este una reală, ci este o palidă
umbră a lumii autentice, care este lumea formelor. Prin opera sa
inegalabilă, Platon este considerat unul dintre cei mai influenţi
filozofi din istoria omenirii, fiind exprimată chiar teza că scrierile
filozofice ce au urmat operei platoniene nu sunt altceva decât
simple: „note de subsol la lucrările lui Platon”Prin
lucrările Republica și  Legile, Platon a pus bazele filosofiei
politice occidentale, punând la dispoziţia celor interesaţi primele
tratate politice scrise din perspectivă filosofică. Lui Platon i se
atribuie dialogul, ca specie literară, modalitate prin care
chestiunile de natură filozofică sunt abordate prin discuţii între
participanţii la dezbatere[11]. O altă idee fundamentală susţinută
de Platon este aceea că menirea statului constă în realizarea
binelui tuturor. Nu putem încheia prezentarea lui Platon fără să
menţionăm că ideile acestuia au fost preluate şi introduse de
Sfântul Augustin în doctrina creştină. Augustin a preluat de la
Platon virtuţile susţinute de acesta (dreptatea, cumpătarea, curajul
şi înțelepciunea), cărora le-a adăugat altele, precum sunt credința,
speranța, iubirea, fidelitatea, încrederea şi umilința. În viziunea
lui Augustin, cunoașterea poate avea loc numai prin contact direct
cu ideile cunoscute, la fel cum susţinuse și nemuritorul Platon, iar
ideile cunoscute sunt de natură divină.
Filozofia Renasterii
Renastera reprezinta un current care se manifesta in sec. 14-16 si
se caracterizeaza prin:
-Renasterea ideilor filosofice antice si in special acele a lui
Aristotel si Platon
-Subiecte religioase isi pierd valoarea si in central atentiei vine
omul
In acest plan sustinatorii renasterii sustin caomul este o divinitate
pe pamint si este cel mai sfint altar pentru toate
Centrul renasterii este Italia
Adeptii renasterii sustineau idée ca Dumnezeu la creat pe om,dar
nu ia dat nici o calitate,in as mod el singur isi allege cine si cum
va fi el,si singur isi allege cine si cum va fi el,si singur isi faureste
soarta
Idealul renasterii:libertatea gindirii umane,liberatatea
culturii,artelor si stiintelor.
Reprezentati:
Dante aligehri-sustinea ca fiecare om crede ca el ar ceva divinsi
sacru
Petrarca-in studiile sale descopera multiple conflicte interioare si
incearca sa promoveze metode care ar permite sa depaseasca
aceste conflicte
Platin-sustinea ca lumea este o armonie divina si toate se supun
necesitatii
Leonardo Davinci-sustinea ca universal ca si omul are suflet si
soarta,Sufletul este autorul corpului
Giordano Bruno-sustinea ca universal este infinit.Iar sistemul
solar este o parte a acestui univers

Conceptul de drepate
Dreptate- principiu moral și juridic care cere să se dea fiecăruia
ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile;

Conceptiile despre filosofie ale lui:

Primul mare filozof clasic elen este Socrate (469-399 î.HR).
Acesta este considerat fondatorul filozofiei occidentale. Deşi nu
are o operă scrisă personal, ideile sale au intrat în eternitate prin
intermediul discipolilor săi, în special, dar nu numai, cu ajutorul
lui Platon şi Xenofon, care i-au dedicat mai multe opere, dintre
care menţionăm Phaidon, Dialogurile, Amintirile despre
Socrate şi Apărarea lui Socrate[9].
Socrate a fost primul mare gânditor cunoscut care a folosit
raţionamentele inductive, ce au fost mai târziu rafinate de către
Aristotel. Socrate a fost arhetipul filozofului modest în cel mai
pur sens al termenului. Nu purta pică nici măcar duşmanilor săi,
nu reacţiona violent faţă atacurile venite din toate părţile şi nu
căuta bogăţia sau un trai de huzur. Era atât de cumpătat încât se
spune că, după ce a fost lovit de cineva în picior, acesta ar fi
afirmat: „Dacă un măgar m-ar fi lovit cu copita, l-aș fi dat în
judecată”.
Socrate a avut şi a promovat o puritate morală inegalabilă.
Modestia sa nu s-a manifestat printr-o comportare lipsită de curaj.
Dimpotrivă, Socrate avut curajul să se îndoiască de preceptele
morale ateniene, asumându-şi riscul condamnării la pedeapsa cu
moartea, lucru care din păcate s-a întâmplat, lăsând lumii un
exemplu cum omul poate muri în mod onorabil, liniştit şi
împlinit.
În concluzie, fără pretenţia de a acoperi toate contribuţiile lui la
spiritualitatea umanităţii, trebuie să nu uităm faptul că Socrate a
fost poate cel mai mare „semănător de îndoială” (Șt. Bezdechi), a
sădit în conştiinţa oamenilor principiul respectării legilor şi a
introdus în gândirea filosofică „raționamentele inductive” și
„definițiile generale„. O altă mare comoară lăsată omenirii de
Socrate este reprezentată de ideile sale fundamentale, dintre care
două sunt inestimabile: viaţa trebuie să aibă ca scop examinarea
acesteia, care alminteri nu merită trăită; singurul lucru pe care
susţinea că-l ştie era acela că nu ştia nimic.