Cancerul mamar

Cancerul la sân îşi are originile în ţesutul mamar. Ca şi alte cancere, acesta poate
invada şi se poate dezvolta în ţesuturile din jurul sânului. De asemenea, se poate
deplasa la alte regiuni din organism şi poate forma noi tumori, proces
numit metastazare.
Cancerul la sân apare când celulele de la nivelul sânului încep să se dezvolte
necontrolat. Apare de obicei la femei, dar poate fi întâlnit şi la bărbaţi. Poate porni din
diferite regiuni ale sânului, dar de obicei de la nivelul tubilor care transportă laptele către
mamelon (cancere ductale). Unele cancere pornesc de la nivelul glandelor care produc
lapte matern (cancere lobulare), iar altele pornesc din alte tipuri de ţesuturi, mai puţin
frecvente, numite sarcoame sau limfoame, şi nu sunt chiar cancere mamare.
Majoritatea cancerelor la sân pornesc de la un nodul mamar, dar nu toate. De
asemenea, nodulul mamar este şi primul semn de cancer mamar. Majoritatea nodulilor
mamari sunt benigni şi nu sunt canceroşi. Tumorile mamare necanceroase sunt
dezvoltări anormale, dar nu se răspândesc în exteriorul sânului şi nu periclitează viaţa.
Unii noduli mamari pot creşte riscul de cancer mamar al unei femei.

Semne şi simptome cancer la sân

Simptomele cancerului la sân variază de la o persoană la alta. Cele mai comune semne
şi simptome ale cancerului la sân includ:

 modificări la nivelul pielii, ca edem, roşeaţă sau diferenţe vizibile între cei doi
sâni;
 modificarea dimensiunii sau formei unui sân;
 modificarea aspectului mamelonului;
 scurgeri mamelonare diferite de laptele matern;
 dureri generale sau dureri într-o regiune anume a sânului;
 noduli la nivelul sânului.
Simptome ale cancerelor mai invazive sunt următoarele:

 sân iritat sau cu mâncărimi;

 modificarea culorii sânului;
 creşterea dimensiunii sau formei sânului într-o perioadă scurtă de timp;
 modificări la palpare (poate fi dur, sensibil sau foarte cald);
 descumare şi scuame la nivelul mamelonului;
 nodul mamar sau creșterea densității sânului;
 roşeaţă şi prurit la nivelul pielii sânului (aspect de coajă de portocală).
De cele mai multe ori, aceste simptome sunt cauzate de alte afecţiuni medicale. Nodulul
mamar este primul simptom al cancerului la sân, dar 9 din 10 noduli sunt benigni,
adică necanceroşi.

Cauze și factori de risc cancer la sân

Cauzele exacte alte cancerului la sân nu sunt pe deplin cunoscute, dar există o serie de
factori de risc, ce pot creşte predispoziţia unei persoane de a dezvolta această formă de
cancer:

 Vârsta: în general, femeile trecute de 60 de ani sunt mai predispuse la

dezvoltarea cancerului mamar; doar 10-15% dintre cancerele mamare apar la femei
mai tinere de 45 de ani;
 Genul: deşi aproximativ 2000 bărbaţi sunt diagnosticaţi anual cu cancer mamar,
acesta este de 100 de ori mai comun în rândul femeilor;
 Istoricul familial: un istoric familial de cancer mamar, mai ales la femeile care
au o rudă de gradul I care a avut sau are cancer mamar, dublează riscul de cancer
mamar;
 Factori înnăscuţi: unele mutaţii genetice înnăscute pot creşte riscul de cancer
mamar; mutaţiile genelor BRCA1 şi BRCA2 sunt cele mai comune cauze înnăscute;
alte mutaţii rare pot, de asemenea, face ca unele femei să fie mai susceptibile la
dezvoltarea cancerului mamar;
 Obezitatea: după menopauză, depunerile adipoase pot contribui la creşterea
nivelului de estrogen, care crește riscul de cancer mamar; excesul ponderal în
timpul perioadei adulte şi excesul de ţesut adipos în jurul taliei joacă, de asemenea,
un rol;
 Lipsa unei sarcini: femeile care nu au avut copii sau care au avut o sarcină
târzie (după 35 de ani) pot avea un risc mai mare de dezvoltare a cancerului
mamar; alăptarea la sân poate reduce riscul de cancer mamar;
 Densitatea crescută a sânului: femeile cu mai puţin ţesut adipos şi mai mult
ţesut glandular şi fibros pot prezenta un risc mai mare de dezvoltare a cancerului
mamar decât femeile cu sâni cu densitate mai redusă;
 Anumite modificări ale sânului: anumite afecțiuni mamare benigne, adică
necanceroase, pot creşte riscul de cancer mamar;
 Istoricul menstrual: femeile a căror primă menstruaţie (menarha) începe
înainte de 12 ani şi/sau a căror menopauză se instalează după 55 ani prezintă un
risc mai mare de cancer mamar;
 Sedentarismul: activitatea fizică regulată, aproximativ 4-7 ore pe săptămână,
poate reduce riscul de cancer mamar;
 Consumul excesiv de alcool: consumul de alcool este asociat cu riscul mai
mare de cancer mamar, riscul crescând direct proporţional cu volumul de alcool
consumat şi cu perioada;
 Administrarea prelungită de pilule contraceptive: utilizarea contraceptivelor
orale în ultimii 10 ani poate creşte uşor riscul de cancer mamar, riscul reducându-se
în timp după oprirea tratamentului cu pilule;
 Terapie combinată de substituție hormonală la menopauză: utilizarea
terapiei hormonale combinate după menopauză creşte riscul de dezvoltare a
cancerului mamar;
 Expunerea la dietilstilbestrol (DES): administrarea anterioară de DES, un
medicament administrat femeilor însărcinate în perioada 1940-1971 pentru a
preveni avortul, poate creşte uşor riscul de dezvoltare a cancerului mamar;
 Expunerea la radiaţii: femeile care în tinereţe sau copilărie au beneficiat de
radioterapie în zona pieptului ca tratament pentru alt tip de cancer, prezintă un risc
mai mare de cancer mamar.

Tipuri de cancer la sân

Cancerul la sân poate fi de două tipuri principale: invaziv şi neinvaziv.

 Cancerul mamar invaziv (infiltrat): celulele cancerosase penetrează bariera

ţesutului mamar normal şi se răspândesc la alte regiuni ale corpului prin fluxul
sangvin şi nodulii limfatici;
 Cancerul mamar neinvaziv (in situ): celulele canceroase rămân într-o locaţie
particulară a sânului, fără să se răspândescă la ţesuturile din jur, la lobuli sau
canalele galactofore.
Cancerul la sân este clasificat şi în funcţie de locul de unde porneşte boala (ex. canale
galactofore, lobuli), modul în care se dezvoltă şi alţi factori.
Alte tipuri de cancere mamare includ sarcomul, carcinomul metaplastic, carcinomul
adenochistic, tumorile phyllodes şi angiosarcomul. Cercetările genetice au dus şi la o
clasificare mai specifică a cancerelor mamare, pe baza genelor şi a proteinelor.
Aproximativ 60% dintre cancerele mamare sunt estrogen pozitive, de exemplu, în timp
ce 20% sunt HER2 pozitiv şi alte 20% sunt triplu negative.
Cele mai comune tipuri de cancer la sân sunt:

 Carcinomul ductal infiltrat (invaziv): porneşte din canalele galactofore ale

sânului şi invadează ţesuturile din jur; este cel mai comun tip de cancer mamar,
reprezentând peste 80% dintre cazuri;
 Carcinomul ductal in situ este carcinom ductal în stadii incipiene sau
precanceroase (stadiul 0). In situ se referă la faptul că celulele canceroase nu s-au
răspândit dincolo de punctul  de origine;
 Carcinom lobular infiltrat (invaziv): acest cancer pornește de la nivelul lobulilor
mamari în care se formează laptele matern, dar se răspândește în țesuturile
înconjurătoare ale sânului. Reprezintă 10% până la 15% dintre cazurile de cancer
mamar. Acest cancer poate fi mai dificil de diagnosticat cu ajutorul mamografiilor.
 Carcinomul lobular in situ este un marker pentru cancer care este prezent doar
în lobulii sânului. Nu este un cancer real, ci servește drept indicator al riscului
crescut de a dezvolta cancer de sân mai târziu, posibil la ambii sâni sau doar la
unul.

Diagnostic cancer la sân

Pentru cele mai multe tipuri de cancer, biopsia este singura modalitate sigură pentru
diagnosticarea cancerului cu precizie. Medicul va preleva o probă de țesut pentru
testarea în laborator. Dacă nu este posibilă o biopsie, medicul poate sugera alte teste
care vor ajuta la stabilirea unui diagnostic.
Alegerea metodei de diagnosticare depinde de:

 tipul de cancer suspectat;

 semnele și simptomele prezente;
  vârsta și starea medicală a pacientului;
 rezultatele testelor medicale anterioare.
Seria de teste necesare pentru a evalua un posibil cancer de sân începe, de obicei,
atunci când o femeie sau medicul ei descoperă o calcifiere la nivelul sânului prin
palpare sau în urma unei mamografii.
Iată care sunt testele de diagnostic disponibile pentru depistarea cancerului la sân:

 Examen fizic și istoricul medical: pentru a verifica semnele generale de

sănătate, inclusiv verificarea semnelor de boală și examenul mamar clinic pentru
depistarea anomaliilor, cum ar fi noduli, umflături etc. Se vor lua în considerarea
istoricul medical şi afecțiunile şi tratamentele anterioare;
 Mamografia: o radiografie a sânului pentru analiza țesutului;
 Ecografia: o procedură ce formează imagini ale țesuturilor organismului, numită
şi sonogramă;
 RMN (imagistica prin rezonanță magnetică): o procedură care utilizează un
magnet, unde radio și un computer pentru a obține o serie de imagini detaliate ale
ambilor sani;
 Analize chimice de sânge: pentru a măsura cantitățile anumitor substanțe
eliberate în sânge de organe și țesuturi din organism; o cantitate neobișnuită (mai
mare sau mai mică decât cea normală) a unei substanțe poate fi un semn al bolii;
 Biopsia presuspune prelevarea celulelor sau țesuturilor, astfel încât acestea să
poată fi vizualizate la microscop de către un anatomo-patolog pentru a depista
semnele de cancer.

Stadializarea cancerului
Iată o descriere a sistemului de stadializare TNM pentru cancerul de sân:
Tumora (T)
TX – dimensiunea tumorii nu poate fi evaluată (carcinom ductal in situ);
T1 – tumora este de 2 cm sau mai puțin;

 T1mi – tumora este de 0,1 cm sau mai puțin;

 T1a – tumora este mai mare de 0,1 cm, dar nu depășește 0,5 cm;
 T1b – tumora este mai mare de 0,5 cm dar nu depășește 1 cm;
 T1c – tumora este mai mare de 1 cm, dar nu depășește 2 cm;
T2 – tumora este mai mare de 2 cm, dar nu depășește 5 cm;
T3 – tumora este mai mare de 5 cm;
T4a – tumora s-a răspândit în peretele toracic;
T4b – tumorile s-au răspândit în piele;
T4c- tumora s-a răspândit atât în piele, cât și în peretele toracic;
T4d – carcinom inflamator – acesta este un cancer în care pielea este roșie, umflată și
dureroasă.
Noduli (N)
NX – ganglionii limfatici nu pot fi evaluați;
N0 – nu există celule canceroase în nodulii din apropiere;
N1 – se află celule canceroase în ganglionii limfatici din axilă;
 N1mi – unul sau mai multe ganglioni limfatici conțin celule canceroase numite
micrometastaze care sunt mai mari de 0,2 mm;
 N1a – celulele canceroase s-au răspândit (metastazat) în 1-3 noduli limfatici și
cel puțin unul este mai mare de 2 mm;
 N1b – există celule canceroase în nodulii limfatici din spatele sternului;
 N1c – există celule canceroase în 1 -3 noduli limfatici în axilă și în spatele
sternului;
N2a – există celule canceroase în nodulii limfatici din axilă;
N2b – există celule canceroase în nodulii limfatici din spatele osului mamar (nodul
mamar intern);
N3a – există celule canceroase în ganglionii limfatici de sub claviculă;
N3b – există celule canceroase în nodulii limfatici din axilă și din spatele sânului;
N3c – există celule canceroase în nodulii limfatici de deasupra claviculei.
Metastaza (M)
M0 – nu există semne că celulele canceroase s-au răspândit;
Mo – nu există semne ale cancerului la examenul fizic sau testele imagistice, dar
celulele canceroase sunt prezente în sânge, măduvă osoasă sau nodulii limfatici,
departe de cancerul primar de sân;
M1 – cancerul s-a răspândit în altă parte a corpului.

Tratament cancer la sân

Opțiunile și recomandările de tratament sunt foarte personalizate și depind de mai mulți
factori, printre care:

 subtipul tumorii;
 stadiul tumorii;
 rezultatele analizelor;
 vârsta pacientului, starea generală de sănătate, starea menopauzei și
preferințele personale;
 prezența mutațiilor cunoscute în genele cancerului mamar moștenit, cum ar fi
BRCA1 sau BRCA2.
Principalele opțiuni de tratament includ:
Intervenția chirurgicală
Dacă este necesară intervenție chirurgicală, alegerea va depinde de diagnostic și de
individ.

 Lumpectomie – îndepărtarea tumorii și a unei părți de țesut sănătos din jurul

acesteia;
 Mastectomie – mastectomia simplă implică îndepărtarea lobulilor, a canalelor, a
țesutului gras, a mamelonului, a areolei și a unei anumite regiuni de piele, iar
mastectomia masică elimină mușchiul din peretele toracic și ganglionii limfatici din
axilă;
 Biopsia nodulului santinelă -eliminarea unui ganglion limfatic pentru a împiedica
răspândirea cancerului;
 Excizia ganglionilor limfatici axilari;
 Reconstrucția – după intervenția chirurgicală la sân, reconstrucția poate recrea
sânul astfel încât să pară similar celuilalt.
Radioterapia
Se folosesc doze controlate de radiații pentru a reduce dimensiunea tumorii sau pentru
a distruge celulele canceroase. Fiecare sesiune durează câteva minute, iar pacientul
poate avea nevoie de trei până la cinci sesiuni pe săptămână timp de 3 până la 6
săptămâni, în funcție de scopul și amploarea cancerului.
Chimioterapia
Medicamente cunoscute sub numele de medicamente citotoxice pot fi utilizate pentru a
ucide celulele canceroase, dacă există un risc ridicat de recurență sau răspândire.
Aceasta se numește chimioterapie adjuvantă. Dacă tumora este mare, chimioterapia
poate fi administrată înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora tumora și
pentru a ușura îndepărtarea acesteia. Aceasta se numește chimioterapie neoadjuvantă.
Tratamentul hormonal
Este utilizată pentru a preveni recidiva în cancerele de sân sensibile la hormoni. În mod
obișnuit este utilizată după intervenție chirurgicală, dar uneori poate fi folosită în
prealabil pentru a micșora tumora.
Terapia biologică
Medicamentele de acest tip distrug anumite tipuri de cancere la sân. Exemplele de
medicamente includ trastuzumab, lapatinib și bevacizumab.

Prevenţie cancer la sân

 Adoptați un stil de viață activ! Diferite studii au arătat că activitatea fizică poate
reduce riscul de cancer la sân.
 Alăptați la sân! Alăptarea scade riscul de a dezvolta cancer la sân, în special
dacă aveți copii până la vârsta de 35 ani.
 Adoptați o alimentație echilibrată și sănătoasă! O dietă sănătoasă poate ajuta
la prevenirea cancerului de sân.
 Realizați periodic screening-uri pentru depistarea nodulilor mamari și examinați-
vă sânii. Acest lucru vă poate ajuta să depistați cancerul într-un stadiu incipient,
când este mai ușor de tratat.

Statistici şi prognostic
Rata de supraviețuire la 5 ani vă spune care este procentajul persoanelor care trăiesc
cel puțin 5 ani după depistarea cancerului. Rata medie de supraviețuire  la 5 ani pentru
persoanele cu cancer la sân este de 90%. Rata medie de supraviețuire la 10 ani este
de 83%.
Dacă tumora este localizată numai la nivelul sânului, rata de supraviețuire relativă la 5
ani a persoanelor cu cancer la sân este de 99%, iar 61% dintre cazuri sunt
diagnosticate în acest stadiu. Dacă celulele canceroase s-au răspândit la nodulii
limfatici regionali, rata de supraviețuire la 5 ani este de 85%, iar dacă s-au răspândit
într-o regiune distantă a corpului, rata de supraviețuire la 5 ani este de 26%.