UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Cadastru Geodezie și Construcții

Catedra Construcții și ingineria Civilă

LUCRARE DE CURS

Disciplina : Tehnologia proceselor de construcție

A elaborat studentul gr. CIC 141- f/r A primit : profesor

Andronic Ion Rîșcovoi A.

CHIŞINĂU
U.T.M.
2017
 CUPRINS

Competenţe specifice modului de practică pag. 4

Informatii despre specificul agentilor economici pag. 5
Organizarea practicii pag. 6
Norme de sănătate şi securitate a muncii pag. 8
Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii pag.14
Organizarea evaluării pag. 41
Anexe pag.42
Bibliografie pag. 63
 NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Atunci când vă desfăşuraţi activitatea practică pe şantier trebie să respectaţi normele de

sănătate şi securitate a muncii .În continuare vom enumera câteva din aceste norme generale şi
apoi câteva norme specifice pe categorii de lucrări.

NORME GENERALE
- utilajele acţionate electric sau cele care conţin transformatoare statice se
verifică înainte de punerea lor în funcţiune
- nu se vor folosi scule şi dispozitive defecte sau improvizate
- se va utiliza echipamentul de protecţie specific categoriei de lucrări ce se
execută
- la toate punctele de lucru se afişeză tăbliţe avertizoare, indicatoare şi de
interdicţie, specifice lucrărilor care se execută
- în cazul lucrărilor pe timp friguros, la toate punctele de lucru trebuie să
existe stingătoare de incendiu sau apă
- se curăţă de zăpadă şi gheaţă şi se presară cu nisip sau zgură căile de
acces pentru oameni, podinile de lucru, căile de rulare şi drumurile

NORME SPECIFICE
 La lucrările de fundaţii
Principala cauză a accidentelor constă în surparea malurilor săpăturilor provocate de :
- săpături cu taluzuri insuficient de stabile
- nerespectarea principalelor dimensiuni ale excavaţiilor şi a limitelor de
adâncime prescrise de norme
- săpături sub un mal unde s-a creat un ieşind în consolă sau au apărut bolovani
izolaţi care pot cădea
- lipsa sprijinirilor sau sprijiniri necorespunzătoare precum şi demontarea
incorectă a acestora
- lovirea în timpul săpăturii a unor cabluri electrice sau conducte subterane sub
presiune
 La lucrările de cofraje
- înainte de montarea cofrajului se curăţă locul de aşezare a acestuia
- înainte de turnarea betonului se asigură stabilitatea şi buna solidarizare a părţilor
lui componente
- montarea cofrajelor la înălţime trebuie făcută de pe podine de lucru, aşezate pe
schele de susţinere, interioare sau cu console
- podinele trebuir să aibă lăţimea minimă de 0,7m, să fie împrejmuite cu
balustrade de 1,00m înălţime
- în cazul cofrajului înclinat, podinele de lucru de pe care se montează trebuie
construite în trepte cu lăţimea de cel puţin 0,40m
- spaţiile de circulaţie trebuie să aibă o îălţime liberă de cel puţin 1,80m, prin
aşezarea corespunzătoare a solidarizărilor
- materialele, panourile şi piesele confecţionate se depozitează astfel încât să nu se
prodcă aglomerări
- depozitarea materialelor şi a elementelor de cofraj demontate este interzisă pe
podinele de lucru
- construcţiile la care turnarea betonului se face în cofraje alunecătoare trebuie să
fie împrejmuite la o distanţă de 1/10 din înălţimea acestora, iar circulaţia în zona
împrejmuită este interzisă
- starea cofrajului glisant, a împrejmuirilor, a podinilor şi a scărilor se controlează
zilnic, defectele constatate trebuind să fie remediate imediat
- la fiecare mutare a cofrajului glisant, toate obiectele nelegate de acesta trebuie
îndepărtate
- în timpul ridicări cofrajului glisant, vor fi admişi pe platformele de lucru
numai muncitorii special instruiţi şi cu avizul medicului pentru lucru la
înălţime
- la lucrările de cofraje care se execută la înălţime, toţi muncitorii trebie să
folosească în mod obligatoriu centuri de siguranţă bine prinse de părţile fixe ale
construcţiei, casca de protecţie şi accesoriile necesare
 La confecţionarea armăturilor
 - descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armături trebuie executate pe un
teren de lucru separat şi împrejmuit
- barele mai scurte de 30cm nu se ţin cu mâna la tăierea cu ştanţa acţionată cu
motor
- îndoirea manuală a armăturilor de oţel trbuie executată cu chei speciale , în
bună stare, care se verifcă zilnic înainte de începerea lucrului
- circulaţia pe armăturile carcaselor sudate este interzisă
- la maşina de îndreptat oţel-beton capetele barelor se fixează în mecanismul de
tragere şi îndreptare numai după oprirea motorului
- praful metalic şi rugina care rezultă în urma prelucrării şi fasonării
armăturilor se îndepărtează numai cu perii şi mături, evitându-se ştergerea lor
cu mâna liberă
 La lucrările de betonare
- accesul muncitorilor sub cupa betonierelor este interzis
- la betonierele acţionate electric se impune legarea la pământ a tuturor
instalaţiilor electrice
- betonierele se montează pe platforme bine consolidate
- curăţirea tobelor betonierelor, întrţinerea sau repararea lor este permisă
numai după oprirea maşinii şi deconectarea ei de la sursa de curent electric
- mijloacele manuale şi mecanice cu care se transportă betonul se verifică la
începutul fiecărui schimb
- schelele şi eşafodajele pentru transportul betonului trebuie să aibă o podină
continuă, cu lăţimea de cel puţin 1,20m, împrejmuită cu balustrade şi cu scânduri
rebord
- în cazul folosirii pompelor de beton , înainte de introducerea betonului pe
conducte se verifică îmbinările şi racordările tronsoanelor conductei
- în timpul curăţirii conductei, muncitorii se îndepărtează la cel puţin 10m, iar
în faţa orificiului de evacuare se montează o apărătoare înclinată
- înainte de începerea turnării betonului se controlează modul de fixare şi
consolidare a cofrajului şi rezistenţa schelei de susţinere a podinelor de lucru
 - în cazul turnării betonului de la o înălţime mai mare de 1,5m podinele trbuie
împrejmuite cu balustade, iar la betonarea suprefeţelor cu o înclinare mai mare
de 300, betoniştii trebie să aibă centuri de siguranţă legate prin frânghii de
elementele de rezistenţă ale construcţiei
- la compactarea betonului cu vibratoare electrice, carcasa vibratorului trebuie
legată la pământ, iar cablurile de alimentare trebuie izolate în manta de
cauciuc şi amplasate pe stâlpi sau capre
- în timpul folosirii vibratorului se poartă obligatoriu mănuşi şi cizme de
cauciuc-dielectrice
- la betonarea pe timp friguros se verifică etanşeitatea şi se probează instalaţia
de distribuire a aburului , se izolează sobele sau burlanele din tablă în locurile
unde se pot apropia oamenii
 La lucrările de zidării
- măsurile cu firul cu Pb şi verificarea zidurilor trebuie executate fără ca
muncitorul să se aplece în afară, întrucât ar putea cădea peste zidul proaspăt
executat
- sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare
- sculele trebuie să fie corect fixate în mânere, iar suprafeţele lor active să fie
netede şi fără aşchii
- la transportarea obiectelor şi a sculelor ascuţite, tăişul lor trebuie să fie protejat
cu învelitori sau teci corespunzătoare
- zidăria fiecărei porţiuni verticale a pereţilor se execută astfel încât nivelul ei
după fiecare nouă ridicare a schelei să fie cu circa 15cm mai sus decât
podina de lucru
- este necesar ca zidarii să cunoască să cunoască regulile de SSM pentru toate
operaţiile adiacente ( transportul şi deservirea macaralelor care ridică
materialele, legarea boxpaleţilor şi containerelor la cârligul macaralelor)
- sarcina se agaţă în cârligul macaralei de către muncitori instruiţi special, care
au pentru semnalizare un fanion roşu şi controlează personal agăţarea sarcinii
 - dacă mortarul se transportă cu macarale în cupe sau containere, acestea trebuie
prevăzute cu dispozitive speciale de siguranţă care să împiedice descărcarea
lor accidentală
- în cazul pachetelor balotate, muncitorii care efectuează debalotarea sunt
echipaţi cu ochelari de protecţie şi mănuşi
- zidăria trebuie executată de pe o schelă rezistentă, astfel încât lucrătorul,
materialele şi sculele să nu poată cădea de pe ea
- înainte de începerea lucrului trebuie verificate schelele, pompele de mortar
- este interzisă utilizarea pompelor de mortar la o resiune mai mare decât cea
maximă indicată în fişa tehnică a fiecărui utilaj
- locurile de muncă unde se execută tencuiala mecanizat trebuie să fie legate
printr-un sistem de semnalizare acustică sau optică de punctul de lucru al
mecanicilor pompelor de mortar

 La montarea elementelor prefabricate

- înainte de începerea lucrărilor se verifică starea utlajelor şi a
dispozitivelor ce urmează a se folosi( frânghi, cabluri, lanţuri, pârghii)
- pentru fiecare sistem de ridicare şi transport ce se va utiliza, se
efectuează un instructaj corespunzător tuturor muncitorilor care participă
la montaj
- pentru prinderea pieselor se folosesc numai muncitori special instruiţi
- se interzice efectuarea de manevre care contravin instrucţiunilor de
folosire a utilajelor
- se interzice lucrul sau circulaţia sub macaraua în funcţiune
- operaţiile de ridicare se conduc numai de o singură persoană
- poziţia de lucru a muncitorului trebuie să fie în afara zonelor periculoase
de transport şi ridicare
- dat fiind lucru la înălţime, toţi montatorii se supun unui examen
medical la cel mult 3 luni
- muncitorii trebuie să aibă echipament adecvat de protecţie a muncii
(îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare, cască, centuri de siguranţă
- după aşezarea la poziţie şi înainte de desprinderea din cârligul macaralei,
piesele se prind corespunzător şi se verifică stabilitatea lor
 Tema: EXECUTAREA UNEI ZIDĂRII SIMPLE
 Elevii grupei vor rezolva sarcinile cuprinse în fişa de observaţie
 Pentru a facilita lucrul în echipă se va completa ,,Fişa de organizare a
lucrului în echipă,, prin care se stabilesc sarcinile care revin fiecărui
membru al grupei
 Unul din membri grupei va completa ,Fişa de observaţie,, şi în calitate
de observator va bifa în rubrica ,,Obs,, operaţiile executate de ceilalţi
membri
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

Sarcina Operaţia Instrumente S. D.V.-uri Obs

E1 E2 E3
Pregătirea 1. Aprovizionează locul √
de muncă cu materiale
locului de
2. Alege SDV-urile
muncă specifice şi le verifică
Trasarea 4.Trasează axa zidăriei
axelor şi grosimea zidului
zidăriei 5.Marchează golul
Executa- 6.Citeşte planul/schiţa
rea după care execută
zidăriei zidăria
simple 7.Execută zidăria
după un -întinderea şi nivelarea
alinia- mortarului
ment - aşezarea cărămizilor
-tăierea cărămizilor
- zidirea cărămizilor la
capetele zidului(repere)
- zidirea porţiunii dintre
repere
8.Verifică calitatea
zidăriei executate
 RESPECTĂ NORMELE DE
PROTECŢIA MUNCII

Evaluarea activitatii : Membrul observator va prezenta fişa de lucru

completată şi împreună cu maistrul instructor vor evalua calitatea lucrării
executate de membri grupei întocmind ,,Fişa de evaluare a activităţii practice ,,
FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII

Grupa _____________ şi___________

_____________
Lucrări efectuate Data Evaluare
Comentarii Bine Satisfăcător Refacere
Aprovizionează locul de muncă cu materiale

Depozitează materialele la locul de muncă

Alege SDV-urile specifice executării zidăriei

Verifică SDV-urile
Trasează axa zidăriei şi grosimea zidului

Marchează golul

Verifică trasarea

Citeşte planul/schiţa după care execută

zidăria

Execută zidăria respectând fişa tehnologică

Foloseşte corect SDV-urile

Verifică calitatea zidăriei executate

Evaluator________________ Data_________
 STUDIU DE CAZ 1

În imaginea de mai sus este prezentată o soluţie de realizare a planşeelor la structuri

cu pereţi portanţi din zidărie.
1. Prezentaţi tipul planşeului utilizat.
2. Care sunt avantajele şi dezavantajele acestui tip de planşeu?
3. Ce alte variante de planşee s-ar putea utiliza ?
4. Prezentaţi modul de execuţie a centurilor din beton armat ( dimensiuni, mod de
armare)
 FIŞA TEHNOLOGICĂ 1
EXECUŢIA FUNDAŢIILOR CONTINUE ÎN TREPTE

1. Completaţi fişa tehnologică de realizare a fundaţiilor continue în

trepte conform tabelului de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute de voi cu cele ale colegilor. Unde apar
diferenţe ?

Operaţia Organizarea
Materiale S.D.V.-uri N.T.S.M.
locului de muncă

1.__________________

2.__________________

3.__________________

4.__________________

5.__________________
6.__________________

7.__________________

8.__________________

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________
 FIŞA DE LUCRU NR.2

Structuri cu pereţi portanţi

Sarcina 1
Completaţi casetele de mai jos cu caracteristicile corespunzătoare fiecărui tip
de structură

Sarcina 2
Identificaţi cărui tip de structură îi corespunde obiectivul de construcţíe la
care efectuaţi instrirea practică. Precizaţi:

 Denumire obiectiv________________________________________

 Tipul structurii_____________________________________________
  Materiale utilizate_________________________________________

 Reprezentare schematică a structurii

ATENŢIE : Pentru sprijin în realizarea sarcinilor solicitaţi ajutorul

maistrului instructor sau consultaţi caietele de notiţe sau bibliografía indicată la
orele de laborator

EVALUAREA MAISTRULUI INSTRUCTOR / TUTORELUI DE PRACTICĂ

Observaţii

Sarcina 1

(6puncte)
Sarcina 2

(4puncte)
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 2

a execuţiei *______________________________

1.Observaţi cu atenţie tehnologia de execuţie a * _____________________

Atenţie: La *_ puteţi opta pentru zidărie simplă sau zidărie complexă, în funcţie
de lucrarea la execuţia căreia a-ţi participat în stagiul de practică
2. După încheierea activităţii de observare completaţi fişa de mai jos.

Ce materiale s-au folosit

Cum s-a realizat ţeserea

Ce verificări s-au făcut pe parcursul

execuţiei

Ce defecte pot apărea

Cum se pot remedia eventualele

defecte de execuţie

Observaţii ale maistrului instructor/ tutorelui de practică

 STUDIU DE CAZ 2

1. La intrarea în şantier există panoul din imaginea de mai jos .Observaţi-l cu

atenţie .
2. Prezentaţi panoului şi semnificaţia indicatoarelor ce apar .
3. Pe şantierul la care aţi desfăşurat stagiul de practică unde au fost montate
astfel de indicatoare şi cu ce semnificaţie?
4. În cazul în care este montată o macara turn ce indicatoare credeţi că
trebuie montate?
Notă: Pentru mai multe informaţii studiaţi materialul din capitolul ,,Anexe” , pag.61
 FIŞA TEHNOLOGICĂ 2
EXECUŢIA PEREŢILOR DIN ZIDĂRIE

1.Completaţi fişa tehnologică de realizare a pereţilor din zidărie simplă conform

tabelului de mai jos.
2.Comparaţi observaţiile făcute de voi cu cele ale colegilor. Unde apar diferenţe ?

Operaţia Organizarea
Materiale S.D.V.-uri N.T.S.M.
locului de muncă

1.Trasarea pereţilor din

zidărie

2.__________________

3.__________________

4.__________________

5.__________________
6.__________________

7.__________________

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________
 FIŞA DE LUCRU NR.3

PLANŞEE DIN BETON ARMAT MONOLIT

Rezolvaţi următoarele sarcini:

1. Enumeraţi 6 sisteme constructive pentru realizarea planşeelor din beton

armat monolit la structurile din beton armat
 __________________________________________
 __________________________________________
 __________________________________________
 __________________________________________
 __________________________________________
 __________________________________________
2. Precizaţi ordinea operaţiilor pentru armarea planşeelor în varianta întâlnită
la obiectivul unde desfăşuraţi instruirea practică
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
3. În imaginea alăturată se execută turnarea betonului. Enumeraţi 4 reguli ce
trebuie respectate la turnarea planşeelor
Reguli :

1._____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2._____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3._____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4._____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Atenţie: Dacă aveţi nevoie de sprijin în rezolvarea sarcinilor cereţi ajutor maistrului/
tutorelui de practică

EVALUAREA MAISTRULUI INSTRUCTOR / TUTORELUI DE PRACTICĂ

Observaţii

Sarcina 1
( 6x 0,5 puncte)
Sarcina 2
( 3 puncte)
Sarcina 3
(4 puncte)
 STUDIU DE CAZ 3

Un beneficiar doreşte să investescă în industrie şi are nevoie de o hală instrială

şi spaţii pentru birouri. V-a solicitat să îi oferiţi varianta cea mai avantajoasă având în
vedere destinaţia obiectivului. Trebuie să îi daţi informaţii cu privire la:
a) Tipul structurii
b) Tehnologia de execuţie
c) Durata de execuţie
Sarcina 1
În grupuri de câte 4 elevi alcătuiţi un dosar cuprinzând toate informaţiile cerute la
puct. a), b) şi c)
Sarcina 2
Prezentaţi informaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă pe care beneficiarul
ar trebui să le cunoască.

Atenţie: Profesorul/ Maistrul vă poate pune întrebări pentru a verifica dacă toţi elevii
din grup au înţeles rezultatele activităţii.

Criterii de evaluare Feed-back

Dosarul final este clar prezentat
Explică varianta aleasă pentru structura de
rezistenţă
Prezintă tehnologia de execuţie
Cunoaşte legislaţia privind sănătatea şi
securitatea muncii
 FIŞA TEHNOLOGICĂ 3
MONTAREA STÂLPILOR PREFABRICAŢI DIN BETON ARMAT

1.Completaţi fişa tehnologică de montare a stâlpilor prefabtricaţi din beton

armat conform tabelului de mai jos.
2.Comparaţi observaţiile făcute de voi cu cele ale colegilor. Unde apar diferenţe ?

Operaţia Organizarea
Materiale S.D.V.-uri N.T.S.M.
locului de muncă

1.Verificarea cotei fundului

paharului

2. Verificarea elementelor
prefabricate şi a condiţiilor
de montaj

3.Montarea stâlpuli
- prinderea în dispozitiv

-ridicarea stâlpului

a. prin rotire
b. prin târâre

4.Introducerea stâlpului în
pahar şi fixarea provizorie
5.Verificarea poziţiei corecte

6. Împănarea finală şi
desprinderea finală

7. Betonarea stălpului în
fundaţie(monolitizarea)

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 3
1.Obseraţi cu atenţie structura prezentată în imaginea de mai jos

2. După încheierea activităţii de observare completaţi fişa de mai jos.

Prezentaţi tipul structurii

Descrieţi elementele structurii

Precizaţi modul de realizare a bazei

stâlpului şi fixarea de fundaţie
Enumeraţi şi definiţi elementele
structuriiîn cadre

Analizaţi modul de realizare a îmbinării

dintre stâlp şi grindă
Care sunt avantajele acestei soluţii de
realizare a structurii având în vedere
deschiderea mare ?

Observaţii ale maistrului instructor/ tutorelui de practică

 FIŞA DE LUCRU NR.4

1. Identificaţi elementele metalice din imagine

a) ...................................................................

b) ....................................................................

c) ............................................................................................

2. Descrieţi succint (denumire, material, rol) elementele

1 2 3 4 din figura alăturată

1...........................................................................................................................................................
.....................................................................................
2..........................................................................................................................................................
......................................................................................
3..........................................................................................................................................................
..........................................................................................
4..........................................................................................................................................................
..........................................................................................
3. Aveţi de executat o grindă cu inimă plină sudată. Enumeraţi în ordinea efectuării
operaţiile tehnologice .
 _____________________________________________________
 _____________________________________________________
 ______________________________________________________
 ______________________________________________________
 ______________________________________________________

4. Aranjaţi, în ordinea efectuării lor, operaţiile de montare a unei grinzi cu zăbrele

metalice din lista de mai jos:

Prinderea fermei în cârligul macaralei, pregătirea şi asamblarea elementelor uzinate,

fixarea definitivă a fermei, rezemarea provizorie, ridicarea la poziţie, verificarea poziţiei
corecte.
1..........................................................................................................
2..........................................................................................................
3..........................................................................................................
4..........................................................................................................
5..........................................................................................................
6..........................................................................................................

ATENŢIE : Pentru sprijin în realizarea sarcinilor solicitaţi ajutorul maistrului

instructor sau consultaţi caietele de notiţe sau bibliografía indicată la orele de
laborator

EVALUAREA MAISTRULUI INSTRUCTOR / TUTORELUI DE PRACTICĂ

Observaţii

Sarcina 1

(1,5puncte)
Sarcina 2

(3puncte)
Sarcina 3

(2,5puncte)
Sarcina 4
(3puncte)
 MICROPROIECT CASA MEA
Elaboraţi un proiect cu tema Casa mea

Activitatea se va desfăşura pe grupe de câte 3 elevi – 30 ore

Paşii pe care va trebui să-i urmaţi în realizarea proiectului:

1. Proiectarea partiului(varianta optimă)

FIŞA DE DOCUMENTARE
(Partiul de arhitectură)
Pe baza schemei funcţionale adoptate de comun acord în cadrul grupei elaboraţi variante de partiu
Partiul de arhitectură – reprezintă concretizarea practică a schemei funcţionale; cunoscând dimensiunile
necesare pentru fiecare încăpere, acestea se proiectează prin delimitarea lor de către elementele de
construcţie (pereţi, planşee)
Ţineţi cont de următoarele îndrumări
ÎNDRUMĂRI

Tra nsp unerea cât mai e xactă a sc hemei func ţiona le în spaţi ul
construit
Aceeaşi schemă func ţională se poate reali za pri n mai multe
tipuri de pa rtiuri, în func ţie de mod ul de dispune re a încăperilor şi
structura adoptată
Ţine ţi cont de amplasame nt ( mărimea şi forma te renului, po ziţia
clădirii faţă de s tradă, încadrarea clădirii în a nsamb lul
arhitectural specific zo nei de a mplasame nt)

BIBLIOGRAFIE:
[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002
[2] Comşa, Emil, Construcţii civile Vol I, Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj
Napoca 1991.
[3] *** Standarde STAS 8530/2-92 Coordonarea modulară în construcţii

2. Stabiliţi alcătuirea structurală - fişa de lucru

FIŞA DE LUCRU
(Paşi în realizarea structurală a casei )
PROIECTAREA PARTIULUI
(VARIANTE)

Elemente verticale Fundaţiile

portante ( pereţi, stâlpi) corespunzătoare

Tipurile de planşee utilizate

Varianta de acoperiş
 Important!
Pentru fiecare element structural veţi preciza:
- alcătuirea constructivă;
- materialul din care este realizat;
- reprezentare;
- avantajele şi dezavantajele soluţiei adoptate

3. Dezvoltarea procesului tehnologic pentru elementele structurale : fundaţii,

pereţi/stâlpi, planşee
Această secţiune a fişei tehnologice va avea urmatoarea structură:
 defalcarea procesului tehnologic complex în procese simple şi elementare;
 stabilirea legăturilor dintre procese;
 proiectarea procedeelor tehnologice: soluţii cu privire la modul de lucru
(descrierea tehnologiei de execuţie), mijloace de producţie, detalii şi schiţe,
lista SDV-urilor, precizarea NSSM

5. Stabiliţi responsabilităţi fiecărui membru al echipei şi alegeţi responsabilul de

proiect
- fiecare membru al echipei se va ocupa doar de proiectarea anumitor elemente
structurale

6. Întocmiţi planificarea acţiunilor cu termene şi realizaţi diagrama Gantt pentru acestea

Nr Denumirea Programarea activităţilor

crt activitatilor Ziua
1 2 3 4 5
1 Stabilirea partiului-varianta optimă
2 Stabilirea responsabilităţilor care le revin pe tipuri
de elemente si a termenelor calendaristice
3 Proiectarea elementelor structurale (ce revin fiecarui
membru)
4 Elaborarea fişelor tehnologice
5 Asamblarea părţilor proiectului
6 Prezentarea proiectului
7 Evaluarea proiectului
Evaluarea şi monitorizarea se va face pe baza următoarei fişe de
monitorizare/evaluare

FIŞA DE MONITORIZARE/EVALUARE PROIECT

Nr. crt. Enunt/criteriu DA NU Obs./comentarii

1. Au fost avute în vedere ideile indicate

2. Au fost accesate toate căile de documentare

indicate în plan
3. Sunt realizate toate fişele de documentare
stabilite în planul de activităţi
4. S-a realizat analiza solutiilor identificate prin
evidentierea avantajelor/dezavantajelor
5. S-a argumentat corect varianta aleasă

6. Referinţele bibliografice utilizate au fost

prelucrate corespunzător
7. Au fost numiti responsabilul de proiect /
liderul de grup
8. Au fost alocate responsabilităţile în cadrul
proiectului
9. Partea scrisă a proiectului demonstrează o
bună consistenţă internă, logică şi
argumentare a ideilor
10. S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe
de lucru
11. S-au respectat planurile stabilite

12. S-au asamblat subproiectele în proiectul final

13. S-a analizat şi validat proiectul final

14. S-a realizat prezentarea şi argumentarea

proiectului

SUCCES !
 PORTOFOLIU

1.Elevii lucrează individual.

2. În timpul stagiului de pregătire practică realizaţi un portofoliu pentru a demonstra că
aţi dobândit rezultatele învăţării prezentate în primul capitol
3. Cu acordul profesorului alegeţi un obiectiv de construcţie vizitat sau la care aţi
desfăşurat stagiul de pregătire practică şi examinaţi structura de rezistenţă.
4. Realizaţi o prezentare a structurii dând informaţii despre:
- denumirea obiectivului, locaţia şi destinaţia acestuia
- tipul structurii, materiale utilizate, tehnologia de execuţie
5. Pentru elementele structurale verticale ( stîlpi/ pereţi portanţi) şi cele
orizontale(grinzi/ planşee) prezentaţi:
- descrierea elementului
- materialul din care se execută
- reprezentarea elementului
6. Întocmiţi 2 fişe tehnologice pentru un element structural vertical, respectiv orizontal al
structurii prezentate anterior.
7. Dovezile a celor prezentate mai sus pot fi susţinute de către un album de fotografii
ataşat portofoliului.
8. Portofoliul va fi evaluat în conformitate cu tabelul de mai jos.
Criterii de evaluare Feedback elev
Potrofoliul este logic şi uşor de parcurs
Portofoliul este complet în conformitate cu
punct.4,5,6
Analizează corect structura
Cunoaşte tehnologia de execuţie a
elementelor structurale
Elevul răspunde corect la întrebările orale
suplimentare
9. Profesorul va pune întrebări pentru a se asigura că fiecare elev înţelege toate
activităţile pe care le are de realizat.

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: Lucrări de structuri pentru construcţii
Competenţa exersată:
Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

ATENŢIE: Se va completa pentru fiecare competenţă, cu sarcinile de lucru

corespunzătoare .
 ORGANIZAREA EVALUĂRII

Pe măsură ce se parcurge conţinutul modului se va face o evaluare

formativă, iar la sfârşitul modului se va face o evaluare sumativă. Se evaluează
competenţele precizate în primul capitol. O competenţă se va evalua o singură dată.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la
condiţiile de aplicabilitate ale acestora. Evaluarea vizează doar probele de evaluare
solicitate – nimic mai mult, nimic mai puţin, aşa cum se precizează în Standardul de
pregătire profesională.

Pentru evaluarea formativă, ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de

observaţie, fişe de lucru, studii de caz, fişe de autoevaluare şi coevaluare, teste de
evaluare, realizarea unui proiect. La finalul modulului / stagiului de pregătire practică,
tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de
pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant
pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu si a portofoliului realizat
în această perioadă. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către
cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică. Criteriile de
evaluare a portofoliului sunt prezentate la pag.39.

Periodic şi la încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un

jurnal de practică .Jurnalul de practică va face parte din portofoliul elevului. Un exemplu
de jurnal este prezentat în capitolul ,,Instrumente de lucru”, pag.40
 ANEXE

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

STRUCTURI DIN ZIDĂRIE

AVANTAJELE SISTEMULUI
-izolare termică şi fonică bună DEZAVANTAJELE SISTEMULUI
-oferă posibilităţi multiple de rezolvare a -rezistenţe mecanice relativ reduse ale
partiurilor de arhitectură zidăriei
-nu necesită utilaje de capacitate mare pt. -posibilităţi reduse de utilizare
transport şi montaj
-execuţie simplă a zidăriei
-consum redus de armătură şi cofraje

ALCĂTUIREA STRUCTURILOR

STRUCTURĂ TIP FAGURE

distanţa între pereţii structurali transversali ≤
5m
suprafaţa unei treame > 25 mp
H niv ≤ 3m
Nr. max niveluri = 5

STRUCTURĂ TIP CELULR

distanţa între pereţi este 6 – 9 m
suprafaţa unei încăperi ≤ 75mp
H niv > 3m
Nr. Max niveluri = 4
 STRUCTURĂ TIP SALĂ
-distanţa între pereţii structurali 9- 18m
H niv > 4m

GOLURI ÎN PEREŢI
-pereţii transv. de la capetele tronsoanelor se vor
prevedea plini, iar dacă sunt cu goluri acestea vor
fi cât mai mici
-pereţii longitudinali vor fi fără goluri pe prima,
respectiv ultima, travee
- a ≥ 0,90-1,50m
-b1, b2,c1, c2 , c3 ≥ 0,75 – 1,150m
- ( a1 + b1 + b2 ) / l ≥0,4-0,5 la per ext
-( c1 + c2 + c3 ) / l ≥ 0,65-0,80 la per int

ÎNTĂRIREA PEREŢILOR STRUCTURALI

-se întăresc cu stâlpişori din beton armat,
armături distribuite în rosturile orizontale şi
centuri din beton armat
- stâlpişorii se dispun la colţuri şi intersecţii
- în cazul întăririi cu armături în rosturile
orizontale, acestea se dispun cu Φ6/ 60cm)
-centurile din beton armat se prevăd obligatoriu la
pereţii structuralila nivelul fiecărui planşeu

BUIANDRUGI
- au lăţimea egală cu grosimea peretelui, iar înălţimea
de cel puţin 1/5 din lăţimea golului
-dacă diferenţ de nivel dintre cota infer. a buiandrugului
şi cea superioară nu depăşeşte 60cm, buiandrugii din
beton monolit se vor executa împreună cu centurile
planşeelor, formând centuri-buiandrugi
-dacă distanţa dintrecapetele a doi guiandrugi pentru
două goluri alăturate rezultă ≤ 50cm, se va prevedea
un singur buiandrug continuu peste ambele goluri
 PLANŞEELE UTILIZATE
În tabelul de mai jos se dau domeniile de utilizare a categoriilor de planşee în funcţie de
înălţimea clădirii, tipul structurii şi zona seismică

Zona seismicăTipul structuriiÎnălţimea clădirii(H) în (m) şi numărul de niveluri(n)H≤4

n=1H= 4- 9
n= 2;3H = 9...12
n=4;(3)H=12...15
n =5;(4)
Ffagurea,b,c,da,b,c,da,b,c,da,b,ccelulara,b,c,da,b,ca,b,ca,b,csalăa,b,ca,b,ca,b,c-
Efagurea,b,c,da,b,c,da,b,ca,b,ccelulara,b,ca,b,ca,b-salăa,b,ca,ba,b-
C,Dfagurea,b,ca,ba,b-celulara,ba,ba-salăa,ba--
A,Bfagurea,ba--celulara,ba--sală----
Unde a – planşee monolite sau prefabricate cu suprabetonare
b – panouri sau semipanouri prefabricate monolitizate
c – fâşii prefabricate cu bucle monolitizate
d- fâşii prefabricate fără bucle, grinzi şi corpuri de umplutură fără suprabetonare
 ALCĂTUIREA ZIDĂRIEI SIMPLE DIN CĂRĂMIZI

Sistem constructiv complex alcătuit din pietre naturale sau artificiale aşezate
ZIDĂRIA
ZIDĂRIA după anumite reguli, legate între ele cu mortar, legături metalice sau prin
însuşi modul de aşezare.

Cărămizile se pot aşeza astfel: - pe muchie (pe cant)

AŞEZARE
AŞEZARE -pe lat : - în lung
AA
CĂRĂMIZI - în curmeziş
CĂRĂMIZI
LOR
LOR
ŢESEREA = acoperirea rosturilor verticale din rândurile unei zidării de către
cărămizile din rândurile aflate dedesubt şi deasupra
Tipuri de legături utilizate:
 La zidăria de 1/4 C
legătura în lungime
 La zidăria de 1/2C

-legătura în lăţime
 La zidăria de 1C -legătura în bloc

 Se folosesc cărămizi întregi şi fracţiuni necesare

REGULI
REGULI DE
DE ţeserii
ALCĂTUIRE
ALCĂTUIRE  Fracţiunile se obţin prin tăiere cu ciocanul
 Rosturile verticale se ţes aşa încât suprapunerea
cărămizilor din 2 rânduri consecutive să se facă pe minimum 1/4C în
lugul zidului şi 1/2C pe grosimea acestuia
Grosimea rosturilor orizontale este de12mm şi a celor verticale de 10mm
Ţeserea se face în mod obligatoriu la fiecare rând
 Legăturile între ziduri la colţuri, ramificaţii şi intersecţii
se execută alternative şi anume:
- primul rând de cărămizi este continuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel de-
al doilea în dreptul intersecţiei
- rândul al 2-lea de la cel de-al doilea zid se realizează continuu, întrerupând pe
cel din primul zid

TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI SIMPLE

 DIN CĂRĂMIZI

REGULI  Rosturile verticale=10mm, rosturi orizontale=12mm

REGULI
TEHNOLOGICE
TEHNOLOGICE  Rosturile orizontale trebuie să se afle în accelaşi plan
orizontal, iar cele verticale să corespundă procesului de
ţesere adoptat
 Rosturile trebuie umplute cu mortar pe toată adâncimea
lor, lăsându-se neumplute numai pe o adâncime de 1-1,5cm de la faţa exterioară a zidului
 Zidirea se execută în rosturi orizontale pe toată suprafaţa
construcţiei
 Zidăria se începe de la colţuri sau de la goluri
 Întreruperile în timpul zidirii se lasă în formă de trepte a
căror înălţime se recomandă să nu depăşească 1,00m
 Pe lungimea unui perete se pot prevedea întreruperi la cel
puţin 1,00mdistanţă de la locul intersecţiei pereţilorşi se pot termina la cel puţin 0,25m de
acest loc
 Întreruperile în dreptul capetelor buiandrugilor sau
deasupra sunt interzise
 La întreruperea lucrului nu se permite a se aşterne mortar
peste ultimul rand de cărămidă zidită
 Primul şi ultimul rând de cărămidă se execută din cărămizi
aşezate în curmeziş

FAZE DE LUCRU LA EXECUŢIA ZIDĂRIEI

TRASAREA ELEMENTELOR DE ZIDĂRIE

TRASAREA ELEMENTELOR DE ZIDĂRIE
ÎNTINDEREA ŞI NIVELAREA MORTARULUI
ÎNTINDEREA ŞI NIVELAREA MORTARULUI
TĂIEREA CĂRĂMIZILOR
TĂIEREA CĂRĂMIZILOR
ZIDIREA CĂRĂMIZILOR
ZIDIREA CĂRĂMIZILOR
VERIFICAREA ORIZONTALITĂŢII ŞI VERTICALITĂŢII
VERIFICAREA ORIZONTALITĂŢII ŞI VERTICALITĂŢII
ZIDĂRIEI
ZIDĂRIEI
CURĂŢIREA FEŢELOR ZIDULUI
CURĂŢIREA FEŢELOR ZIDULUI
ETAPELE REALIZĂRII UNUI PERETE DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ
ÎN IMAGINI

ŢESEREA ZIDĂRIEI
 FIŞA DE DOCUMENTARE

STRUCTURI CU PEREŢI PORTANŢI DIN BETON ARMAT

MONOLIT

GENERALITĂŢI

Definiţie
– ansamblu de diafragme verticale(pereţi) +diafragmele
orizontale(planşee)=SISTEM SPAŢIAL RIGID de mare capacitate în
preluarea încărcărilor verticale şi orizontale

Modul de dispunere a diafragmelor

Structuri cu diafragme dese(tip fagure) - 3-5m - cămine, hoteluri

Structuri cu diafragme rare (tip celular) -8-11m - clădiri de locuit

Structuri cu diafragme flexibile conlucrând cu cadrele (mixte) –clădiri de locuit ,

social administrative, cu parterul destinat unor funcţiuni cu dimensiuni mari
(magazine)
 ALCĂTUIREA GENERALĂ A STRUCTURII

Reguli:
Diafragmele se dispun simetric faţă de axele principale ale clădirii
Pe fiecare direcţie principală a structurii să existe cel puţin 2 diafragme
Diafragmele să fie distribuite în structură la distanţe aproximativ egale pe ambele direcţii
Se recomndă ca distanţa dintre două diafragme succesive să nu depăşescă 12m
Pereţii interiori pot fi folosiţi ca diafragme ,în special aceia care separă încăperi cu funcţiuni diferite
sau care trebuie să asigure o izolare fonică sporită
Pereţi exteriori pot fi realizaţi din beton armat cu condiţia asigurării izolării termice
Subsolurile să fie rigide iar fundaţiile să fie continue sau tip radier
Clădirile cu lungime mare se fragmentează prin rosturi de dilataţie, realizând tronsoane cu lungime
între 45-55m
Pentru clădirile situate în zone cu gr seism> 7 :
se vor evita clădirile de formă L şi T în plan
se vor utiliza structuri cu diafragme rare
în cadrul aceluiaţi tronson, numărul de niveluri va fi pe cât posibil acelaşi

Principii constructive privind alcătuirea diafragmelor

grosimea min a diafragmei- 14cm
beton Bc10 la clădiri ≤ P+4E si grad seismic ≤ 7 sau Bc15 in celelalte cazuri
pentru armare OB37, PC52 , PC60, STNB
la clădiri amplasate în zone cu grad seismic > 7se prevăd îngroşări la capete numite bulbi
amplasarea golurilor de usi si ferestre la distanta ≥120cm de capatul diafragmei
ARMAREA DIAFRAGMELOR

De rezistenta – se realizeazadin două plase dispuse câte una pe fiecare faţă a

diafragmei, utilizând bare din OB37, PC52, PC60, cu d min= 6mm la distante maxime
pe orizontala=25cm sip e verticala=30cm

Constructivă continuă - se realizează cu plase sudate STNB, cu diametrul

de 5mm
Constructivă discontinuă- cu carcase verticale dispuse la max 2,50m pe
orizontală, legate cu centuri orizontale situate la partea superioară a fiecărui nivel

Armare capăt lamelar

Armare bulb

Armare intersecţii
 PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite

următoarele conditii:
a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia
de către investitor;
b) sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele
componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) şi sunt în stare de funcţionare
utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuţie în
cazul betonului preparat pe şantier;
c) sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de
execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;
d) au fost receptionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);
e) în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii, a trecut o perioadă
îndelungată (peste 6 luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o
comisie alcătuită din beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul ISCLPUAT care
va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de
specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenţa
frecventă a ruginei neaderente, armătura -după curăţire - nu trebuie să prezinte o
reducere a sectiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs; se va
proceda apoi la o nouă receptie calitativă;
f) suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul
proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele
nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibe rugozitatea
necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;
g) sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a
betonului;
h) sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonării in cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (statie de betoane şi mijloace de
transport de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru
protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru etc.);
i) nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor conditii climatice nefavorabile (ger,
ploi abundente, furtună etc.)
j) sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi
efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul
de transport;
k) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate.

În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus, se va consemna aprobarea

începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul benefi-
ciarului şi in cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, in con-
formitate cu prevederile programului de control al calităţii lucrărilor - stabilite prin
contract.
 REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului

de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea
strictă a prevederilor prezentului cod is procedurii de executie.
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la local de
turnare.Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei
betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu betonul
proaspăt - vor fi udate cu apă cu (2-3) ore înainte şi imediat înainte de turnarea
betonului, dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată;
b) din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;
c) dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de
consistentă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în
lucrare; se admite îmbunătăţirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;
d) înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m.- în
cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,00 m. - şi 1,50 m. -în celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafaţă (plăci, fundatii etc.);
e) betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m. se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă
tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m. de zona căre se
betonează;
f) betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm. înălţime şi turnarea noului strat
înainte de începerea prizei betonului turnat anterior;
g) se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de
poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în
consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul
turnării;
h) se va urmări cu atentie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se
grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
i) nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului;
j) în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atentia umplerea completă a
sectiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de
acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului;
k) se va urmări comportarea şi menţinera pozitiei initiale a cofrajelor şi susţinerilor
acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;
1) circulatia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe
podine astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulatia
directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;
m) betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau
procedura de executie;
n) durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară
luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de
începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va
considera de 2 ore de la prepararea betonului - în cazul cimenturilor cu adaosuri - şi
respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fară adaos;
o) în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este
permisă numai după pregătirea suprafetelor rosturilor;
p) instalarea podinilor pentru circulatia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al
betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje
sau armături este permisă numai după (24 \ 48) ore, în functie de temperatura mediului
si tipul deciment utilizat (de exemplu, 24 ore daca temperatura este peste 20 grade C şi
se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 ).
 TERMENE ORIENTATIVE DE DECOFRARE

În tabelul 1 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale

feţelor laterale, funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei
betonului.

Tabelul 1.
Termenul de decofrare (zile) pentru
Viteza de dezvoltare a temperatura
rezistenţei betonului mediului (° C)

+5 +10 + 15
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

În tabelul 2. se prezintă termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor

inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranţă.

Tabelul 2.
Condiţii tehnologice Termenul (în zile) de la
Viteza de dezvoltare a rezistentei Lentă Medie
betonului
Temperatura mediului (° C) +5+10+15 +5+10+15
Grinzi cu deschiderea de max.
6, 00 m 654 553
Grinzi cu deschidere > 6,00 m 1086 654

În tabelul 3. se prezintă termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor

de siguranţă.
Tabelul 3.
Conditii tehnologice Termenul (în zile) de la
Viteza de dezvoltare a rezistentei Lentă turnare
Medie
betonului
Temperatura mediului (° C) +5 +10 +15 +5 +10 +5

Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 18 14 9 10 8 5

Grinzi cu deschideri de 6 12 m 21 18 14 11 7

Grinzi cu deschidere > 12, 00 m 36 28 28 14

 STRUCTURI DIN PANOURI MARI PREFABRICATE

GENERALITĂŢI
 Reprezintă una din metodele de industrializare a lucrărilor de construcţii
 Este un ansamblu de diafragme orizontale şi verticale, care prin imbinări
corespunzătoare formează un sistem spaţial rigid
 Se utilizează la clădiri de locuit, hoteluri, cămine, internate
 Se aplică la clădiri P+4E pentru zone cu gr.seismic >8 şi la P+8E în zonele cu
gr.sesmic ≤ 8
 Avantaje:creşterea productivitaţii, scurtarea duratei de execuţie, reducerea
consumului de materiale, execuţia lucrărilor şi pe timp friguros
 Dezavantaje:imposibilitate modificărilor funcţionale ulterioare, cost ridicat faţa de
varianta monolită, neasigurarea unei monolitizări perfecte
 Prin modul de dispunere a diafgragmelor verticale se pot obţine următoarele tipuri
de structuri:
-structură tip fagure
-structură tip celular
-structură cu diafragme transversale şi longitudinale
- structură cu pereţi longitudinali neportanţi
-structură mixtă
ALCĂTUIREA GENERALĂ A STRUCTURII
(REGULI)
 Folosirea unui număr cât mai restrâns de travei şi deschideri
 Aplicarea strictă a modulării traveilor şi deschiderilor pe baza modulului de 30cm
sau de 60cm
 Unificarea înălţimii etajelor la 2,70m
 Forma în plan simetrică faţă de axa longitudinală şi evitarea disimetriilor

INFRASTRUCTURA –
-cu subsol general
- fundaţii continue, realizate din beton simplu, min Bc5
-pereţii de subsol-din beton monolit (min Bc10,g min=25cm) sau
prefabricat(minBc10, gmin=16cm)
-rezemarea pereţilorsubsolului pe fundaţii se realizează direct sau prin
intermediul unei centuri-cuzinet din b.a.de min Bc10
- la partea superioară, sub planşeu se realizează întotdeauna o centură
înglobată
-planşeele peste subsol-panouri prefabricate

SUPRASTRUCTURA-
- distanţa dintre panourile verticale ≤ 7,20m
-dispunerea în plan a diafragmelor de diferite rigidităţi să fie cât mai simetrică
- diafragmele să fie continue pe toată lăţimea şi lungimea tronsonului
- diafragmele să fie continue pe toată înălţimea clădirii, asigurând transmiterea
încărcărilor până la nivelul fundaţiilor
 -panourile ,atât cele de pereţi cât şi cele de planşee, se vor exetuta din acelaşi tip de
beton
- se vor dispune rosturi de dilataţie la dist max de 60m, rosturi de tasare în caz de
necesitatela dist de 35m şi rosturi antiseismice, când tronsoanele au rigidităţi diferite

ALCĂTUIREA PANOURILOR
 Generalităţi
 Feţele laterale de contur sunt prevăzute cu adâncituri locale (nişe, dinţi, alveole,
praguri ) pentru preluarea eforturilor din îmbinări
 Dimensiunile nominale se stabilesc în funcţie de dimensiunile încăperilor
 Se realizează din beton cu min Bc20
 Armarea se face cu PC52, PC60 şi STNB sub formă de plase sau carcase sudate
 Pentru manipulare, transport şi montaj sunt prevăzute cu cârlige de ridicare,
realizate din OB37 cu Ø 10 ; la panouri de pereţi se prevăd 2 cârlige, iar la panourile de
planşeu 4 sau 6 cârlige
 Clasificare
 După poziţie
-panouri de pereţi ext
-panouri de pereţi int
-panouri de planşeu
-panouri de scară
 După structură
-panouri cu structură omogenă (1strat) pt per int şi planşee
-panouri cu structură neomogenă din 2 straturi (folosit rar)
- panouri cu structură neomogenă din 3 straturi la per ext

Tipuri de panouri de pereţi

 SEMNALIZAREA DE SECURITATE

Semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate se referă la un obiect, o

activitate sau o situaţie determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la
securitatea şi/sau sănătatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal
luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz

Modalităţi de semnalizare

Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care
conţin o culoare de securitate:

CULOARE SEMNIFICAŢIE SAU SCOP INDICAŢII ŞI PRECIZĂRI

Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase
Pericol-alarmă Stop,oprire, disp. de oprire de urgenţă
Materiale şi echpamente PSI Evacuare
Identificare şi localizare
Galben sau Semnal de avertizare Atentie, precautie
galben-oranj Verificare

Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifica

Obligaţia purtării EIP
Verde Semnal de salvare sau de prim Usi, iesiri, cai de acces,
ajutor echipamente, posturi, încăperi
Situaţie de securitate Revenire la normal

CERINŢE MINIME GENERALE PRIVIND PANOURILE DE SEMNALIZARE

1. Panouri de interdicţie
2. Panouri de obligativitate
 BIBLIOGRAFIE

1. ANDREICA, H., (2002), Construcţii, U.T. Press, Cluj Napoca.

2. BĂLĂŞOIU, T., DIACONU, G., MUNTEANU, R., (2000), Educaţie pentru calitate
– document auxiliar curricular pentru licee tehnologice profil tehnic, M.E.N.
Proiect Phare RO9602-05 TTQM, Bucureşti. 2000

3. GALY, M., (2003), Bricolaj – Ghid complet pentru amenajări, reparaţii,

decoraţiuni, Editura RAO, Bucureşti.

4. MARUSCIAC, D., (coord.), (1986), Construcţii civile II, Institutul Politehnic Cluj
Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj Napoca.

5. ROŞOGA, C-TIN., (1993), Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

6. ROŞOGA, C-TIN., (1996), Îndrumarul zidarului Vol. I-II, Editura Matrix Rom,
Bucureşti.

7. ŢIBREA, A., (coord.), (2002), Studiul materialelor de construcţii, Manual pentru

clasa a IX-a Ş.A.M., Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti.

8. MIHUL, A., coord., (1993), Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

9. Popescu, V., (1977), Construcţii metalice industriale, Editura Tehnică, Bucureşti.