Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai

Facultatea De Construcii i Instalaii

-Caiet De Practic Tehnologic-

Student: Ciomaga Eduard-Marian Specializarea: Inginerie Civil Grupa: 3107 An: I Semian: B ndrumtor: Diana Plian

-1-

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I

Organizarea locului de munca si a activitatilor Art.4 Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de actiune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol. Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii si lucrarile ce prezinta pericol trebuie de asemenea sa fie prevazute cu balustrade si tinute in stare de curatenie. Art.5 Pentru lucrari executate la inaltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru inaltimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor f prevazute cu balustrade si scandura de bard si vor fi executate astfel incat sa corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaza. Art.6 Personalul muncitor din santiere va putea fi utilizat numai la lucrarile si in zona de lucru pentru care i s-a facut instructajul privind securitatea si sanatatea muncii corespunzator. Art.7 In toate locurile periculoase, atat la locurile de lucru, cat si acolo unde este circulatia mare, se va atrage atentia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atat ziua cat si noaptea. Art.8 Accesul catre toate locurile de munca se va asigura fara obstacole sau goluri neacoperite. Gropile si puturile de foraj de pe teritoriul santierului se vor imprejmui. Art.9 Santierul va fi imprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine. Se vor ingradi cu imprejmuiri continue, lucrarile in curs de constructie, situate de-a lungul drumurilor publice. In cazul in care imprejmuirea se executa la o distanta mai mica de 10 m de o lucrare in curs de constructie, care are o inaltime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevazuta cu copertina lata de cel putin 1 m si cu o rampa de 20 de grade spre partea opusa lucrarii. De-a lungul muchiei de sus acopertinei trebuie facuta o bordura inalta de 15 cm. Art.10 Marginile si utilajele de constructii vor fi astfel instalate incat sa se asigure stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate. Se interzice lasarea pe santier a masinilor si utilajelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport in pozitii in care stabilitatea nu este asigurata sau in care e posibila deplasarea lor necomandata. Art.11 Evacuarea molozului si a deseurilor de materiale din obiectele de constructie si schelele aferente, de la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie facuta cu ajutorul jgheaburilor inchise, in lazi inchise sau in containere. Capatul inferior al jgheabului trebuie sa se afle la o inaltime de cel mult 1 m deasupra solului. In cazul in care acest lucru nu este posibil, capatulinferior al jgheabului trebuie sa se termine intr-un buncar de depozitare, pentru a se evita producerea prafului. Locurile in care se depoziteaza molozul si deseurile de materiale de constructii evacuate de sus trebuie sa fie ingradite. Art.12 Toate golurile din pereti, amplasate cu marginea de jos la o inaltime sub 0,70 m deasupra planseului si care comunica spre exteriorul constructiilor sau dau spre locuri unde nu exista un planseu continuu, se vor ingradi.
-2-

De asemenea se vor acoperi si ingradi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o inaltime de cel putin 1 m, golurile din planseele cladirilor in constructie pe care se executa lucrari sau e posibil sa se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol. Art.13 Se interzice executarea concomitenta de lucrari la doua sau mai multe nivele diferite, aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara dispozitive de protectie a muncii corespunzatoare. Art.14 Golurile de ferestre si usi unde nu s-a montat tamplaria vor fi inchise provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curentii de aer. Art.15 In cazul in care in timpul lucrului este posibila o emanatie de gaze toxice sau inflamabile, personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului si instruit in privinta masurilor de protectie. Santierele respective vor fi inzestrate cu un numar suficient de detectoare de gaze si cu masti izolante. Pe tot timpul lucrului in zona periculoasa va trebui sa existe personal sanitar dotat cu cele necesare pentru a acorda ajutor imediat in cazul unui accident de munca. In cazul aparitiei neasteptate - in timpul lucrului - a unei emanatii de gaze vatamatoare sau inflamabile, lucrul va fi oprit si personalul muncitor evacuat, pana la luarea masurilor corespunzatoare de protectie a muncii. Arta 16 Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru in vigoare, cu ajutorul mijloacelor de ridicare si transport pe verticala si orizontala. Art.17 Daca in timpul transportului se defecteaza utilajul sau una din prinderi cedeaza, elementul va fi coborat; daca acest lucru nu e posibil, pana lainlaturarea defectiunii, locul de sub incarcatura va fi imprejmuit si se vor organiza posturi de paza pentru interzicerea patrunderii personalului muncitorin zona respectiva. De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare. Aceste masuri vor fi sistate numai dupa reintrarea in normal. Art.18 Primirea incarcaturilor pe constructie se va face de catre personalul muncitor, numai dupa oprirea cornpleta a mijloacelor de ridicat. Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planseu. Art.19 Se interzice aplecarea personalului muncitor in afara constructiei pentru a desprinde elementele din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii ajutatoare. Personalul muncitor va fi asigurat cu echipament de protectie pentru lucrul lainaltirne si locuri periculoase. Art.20 Ridicarea iincarcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite pozitia oblica a dispozitivelor de prindere si nici tararea incarcaturilor cu mij locul de ridicat. Art.21 Se interzice executarea lucrarilor la inaltirne in perioade de timp nefavorabil - vant putemic peste 11 m/s, ninsori, polei, in locurile de lucru cu vizibilitate redusa etc. Art.22 Nu este permis a se executa - in exterior - lucrari de sudura la temperaturi interzise de prescriptiile tehnice pentru asemenea lucrari. Art.23 Executarea unor lucrari, ca montari de prefabricate, turnari de betoane etc., pe timp de noapte, se poate face cu luarea unor masuri de :

iluminat corespunzator, care se asigure o vizibilitate perfecta pe intreaga suprafata a zonei de lucru; dotare a personalului ce lucreaza cu mijloacele de ridicat cu echipament de protectie reflectorizant;
-3-

vopsire a carligului mijlocului de ridicat si a cablurilor de legatura in culori reflectorizante; actionare a dispozitivului de sernnalizare acustica la orce miscare a mijlocului de ridicat ; dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat; iluminare locala cu lampi portabile a zonelor de lucru; iluminare separata a locurilor de depozitare a materialelor si elementelor de constructii ce se manipuleaza; iluminare corespunzatoare a cailor de acces ;

De asemenea personalul muncitor va avea aviz medical ca e apt pentru lucru de noapte si la lumina artificiala. Masurile enumerate nu sunt limitative si pot fi completate in functie de conditiile concrete. Art24 In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific pe care e obligat sal poartein tot timpul lucrului si pana la parasirea teritoriului santierului. La executarea lucrarilor la inaltime sau in alte zone periculoase, personalul muncitor va fi prevazut cu centuri de siguranta legate de puncte fixeale constructiei, precum si cu truse, genti, ladite sau cutii pentru pastrarea sculelor, uneltelor si a unor piese marunte. Art.25 Accesul in constructii si la locurile de munca se face exclusiv pe scari definitive sau pe scari mobile. Accesul catre locurile de munca trebuie amenajat fara obstacole sau goluri neacoperite. Protectia impotriva electrocutarii Art.26 Pentru iluminarea locala a locurilor de lucru se va utiliza:

tensiunea de 24 V, in cazul in care se lucreaza in conditii normale; tensiunea de 12 V, in cazul in care se lucreaza in locuri cu umezeala excesiva, pe mase metalice sau in locurile cu degajari de aburi si emanatii de gaze.

Art27 Utilajele, mecanismele si aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrari trebuie - obligatoriu legate lainstalatia de punere la pamant, a carei rezistenta va fi de cel mult 4 ohmi. Art.28 Se interzice lucrul la tablourile de comanda electrica si la partile componente ale instalatiei electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare si legarea la parnant a instalatiei. Lucrari de zidarie 1. Lucrari de fundatii Art.29 Inainte si in timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului si a celor de fundatii, este necesar sa se controleze rezistenta sprijinirilor peretilor santurilor si sapaturilor. Daca se constata defectiuni, se va intrerupe lucrul pand la remediere. Art.30 Este interzisa cobordrea materialelor (pietre brute, cardmizi etc.) in groapa de fundatie sau in sant prin aruncarea lor de sus. Art.31 Cobordrea materialelor va fi facuta cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi portative. Capatul inferior al jgheabuluidin groapa se monteaza cu cel mult 0,50 m deasupra fundului gropii pentru ca materialele sa nu se rostogoleasca prea departe. Art.32 Deplasarea roabelor incarcate cu materiale (pietre, caramizi, beton, mortar) se va face pe dulapi asezati dea lungul gropii de fundatie, la o distanta de cel putin 0,70 m de la marginea gropii. Art.33
-4-

Lucrarile de subzidarie pot fi executate numai pe baza unui proiect bine studiat si sub controlul permanent al personalului tehnic cu experienta in asemenea lucrari. Art34 Daca in timpul executarii lucrarilor de subzidarie se constata deformatii ale peretilor, lucrarile in zona respectiva vor fi intrerupte pana la revederea proiectului de consolidare. Art35 De-a lungul marginilor gropilor pentru fundatii si santuri se va lasa o fasie libera pe o latime de minimum 0,50 m. Art36 Se interzice coborarea materialelor pe jgheab concomitent cu primirea lor la capatul celalalt. Aruncarea, coborarea materialelor, respectiv rasturnarea materialelor, se vor face numai atunci cand la locul de cadere sau in apropierea acestuianu se gaseste personal muncitor. Coborarea personalului muncitor se va face pe scari sau rampe de acces. Art.37 Pe masura executarii fundatiei, spatiile libere intre fundatie si peretii sapaturii vor fi umplute cu pamant, care se va compacta conform proiectului si va avea parametrii geotehnici prevazuti in proiect. Art.38 Demontarea si montarea sprijinirilor din gropile de fundatie, la terminarea lucrarii, se vor face de jos in sus, pe masura astuparii gropilor cu pamant si numai sub supravegherea continua a maistrului de executie. Numarul de dulapi care se indeparteaza simultan pe verticala nu va fi maimare de trei, iar in cazul terenurilor infoiate sau curgatoare, numai cate unul. Concomitent cu indepartarea dulapilor, se vor monta corespunzator si proptelele verticale si orizontale; proptelele existente vor fi scoase pe masura ce au fost fixate altele in loc. Art.39 Executarea zidului de protectie a hidroizolatiei se va face dupa turnarea fundatiei, executarea zidului ce trebuie izolat si a hidroizolatiei verticale.Sapaturile vor fi executate taluzat. Daca lucrarea impune o astfel de executie, se va intocmi o fisa tehnologica care sa cuprinda si indicarea masurilor privind impiedicarea surparii malurilor si a zidului de protectie. Lucrarea se va executa sub supravegherea maistrului lucrarii. Art.40 Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente trebuie executata dupa proiecte sau fise tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii. Art.41 Pentru urmarirea comportarii lucrarilor de subzidire, pe zidurile subzidite se vor monta, inainte de inceperea lucrarilor, martori (repere), sprea putea fi observate din timp eventualele deplasari ale constructiei. Martorii vor fi montati la crapaturile zidurilor sub care se face subzidireaprecum si pe zidurile apropiate. Art.42 In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari ale constructiei, se vor lua masuri urgente si imediate pentru indepartarea personalului muncitor din zona. Art.43 Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale terenului din zona respectiva. Continuarea lucrarilor desubzidire se va face numai dupa ce terenul a fost consolidat. Art.44 In terenuri cu apa subterana, inainte de inceperea lucrarilor de subzidire se vor lua masuri pentru epuizarea apei, pe tot timpul executarii lucrarilor de subzidire, plus perioada necesara intaririi mortarului. Art.45 In timpul executiei zidariei, pana la executarea planseelor, se interzice rezemarea scarilor sau a altor obiecte pe ziduri. La nevoie se vor folosi scari de sobar. 2.Lucrari de zidarie Art.46
-5-

Executarea lucrarilor de zidarie la inaltime se va face numai de pe schele executate conform standardelor si ingradite cu parapete de 1m inaltime. Art.47 Este interzisa circulatia pe ziduri. Pentru circulatie vor fi folosite numai schele si esafodaje. Art.48 Manuirea unor mecanisme actionateelectric sau mecanic de alt personal muncitor decat cel de specialitate se va putea face numai dupa ce acestui personal i se va face un instructaj special confirmat printr-o atestare. Art.49 Conducatorul punctului de lucru este obligat sa controleze in permanenta legarea la pamant a mecanismelor si dispozitivelor actionateelectric, utilizate la lucrarile de zidarie. Art.50 In cazul utilizarii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive si mecanisme de mica mecanizare, personalul muncitor ce lemanevreaza va respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul de pe schele si la inaltime si va fi dotat cu echipamentul de protectie corespunzator. Art.51 Dispozitivele de ridicare vor fi prevazute cu sigurante, cu cabluri etc., respectandu-se obligatoriu prescriptiile ISCIR corespunzatoare. Personalul muncitor ce le manevreaza va trebui sa fie autorizat. Art.52 Este interzis a se crea diferente de inaltime de peste 1,5m intre diferite portiuni ale zidariei, in timpul executiei. Art.53Se interzice executarea zidariei pe o inaltime mai mare de doua etaje, fara, legarea acesteia prin plansee sau fara a se monta pe grinzile planseelor o podina provizorie. Art.54 La terminarea executiei stalpilor de zidarie, intre golurile de usi si ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aseza cel putin un rand de blocuri, sau se vor rigidiza stalpii cu ajutorul cofrajului buiandnigilor (atunci cand stalpii sunt executati din beton monolit); se interzice alasa liberi staipii la partea lor superioara. Art.55 In locurile de prelucrare a blocurilor si placilor de beton celular autoclavizat vor fi luate masuri de protectie contra prafului. Muncitorii care lucreaza la aceste operatii de prelucrare vor fi prevazuti cu ochelari de protectie si cu masti contra prafului. Art.56 La lucrarile de zidarie din piatra care necesita ciopliri in timpul executiei, zidarul si ajutoarele sale vor purta in modobligatoriu ochelari de protectie, iar muncitorii care nu fac parte din echipa de zidarie, dar circula in apropiere, vor fi avertizati sasi fereasca ochii. Art.57 Prelucrarea pietrelor pe santier trebuie executata in locuri imprejmuite, in care accesul persoanelor straine esteinterzis. Art.58 Locurile de munca ale cioplitorilor de piatra trebuie sa se afle la o distanta de cel putin 3 m unul de celalalt. in caz contrar, trebuie asezate intre acestia paravane de protectie. Este interzisa asezarea pietrarilor unul in fata celuilalt. Art.59 In timpul prelucrarii, pietrele (placajele de marmura, piatra de constructie etc.) de dimensiuni manri si grele vor fi bine asezate pentru anu fi posibila rasturnarea lor. Art.60 Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidirie se va face astfel incat sa se lase un spatiu de minimum 0,5 m intre zidul ce se executa si materiale, de-a lungul intregului front de lucru unde se lucreaza. Art.61 Primirea materialelor de zidarie se va face pe podine special amenajate si dimensionate corespunzator sau pe plansee, in locuri special indicate de conducatorul locului de munca. Art.62
-6-

Podina de lucru va fi cel putin cu 15 cm mai jos decat nivelul zidariei. inaltimea zidariei nu va depasi 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru inaltimi mai mari se vor monta podine auxiliare. Art.63 Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor demateriale prin aruncare din constnictie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea deseurilor. Art.64 La lucrarile ce se executa in mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectati inainte de inceperea lucrului. Art.65 Toate golurile periculoase vor fi inchise sau ingradite cu parapeti de protectie. Art.66 Golurile de usi in zidurile exterioare trebuie inchise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele. Art.67 Se interzice lasarea pe ziduri a materialelor de zidarie neintroduse in opera, a molozului sau sculelor la intreruperea lucrului. Art.68 La executarea placajului peretilor, concomitent cu zidaria se vor lua aceleasi masuri de securitate a muncii ca la lucrarile la inaltime si la cele de invelitori. Umplutura din placaje si zidarie se va executa concomitent cu placajul si va depasi obligatoriu nivelul superior alplacii. Art.69 Zidaria corniselor de caramida ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. In cazul in care se folosesc schele de consola acestea vor fi astfel montate incat distanta dintre marginea exterioara a cornisei si balustrada podinei de lemn sa fie de minimum 60 cm. La executarea corniselor din zidarie se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea tencuielilor si a invelitorii. Art.70 Zidaria de piatra bruta va fi executata - obligatoriu - in cofraje confectionate din panouri de dulapi de 4 - 5 cm grosime cu ajutorul popilor dispusi la 2 - 2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor se va face paralel cu executarea zidariei. Art.71 Intrucat zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate si rezistenta redusa pana la intarirea mortarului este necesar a se face personalului muncitor care executa asemenea lucrari, un instructaj special privind masurile specifice de protectie care trebuie luate. Instructajul special va fi consemnat in procese - verbale. Lucrarile de zidarie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea unui maistru specializat in asemenea lucrari. Se va acorda o atentie speciala pentru asigurarea stabilitatii corniselor prin ancorare, proptire etc. Art.72 La executarea peretilor din panouri din beton celular autoclavizat se vor respecta Normele de protectie a muncii de la montarea elementelor prefabricate. Art.73 Este interzisa executarea zidariei de caramida pe o inaltime mai mare decat doua etaje de constructie, fara a se construi plansee intre etaje sau fara a se monta pe grinzile planseelor o podina provizorie. Art.74 La zidirea peretilor exteriori de pe schele interioare se vor monta obligatoriu - viziere de protectie pe perimetrul exterior al constructiei pentru oprirea caderii obiectelor de sus. Art.75 In cazul in care inaltimea zidariei nu depaseste 8 m, nu este obligatorie montarea vizierelor de protectie. Daca executarea de viziere de protectie nu este posibila, atunci locul de lucru unde se executa zidaria se va ingradi, distanta minima de la suprafata zidului ce se executa pana la ingradire fiind de 1,5 m. Art.76 Copertinele de protectie vor avea latimea de minimum 1,5 m si inclinarea de 20% fata de orizontala; vor fi rezistente, avand consolele de preferinta din metal, iar copertina din scanduri de 2,5 cm grosime, batute una langa alta. Primul rand de copertine - cel care va ramane pana la terminarea zidariei - va fi montat la distanta maxima de
-7-

6 m de la pamant, iar la al doilea rand de copertine, find mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucreaza. Art.77 Personalul muncitor care monteaza sau demonteaza vizierele de protectie va fi asigurat contra caderii prin centuri de siguranta legate de puncte fixe ale constructiei. Art.78 Se interzice circulatia si depozitarea marfurilor pe copertinele de protectie. Art.79 Pentru aducerea mortarelor si caramizilor pe cladirile in curs de constructie vor fi folosite containere speciale, astfel construite incat posibilitatea deschiderii peretilor laterali si desprinderea fundurilor sa fie exclusa in scopul evitarii caderii materialelor ce vor fi transportate in aceste containere. Art.80 Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma de ciuperca, cu muchiile din tabla zdrentuita si ascutite, a unor roabe si tomberoane care nu sunt in perfecta stare de functionare. Sculele de mana folosite la zidarie vor fi bine fixate pe maner. Art.81 Manipularea blocurilor umede se va face obligatoriu cu un cleste special. 3. Prepararea mortarului Art.82 Prepararea mortarului se va face mecanizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar si a betonierelor. Se vor respecta Normele de protectie a muncii cu caracter general specificate Normele specifice de securitate a muncii pentru beton, beton armat si precomprimat precum si cele cu caracter specific prevazute in aceleasi norme pentru utilizarea betonierelor care sunt valabile si pentru malaxoare. Art.83 Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bene sau cu pompe de mortar, respectiv masini de tencuit. Art.84 La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleasi norme de protectie a muncii ca si la transportul betoanelor. Art.85 Amplasarea utilajelor trebuie sa asigure acces liber si usor catre depozite. Art.86 Este interzisa apropierea de sinele de ghidaj ale cupei de incarcare, la malaxoare, precum si de cupa ridicata. Art.87 Curatarea gropii de sub cupa se poate face numai daca aceasta este bine fixata in pozitia superioara cu ajutorul franei si al unor proptele rezistente. Mecanismele (toba, jgheaburile etc.) se pot curata numai dupa oprirea si deconectarea masinilor. Art.88 In timpul functionarii este interzisa introducerea mainilor sau a unor unelte in toba ori in alte parti mobile ale masinilor Daca betonul sau mortarul se transporta cu macarale in cupe, containere sau in dispozitive similare, acestea trebuie prevazute cu dispozitive speciale de siguranta, care sa impiedice descarcarea accidentala. Art.89 Varul trebuie stins de muncitori cu experienta, bine instruiti si echipati cu echipamente individuale de protectie. Art.90 Acolo unde se intrebuinteaza cantitati mari de var, se va aplica stingerea mecanizata. Art.91 Pentru a se evita caderea muncitorilor in gropile de var, acestea trebuie ingradite cu parapete inalte de 1 m sau cu gard continuu. Art.92
-8-

Nu este permisa coborarea muncitorilor in gropile de var; varul trebuie scos din gropi mecanizat, cu graifere fixate pe macarale sau cu alte dispozitive. Pentru a se evita surparea peretilor gropilor de var acestia trebuie sprijiniti cu dulapi. 4.Montarea elementelor prefabricate Art.93 Pentru montarea elementelor prefabricate se vor utiliza schele, esafodaje, scari de acces etc., respectandu-se si normele deprotectie a muncii specifice acestora. Acolo unde din diferite motive nu se pot utiliza schele, conducatorul tehnic al lucrarii va da in scris indicatii detaliate privind modul de lucru de prevenire a accidentelor de munca si va supraveghea tot timpul modul in care se lucreaza. Se interzice executarea lucrarilor de montaj de pe scari mobile la inaltimi de peste 1,5 m. Art.94 Zona de montaj se va ingradi pentru ainterzice accesul persoanelor straine. Legarea si ridicarea elementelor prefabricate se va face cu respectarea prevederilor ISCIR privind legarea, ridicarea si desfacerea incarcaturilor cu mijloace de ridicat. Art.95 Asezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementele prefabricate care nu sunt montate definitiv este interzisa. Art.96 Platformele de lucru pentru montaj vor fi executate dupa detaliile prevazute in proiecte sau fise tehnologice. Art.97 In cazul cand lucrarile de sudura sau monolitizare se executa de pe schele suspendate, sudorii vor purta centura de siguranta cu un capat fixat de un element rezistent al constructiei. Art.98 Executarea lucrarilor interioare la lucrarile prefabricate este permisa numai daca deasupra locului de munca sunt montate si solidarizate cel putin doua plansee. Art.99 Nu este permisa decofrarea cu mainile a monolitizarilor elementelor prefabricate. Se vor folosi dispozitive si unelte speciale. Art.100 Montarea elementelor prefabricate de dimensiuni mari (de ex. chesoane) care se reazema pe alte elemente (forme, grinzi etc.) se poate face si fara schele, dupa ce s-a montat primul element cu ajutorul unei schele. Montarea elementului se face pe elementul deja montat, personalul muncitor fiind asigurat contra caderii conform prevederilor din fisele tehnologice din Normele pentru lucrul la inaitime si in locurile periculoase. In toate cazurile in care nu se poate face montarea fara pericol a elementelor prefabricate, de pe elementele montate se vor executa - pentru montare - schele sau esafodaje, cu scarile aferente de acces. La montarea elementelor prefabricate pe stalpi prefabricati se vor utiliza scarile metalice, fixate pe stalpi. Scarile vor fi scoase numai dupa terminarea montajului. Art.101 Se interzic fixari provizorii ale elementelor prefabricate (puncte de sudura, ancore, pene etc.), daca tehnologia de montare stabilita prin proiect nu prevede anumite piese de fixare provizorie. Dupa montaj, fixarile provizorii se vor definitiva prin sudura si monolitizare. Prinderile prin sudura a elementelor prefabricate si monolitizarile se vor executa numai la temperatura permisa prin prescriptiile telinice sau cand prin luarea demasuri se asigura aceasta temperatura. Art.102 Depozitarea prefabricatelor cu forma regulata se face in stive, cu sipci sau juguri intre randuri, astfel incat sa nu fie posibila rasturnarea acestora sau alunecarea prefabricatelor. La nevoie depozitarea se va asigura impotriva alunecarii, rastumarii sau rostogolirii, prin asezarea unor sustineri speciale la marginea stivei sau a pieselor formate din stalpi cu contra fise sau pene.
-9-

Prefabricatele de forme neregulate si fara stabilitate se vor manipula si depozita numai pe baza de fise tehnologice. Depozitarea elementelor prefabricate mari se va face pe rastele speciale care sa permita o asezare usoara a elementelor in dispozitivul de prindere, stabilitatea pe tot timpul depozitarii si nedeteriorarea marginilor elementelor. Art.103 La locul de munca se vor depozita numai cantitatile de prefabricate care intra in executie. Depozitarea se va face astfelincat sa nu se blocheze calea de rulare sau zona de manevrare a mijloacelor de ridicat, drumurile de circulatie si trecerile pentru personalul muncitor. La depozitare se va urmari ca piesele de distantare intre randuri sa fie asezate astfel incat pentru introducerea dispozitivelor de agatare sa nu fie necesare operatiuni suplimentare (rasturnare, asezare pe muchie etc.). Art.104 In cazul descarcarii si asezarii prefabricatelor langa calea ferata, in vederea incarcarii lor ulterioare in vagoane, intre marginea stivei si sina cea mai apropiata se va lasa un spatiu liber de cel putin 2 m. Art.105 Prefabricatele asezate pe mijlocul de transport vor fi asigurate impotriva deplasarii cu dispozitivele prevazute in fisa tehnologica a producatorului. Art.106 In timpul operatiilor de incarcare - descarcare in si din mijloace de transport auto, conducatorul va cobora din cabina si va asista la asigurarea stabilitatii prefabricatelor. Art.107 Operatiunile de incarcare-descarcare si depozitare a prefabricatelor din beton armat se vor executa cu mijloace mecanizate. Personalul muncitor, care executa aceste operatiuni, va fi instruit si va respecta prevederile din normele specifice meseriei si functiei si va fi autorizat si ca legator de sarcina. Art.108 Se interzice folosirea dispozitivelor si cablurilor destinate manipularii prefabricatelor din beton in alte scopuri si daca nu corespund din punct de vedere tehnic. Art.109 Prefabricatele din beton armat vor fi dotate cu mijloace de prindere sau ridicare (urechi, locase, bolturi, bare etc.), solid prinse in masa lor. Art.110 Agatarea prefabricatelor in macara va fi facuta direct la carlig, daca este posibil, iar daca nu este posibil prin intermediul dispozitivelor ajutatoare (sufe, gase, juguri - compensatoare). Art.111 Se interzice macaragiului a executa orice operatie pana cand persoana care a efectuat legarea prefabricatului, nu a confirmat ca a terminat legarea si operatiunile de asigurare a jugurilor, dispozitivelor si a cablurilor. Operatiunea de ridicare a sarcinei se va face numai la semnalizarea legatorului de sarcina. Art.112 Se interzice intrarea sub prefabricat in timpul agatarii in carligul macaralei. Art.113 Se interzice stationarea sau circulatia personalului muncitor in raza de actiune a macaralei, cand aceasta se afla cu sarcina in carlig.

- 10 -

I.

Infrastructura De Mediu.

Titlul proiectului: "Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut Barlad". Beneficiarul proiectului: Administratia Bazinala de Apa Prut - Barlad. Valoarea proiectului. Proiectul "Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut Barlad" reprezinta o investitie de 65 de milioane de euro, din care 80% este finantare europeana prin Programul Operational Mediu - Axa 5 Prevenirea Inundatiilor, iar 20% este finantare asigurata de Ministerul Mediului si Padurilor. Componentele proiectului. Proiectul isi propune amenajarea integrata a bazinului raului Bahlui, pentru reducerea riscului la inundatii, precum si realizarea hartilor de risc digitale pentru intreg bazinul hidrografic Prut - Barlad. In bazinul raului Bahlui, se vor realiza 3 investitii majore:

1. Doua acumulari nepermanente pe afluentii Probota si Bahluiet, in amonte de orasul Targu Frumos. Acestea vor putea stoca, in caz de viituri, pana la 3 milioane metri cubi de apa, reducand substantial riscul de inundare a orasului Tg. Frumos 2. Doua poldere (amenajari laterale fata de rau, in care se acumuleaza apa in caz de viituri) in zona Podu Iloaiei, cu o capacitate de stocare de 13,5 milioane metri cubi de apa 3. Regularizarea raului Bahlui in municipiul Iasi, respectiv decolmatarea albiei pe o lungime de 11 km, reprofilarea albiei, imbracaminti din beton armat, reabilitare parapeti de protectie etc In urma acestor investitii, municipiul Iasi este aparat impotriva inundatiilor, chiar si in ipoteza unei viituri cu o probabilitate de aparitie o data la 100 de ani. Proiectul "Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut Barlad" prevede realizarea in judetul Iasi :

- 11 -

Doua acumulari nepermanente (baraje pentru acumularea viiturilor in caz de ape mari) pe afluentii Bahluiului (Bahluiet si Probota), inainte de Targu Frumos Doua poldere (acumulari laterale nepermanente, pentru stocarea temporara a cantitatilor mari de apa in caz de viitura) in zona Podul Iloaiei, pe Bahlui Aparare de inundatii pentru populatia urbana din Targu Frumos, Podu Iloaiei si Iasi, cu un grad de protectie minim 1/100 (si la un volum de viituri ce apare, statistic, cel mult o data la 100 de ani). Regularizarea si igienizarea Bahluiului, pe intreg parcursul din municipiul Iasi Recuperarea pentru dezvoltare a Sesului Bahluiului spatiul vital de cateva sute de hectare din vestul municipiului Iasi In municipiul Iasi Obiectivul de investitie "Regularizare rau Bahlui in Municipiul Iasi prevede realizarea in municipiul Iasi a unor:

- 12 -

- 13 -

Mod De Realizare: Construirea unei cuve betonate (formata din placi de beton - radier) ce are rolul de a regulariza debitul raului Bahlui. Radier - este un termen din construcii sau hidrotehnic i se refer la un element de construcie n form de plac din beton sau din beton armat (mai rar din piatr de pavaj sau din bolovani), care servete ca fundaie a unei construcii hidrotehnice ori a unei cptueli de tunel, ca fund de canal ori de bazin sau drept cptueal pe fundul albiei, ntre picioarele unui pod, pentru a mpiedica eroziunea. Utilaje specifice: Excavator cu brat lung; Placile de beton sunt prevazute cu barbacane. Barbacanele sunt deschizaturi mici lasate, din loc n loc ntr-un zid de sprijin pentru scurgerea apelor colectate n spatele acestuia. Terenul pe care se aplica placa de beton este prevazuta cu cosuri din plasa umpluta cu piatra de rau. Pentru realizarea betonului inclinat s-a utilizat ciment hidrotehnic C25/30, fiind realizat un beton de consistenta mare. Betonul turnat cu o grosime de 20 cm nu coboara niciodata.

Lucrari de asigurare a continuitatii pantei albiei raului Bahlui sistabilizarea malurilor: o Decolmatarea albiei raului Bahlui pe o lungime de 11 km; o Lucrari pentru stabilizarea malurilor albiei minore in zona in care se realizeaza decolmatarea: o Reprofilarea albiei minore pe o lungime totala de 6,13 km; o Imbracaminti cu pereu din beton armat monolit in albia minora pe o lungime de 2,5 km intre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu; o Stabilizarea albiei minore cu gabioane din amonte de confluenta cu raul Nicolina pana la Podul de Piatra si intre Podul Tudor Vladimirescu si Podul Metalurgiei (Ltotal = 2.35 km de rau) Lucrari pentru asigurarea liniei continue de aparare impotriva inundatiilor a orasului Iasi: o Realizarea unui dig de aparare pe malul drept (3,83 km lungime) in Zona Cicoarei; o Refacerea parapetilor de aparare pe o lungime de 2,5 km intre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu; o Suprainaltarea digului existent pe o lungime de 2.97 km intre Podul Tudor Vladimirescu si Podul Sfantul Ioan.

Mediu Avantajele asupra mediului ale implementarii proiectului "Regularizare rau Bahlui in Municipiul Iasi sunt numeroase. In primul rind se va reduce riscul de inundatii pe teritoriul municipiului Iasi. Astfel, dupa finalizarea lucrarilor, pe raul Bahlui se va putea gestiona o viitura cu probabilitate de aparitie de 1 la 100 de ani (respectiv un debit maxim de 280 mc/sec). Spre comparatie, debitul mediu multianual al raului Bahlui in municipiul Iasi este de 2,8 mc/sec. Tot un castig din punct de vedere al mediului il va reprezenta refacerea zonei verzi in centrul Iasului. Zeci de hectare de teren vor suferi modificari importante si vor reprezenta un cistig ecologic al orasului.
- 14 -

Poluarea din zona raului Bahlui in municipiul Iasi va fi redusa considerabil, prin curatarea si decolmatarea albiei si prin redarea in circuitul verde al orasului a zeci de hectare de teren, acum distruse si nefolosite.

- 15 -

II.
-

Construire Cmin Studenesc Nr. V.

Denumirea i adresa obiectivului: Continuare de lucrri/Construire cmin studenesc nr. V; Beneficiarul investiiei: U.A.S.M.V. Ion Ionescu de la Brad Iai. Al. Sadoveanu; Proiectant general: SC. ARHITECT GRUP SRL Iai; Constructor-Antreprenor general: SC OMR GRUP DEVELOPMENT SRL Iasi; Autorizare de construire nr.: 260/24.03.2011 emisa de Primaria Municipiului Iasi; Termen de executie a lucrarilor: 48 luni; Data inceperii executiei lucrarilor: 24.03.2012; Data finalizarii lucrarilor: 24.03.2015;

- 16 -

- 17 -

Capacitatea acestuia este de 256 de locuri de cazare. Fundatia are o inaltime de circa 7-8 m. Structura de rezistenta este alcatuita din cadre de beton monolit armat, stalpii fiind realizai in forma de T, pentru o rezistenta mai buna la seismicitate.

Structurile in cadre constau, in principiu, intr-un sistem spatial compus din bare verticale (stalpi) si orizontale (grinzi sau rigle) imbinate rigid la noduri. Cadrele sunt dispuse dupa doua directii ortogonale, care corespund axelor principale ale cladirii, iar reteaua de distributie a stalpilor este regulata, fiind conditionata de exigentele functionale ale cladirii, de conditiile de rezistenta, stabilitate si rigiditate a structurii, de modul de alcatuire a planseelor, precum si de tehnologia de executie. Cadrele pot fi executate din : beton armat monolit , beton prefabricat , metal. Peretii au rol de compartimentare , de inchidere , de izolare fonica , termica . Planseele sprijina pe grinzi .Organizarea spatiului poate fi diferita de la un nivel la altul. Structurile in cadre sunt structuri concepute special pentru a prelua si a transmite integral toate incarcarile verticale si orizontale care actioneaza asupra constructiei. Acest sistem structural prezinta avantajul unei foarte mari flexibilitati privind compartimentarea spatiilor pe niveluri, insa consumul de otelbeton este mai mare, iar realizarea elementelor de inchidere si compartimentare nestructurale pune probleme in ceea ce priveste legatura acestora cu elementele structurale. Structurile in cadre constau, in principiu, intr-un sistem spatial compus din bare verticale (stalpi) si orizontale (grinzi sau rigle) imbinate rigid la noduri. Sistemul este dezvoltat, in general, dupa doua directii ortogonale, care corespund axelor principale ale cladirii, iar reteaua de distributie a stalpilor este regulata,
- 18 -

fiind conditionata de exigentele functionale ale cladirii, de conditiile de rezistenta, stabilitate si rigiditate a structurii, de modul de alcatuire a planseelor, precum si de tehnologia de executie. Grinzile cadrelor constituie reazeme pentru elementele planseelor, a caror solutie se stabileste in functie de tehnologia de executie, gradul de protectie antiseismica al amplasamentului, exigentele de rezistenta si rigiditate, distributia retelelor de instalatii etc. Structurile cu cadre de beton armat corect conformate in ansamblu si in detaliu au o comportare foarte buna la actiunea seismica si sunt utilizate la cladiri cu pana la 15 niveluri. Pentru inaltimi mai mari ale cladirilor, rigiditatea necesara la incarcari orizontale se obtine mai greu, fiind necesara ingrosarea stalpilor, fapt ce conduce la solutii neeconomicoase. La cofrarea planseului s-a folosit folie de plastic pentru evitarea scurgerii laptelui de ciment. Modul de realizare a zidului este reprezentat de o zidarie din BCA(betonul celular autoclavizat). Stratul de tencuiala este realizat din mortar MT100. (Mortar de inalta rezistenta folosit pentru consolidari).

Mortarul MT100 Fisa Tehnica Domenii de utilizare: Se utilizeaz ca mortar de tencuial cu rezisten nalt, la lucrri de consolidare-reabilitate structural i tencuire pentru exterior i interior cu metod manual clasic sau cu maina de aplicat special. Ambalare: n saci de 30 kg. Consum specific: circa 15 - 17 kg / m pentru fiecare cm grosime. EFECT: - Rezistent la compresiune ridicat - Lucrabilitate uoar, - Aderent foarte bun, - Dintr-o singur mn se face i aplicarea mortarului i finisarea, cu o productivitate de 100 mp/zi - Aplicabil 2.0 - 3.0 cm grosime ntr-un singur strat; 10 cm din 3 straturi succesive - Suprafata hidrofob - Rezistent la intemperii foarte bun

DATE TEHNICE: - compozitie: ciment, adaosuri minerale, polimeri de mbunttire a aderentei, lucrabilittii, plastificatori - granulatia: pn la 3.5 mm - aplicabil manual sau mecanizat, cu maina special de aplicat - necesar de ap: 0.18 - 0.22 litri / kg (5.4- 6.6 litri / sac de 30 kg) - timp de gleat: minim 3 ore (timp n care rmne lucrabil pasta pregtit) SUPRAFATA SUPORT: Se aplic direct pe beton, crmid sau BCA (suprafetele puternic absorbante sau cu aderent sczut, n prealabil, vor fi tratate corespunzator). UNELTE UTILIZATE: - gleat sau - maina de tencuit, amestector mecanic sau manual mistrie, mistrie - dreptar cu cutit, dreptar cu cutit - trafalet, trafalet - dric cu buret roie, dric cu buret roie gletier, gletier.
- 19 -

PREGTIREA PEREILOR. Se verific starea peretilor, se elimin eventualele de ieiri exagerate de mortar de zidrie, se elimin exfolierile, impurittile i praful de pe pereti. Se monteaz canturile protectoare de colturi, i se aplic o protectie de folii i band adeziv pe ui i geamuri. Se pregtesc plase de fibr de sticl avnd o ltime i lungime cu minim 10 cm mai mare pentru armarea portiunilor de perete neabsorbante, de exemplu portiuni de grinzi de lemn sau de beton. MOD DE APLICARE: A. Mecanic, cu maina: Se va utiliza n mod obligatoriu, maina de tencuit MAI 4 JOB BUSINESS, care este adecvat aplicrii acestui tip de material. Se regleaz cantitatea apei dozate conform necesarului de ap, i se aplic mortarul la grosime final. Peste grinzile de beton, de lemn, sau peste alte locuri neabsorbante se va introduce n mortar plas de armare. Se uniformizeaz grosimea cu un dreptar, dup care se las pn se ntrete putin tencuiala aplicat (circa 3 ore). Se stropete uor i se dricuiete cu o dric din burete roie. Dup circa 30 minute se poate finisa i mai mult trecnd peste suprafata obtinut cu o gletier. B. Manual: Pulberea se introduce n ap i se amestec energic, de preferint mecanic, pn la obtinerea unui amestec cremos, omogen, uor prelucrabil. Se recomand a se amesteca deodat o cantitate care se utilizeaz n maximum 30 minute. Se ateapt 10 minute pentru desvrirea reactiilor chimice i se amestec din nou energic. Se aplic n mod clasic pe perete, urmnd aceleai faze de prelucrare ca i n cazul aplicrii mecanizate. Suprafata astfel obtinut se poate finisa cu mortar de finisaj ADEPLAST M-TINCI, n vederea obtinerii unei suprafete finale cu o structura mai fin sau cu ADEPLAST SUPER GLET DE CIMENT.

ATENTIE !!! N CAZUL APLICRII PE TAVANE SAU N CAZUL N CARE PRODUSUL SE APLIC NTR-UN STRAT CU GROSIMEA DE MAXIM 10 mm, SE RECOMAND APLICAREA DE ADEPLAST BETONCONTAKT. N CAZUL APLICRII PE SUPRAFEE DIN BETON, SE VA APLICA N PREALABIL, N MOD OBLIGATORIU, ADEPLAST BETONKONTACT. N CAZUL APLICRII PE SUPRAFEE DIN BCA, SE VA APLICA N PREALABIL, N MOD OBLIGATORIU, STROP DE CIMENT ADEPLAST AMC 50. N CAZUL APLICRII PE CRMID ABSORBANT (SE VA VERIFICA N PREALABIL ABSORBIA CRMIZII), SE VA APLICA UN STROP DIN ACELAI MATERIAL, CU O FLUIDITATE MAI MARE. DUP USCAREA COMPLET A ACESTUIA (24 DE ORE DE LA APLICARE) SE POATE TENCUI CU MATERIALUL CU CONSISTENA DORIT. DURATA DE USCARE ESTE DE MINIMUM 7 ZILE PENTRU FIECARE CENTIMETRU GROSIME STRAT APLICAT, LA O TEMPERATUR DE +20C. LA TEMPERATURI MAI MICI, TIMPUL DE USCARE SE PRELUNGETE. n afar de recomandrile de mai sus este important respectarea normelor i standardelor n vigoare. Caracteristicile garantate se bazeaz pe experienta practic i pe testele efectuate. Conditiile specifice locatiei i aplicrii pot varia fat de cele prezentate aici, aadar, utilizarea corect i reuit a produselor noastre nu este n sfera noastr de responsabilitate.
- 20 -

APLICABILITATEA DUP AMESTECARE CU AP: Pasta amestecat cu apa i pstreaz propriettile timp de cel putin 60 minute. CURTIREA UNELTELOR: Cu ap inaintea ntririi. TEMPERATURA MEDIULUI N TIMPUL APLICRII: ntre +5C i +35C. Se va evita lucrul n btaia direct a razelor solare.

- 21 -

III.

Rectorat, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

- 22 -

Cladire P+7 Structura de rezistenta este formata din cadre de beton armat, avand demisolul consolidate. Fundatia este mixta, demisol-pereti prefabricati. Peretii exteriori sunt prevazuti cu termosistem format din polistiren expandat, cu grosimea de 10 cm. Planseele sunt realizate din beton monolit, dar si prefabricate. Peretii despartitori sunt realizati din zidarie din BCA si placi de rigips. Tavanul este casetat, format din placi de rigips aplicate pe profil metallic. Peretii portanti sunt realizati din diafragme de beton, ce prezinta rost de dilatatie. La nivelul podelei este turnata o sapa autonivelanta, cu grosimea de 15 cm (daca se toarna pe o suprafata mai mare de 10 m, se prevede cu un rost). Acoperisul este prevazut cu un material de cauciuc (strat de 13 cm) cu rosturi ce au rol de a prelua apa.

Zidaria din BCA Betonul celular autoclavizat (BCA) a fost produs pentru prima data in Yxhult, Suedia. Este un material prefabricat uor, fiind utilizat n construcii, pentru a ntri structura, izolare, este rezistent la foc i mucegai. BCA-ul se produce sub form de blocuri, panouri de perei, podea i panourile pentru acoperi, i buiandrugi. Fiind un bun izolator termic, pentru materiale pe baz de beton, se folosete n construcii, att n interior ct i n exterior. Pe lng capacitatea de izolare, un alt avantaj al BCA-ului n construcii este uurina n folosire, deoarece materialul poate fi lefuit i tiat la dimensiune, cu uurin, cu ajutorul fierstrului circular sau cu ferstrul manual. Fiind produs de peste 70 de ani, BCA-ul ofer un impact redus asupra mediului, n toat durata de via, de la prelucrarea materiei prime pn la eliminarea deeurilor. Faptul c BCA-ul este de pn la cinci ori mai uor dect betonul, duce la reduceri semnificative ale emisiilor de CO n timpul transportului. n plus, BCA-ul permite tierea exact, ceea ce minimizeaz generarea de deeuri solide n timpul utilizrii. Spre deosebire de alte materiale de construcii BCA-ul poate elimina folosirea altor produse de izolaie, care sporesc impactul asupra mediului i costurile de construcie. Betonul celular autoclavizat este obinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, ap i un agent de expandare, care i cofer structura poroas. Dup prima faz de fabricaie, BCA-ul este supus unui tratament termic n autoclav, la presiune i temperatur ridicate.

- 23 -

IV.

Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului Iasi Cresterea eficientei termice in alimentarea cu caldura urbana.
Proiect co-finantat din Fondul De Coeziune in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu. Beneficiar: Municipiul Iasi Contract: Retehnologizarea Magistralei 2 a Retelei De Transport Iasi. Constructori: Asocierea SC Conest SA SC Elsaco Electronic SRL SC TMUCB SA.

- 24 -

Obiectiv: Schimbarea conductelor vechi izolate cu vata de sticla- cu altele noi, preizolate, spre eficientizarea randamentului de transfer termic materiale compozite izolate cu spuma poliuretanica-.

EVI PREIZOLATE PENTRU AP CALD MENAJER

Regim termic t < 90 C Mantaua exterioar de protecie din tubulatur de aluminiu tip SPIRO Tipodimensiune dn (mm) d (mm) D (mm) 1/2"/80 1/2" 21.25 80 3/4"/80 3/4" 26.75 80 1"/80 1" 33.5 80 1-1/4"/100 1 1/4" 42.25 100 1-1/2"/100 1 1/2" 48.24 100 2"/125 2" 60 125 2-1/2"/150 2 1/2" 75.5 150 3"/150 3" 88.5 150 4"/200 4" 114.3 200

lo (mm) 150 150 150 150 150 150 150 150 150

Componen : - eav util din oel , zincat - termoizolaie din spum poliuretanic - mantaua exterioar de protecie din tubulatur de aluminiu tip SPIRO . Lungime de livrare ( L ) - 6 m ( la cerere pot fi livrate i la alte lungimi ) . Pozare : aerian . TEVI PREIZOLATE Regim termic permanent t =138 2 C , accidental 150 C . Mantaua exterioar de protecie din polietilen . Tipodimensiune dn (mm) d (mm) D (mm) lo (mm) 32/90 25 32 90 150 48/110 40 48 110 150 57/125 50 57 125 150 63,5/140 50 63,5 140 150 70/140 65 70 140 150 76/160 65 76 160 150 83/160 75 83 160 150 89/160 80 89 160 150 95/160 85 95 160 150
- 25 -

102/160 108/200 114/200 121/200 133/200 146/250 159/250 168/250 219/315 245/350 273/400 324/500 419/630

100 100 100 110 125 125 150 150 200 225 250 300 400

102 108 114 121 133 146 159 168 219 245 273 324 419

160 200 200 200 200 250 250 250 315 350 400 500 630

150 150 150 150 150 150 180 180 180 180 180 180 180

Not : La comand special pot fi executate i alte tipodimensiuni cuprinse intre 508/710 ( Dn=500 mm ) si 1010/1200 ( Dn=1000 mm ) . Componena : - eav util din oel , neagr - termoizolaie din spum poliuretanic - mantaua exterioar de protecie din polietilen dur . Lungime de livrare ( L ) = 6 - 12 m . Pozare : subterana in sol uscat sau umed . Not : La cerere evile preizolate pot fi livrate cu conductori de semnalizare incorporai in spuma poliuretanic .

- 26 -

Sisteme De Sustinere A Malurilor In Santiere

Sistemele de sprijinit sapaturi ofera siguranta muncitorilor care lucreaza in santuri si asigura de asemenea stabilitate pamantului aproape de locul constructiei. In plus, aceste panouri sunt un mod de lucru extrem de economic datorita instalarii si mutarii rapide. Multe proiecte de constructie implica saparea unor santuri cu ajutorul unor utilaje de transportare a pamantului. Sprijinirea malurilor presupune ranforsarea malurilor santului cu ajutorul unui sistem de sustinere din metal sau lemn, care previne surparea malurilor santului. Acest lucru se practica in ideea conservarii formei si folosintei santurilor, dar si in ideea protejarii vietilor muncitorilor care lucreaza in ele. In constructii, sistemele de sprijinit sapaturi sunt necesare aproape in toate proiectele. Un sant este in general mai adanc decat lat. Lucrul in santuri este considerat a fi cel mai periculos domeniu din constructii, deci este important ca muncitorii care lucreaza in ele sa abia un spatiu de lucru sigur. Sistemele de sprijinit sapaturi sunt cruciale intr-un santier datorita pericolului care ar exista fara ele. Un metru cub de pamant cantareste aproximativ 1360 Kg, ceea ce este suficient pentru a fi fatal unui muncitor peste care se prabuseste malul de pamant. Cresterea utilizarii acestor sisteme a dus la o scadere a numarului de asemenea fatalitati, dar in acelasi timp trebuie sa fim constienti si respectam normele de protectie in munca. Santurile au asa numit timp de rezistenta. Acesta este durata de timp cat rezista un sant de cand a fost sapat pana cand peretii cedeaza. Aceasta durata de timp poate fi de cateva secunde sau de cateva luni depinzand de factori ca adancime, tipul de sol, continutul de apa din pamant, conditiile meteo si activitatea din jurul santului. A lucra in sapaturi este extrem de periculos. De exemplu in SUA sute de persoane isi pierd viata anual si chiar mai multe sunt ranite datorita surparilor de pamant in santuri. Ca urmare, masurile de protectie au rolul de a preveni ca lucratorii din santuri sa fie surprinsi de prabusirea peretilor de pamant. O metoda de protectie care s-a dovedit a fi eficienta este utilizarea sistemelor de sprijinit sapaturile sub forma de cutie. Contractorii si muncitorii din constructii ar trebui supusi unui instructaj privind evitarea prabusirii santurilor, inainte de a incepe lucrarile. Educatia despre pericolele asociate constructiilor cu sant poate reduce numarul accidentelor de munca.

- 27 -

- 28 -

- 29 -

V. Cladire Birouri - Strada Vasile Lupu, Tatarasi, Iasi.

Structura de rezistenta este realizata din cadre de beton monolit armat. Cadrele sunt realizate din stalpi de dimensiuni 60x60 cm. Planseele sunt sustinute de grinzile principale, plus o retea de grinzi secundare, pentru a se evita supradimensionarea planseului spre preluarea incarcarii. La turnarea planseului s-a utilizat folie de plastic din 2 motive: pentru decofrarea mai usoara, evitan astfel aderenta betonului la cofrajul de lemn, si pentru a evita scurgerea laprtelui de ciment. Decofrarea se realizeaza dupa 28 de zile prin scoaterea popilor de sustinere ai cofrajului, alternativ. La prepararea betonului s-a utilizat ciment silicatic C25/30.

- 30 -

- 31 -

- 32 -

Memoriu Tehnic

Otel Beton OB37

OB 37 se debiteaza si fasoneaza pentru a fi utilizat in constructii la armarea betoanelor. De regula din OB 37 se confectioneaza etrieri, ce mentin armaturile echidistante. CARACTERISTICI TEHNICE OTEL BETON NETED OB 37: Standarde de fabricatie: DIN 488; STAS 438-1/89 + alte norme europene. Limita de curgere= min. 235 N/mm2, Rezistenta la rupere= 360 N/mm2. Alungirea A5= min 26%. Modalitate de livrare: colaci= 700-900 kg sau bare 6/12ml= 2000-3000 kg/pachet Dimensiuni standard de fabricatie si livrare pentru OTEL BETON NETED OB 37.

Armatura fier-beton

Legarea armaturilor
Legarea armturii la ncrucisri se realizeaz numai cu srm neagr, fiind interzis utilizarea srmei zincate, precum si fixarea cu sudur. Se utilizeaz dou fire de srm de 1,01,5 mm diametru. nndirea barelor de armtur nndirea barelor de armtur se poate realiza n urmtoarele moduri: - prin petrecere; - prin sudare; - prin alte metode (cu manson si filet, specifice barelor cu profil periodic etc.).
- 33 -

Etrierii. Confectionarea, rolul lor.

Etrierii folositi la armarea elementelor din beton armat. Etrierii sunt ramele (colorate cu rosu in poza ), care impreuna cu barele longitudinale (colorate gri) formeaza carcasa de armatura pentru fundatii, stalpi, grinzi, centuri, sau alte elemente de beton armat. Etrierii si barele longitudinale care formeaza carcasele de armatura sunt fasonate din otel beton (OB37, PC52, etc.), dupa care sunt asamblate (in mod obisnuit prin legare cu sarma).

Rolul etrierilor 1. Etrierii au un rol foarte important in rezistenta elementelor de beton armat. Armarea cu etrieri se mai numeste si armare transversala. Rolul armarii transversale este preluarea eforturilor provenite din forta taietoare sau din torsiune. In ultimii ani, analiza cladirilor de beton care au suportat cutremure importante a confirmat importanta armarii cu etrieri a grinzilor si stalpilor. La solicitarile alterante, specifice cutremurului, armarea transversala imbunatateste comportamentul stalpilor si grinzilor 2. Pe langa rolul de armatura de rezisteta, etrierii asigura pozitia armaturilor longitudinale (barelor de armatura) in elementul de beton armat (stalp, grinda, centura). Etrierii impreuna cu restul armaturiilor alcatuiesc o carcasa rigida care trebuie sa isi mentina forma si pozitia pana la finalizarea turnarii.

Plasa sudata din sarma cu profil periodic (SPPB)

- 34 -

PLASE SUDATE, utilizari: In general plasele sudate sunt utilizate in constructii, ca elemente de armatura pentru armarea structurilor din beton. De asemenea cu plase sudate se pot imprejmuiri provizoriu sau definitiv, diverse obiective civile sau industriale. Datorita rezistentei sporite, din plase sudate se pot realiza diverse confectii metalice, custi, rafturi, box paleti, etc. SPPB este recomandat pentru a fi folosit la plansee. PLASE SUDATE caracteristici tehnice: - Standard de executie : DIN 488; SR 438/3; SR 438/4 + alte norme internationale. - Confectionate din sarma profilata SPPB.

Betonul Armat
Betonul armat este un material compozit format prin turnarea betonului peste o armtur format din bare i srme de oel, uneori i din polimeri, care se transform prin uscare ntr-un compus dur i rigid. Se folosete n construcii la elemente de rezisten ca: stlpi, grinzi, plafoane, fundaii, diafragme, traverse de cale ferat, baraje hidrotehnice, etc. Se interzice utilizarea de ap de mare sau ap salmastr la prepararea betonului, deoarece aceasta corodeaz armturile.

- 35 -

- 36 -

Cimentul Silicatic
Aprecierea tipului de ciment n conformitate cu noile standarde se face n funcie de proporia de amestec ntre clincher i materialul de adaos. Clasificarea cimenturilor de tip silicatic este urmtoarea: grupa l cimenturi unitare, la care proporia de clincher depete 95%, diferena fiind constituit din adaosul de gips pentru reglarea prizei i, dac este necesar unele adaosuri de corecie pentru compoziia oxidic; grupele ll .V cimenturi cu adaosuri, la care proporia de adaos depete 5% si in functie de tipul de adaos aceste grupe au denumiri specifice. Ex.: grupa II este grupa cimenturilor Porland cu adaosuri, grupa III este grupa cimenturilor metalurgice etc. Cimenturile silicatice unitare Departajarea din punct de vedere calitativ a cimenturilor se face n funcie de clasa de rezisten, Cimenturile alitice, sunt cimenturi unitare folosite n mod curent i n care alitul este componentul principal, fiind simbolizate prin numrul grupei (l) urmat de clasa de rezisten, de litera R (dac este ciment cu ntrire rapid) i de numrul standardului (ex. Ciment l 52,5R SR388-95). Cimenturile alitice sunt caracterizate prin: - rezistene mecanice mari - cldur mare de hidratare - vitez mare de hidratare. Se recomand a fi utilizate n lucrri de betoane de mare rezisten (beton armat i precomprimat), la lucrri expuse la condiii severe de exploatare (umiditate, nghe-dezghe repetat etc.), la lucrri pe timp friguros i pentru industria prefabricatelor. De asemenea, caracteristica acestor cimenturi este creterea rapid a rezistenelor (la trei zile rezistenele obinute reprezint 50% din cele finale), ce se datoreaz i unei finei mari de mcinare, ceea ce oblig la msuri pentru combaterea contraciei la uscare. n afara acestor cimenturi, la noi n ar se fabric i cimenturi unitare cu utilizri speciale. Cimentul hidrotehnic Cimentul hidrotehnic, face parte din categoria cimenturilor unitare cu utilizri speciale i n varianta actual se noteaz H l (n varianta veche H35), este un ciment belitic cu ntrire lent i cldur de hidratare redus. Este recomandat pentru lucrri masive, la care dilatrile termice ce se manifest la celelalte cimenturi, urmate de contracia la uscare pot produce fisurarea pietrei de ciment, cu consecine defavorabile asupra rezistenelor mecanice i a permeabilitii. Cimentul H l, prezint de asemenea rezisten bun la gelivitate i rezisten moderat la aciuni corosive sulfatice.

- 37 -