Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Intrebari despre stiinta


Stiinta (latina “scire”- a sti) este bazata pe logica, care este o componenta valida a metodei
stiintei, si presupune o ordine interdependenta a cunoasterii. Insa, ignorarea sau abuzarea
acestei ordini poate duce la inferente si concluzii discutabile privind realitatea. Totodata, stiinta
isi are temelia si pe anumite principii prime si premise din domeniul filozofiei, care sunt de
natura metafizica si au prioritate fata de investigatia stiintifica.

Pentru a fi intemeiata, stiinta trebuie sa-si pastreze credinta in ratiune, iar rationamentele
corecte trebuie sa depinda in mod logic de existenta unei entitati care gandeste (Dumnezeu) si
care este cauza prima sau baza rationala a tuturor principiilor prime, inclusiv a premiselor
stiintifice. Presupozitia filozofica este piatra pe care se sprijineste stiinta, cunoscuta sub numele
de principiul cauzalitatii. Acest principiu tine de domeniul filozofiei si afirma ca pentru orice
lucru trebuie sa existe o cauza necesara si suficienta. Fara presupunerea unei baze necesare
(cauza), nu am putea nega principiul cauzalitatii, acest lucru ar fi lipsit de sens. Putem afirma ca
acest principiu este valid si aplicabil atat la spatial exterior, cat si la spatial interior. Insa, poate
cauzalitatea sa ne raspunda la intrebarea despre existenta lui Dumnezeu?

Principiul cauzalitatii nu sustine ca totul trebuie sa aiba o cauza, ci doar ca lucrurile finite si
limitate (adica tot ce are inceput) trebuie sa aiba o cauza. Alternativa logica la care adera
majoritatea teistilor este : Dumnezeu este o Fiinta necauzata, Cauza Prima a tot ce a luat fiinta.

Stiinta are doua ramuri: stiinta operationala si stiinta originilor, care au in comun principiul
filozofic numit principiul uniformitatii. Cei care nu fac distinctia clara dintre acestea doua si nu
aplica acest principiu, ajung la concluzii eronate. Folosite corect, principiile prime ale filosofiei si
ale stiintei, ne pot conduce la raspunsuri demne de incredere legate de originea universului si a
vietii.

Spre deosebire de naturalisti, teistii considera ca omul foloseste ratiunea pentru a-si forma
conceptia despre natura, deoarece ratiunea este independenta de natura. Astfel, putem
concluziona ca este logic sa afirmam ca justificarea gandirii umane trebuie sa fie intemeiata pe
o Fiinta rationala din afara naturii, adica Dumnezeu.

2. Intrebari despre cosmos

De-a lungul timpului, oamenii au fost preocupati atat de existenta lor (cine i-a creat?), cat si
de originea Universului (ce a cauzat Universul?, a existat el dintotdeauna?). Numerosi oameni
de stiinta, precum Carl Sagan, au afirmat ca Universul a existat dintotdeauna. Insa, aceasta
teorie este eronata , deoarece principiul cauzalitatii si legea a doua a termodinamicii sunt puse
la indoiala. Mai mult, dovezile empirice concludente ale ecoului radiatiilor si teoria relativitatii
generale din cadrul cosmologiei neaga acest lucru, fapt ce evidentiaza ca Universul a avut un
inceput si este finit.

Cea mai veritabila teorie despre originea Universului este Big Bangul, care afirma ca intr-un
anumit punct in spatiu si timp, o particula de materie preexistenta si deosebit de densa a
explodat brusc. Insa, spatiul si timpul erau si ele parte a acestei particle deosebit de dense,
astfel incat, intregul Univers era condensat in aceasta. Din moment ce e imposibil ca nimicul sa
genereze ceva, trebuie sa fi existat ceva drept Cauza Prima a aparitiei Universului. Aceasta
Cauza Prima, trebuie sa fie eterna si destul de puternica pentru a fi creat Universul. Mai mult,
aceasta Cauza trebuie sa fie si inteligenta.

In concluzie, putem afirma ca Superforta care a creat Universul este o entitate supranaturala
eterna, infinit de puternica si de inteligenta.