Sunteți pe pagina 1din 6

ASTMUL BRONȘIC

Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii. Astmul produce


episoade recurente de  respiraţie şuierătoare (wheezing), lipsă de aer (dispnee),
apăsare în piept şi tuse.

Simptomele astmatice variază pe parcursul aceleiaşi zile, în cadrul săptămânii,


precum şi pe întreg parcursul anului, de la o lună la alta. Ele sunt mai grave noaptea
şi în primele ore ale dimineţii. De asemenea, gravitatea astmului diferă de la o
persoană la alta.

Ce se întâmplă cu plămânii cu astm?

În timpul unei respiraţii normale fluxul de aer intră şi iese liber din plămâni.
Atunci când astmul nu este controlat, căile respiratorii sunt inflamate şi edematiate.
Ele devin foarte sensibile la schimbările din mediul înconjurător şi poate apărea
criza astmatică. În timpul acesteia, pereţii căilor respiratorii se edematiază, muşchii
din jurul acestora se contractă, iar mucusul care se secretă în cantitate mare
obturează căile respiratorii, făcând respiraţia foarte dificilă.

Plămân normal Plămân astmatic

De fiecare dată când respiri, In astm, căile aeriene sunt


inhalezi aer ce conţine oxigen în inflamate şi deci foarte sensibile la
plămâni. Aerul trece prin căile diverşi factori ce determină muşchii
respiratorii către alveole (saci de aer). căilor aeriene să se contracte

1
In alveole oxigenul trece în vase de (bronhoconstricţie) şi produc cantităţi
sânge subţiri numite capilare. În mari de mucus ce astupă lumenul
acelaşi timp dioxidul de carbon trece bronşic.
din capilare în alveole şi este eliminat
prin expiraţie.

Căi aeriene normale Căi aeriene astmatice

Într-un plămân normal, căile Simptome ale episodului de


aeriene sunt deschise, permiţând astm: tuse, lipsă de aer, respiraţie
aerului să pătrundă liber. şuierătoare, apăsare în piept

Câţi oameni sunt afectaţi de astm?

Astmul reprezintă astăzi o problemă de sănătate publică, fiind frecvent


subdiagnosticat şi subtratat, cu prevalenţă în creştere mai ales la copii şi adolescenţi,
cu o creştere îngrijorătoare a formelor severe.

Astmul afectează oameni de toate vârstele, dar cel mai adesea începe în
copilărie. Astăzi este cea mai importantă boală cronică a copilului.

Astmul este o boală cu o prevalenţă semnificativă şi în continuă creştere.


Potrivit raportului Global Burden of Asthma (2004) aproximativ 300 de milioane de
oameni din întreaga lume au astm în acest moment.  Incidenţa este variabilă cu
regiunea geografică şi cu vârsta. Pentru Europa rata prevalenţei este de 10% la copii

2
şi de 5% pentru adulţi. In Statele Unite peste 22 de milioane de oameni sunt cunoscuţi
ca având astm, dintre care aproape 6 milioane sunt copii.

Factori declanşatori ai astmului

Astmaticul are inflamaţie cronică a căilor aeriene. Sub acţiunea unei game largi
de factori ("triggeri"), căile respiratorii ale pacientului astmatic se contractă mult mai
repede şi mai viguros decât la o persoană sănătoasă cu apariţia atacurilor de astm.

Pentru informaţii privind factorii care pot genera o criză astmatică (numiţi şii
“factori declanşatori” sau "triggeri") sunt prezentati mai jos: "Triggerii astmului sau
despre ce declanşează crizele de astm".

Aceşti triggeri nu au nici un efect asupra unor bronhii sănătoase sau


dacă astmul tău este bine controlat !
Cei mai frecvenţi agenţi declanşatori al crizelor de astm

 Alergenii, frecvent întâlniţi în astmul alergic, includ acarienii, mucegaiurile


de interior sau de exterior, părul de animale de companie (pisică, câine, etc.), gândaci
de bucătărie, polenuri;

 Infecţiile respiratorii, îndeosebi guturaiul comun şi alte infecţii virale;

 Efortul fizic, chiar şi cel obişnuit;

 Modificări bruşte de temperatură, ceaţa, frigul, vântul;

 Substanţe iritante cum ar fi fumul de ţigară, substanţe poluante de interior


sau exterior, mirosuri puternice;

 Emoţii puternice (pozitive sau negative), râsul sau plânsul în hohote;

 Refluxul gastro-esofagian (frecvent în acest caz manifestările astmului


apar sub formă de tuse cronică);

 La copiii cu alergie la alimente acestea pot declanşa uneori şi criză de


astm.

3
Ce facem cu aceşti triggeri?
În primul rând triggerii trebuie bine identificaţi în relaţie cu crizele de astm ale
pacientului. Frecvent există asociere între 2-3 triggeri în declanşarea crizei de astm.

Caută ajutor la medicul alergolog. Prin întrebările puse, prin evaluarea


mediului în care locuieşte şi munceşte pacientul (sau unde merge la şcoală), prin
teste speciale de identificare a alergiei, acesta va stabili ordinea importanţei acestor
factori în declanşarea crizelor de astm şi te va învăţa pas cu pas cum să îi eviţi, astfel
încât frecvenţa şi severitatea crizelor de astm să scadă simţitor.

 De exemplu, dacă este vorba de alergene de interior (acarieni, mucegaiuri)


există un plan special de amenajare şi întreţinere a curăţeniei în locuinţă ce trebuie

4
urmat.

 Dacă este vorba de astm indus de efortul fizic, nu este bine să se evite
efortul ci înainte de acesta trebuie făcută o încălzire gradată corespunzătoare
împreună cu administrarea de medicamente ce previn criza de astm.

 Dacă este vorba de astm alergic tratamentul de desensibilizare la


alergenul declanşator al crizelor de astm poate vindeca astmul!

Astmul este o boala cronică

Astmul este o boala cronică. Cu toate acestea, dacă astmul este foarte bine
controlat nu exista nici un motiv pentru ca astmaticul să nu poate trăi normal şi să aibă
o viaţă activă.

Ce este un episod sau atac de astm?

Un episod sau un atac de astm apare deseori pe neaşteptate. Atacurile pot fi


uşoare, moderate sau severe.

  Ce se întâmpla în timpul atacului de astm?

  muşchii din jurul căilor respiratorii se contractă, micşorând căile aeriene

mai puţin aer este capabil să pătrundă către alveole, acolo unde are
loc schimbul gazos

inflamaţia căilor aeriene creşte şi mai mult mucus este produs in


căile aeriene, agravând micşorarea căilor respiratorii începută prin
contracţia musculară

ceea ce simte pacientul ca o consecinţă a celor de mai sus este


lipsă de aer, senzaţia de tuse care nu poate elimina mucusul şi uneori
apăsare pe piept; din piept poate apare o respiraţie zgomotoasă, şuierată
sau bolborosită.

Ce se întâmplă dacă astmul nu este controlat.

Dacă nu ai controlul astmului tău vei lipsi mai mult de la şcoala sau de la locul

5
de muncă şi vei fi mai puţin capabil să iei parte la unele activităţi care îţi plac. Crizele
devin tot mai dese şi mai lungi şi frecvent este nevoie de vizită la urgenţă sau chiar
internare. În timp crizele dese afectează ireversibil structura plămânului, care nu va
mai face faţă la activităţile cotidiene. La copii cu astm necontrolat creşterea
plămânului rămâne mult în urmă, efect ce îi va afecta mult calitatea vieţii de adult.
În Europa şi Statele Unite astmul este una din principalele cauze ale
absenteismului de la şcoală. Copilul astmatic preşcolar fără astm controlat este o
adevarată problemă pentru familie prin necesarul de îngrijire continuă care îl impune.

Surse :
1) https://www.astmalergic.ro/despre-astm/ce-este-astmul.html
2) https://www.astmalergic.ro/despre-astm/ce-declanseaza-crizele-de-astm.html