≈ Ceramica preistorica ≈

Olaritul este mestesugul prin care lutul i-a forma in mainile omului inca din
cele mai vechi timpuri,acesta transformandu-se dintr-un simplu bulgare de
pamant in vase sau obiecte decorative.
Etimologic cuvantul ceramic provine din graca de la cuvantul ,,keramos’’
care imbina notiunea de plasticitate cu caracterul de coacere al argilei.
In trecut obiectele ceramice erau utilizate in primul rand pentru alimentatie cu
scopul depozitarii cerealelorbsau a lichidelor insa aveau si scop decorative si chair
si ritualic.
In majoritatea siturilor arheologice, se intalnesc o mare cantitate de ase si
obiecte din ceramica, deoarece argila era o resursa natural usor de gasit si usor de
prelucrat.
Dealungul timpului obiectele si vasele din ceramca au cunoscut multe
tehnici de prelucrare a materiei prime astfel ca in perioada neolitica pe teritoriul
Romaniei cat si al europei centrale lultul era modelat cu maina si nu cu roata
olarului cum stim noi astazi, roata aparand undeva in vremea dacilor in sudul
Romaniei de astazi undeva in zona Dunarii.
Daca la inceput formele vaselor au fost gandite in functe de nevoi ca find
simple si ne arse, ca ele sa asigure posibilitatea de a pastra o cantitate oarecare
de hrana mutte dintre vasele culturilor neolitice incep sa se transforme treptat in
vase cu siluete armonioase luand forme umane sau animale si find decorate din
ce in ce mai bine cu diferite picture, incizi, sau modelaj in relief.
Arta neolitica cu preferintele ei pentru scematic-geometric, aceasta da
posibilitatea omului de a ,,abstrage’’ din realitate, dea a figura realitatea in
scheme si de a reprezenta concept in simboluri grafice. Ornamentele cearmicii,
realizate cu mijloace si procedee diferite, constituie o gama ampla si destul de
variata a celor mai vechi cautari in domeniul artei decorative.
Fireste ca nu toate culturile ce s-au sucedat pe teitoriul tarii noastre s-au
ridicat la acelasi nivel in domeniul creeri si ornamentarii ceramicii, insa acestea s-
au inspirit din modelele altor culturi dar au intervenit si cu idei propri si tot odata
specific propriei culturi.
 Cultura Vinča-Turdas

In neoliticul vechi in unele zone ocupate la inceputul neoliticului de creatorii

culturii Starčevo-Cris sunt numeroase asezari ale culturi Vinča-Turdas ale carei
triburi au patruns pe teritoriul Romaniei dinspre sud-vest. Ornamentarea
ceramicii se rezuma aproape exclusive la benzi negre pe fond mai deschis cu
traseu piezis sau unghiular, constituind motive simple. Oramentele incizata, dar
mai ales in usor relief, uneori unduind aproape imperceptibil suprafata neagra-
cenusie a vasului sub forma unor pliseuri fine. Motivele ceramicii incizate sund
deobicei unghiulare, realizate din benzi late trasate cu cate doua linii paralele la 2-
4 cm distanta una de cealalta.
De multe ori pe vasele tronconice, astfel de benzi coboara piezis spre
partea inferioara, intilnindu-se in unghi aproape de baza sau se desfasoara in
zigzag orizontal, avand uneori latimi exagerate aproape anuland aspectul de
banda. Nu lipsesc nici benzile meandrice si nici romburile concentrice formate tot
din benzi.
Interiorul acestor benzi este umplut de cele mai multe ori cu impunsaturi si
gropite asezate in siruri paralele, astfel decorul avand o infatisare geometric,
simetrica. Aceasta simplitate a ornamentarii nu se datoreaza lipsei de imaginatie a
mesterilor ci inclinatiei specific epocii pentru decorul ritmat si geometric. Pe langa
elementele ornamentale din gindirea abstracta, apar pe peretii unor vase, mai
ales la Turdasi, reprezentari narturaliste in relief. ++++++++++++
In etapa mijlocie a acestei culturi, cunoscute in special prin descoperirile din
asezarea de la Rastu, din Oltenia, ornamentarea ceramicii se rezuma exclusiv la
pliseuri fine. Se incearca si trasarea unor motive curbiliniare in eceasta tehnica.
Mai rar vasele sunt decorate cu benzi incizate mult mai inguste, aparand meander
fara puncta in interior, deosebite de cele de la Turdas.
 Cultura Petresti

Realizeaza pentru prima oara in neoliticul Romanesc o ceramica pictata de

tinuta artistica superioara. Tehnicile specifice ale culturii sunt: prepararea si
arderea in cuptor a vaselor, ai caror pereti, de multe ori, sunt foarte fini;
prepararea culorilor si trasarea motivelor pictate inainte de ardere, in motive
liniar geometrice.
O forma dinstinctiva a acestei culture este strachina, puternic carentata, uneori
decorate pe ambele fete si suportul relativ cilindric, gol in interior, cu partea
inferioara usor largita, foarte eleganta prin silueta foarte bine proportionate.
Ornamentarea este uneori formata din linii sau dungi groase asternurte pe
invelis brun si lustruite cu atentie sau mai rar de o policromie realizata cu negru,
rosu-brun sau alb. Una dintre culori constituie invelisul lustruit, contribuind la
desfasurarea motivelor prin redublicare a acestora.
Alteori suprafata vasului este trasata cu un camp unitar pe care motivul se
desfasoara fara a tine seama de partile componente ale vasului ( buza, umar,
corp) sau dimpotriva, intregul decor se desfasoara in benzi late in cuprinsul
carora se separa metope cu motive diferite. Apar si spirale inchise, in metope
dreptunghiulare sau in romburi, benzi in linii paralele, fringindu-se in unghiuri,
fara a realiza totusi meander, motivul tablei de sah, acoperind zone mai intinse
sau inchis la rindul lui intr-o banda lata.
Este regretabil faptul ca in domeniul ceramicii ale acestei culturi sau
descoperit aproape numai fragmente, iar atunci cand se incearca reconstituirea
ipotetica a formelor respective, rar exista posibilitatea urmaririi ritmului
desfasurarii complete a acestor motive geometrice, minunat trasate.

Bibliografie
Arta neolitica in Romania, Vladimir Dumitrtescu, 1968
Istoria ilustrata a romanilor, Dinu G. Giurescu, Bucuresti, 1981