MODULUL: Îngrijiri Paliative curs 10

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ACCIDENTUL VASCULAR

CEREBRAL

Este una din cele mai raspandite cauze de mortalitate in lume, iar numele sau – AVC –
ascunde probleme serioase ce ţin de viaţa noastră. Este, de asemenea, principala cauza de
invaliditate, aprox.un sfert dintre accidentele vasculare cerebrale manifestandu-se la pacientii cu
varsta sub 65 de ani.

Accidentul vascular cerebral reprezinta prima cauza de mortalitate in Romania si a treia in lume.

Accidentul vascular cerebral (AVC) are loc atunci cand fluxul sanguin este brusc
intrerupt catre o parte a creierului. Din cauza lipsei de sânge, oxigenul si glucoza nu mai pot
ajunge la creier, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale.

Exista doua tipuri de accident vascular cerebral: hemoragia cerebrala si ischemia cerebrala
(infarctul cerebral). Cele ischemice sunt mai frecvent intalnire, reprezentand peste 80% din
numarul de accidente vasculare. 

Infarctul cerebral se produce prin obstructia vaselor cerebrale prin doua mecanisme: formarea
unor cheaguri locale sau migrarea unor materiale si microcheaguri de la nivelul inimii bolnave.
Astfel fluxul de sange si oxigen este oprit intr-o parte a creierului, functiile din zona respectiva
sunt pierdute si are loc accidentul vascular cerebral ischemic.

Cauze

Exista mai multe mecanisme prin care fluxul sanguin poate fi dereglat, conducand la aparitia
atacului vascular cerebral:

 Blocarea unei artere – Ingustarea unor artere mici din creier poate provoca un AVC
lacunar (aparitia unui gol care se cicatrizeaza in timp). Blocarea unui singure artere
afecteaza o zona mica a creierului si duce la moartea tesutului de acolo. Cea mai
frecventa cauza a AVC-ului este tromboza (blocarea unei artere a creierului de un cheag
de sange). Printre factorii care duc la blocarea unei artere se afla hipertensiunea arteriala,
colesterolul crescut, diabetul si fumatul.

 Ateroscleroza arterelor care iriga creierul – Exista patru artere de sange care duc la
creier, cele carotide care controleaza activitatea motorie, simturile, gandirea si emotiile, si
cele vertebrale care controleaza functiile automate ale creierului si coordonarea.
Ingustarea acestora ca rezultat al aterosclerozei duce la formarea trombilor sanguini din
care se pot desprinde resturi ce vor inainte odata cu fluxul sanguin, blocand irigarea
sanguina a unei parti a creierului. Spre deosebire de AVC-ul lacunar, ateroscleroza poate
duce la lipsa de sange in parti mai mare ale creierului, producand simptome mai grave.

1
  Ruptura unei artere (hemoragia) – Hemoragia cerebrala este cauzata de presiunea
sanguina mare necontrolata. Aceasta apare cand un vas de sange din creier se rupe si
sangereaza in tesutul cerebral inconjurator. Sangele scurs poate duce la inflamarea
tesutului cerebral (edemul cerebral). Edemul si acumularea de sange cresc presiunea in
masa cerebrala si duc la deteriorari succesive prin presarea creierului de cutia craniana.
Hemorogia cerebrala poate fi produsa si de anevrisme (balonari anormale formate pe
peretele unui vas de sange) care se rup sau malformatii artero-venoase.

 Vasculita – este o cauza rar intalnita si reprezinta o afectiune in care vasele de sange
fragile se inflameaza si se rup.

 Durerile de cap asociate cu migrenele – Pot fi predispuse la AVC persoanele care

sufera de migrene deoarece mecanismul acestora include ingustarea vaselor de sange din
creier. Unele migrene pot mima un AVC, manifestandu-se pierderea functiilor motorii
sau senzitive pe o parte a corpului, ori aparand probleme de vorbire si de vedere. Aceste
simptome inceteaza odata ce durerea de cap a trecut.

 Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) – este un episod scurt ce dureaza mai putin de 24 de
ore care afecteaza creierul si duce la pierderea functiilor senzitive sau motorii care sunt
controlate de zona de creier afectata. Diminuarea fluxului sanguin la creier este provocata
cel mai des de formarea spontana a unui cheag intr-un vas de sange care alimenteaza
creierul. Poate rezulta si dintr-un cheag format oriunde in organism, dar care se rupe si
migreaza intr-o artera cerebrala, poate aparea in urma unui spasm, si, mai rar, in urma
unei sangerari la nivelul creierului. Dintre factorii de risc care duc la apariţia AIT
mentionam presiunea sanguina ridicata, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, varsta
inaintata.

Factori care duc la aparitia AVC si prevenirea sa

Factorii de risc ce duc la producerea unui accident vascular cerebral pot fi controlati, dar sunt si
acei care nu pot fi modificati.

In categora factorilor ce pot fi controlati intra:

 Tensiunea arteriala crescuta, al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta

pacientului;
 Diabetul zaharat – aprox. 25% din persoanele cu diabet ingregistreaza decese prin atac
vascular cerebral;
 Colesterolul crescut din sange, care duce la afectiuni ale arterelor coronare, dar si la
infarctul miocardic, care creste riscul producerii de AVC;
 Afectiuni ale arterelor coronare si alte afectiuni cardiace precum fibrilatia atriala,
endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace sau cardiomiopatie;
 Fumatul, inclusiv cel pasiv;

2
  Lipsa activitatii fizice si obezitatea;
 Folosirea de medicamente precum anticonceptionale orale la femeile care fumeaza sau
care au avut tulburari de coagulare si anticoagulare;
 Consumul ridicat de alcool – consumul excesiv de alcool creste foarte mult riscul de
AVC. Betia alcoolica este definita prin consumul a peste cinci pahare de alcool intr-o
perioada foarte scurta de timp.
 Folosirea cocainei sau a altor droguri ilegale.

Printre factorii de risc ce nu pot fi modificati, amintim:

 Varsta – riscul de AVC creste odata cu varsta, acesta dublandu-se la fiecare decada dupa
varsta de 55 de ani;
 Rasa – persoanele de origine africano-americana si hispanica au riscul mai mare de a face
un atac vascular cerebral fata de persoanele de rasa alba.
 Sexul – accidentul vascular cerebal este mai frecvent la barbati decat la femei pana la
varsta de 75 de ani. Dupa aceasta varsta, femeile sunt mai afectate. Insa indiferent de
varsta, procentul femeilor care decedeaza in urma unui AVC este mai mare decat cel al
barbatilor.
 Ereditate – riscul de AVC este mai mare daca in familie unul din parinti, frati sau
surori a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
 Existenta anterioara a unui AVC sau a unui accident ischemic tranzitor.

Pentru a nu intampina un atac vascular cerebral, cele mai bune metode de prevenire sunt:

Consultatia si determinarea colesterolului - trebuie ca alimentatia pe care o consumam sa aiba

un continut scazut de grasimi, sa renuntam total la fumat, sa consumam alcool doar ocazional si
in cantitati mici, si sa facem miscare cel putin 30 de minute in fiecare zi. Consultul profilactic
trebuie facut o data pe an. Este indicata determinare anuala a colesterolului indiferent de varsta
din motive ereditare.

Tratarea corecta si eficienta a hipertensiunii arteriale si a colesterolului - hipertensiunea

arteriala este un alt factor de risc pentru AVC, si este tratata doar in 40% din cazurile din
Romania. Medicatia pe care o luam trebuie sa fie eficienta si corect prescrisa pentru a mentine
atat tensiunea arteriala, cat si colesterolul in limitele admise.

Semne ale accidentului vascular

 Iti slabeste forta intr-unul dintre membre.

 Poti avea furnicaturi sau amorteli in membrul in care ai pierdut din forta.
 Poti prezenta tulburari de vorbire, mai ales la articularea cuvintelor.

3
  Poate fi observata de cei din jur o asimetrie a fetei, foarte evidenta, care apare brusc, si nu
poate fi confundata cu asimetria usoara caracteristica fiecarei persoane din nastere. Cel
mai frecvent semn este caderea coltului gurii, in majoritatea cazurilor fiind afectata partea
inferioara a fetei.
 Ai o durere de cap care apare in cazul accidentului vascular hemoragic, cel ischemic fiind
lipsit de durere. Aceasta durere resimtita poate avea intensitati variabile, putand sa ajunga
la durere atroce

Accidentul vascular cerebral reprezinta o urgenta medicala majora si trebuie sa ajungeti la medic
sau la spital in cel mai scurt timp posibil de la producerea acestuira. Sunt anumite forme in care
timpul optim de interventie este de 3 ore de la debutul sau. Majoritatea pacientilor asteapta sa le
treaca de la sine si din acest motiv pot ramane cu invaliditati majore.

Cum se diagnosticheaza accidentul vascular cerebral?

Diagnosticarea unui AVC se face pe seama simptomelor, a examenului fizic, a istoricului

medical, dar si cu ajutorul testelor si procedurilor medicale. In categoria procedurilor, se
incadreaza:

Computerul tomograf (CT): este nedureros, utilizeaza razele X pentru a fotografia in detaliu
creierul. Se efectueaza dupa ce este suspectat un AVC.

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN): utilizeaza magneti si unde radio pentru a capta
imagini ale organelor. Acest test identifica modificarile la nivelul tesutului nervos.Poate fi folosit
in locul CT-ului sau impreuna cu acesta.

Teste sanguine – ajuta la diagnosticare.Detectarea unui nivel scazut de glucoza in sange, poate
infirma diagnosticul de accident vascular. Glicemia mult scazuta sub valoarea normala are
simptome asemanatoare cu accidentul vascualar. Numararea trombocitelor (responsabile de
coagularea sangelui) ofera informatii despre formarea si existenta trombilor. Se mai pot efectua
teste de coagulare ale sangelui (de ex: viteza de coagulare a sangelui).

Alte teste: EKG, ecocardiografie, angiografie carotidiana pentru verificarea inimii si a vaselor de
sange.

Asa cum am mentionat mai sus, accidentul vascular si mini-accidentul vascular reprezinta
urgente medicale. Daca va indentificati cu aceste probleme sau le observati la altcineva, sunati de
urgenta la 112 sau transportati pacientul la spital de urgenta!

Preventie

Renunţarea la fumat, limitarea consumului de alcool, regimul alimentar bogat în fructe şi

legume, păstrarea în limite normale a greutăţii corporale, controlul regulat al glicemiei şi a
tensiunii arteriale, precum şi mişcarea zilnică sunt principalele căi prin care putem reduce
semnificativ riscul de atac cerebral, afecţiune medicală majoră şi a treia cauză de
mortalitate din lume.
4
Din păcate, accidentul vascular cerebral (AVC) se remarcă în rândul din ce în ce mai multor
persoane tinere, care au un stil de viaţă haotic şi asupra cărora stresul de la locul de muncă îşi
pune amprenta asupra sănătăţii.

Cum recunoşti simptomele unui accident vascular cerebral

Pentru a reţine cât mai uşor simptomele descrise mai jos, poţi recurge la metoda folosită şi
de celebrul personaj Dr. House, şi anume FAST:

 F (face=faţă) – rugaţi pacientul să zâmbească şi observaţi dacă faţa nu e simetrică sau

buza e căzută într-o parte
 A (arms=braţe) – rugaţi pacientul să-şi ridice ambele braţe şi observaţi dacă unul dintre
ele rămâne mai jos
 S (speech=vorbire) – rugaţi pacientul să rostească o propoziţie scurtă şi observaţi dacă are
dificultăţi în vorbire sau nu îşi găseşte cuvintele
 T (time=timp) – nu pierdeţi timpul, sunaţi la numărul de urgenţă pentru că accidentul
vascular cerebral trebuie tratat medicamentos sau chirurgical cât mai rapid pentru a
preveni atacurile ulterioare cu potenţial mortal şi leziunile permanente asupra creierului.

Cum previi accidentul vascular cerebral

Pentru a limita riscul de atac cerebral la minimum, medicii recomandă:

Scurte plimbări zilnice sau mişcare la sala de sport

20 de minute de plimbare în aer liber pe zi, ce-i drept, în ritm alert, sunt suficiente pentru a ne
feri de orice problemă de sănătate. Dacă însumăm cele 20 de minute zilnice, la finalul săptămânii
vom avea 2 ore de mişcare, iar acest lucru ne poate reduce riscul de atac cerebral cu aproape
40%, ne sugerează un studiu realizat pe 40.000 de femei.

Care sunt modalitatile de tratament ale accidentului vascular cerebral?

Acestea se efecuteaza doar sub supravegherea medicului, intr-o unitate spitaliceasca si numai
dupa punerea unui diagnostic cert de AVC.

Se pot administra medicamente care dizolva cheagurile de sange (de exemplu: activatorul de
plasminogen tisular). Acest medicament trebuie administrat in mai putin de 4 ore de la debutul
accidentului vascular. Se mai pot administra anticoagulante (asa cum le spune si numele au rolul
de a impiedica sangele sa coaguleze excesiv) sau exista medicamente care impiedica trombii deja
existenti sa se largeasca (aspirina sau clopidogrel).

Anticoagulantele NU se folosesc in tratamentul accidentului vascular de natura hemoragica

pentru ca ar face ca hemoragia sa devina si mai abundenta!!!

5
Tromboliza intra-arteriala este o procedura care presupune inserarea unui cateter intra-arterial la
limita dintre abdomen si membrul inferior. Acesta este filetat pana la nivelul aterelor cerebrale.
Prin intermediul lui se pot administra medicamente si apoi se poate extrage cheagul de sange.

In cazul AVC-ului hemoragic, este necesar sa fie indentificata mai intai sursa hemoragiei si apoi
tratamentul este de natura chirurgicala. Interventia chirurgicala poate sa fie reprezentata de:
clipsarea unui anevrism sau reparatii la nivelul aterelor cerebrale pentru a preveni ulterioare
hemoragii.

Recuperarea dupa un accident vascular cerebral

AVC-ul vine la pachet de multe ori, din nefericire, cu numeroase complicatii si urmari severe, in
urma carora recuperearea se face dificil sau nu se mai poate realiza pe deplin. Printre cele mai
frecvente consecinte se numara:

 Slabiciune musculara si pierderea flexibilitatii musculare

 Cheaguri sanguine multiple
 Probleme la inghitirea alimentelor
 Pierderea controlului asupra vezicii urinare

Timpul de recuperare dupa un astfel de eveniment variaza de la cateva saptamani, la cateva luni
sau chiar ani de zile. Un stil de viata sanatos ajuta la recuperarea dupa un AVC.

Terapia medicamentoasa cu anticoagulante (in cazul AVC-ului ischemic) este de lunga durata,
dar trebuie avut in vedere faptul ca acestea pot provoca hemoragii. De aceea tratamentul trebuie
urmat cu strictete dupa cum este prescris de medic si la orice semnal, adica la orice sangerare
care apare (in scaun, in urina, sangerari nazale, voma insotita de sange) trebuie sa va adresati de
urgenta unui medic.

Recuperearea poate fi legata de problemele de vorbire, dar si de cele care privesc dificultatile de
inghitire, astfel poate fi necesar ajutorul unui logoped. Recuperarea fizica, miscarea, exercitiile
fizice, ajuta musculatura sa isi revina.

Nu in ultimul rand suportul psihologic este un necesar absolut in aceasta conditie. Recuperarea
este de cele mai multe ori anevoioasa, iar sprijinul familial poate face acest drum mai usor de
suportat pentru pacient.