UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE

SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA
ANUL III DE STUDIU

PORTOFOLIU
la disciplina

ASISTENTA SOCIALA A
FAMILEI

Coordonator ştiinţific:
Lector univ. dr. CRISTINA ISPAS
Student:
Goruian Ramona

Reşiţa
 2019-2020

STUDIU DE CAZ

Informații generale:

Numele şi prenumele beneficiarului: M.D.

Data şi locul naşterii: 06.08.2008, Resita, Caras-Severin
Domiciliul: Resita
Şcoala/Instituţia : Scoala speciala Aurora
Clasa : a IV-a C

Date familiare şi istoric personal

M. D. este elev în clasa a IV-a la Şcoala speciala “Aurora” Resita. Elevul locuieşte împreună
cu părinţii şi cele două surori T.A elevă în clasa a V-a şi T.S, preşcolară. Este născut în data
de 06.08.2008, in localitatea Resita.
Relaţiile interfamiliare sunt bune, organizate. Din punct de vedere psiho-somatic este
dezvoltat normal. Ca majoritatea copiilor din zilele noastre nu este supravegheat, nici verificat
la teme de către părinţi, atitudinea părinţilor faţă de problemele copilului este de indiferenţă.
Trăsăturile cardinale sunt afectarea atenţiei şi hiperactivitatea. Hiperactivitatea implică o
agitaţie în special în situaţiile ce impun un calm relativ. Ea îl determină pe copil (depinzând
de situaţie) să fugă, să sară, să se dea jos de pe scaun când trebuie să stea. Încalcă regulile
sociale: întrerupe activităţile altora şi refuză să aştepte să-i vină rândul pentru răspuns sau
câteodată când este chemat la tablă refuză pe motiv că nu a terminat de scris de pe tablă.

Influenţe extrafamiliare
M. D. are o evoluţie psihologică şi pedagogică negativă, niciodată nu dă dovadă că ar înţelege
sarcinile primite, scrisul de mână variază de la o zi la alta, renunţă uşor la sarcinile mai
dificile, nu urmează sarcinile care i se oferă. Cu toate acestea s-a integrat bine în clasa de
elevi, i-a acceptat şi este acceptat de ceilalţi. Are un vocabular sărac, posibilităţi de exprimare
reduse, nu face faţă cerinţelor educaţionale; adaptare inferioară la cerinţele programei şcolare
pentru clasa a-IV-a şi a curriculumului. Deficitul atenţional grav se manifestă atât la nivelul
concentrării atenţiei cât şi la menţinerea atenţiei voluntare.
Elevul M.D. , deşi fără probleme fizice şi psihice întâmpină greutăţi în a face faţă cerinţelor
şcolare. Temele orale şi cele scrise sunt efectuate de cele mai multe ori cu superficialitate. Are
carenţe în deprinderile formate de muncă intelectuală. Aceasta situatia a fost sesizata de catre
doamna dirigita M.S. catre DGASPC CS, in vederea solutionarii acesteia..

Definirea problemei centrale şi a liniilor generale de lucru

Elevul prezintă dificultăți de învățare, în special la limba română; înâmpină
dificultăți în scriere după dictare, omisiuni de litere, inversiuni, greseli gramaticale, dificultăți
în exprimarea orală. Atenția este slab concentrată datorită hiepractivității sale.
Copilul are nevoie de atenţie specială din partea cadrelor didactice, (care au ore la
acestă clasă şi în mod evident a învăţătoarei sale) şi de preocuparea părinţilor de a–i asigura
necesităţi materiale dar şi afecţiune, respect, sprijin în educaţie şi în activitatea sa şcolară.
Acasă elevul nu mai are un program bine organizat de muncă şi de odihnă. Acest
lucru trebuie stabilit în colaborarea cu părinții, copilul şi învăţătoarea lui.

La clasă se impune implicarea activă a copilului în activităţi curriculare şi

extracurriculare. În acest sens trebuie susţinut emoţional pentru realizarea sarcinilor şcolare cu
responsabilitate maximă. Sarcinile vor fi concepute gradual din punct de vedere al
dificultăţilor pentru a-i oferi posibilitatea copilului să-şi demonstreze capacitatea de progres
cu fiecare pas rezolvat, cu scopul de a-l motiva în vederea rezolvării paşilor următori şi de a
câştiga mai multă încredere în sine. Cunoaşterea obiectivelor activităţilor la care participă şi
necesitatea îndeplinirii acestora va duce la trezirea interesului, a curiozităţii şi la mobilizarea
voinţei sale. Repartizarea sarcinilor se va face în mod atractiv, cât mai posibil captivant, dar şi
în concordanţă cu interesele şi aspiraţiile sale.

PROGRAM DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

I. Informații generale:

Numele şi prenumele beneficiarului: M.D.

Data şi locul naşterii: 06.08.2008, Resita, Caras-Severin
Domiciliul: Resita
Şcoala/Instituţia : Scoala speciala Aurora
Clasa : a IV-a C
Echipa de lucru : profesor pentru învățământul primar
Domeniul de intervenție : limba română
Durata de desfășurare a programului : sem. II
 II. Problemele cu care se confruntă elevul : (rezultatele evaluării
complexe) :

Din punct de vedere psihopedagogic :

- Dificultăți de învățare, IQ normal, hiperactivitate, atenţia deficitară, limbaj sărac.
Din punct de vedere al competenţelor şcolare :
Limbă şi comunicare
 nu citeşte corect, coerent şi expresiv texte cunoscute
 în scris apar omisiuni, inversiuni şi înlocuiri de grafisme
 greşeli de realizare a acordului gramatical
 nu respectă ortografia şi punctuaţia într-un text dat.
 vocabular sărac;
 posibilităţi de exprimare reduse;
 în scris, nu face analiza şi sinteza fonematică corect, inversiuni de litere;
Matematică
 nu efectuează operaţii de adunare şi scădere cu numere în concentrul 0 - 1 000 000
 nu efectuează înmulţiri în concentrul 0 – 100.000, utilizând tabla înmulţirii
 nu e efectuată împărţirea unui număr mai mic de 1 000 000 la un număr de două cifre.
 Nu rezolvă probleme respectând paşii de rezolvare

III. Derularea programului de intervenţie personalizat:

Criterii
Obiective Conţinuturi Metode şi Perioada de minimale de Metode şi
mijloace de intervenţie apreciere a instrumente
realizare progreselor de evaluare

- Să recepteze corect - Gramatică: - Ascultă şi Evaluare

mesajul verbal sau Recapitularea Activitate reproduce formativa
scris; pronumelui frontala corect o
personal comunicare ; Observare
- Să-şi formeze şi să- Scrisoarea III, de Conversatia sistematica
şi dezvolte C.M. Eminescu - Înţelege
deprinderi de citire Explicatia sensul Probe scrise
corectă, în ritm - Gramatică: cuvintelor în
propriu a unor Verbul – persoana Activitate pe funcţie de Probe orale
cuvinte, propoziţii, şi numărul grupe context ;
texte de mică Teme
întindere; - Compunere Munca - Formează individuale
liberă independenta oral propoziţii
- Exersarea şi Text-suport: Ce-ţi simple; Teme colective
îmbogăţirea doresc eu ţie, Planse,fise,
vocabularului prin dulce Românie, manual, Sem. -Povesteşte dupaItemi
utilizarea corectă a de C.M. Tabla,caiete al II-lea o imagine sau diferentiati:
unor cuvinte / Eminescu text cu/ fara exercitii de
expresii; Itemi sprijinul citire
- Gramatică: diferentiati profesorului; a literelor,
- Să-şi dezvolte Timpurile silabelor,
abilităţile de verbului Text suport - Formulează şi cuvintelor; să
exprimare orală pronunţă corect răspundă la
corectă şi coerentă; - Compunere Citirea oral, după întrebări legate
după imagini explicativa model de textul
- Să-şi adapteze Text-suport: propoziţii audiat;
vorbirea la diferite Nicu, de Ion Conversatia, enunţiative, copiere,
situaţii de Agârbiceanu munca exclamative, transcriere,
comunicare în independenta interogative; dictare ;
funcţie de partenerul - Gramatică:
de dialog ; Recapitularea Activitate - Utilizează
verbului- exerciţii frontala formule
- Să redea prin Text-suport: Un corecte de
cuvinte proprii, om năcăjit, de Activitate pe exprimare
conţinutul unor texte C.M.l Sadoveanu grupe orală ;
citite şi să le
înţeleagă mesajele ; - Descrierea unei Planse , scheme - Povesteşte cu
persoane dragi Manual, caiete sprijin sau
- Să-şi dezvolte casetofon,volu răspunzând la
abilităţile de scriere - Gramatică: m de poezii, întrebări fapte/
corectă, lizibilă şi Cuvinte de dictionare, întâmplări
îngrijită ; legatură laptop; proprii sau din
mediul
- Să exerseze actul - Semnele de explicatia înconjurător /
scrierii corecte a punctuaţie verbala, poveşti de
unor texte cu utilitate conversatia mică întindere;
practică; - punerea acestor euristica,
grupuri de litere exercitiul - Participă la
- să identifice litere, în contextul unor lingvistic; jocuri de rol
grupuri de litere, cuvinte de la pe teme
silabe, cuvinte şi simplu la Joc de rol cunoscute din
enunţuri în textul complex; viaţa reală ;
tipărit şi în textul de Citire pe roluri
mână - Participă
verbal şi / sau
nonverbal la
simularea unor
diverse situaţii
 de
comunicare ;

- Memorează
scurte poezii -o
strofă,
proverbe şi
ghicitori

Prin acest program am urmărit:

 recuperarea laturilor disfuncţionale în ceea ce privește citirea conștientă;

 dezvoltarea abilităților se scriere corectă, lizibilă și îngrijită;
 antrenarea elevului în activităţi plăcute pentru a-l stimula;
 dezvoltarea abilităţilor de citire a cuvintelor şi propoziţiilor;
 îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului;
 dezvoltarea autonomiei personale şi sociale;
 dezvoltarea capacităţii de orientare şi adaptare la mediu;
 STUDIU DE CAZ

Informații generale:

Numele şi prenumele beneficiarului: C.M.

Data şi locul naşterii: 03.10.2006, Resita, Caras-Severin
Domiciliul: Resita
Şcoala/Instituţia : Scoala speciala Aurora
Clasa : a VIII-a B

Date familiare şi istoric personal

Familia lui C.M. este formată din 4 membrii : mama, C.A., tata, C.I. , fratele C.S. si
beneficiarul C.M. . Mama si tatăl sunt căsătoriti de aproximativ 25 de ani. Părinții au o
relatie bună, desi spun că au avut si dificultăti. Tatăl lui C.M. este plecat la muncă în Italia,
unde lucrează cu contract legal de muncă. Acesta sprijină familia material cu aproximativ
650 de euro pe lună. C.M. nu s-a văzut tatăl de aproximativ 2 ani. Fratele mai mare al lui
C.M. , C.S. ,este plecat în Spania. Acesta a plecat imediat în străinătate după ce a terminat
liceul si s-a stabilit acolo, unde și-a format o familie. În prezent el lucreaza în mod legal , pe
bază de contract, desi la început el lucra în mod ilegal. C.S. nu s-a mai întors în tară ,de la
plecare, dar C.M. l-a vizitat împreună cu mama sa.. C.M comunică telefonic cu tatăl si cu
fratele său. C.M. locuieste împreună cu mama, acesta fiind persoana care are grijă si răspunde
pentru el. Ea lucrează ca vânzătoare la un magazin aflat la o distanță apreciabilă de școala
unde învață C.M. și de casa unde locuiesc . Din cauza programului , zilnic de luni până vineri
de la 8 dimineata la 17 seara, iar sâmbătă de la 8 la 14, nu prea are timp să se ocupe de copil.
De aceea de multe ori , după ce iese de la scoală, C.M. se duce la bunica lui, A.E., unde se
mai întâmplă să rămână si peste noapte.
Relatiile lui C.M. cu mama s-au răcit puțin în ultima perioadă din cauza faptului că nu mai
petrec atât de mult timp împreună,ca atunci când tatăl lui era în tară. Cu tatăl comunică doar la
telefon, în funcție de disponibilitatea acestuia de a sună din Italia (tatăl este foarte ocupat). Cu
fratele mai mare vorbește ocazional la telefon, dar și prin intermediul internetului. Petrece
mai mult timp cu bunica lui, fată de perioada de dinaintea plecării tatălui , si a dezvoltat fată
de aceasta o oarecare legătură de atasament.

Influenţe extrafamiliare

C.M. este în clasa a opta , iar evoluția sa școlară în ultima perioadă este modestă, în scădere
evidentă în ultimii doi ani școlari. El a rămas corigent anul trecut la fizică, iar la corigenta
din toamnă a obtinut 6, reusind astfel să treacă în clasa a opta. În ultimii doi ani a avut nota la
purtare scăzută. Aceste note scăzute au fost din cauza faptului că C.M. a acumulat un număr
crescut de absențe nemotivate si a avut si câteva acte de indisciplină, conflicte cu colegii si
unii profesorii. C.M. este încă implicat în echipa de handbal, dar nu se mai implică la fel de
mult în activitătile extrașcolare ale clasei. Până în clasa a sasea C.M. a avut rezultate foarte
bune la scoală, dar în ultima perioadă a înregistrat destul de multe esecuri pe plan scolar.
Doamna dirigintă I.P. de la clasa a opta a Școlii speciale “Aurora” Resita a referit cazul lui
C.M. Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Resita, care a intrat în
atenția asistentului social L.D.

Doamna dirigintă I.P., sesizează o schimbare semnificativă a comportamentului copilului

după plecarea tatălui în Italia, la muncă în străinătate. C.M. era un elev cu performanţe la
scoală, avea multi prieteni în rândul colegilor de clasă si din scoală. După plecarea tatălui
situaţia lui s-a schimbat. C.M. s-a interiorizat,a devenit mai retras, nu se mai implică la fel de
mult în activităţile clasei.

Definirea problemei centrale şi a liniilor generale de lucru

Încă de la prima intalnire asistentul social si-a făcut o imagine generală asupra
problemelor pe care le are C.M. La a doua întâlnire hotărăste ca, împreună cu acesta si cu
mama lui să întocmească o listă cu problemele importante. Astfel, în cazul lui C.M. , lista
este următoarea:

- performantele scolare ale lui C.M. au scăzut;

- comunicarea dintre C.M. şi mama sa s-a deteriorat un putin ,în ultima perioadă;
- lipsa tatălui l-a influentat negativ pe C.M.

- C.M. are slabe abilităţi de viaţă independentă, în special în ceea ce priveşte

asumarea responsabilităţilor, participarea la treburile casnice, comunicarea cu
adulţii;

- C.M. are si niste prieteni nu tocmai potriviti , mai mari decât el cu 2-3 ani, care
sunt din cartierul în care locuieste el si despre care se crede că ar avea proleme cu
alcoolul si sunt în evidența poliției. C.M. a fost văzut în compania acestora de
câteva ori;

- C.M. nu mai este la fel de sociabil la scoală cu colegii lui și nici nu mai este la fel
de implicat si entuziasmat de activitătile extrașcolare;
 PROGRAM DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

I. Informații generale:

Numele şi prenumele beneficiarului: C.M.

Data şi locul naşterii: 03.10.2006, Resita, Caras-Severin
Domiciliul: Resita
Şcoala/Instituţia : Scoala speciala Aurora
Clasa : a VIII-a B
Echipa de lucru : profesor pentru învățământul primar, asistent social, psijolog,
psihopedagog
Domeniul de intervenție : mentinerea/îmbunătătirea stării scolare , emoționale a copilului.
Managerul de caz/responsabilul de caz : Asistentul social

II. Derularea programului de intervenţie personalizat:

PRESTATII
Nr Instituția Data de Perioada de
Tipul Cuantumul
crt. responsabilă începere acordare
1. Prestatii in bani (alocatia de Potrivit Agenția De la naștere Perioada
stat) reglementărilor Județeană de școlarizării
legale Prestații și
Inspecție
Socială CS
Potrivit De la intrarea în Pe toată
2. Prestatii in natura reglementărilor sistemul de perioada măsurii
DGASPC CS
legale protecție sociala de protecție

SERVICII ACORDATE

Nr. Perioada Responsabilul de

Institutia Obiective Data de
Tipul de caz/persoana
crt. responsabilă generale începere
desfăsurare responsabilă

12 Asistent social
Protectia Prevenirea
1. DGASPC CS ianuarie 1 luna
copilului abandonului Psiholog
2016

- servicii de 1 luna
consiliere
 individuală si
de grup pentru
copil 1 lună

- servicii de
consiliere
individuală si
de grup pentru
copil si familie 1 lună

Continuarea
Educatie scolii Profesori
Familia/ 12
formală si Dezvolatearea
2. ianuarie 3 luni Doamna dirigintă
nonformlă/ Școala abilitătilor de 2016
informală comunicare Psihopedagog
personale

- activităti de
dezvoltare a
deprinderilor
de viată si 3 luni
abilitătilor

- sprijin pentru
orientate
scolară 3 luni

- meditatii 3 luni

- activităti
educationale
specifice 3 luni
vârstei

- activităti
recreative si de
socializare 3 luni

Mentinerea/ Medic familie

Cabinetul 12
îmbunătătirea
3. Sănătate medical/ ianuarie 1 luna Medici specialisti
stării de
stomatologic 2016
sănătate Stomatolog
 - servicii
medicale de
specialitate 1 lună

- servicii
stomatologice 1 lună

Îmbunătătirea 12 Asistent social

4. Reabilitare DGASPC CS situatiei ianuarie 2 luni
scolare 2016 Psiholog

- consiliere
psihologică
individuală
pentru copil si
familie 2 luni

- consiliere
scolară si
orientare 2 luni
profesională

5. Altele

Mentinerea
- servicii de unei situatii 12
prevenire a DGASPC CS fizică, psihică, ianuarie
recidivei socială, scolară 2016 1 lună Asistent social
bună

INTERVENTII
Responsabilul de
Perioada
Nr. Institutia Obiective Data de caz/persoana
Tipul de
crt. responsabilă generale începere responsabilă
desfăsurare
Mentinerea
relatiilor 12
Prevenirea
1. personale ale DGASPC CS ianuarie
abandonului 1 lună Asistent social
copilului cu 2016
părintii

Prin acest program am urmarit:

 Ameliorarea situatiei scolare a lui C.M. prin :
- discutii cu mama lui C.M. în care vom clarifica importanta implicării si a sprijinului
afectiv oferit copilului în familie,precum si importanta interesului ei manifestat fată de
conduita scolară generală a copilului ei. Aceasta ar trebui să meargă mai des la scoală
pentru a se interesa de situatia scolară a lui C.M.;
- discutii cu profesorii disciplinelor de studiu, problematice pentru C.M. ;
- eliminarea decalajului dintre cunoștințele elevului si cele dobândite de colectivul
clasei,conform programelor de studiu ;
- atitudine suportivă din partea profesorilor, încurajarea acestuia și întărirea
comportamentelor așteptate prin recompense de tip școlar,determinand astfel motivatia
lui C.M. ;
- sprijinirea elevului în deprinderea modalităților de învățare eficientă si adaptarea
acestora stilului său personal, astfel încât obiectele de studiu dificile pentru acesta să
nu mai fie percepute drept inaccesibile ;
- prevenirea reluării compotamentelor nedorite - absenteism, dezinteres, evitare - prin
facilitarea unei bune relationări între C.M. și colectivul clasei, armonizarea relațiilor
sale cu colectivul profesoral ;
- includerea lui C.M. în diverse activități extrașcolare în cadrul cărora el are initiațive,
își manifestă creativitatea și iși pune in valoare aptitudile ;
- Fiecare progres obtinut de C.M. pe parcursul schimbării conduitei sale va primi
încurajări si recompense ;
- menținerea unei colaborări permanente cu mama lui C.M. ;
- monitorizarea permanentă a evolutiei școlare si personale a acestuia.
Pentru ca toate aceste obiective să devină realitate, C.M. trebuie să vrea să schimbe
situația lui actuală, să nu mai lipsească de la școală , decât doar atunci când situația cere acest
lucru,să-și schimbe atitudinea fată de domnii profesori cu care are conflicte, să accepte să
primească ajutor de la consilierul școlar , să comunice mai mult cu mama sa și să nu intre în
anturaje dubioase care îi pot influența foarte mult comportametul în rău.

STUDIU DE CAZ
 (FAMILIE CU COPII)

Familia A locuieşte la bloc şi are o fetiţă A.I., în vârstă de 3 ani, şi un băiat, A.V., în vârstă de
8 ani.
Într-o noapte, vecinii au auzit ţipete, fata plângea foarte tare şi s-au hotărât să cheme poliţia.
Reprezentanţii poliţiei au venit să discute cu vecinii şi să-i întrebe ce s-a întâmplat, apoi au
mers în apartamentul familiei, unde au stat de vorbă cu mama. Aceasta a declarat că nu s-a
întâmplat nimic grav - doar o discuţie cu soţul ei care, între timp, a adormit. Poliţiştii au vrut
să vadă copiii şi au observat că erau speriaţi. Au încercat să le vorbească blând şi să-i pună
întrebări băiatului de 8 ani, dar acesta nu voia să răspundă, iar fata se ascundea, cu lacrimi în
ochi, după mama ei. Considerând că situaţia nu impune intervenţia lor, poliţiştii i-au
recomandat mamei să contacteze SPAS, pentru că erau totuşi îngrijoraţi de situaţia copiilor, şi
au înştiinţat-o că vor raporta şi ei incidentul la SPAS.
SPAS primeşte sesizarea în dimineaţa următoare şi decide ca un asistent social să viziteze
familia pentru a verifica dacă există o situaţie de risc pentru copii. În timpul vizitei, asistentul
social observă că nu este curăţenie în casă, iar A.I. este neglijent îmbrăcată şi se joacă singură
pe covor cu o maşinuţă a lui A.V. , care este la şcoală. Mama este pasivă, nesigură şi reticentă
la unele întrebări privind relaţia cu soţul ei. Totodată, află că veniturile actuale ale familiei
sunt compuse din ajutorul de şomaj al tatălui, care, de cinci luni, nu mai lucrează, şi alocaţiile
celor doi copii.
Asistentul social decide să culeagă mai multe informaţii. De la vecini află că, de când a rămas
fără slujbă, tatăl vine tot mai des în stare de ebrietate şi episoade precum cel din seara trecută
au mai avut loc şi în alte ocazii.
De la medicul de familie află că în ultima perioadă, atunci când mama a venit cu copiii pentru
consultaţii sau vaccinări, ea prezenta urme evidente de violenţă şi a solicitat medicamente
antidepresive.
Învăţătoarea lui A.V. îşi face probleme în ceea ce priveşte situaţia băiatului, deoarece acesta a
început să lipsească tot mai des de la şcoală. În ziua respectivă întârziase la prima oră şi, în
general, îşi neglijează temele şi are dificultăţi de concentrare în timpul orelor.
Asistentul social consideră că nu există dovezi privind un posibil abuz asupra copiilor în
familie, dar aceasta se confruntă cu o situaţie de criză şi se impune acordarea unor servicii de
sprijin. În ziua următoare, asistentul social invită părinţii la sediul SPAS, pentru a schiţa
împreună un plan de servicii. Mama vine însă singură şi acceptă propunerea de a înscrie fetiţa
la grădiniţă, pentru a avea timp să-şi caute un loc de muncă.
Ea nu consideră totuşi că A.V. ar trebui să meargă la un centru de zi după terminarea orelor de
la şcoală şi nici că soţul ei are probleme cu alcoolul şi ar avea nevoie de consiliere.

În procesul de monitorizare a aplicării planului de servicii, asistentul social vizitează, după o

lună, şcoala şi grădiniţa frecventate de copii. De la învăţătoare află că situaţia şcolară a lui
A.V. nu s-a îmbunătăţit, ci, dimpotrivă, iar acesta a devenit agresiv faţă de colegi.
Educatoarea lui A.I. îi comunică suspiciunea că fetiţa este tăcută, retrasă, nu se joacă cu
ceilalţi copii şi nu participă la activităţile grupei. Asistentul social încearcă să viziteze din nou
domiciliul părinţilor, dar nu găseşte pe nimeni acasă. Vecinii îi spun că tatăl continuă să vină
beat acasă, iar scandalurile sunt tot mai dese.
Sprijinul acordat de către SPAS nu a condus la îmbunătăţirea situaţiei. Acest fapt îl determină
pe asistentul social SPAS să sesizeze DGASPC, care evaluează, la rândul său, situaţia şi
ajunge la concluzia că în familie există o situaţie de risc potenţial pentru copii. Este clar că
tatăl are probleme cu alcoolul şi că mama nu are destulă energie şi resurse pentru a se
confrunta cu aceasta. Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii, nu există dovezi de abuz, violenţa
asupra mamei este evidentă.
Datele colectate îi determină pe reprezentanţii DGASPC să organizeze o întrunire cu membrii
familiei extinse pentru a evalua posibilităţile ca familia extinsă să aibă grijă de copii până
când părinţii depăşesc perioada de criză. Întrucât bunicii din partea mamei locuiesc în
apropiere şi au atât dorinţa, cât şi condiţiile necesare pentru a avea grijă de copii, se propune
plasarea copiilor la bunici cu consimţământul părinţilor. Pentru a face posibil acest lucru, se
stabileşte un plan individualizat de protecţie şi propunerea este înaintată Comisiei de Protecţie
a Copilului, care decide plasamentul.
Hotărârea comisiei este comunicată asistentului social al SPAS, care informează
reprezentanţii şcolii şi medicul de familie cu privire la situaţia familiei. SPAS şi DGASPC
hotărăsc împreună modalităţile de sprijin acordate părinţilor pe perioada plasamentului în
vederea reîntregirii familiei: terapie şi consiliere în vederea obţinerii unui loc de muncă.

GHID DE INTERVIU
1. Cum va numiti?
A.M.

2. Ce varsta aveti?
39 ani

3. Familia dumneavoastra este monoparentala sau biparentala?

Biparentala

4. Din cati membri este formata familia dumneavoastra?

4 membrii (mama, tata si cei 2 copii)
5. Care este venitul familei dumneavoastra?
 Avem un venit lunar destul de mic. Acesta provinde doar din ajutorul de somaj al
sotului meu si din alocatiile copiilor. Ne descurcam destul de greu.

6. Cum va intelegeti cu sotul dumneavoastra?

Ma inteleg din ce in ce mai greu cu el.

7. Suneti agresata verbal?

Da, aproape zilnic, din orice motiv.

8. Sunteti agresata fizic?

Da, insa doar atunci cand bea.

9. Sotul dumneavoastra devine violent cu usurinta?

Da

10. Isi pierde controlul cand bea?

Da, foarte repede.

11. Face anumite lucruri pentru care trebuie sa te ascunzi fata de altii?
Sunt agresata fizic de catre sotul meu si incerc sa ascund asta de copii, pentru a nu ii
afecta si mai tare situatia in care ne aflam.

12. Considerati ca scoala are un rol important in viata copilului dumneavoastra?

Da

13. Pastrati legatura cu scoala pe care o frecventeaza fiul dumneavoastra?

Foarte rar

14. Cum se intelege fiul/fiica dumneavoastra cu colegii de clasa?

Din cate am inteles baiatul a inceput sa absenteze si sa devina violent cu colegii sai,
iar fetita este mai retrasa.
 GEOGRAMA FAMILIEI

LEGENDA:

BARBAT

FEMEIE
FEMEIE DECEDATA

BARBAT DECEDAT

CASATORIE SI COPIL
LEGENDA:

BARBAT

FEMEIE
FEMEIE DECEDATA

BARBAT DECEDAT

CASATORIE SI COPIL