Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tablou clinic
Persoanele care sufera de scleroza multipla resimt diverse simptome care, in unele cazuri, le
impiedica sa aiba un parcurs normal al vietii.
Simptomele sclerozei multiple pot fi grupate sub mai multe forme. O clasificare imparte
simptomele in primare, secundare si tertiare.
Simptome primare
Simptomele primare sunt primele care apar in cazul sclerozei multiple. Acestea se
declanseaza ca urmare a procesului de demielinizare, prin care teaca de mielina care acopera
axonii neuronilor din creier este afectata. Mielina permite transmiterea impulsurilor electrice
de la o celula nervoasa la alta, astfel ca, atunci cand aceasta este distrusa, apar tulburarile
neurologice.
Printre simptomele primare ale sclerozei multiple se numara:
senzatia de slabiciune a organismului;
pierderile senzoriale;
incapacitatea de a controla miscarile musculare (ataxie).
Simptome secundare
Deoarece functionarea vezicii urinare este controlata de centrii nervosi aflati la nivelul
maduvei spinarii, al trunchiului cerebral si al scoartei cerebrale, evolutia sclerozei multiple va
avea ca simptome secundare infectii ale tractului urinar. Acestea vor aparea in urma retentiei
urinare, una dintre efectele problemelor neurologice, constand in situatia cand o persoana nu
poate sa isi goleasca vezica urinara in totalitate sau voluntar.
Simptome tertiare
Din cauza simptomelor pe care le are, scleroza multipla nu afecteaza pacientul doar din punct
de vedere fizic, ci si social si psihologic. In timp, pe masura ce boala evolueaza, iar
manifestarile devin mai frecvente si mai greu de controlat, exista riscul ca persoana suferinda
sa intre in depresie reactiva sau sa recurga la izolare sociala.
Simptomele sclerozei multiple pot fi grupate si in functie de frecventa cu care apar, astfel:
frecvente: oboseala, slabiciune, probleme de mers si spasticitate
(incordare neobisnuita a muschilor sau cresterea tonusului muscular),
dificultati in mentinerea echilibrului, depresie, pierderi senzoriale
mai putin frecvente: probleme de vorbire
rare: convulsii, paralizie, reducerea auzului.
O alta clasificare este in functie de sistemul si simturile afectate. Astfel, exista urmatoarele
tipuri de manifestari:
senzitive: amorteli, dureri
motorii: spasticitate, contractii spastice
vizuale: pierderea vederii
cerebeloase: ataxie, dificultati de coordonare, tremor cerebelos
la nivelul trunchiului cerebral: pareza faciala, ameteli, senzatia de
amorteala sau furnicaturi in zona fetei
altele: tulburari cognitive, disfunctii sexuale, probleme ale tractului
urinar.
Factori de risc
Chiar daca nu se cunosc cauzele care duc la declansarea sclerozei multiple, se considera ca
trasaturile genetice influenteaza aparitia bolii. Scleroza multipla nu se incadreaza in categoria
bolilor ereditare, insa, conform Federatiei Internationale de Scleroza Multipla, riscul de
imbolnavire este mai mare in cazul celor care au sau au avut rude cu aceasta afectiune.
Printre factorii de risc pentru scleroza multipla se numara:
infectiile microbiene
infectiile virale - unul dintre argumentele care le incadreaza printre factorii de
risc este ca au produs demielinizarea la animale
alte infectii.
Astfel, scleroza multipla apare ca urmare a interactiunii dintre trei tipuri de factori.
factori de mediu: infectia cu virusul Epstein-Barr, expunerea la
soare, fumatul, expunerea la anumite substante chimice
factori genetici: gene predispuse la boala, gene care modifica boala,
polimorfism de insertie/stergere, polimorfism uninucleotidic
factori epigenetici: modificari ale structurii genetice.
Diagnostic
Pentru diagnosticarea sclerozei multiple, este nevoie de analizarea simptomelor si a
manifestarilor neurologice pe care le prezinta persoana in cauza, dar si de efectuarea unor
investigatii mai amanuntite. Printre acestea se numara:
examene neurologice
RMN (Imagistica cu Rezonanta Magnetica) - depisteaza eventualele
leziuni de la nivelul creierului si coloanei vertebrale
CT (computer tomograf) cu substanta de contrast
punctie lombara - verifica fluidele de la nivelul maduvei osoase
teste senzoriale
analize de sange - necesare pentru a elimina posibilitatea prezentei
unei alte boli care are simptome asemanatoare cu cele ale sclerozei
multiple.
Metode de evaluare
Scleroza multipla poate avea o evolutie imprevizibila chiar daca se incearca mentinerea ei sub
control prin tratament. Pacientul poate resimti o agravare a simptomelor, astfel ca este nevoie
ca medicul sa aplice niste masuri prin care sa stabileasca nivelul bolii.
Cea mai folosita metoda de masurare a sclerozei multiple este Scala extinsa a starii de
invaliditate (Expanded Disability Status Scale), care ia in calcul cele opt sisteme
functionale ale organismului uman: vizual (daca exista afectare a vederii), trunchiul cerebral
(daca exista probleme de gandire si memorie), piramidal (slabiciunea musculara, dificultatea
de miscare), cerebelos (ataxie, pierderea echilibrului, coordonarii, prezenta tremorului),
senzitiv (pierderea senzatiilor), vezical, anal si mental (dificultati de limbaj, de inghitire).
Aceasta scara stabileste gradul de afectare a unui pacient, valorile putand varia intre 0 (cand
nu exista dizabilitate) si 9,5 (cand persoana suferinda este imobilizata la pat).
Complicatii
Evolutia sclerozei multiple si faptul ca aceasta este declansata de probleme neurologice pot
avea ca rezultat, in timp, aparitia unor complicatii:
rigiditate musculara
spasme musculare
paralizie, mai ales in zona picioarelor
pierderi de memorie
dezechilibre emotionale
depresie
epilepsie.
Tratament
Tratamentul pentru scleroza multipla nu vindeca boala, insa are rolul de a reduce intensitatea,
durata si frecventa episoadelor simptomatice. Acesta trebuie administrat doar in urma
recomandarilor medicale si, in plus, ajuta pacientul sa isi mentina capacitatea de lucru, astfel
incat afectiunea sa aiba cat mai putine efecte negative asupra vietii sale.
Printre tratamentele pe care un medic le recomanda unui pacient care sufera de scleroza
multipla se pot numara:
cure scurte de corticoterapie - lupta impotriva pierderii vederii sau a
coordonarii motorii;
medicamente imunomodulatoare (interferon, natalizumab) - reduc
frecventa simptomelor agresive si amana instalarea incapacitatii functionale;
medicamente imunosupresoare;
antidepresive;
medicamente pentru dureri;
medicamente pentru probleme gastrointestinale.
In completarea tratamentului medicamentos, pot fi utilizate, de asemenea, doar la
recomandarea medicului, diverse terapii:
fizioterapie si kinetoterapie - reduc durerile, stimuleaza musculatura si sporesc
mobilitatea;
terapie ocupationala - ajuta pacientul sa nu isi piarda increderea in sine si sa fie
independent;
tratamente experimentale - cele ale caror rezultate pozitive nu sunt garantate,
dar sunt posibile si care fac parte din cercetarile stiintifice.
Important de stiut este ca, nefiind cunoscute cauzele care duc la declansarea sclerozei
multiple, nu exista moduri concrete prin care aceasta boala se poate preveni. Totusi, este
recomandat un stil de viata sanatos, bazat pe o dieta echilibrata si pe un program cu ore
suficiente de somn.
Scleroza multipla afecteaza persoana bolnava din toate punctele de vedere: medical,
social, personal, profesional. De aceea, aceasta trebuie sa se adapteze si sa accepte
schimbarile prin care corpul ei va trece, astfel incat interactiunile cu societatea si cu cei din jur
sa fie cat mai putin incomode.
https://www.reginamaria.ro/dictionar-de-afectiuni/scleroza-multipla