SCLEROZA MULTIPLĂ

Tablou clinic
Persoanele care sufera de scleroza multipla resimt diverse simptome care, in unele cazuri, le
impiedica sa aiba un parcurs normal al vietii.
Simptomele sclerozei multiple pot fi grupate sub mai multe forme. O clasificare imparte
simptomele in primare, secundare si tertiare.
Simptome primare
Simptomele primare sunt primele care apar in cazul sclerozei multiple. Acestea se
declanseaza ca urmare a procesului de demielinizare, prin care teaca de mielina care acopera
axonii neuronilor din creier este afectata. Mielina permite transmiterea impulsurilor electrice
de la o celula nervoasa la alta, astfel ca, atunci cand aceasta este distrusa, apar tulburarile
neurologice.
Printre simptomele primare ale sclerozei multiple se numara:
 senzatia de slabiciune a organismului;
 pierderile senzoriale;
 incapacitatea de a controla miscarile musculare (ataxie).
Simptome secundare
Deoarece functionarea vezicii urinare este controlata de centrii nervosi aflati la nivelul
maduvei spinarii, al trunchiului cerebral si al scoartei cerebrale, evolutia sclerozei multiple va
avea ca simptome secundare infectii ale tractului urinar. Acestea vor aparea in urma retentiei
urinare, una dintre efectele problemelor neurologice, constand in situatia cand o persoana nu
poate sa isi goleasca vezica urinara in totalitate sau voluntar.
Simptome tertiare
Din cauza simptomelor pe care le are, scleroza multipla nu afecteaza pacientul doar din punct
de vedere fizic, ci si social si psihologic. In timp, pe masura ce boala evolueaza, iar
manifestarile devin mai frecvente si mai greu de controlat, exista riscul ca persoana suferinda
sa intre in depresie reactiva sau sa recurga la izolare sociala.
Simptomele sclerozei multiple pot fi grupate si in functie de frecventa cu care apar, astfel:
 frecvente: oboseala, slabiciune, probleme de mers si spasticitate
(incordare neobisnuita a muschilor sau cresterea tonusului muscular),
dificultati in mentinerea echilibrului, depresie, pierderi senzoriale
 mai putin frecvente: probleme de vorbire
 rare: convulsii, paralizie, reducerea auzului.
O alta clasificare este in functie de sistemul si simturile afectate. Astfel, exista urmatoarele
tipuri de manifestari:
 senzitive: amorteli, dureri
 motorii: spasticitate, contractii spastice
 vizuale: pierderea vederii
 cerebeloase: ataxie, dificultati de coordonare, tremor cerebelos
 la nivelul trunchiului cerebral: pareza faciala, ameteli, senzatia de
amorteala sau furnicaturi in zona fetei
 altele: tulburari cognitive, disfunctii sexuale, probleme ale tractului
urinar.
 Factori de risc
Chiar daca nu se cunosc cauzele care duc la declansarea sclerozei multiple, se considera ca
trasaturile genetice influenteaza aparitia bolii. Scleroza multipla nu se incadreaza in categoria
bolilor ereditare, insa, conform Federatiei Internationale de Scleroza Multipla, riscul de
imbolnavire este mai mare in cazul celor care au sau au avut rude cu aceasta afectiune.
Printre factorii de risc pentru scleroza multipla se numara:
 infectiile microbiene
 infectiile virale - unul dintre argumentele care le incadreaza printre factorii de
risc este ca au produs demielinizarea la animale
 alte infectii.
Astfel, scleroza multipla apare ca urmare a interactiunii dintre trei tipuri de factori.
 factori de mediu: infectia cu virusul Epstein-Barr, expunerea la
soare, fumatul, expunerea la anumite substante chimice
 factori genetici: gene predispuse la boala, gene care modifica boala,
polimorfism de insertie/stergere, polimorfism uninucleotidic
 factori epigenetici: modificari ale structurii genetice.

TIPURI DE SCLEROZA MULTIPLA

Exista mai multe tipuri de scleroza multipla, in functie de evolutia bolii si de
severitatea clinica. Ultimele clasificari din domeniul medical fac diferenta intre patru astfel de
forme, despre care trebuie mentionat faptul ca pot afecta simultan un pacient, acesta suferind,
in acest caz, de scleroza multipla cronic progresiva.
Scleroza multipla recurent remisiva (SMRR)
Este cea mai intalnita forma de scleroza multipla si afecteaza mai ales persoanele cu varsta
mai mare de 40 de ani. Un episod simptomatic nu dureaza mai mult de 24 de ore si se poate
repeta o data la cateva zile, luni sau chiar ani.
Scleroza multipla primar progresiva (SMPP)
Aceasta forma se declanseaza in jurul varstei de 40 de ani si afecteaza in special maduva
spinarii, inca din primul stadiu. Declinul persoanei afectate are loc progresiv, iar ameliorarile
simptomelor sunt minore si temporare.
Scleroza multipla secundar progresiva (SMSP)
Apare in urma evolutiei sclerozei multiple recurent remisive, dupa aproximativ 10 ani si are
un progres rapid, care duce la aparitia handicapului. Anumiti pacienti care sufera de SMRR
sunt predispusi sa ajunga la aceasta forma de scleroza - cei cu varsta mai mare de 35 de ani
care se afla la debutul bolii si cei la care boala se declanseaza cu determinari multiple.
Scleroza multipla progresiv-recidivanta (SMPR)
Este forma cea mai agresiva de scleroza multipla, fiind caracterizata de episoade
simptomatice agresive. Boala evolueaza rapid si reprezinta forma mai grava a SMPP.

Diagnostic
Pentru diagnosticarea sclerozei multiple, este nevoie de analizarea simptomelor si a
manifestarilor neurologice pe care le prezinta persoana in cauza, dar si de efectuarea unor
investigatii mai amanuntite. Printre acestea se numara:
 examene neurologice
  RMN (Imagistica cu Rezonanta Magnetica) - depisteaza eventualele
leziuni de la nivelul creierului si coloanei vertebrale
 CT (computer tomograf) cu substanta de contrast
 punctie lombara - verifica fluidele de la nivelul maduvei osoase
 teste senzoriale
 analize de sange - necesare pentru a elimina posibilitatea prezentei
unei alte boli care are simptome asemanatoare cu cele ale sclerozei
multiple.

Metode de evaluare
Scleroza multipla poate avea o evolutie imprevizibila chiar daca se incearca mentinerea ei sub
control prin tratament. Pacientul poate resimti o agravare a simptomelor, astfel ca este nevoie
ca medicul sa aplice niste masuri prin care sa stabileasca nivelul bolii.
Cea mai folosita metoda de masurare a sclerozei multiple este Scala extinsa a starii de
invaliditate (Expanded Disability Status Scale), care ia in calcul cele opt sisteme
functionale ale organismului uman: vizual (daca exista afectare a vederii), trunchiul cerebral
(daca exista probleme de gandire si memorie), piramidal (slabiciunea musculara, dificultatea
de miscare), cerebelos (ataxie, pierderea echilibrului, coordonarii, prezenta tremorului),
senzitiv (pierderea senzatiilor), vezical, anal si mental (dificultati de limbaj, de inghitire).
Aceasta scara stabileste gradul de afectare a unui pacient, valorile putand varia intre 0 (cand
nu exista dizabilitate) si 9,5 (cand persoana suferinda este imobilizata la pat).

Complicatii
Evolutia sclerozei multiple si faptul ca aceasta este declansata de probleme neurologice pot
avea ca rezultat, in timp, aparitia unor complicatii:
 rigiditate musculara
 spasme musculare
 paralizie, mai ales in zona picioarelor
 pierderi de memorie
 dezechilibre emotionale
 depresie
 epilepsie.

Tratament
Tratamentul pentru scleroza multipla nu vindeca boala, insa are rolul de a reduce intensitatea,
durata si frecventa episoadelor simptomatice. Acesta trebuie administrat doar in urma
recomandarilor medicale si, in plus, ajuta pacientul sa isi mentina capacitatea de lucru, astfel
incat afectiunea sa aiba cat mai putine efecte negative asupra vietii sale.
Printre tratamentele pe care un medic le recomanda unui pacient care sufera de scleroza
multipla se pot numara:
 cure scurte de corticoterapie - lupta impotriva pierderii vederii sau a
coordonarii motorii;
 medicamente imunomodulatoare (interferon, natalizumab) - reduc
frecventa simptomelor agresive si amana instalarea incapacitatii functionale;
 medicamente imunosupresoare;
  antidepresive;
 medicamente pentru dureri;
 medicamente pentru probleme gastrointestinale.
In completarea tratamentului medicamentos, pot fi utilizate, de asemenea, doar la
recomandarea medicului, diverse terapii:
 fizioterapie si kinetoterapie - reduc durerile, stimuleaza musculatura si sporesc
mobilitatea;
 terapie ocupationala - ajuta pacientul sa nu isi piarda increderea in sine si sa fie
independent;
 tratamente experimentale - cele ale caror rezultate pozitive nu sunt garantate,
dar sunt posibile si care fac parte din cercetarile stiintifice.
Important de stiut este ca, nefiind cunoscute cauzele care duc la declansarea sclerozei
multiple, nu exista moduri concrete prin care aceasta boala se poate preveni. Totusi, este
recomandat un stil de viata sanatos, bazat pe o dieta echilibrata si pe un program cu ore
suficiente de somn.
Scleroza multipla afecteaza persoana bolnava din toate punctele de vedere: medical,
social, personal, profesional. De aceea, aceasta trebuie sa se adapteze si sa accepte
schimbarile prin care corpul ei va trece, astfel incat interactiunile cu societatea si cu cei din jur
sa fie cat mai putin incomode.

https://www.reginamaria.ro/dictionar-de-afectiuni/scleroza-multipla