Curs 1 – Chirurgia oncologica

In functie de tipul de proliferare, exista:

1. Tumori benigne
- proliferare cu respectarea structurii tesuturilor
- circumscrise
- nu dau metastaze la distanta
- dupa exereza totala nu dau recidiva locala
2. Tumori maligne
- celulele au metaplaziat si nu mai reproduc tesutul din care provin
- sunt infiltrative
- dau metastaze
- dau recidiva locala
Boala tumorala nu este de sine statatoare, e un complex. Tratamentul e complex in
oncologie, cuprinde: chirurgie, radioterapie, imunoterapie, chimioterapie. Radioterapia e
f greu de aplicat pentru ca cobalto-terapia trebuie tintita (animalul nemiscat).
Clasificarea histologica in functie de tesutul afectat:
Tumori benigne/maligne: lipom/liposarcom (tesut adipos), odontom/odontosarcom
(dinte), osteom/osteosarcom (os).
Clasificarea etiologica: virala (virusuri oncogene - retrovirusuri), ereditara, factori fizici,
factori chimici
Tumorile solide
Dupa origine, pot fi:
a. epiteliale = de acoperire – epitelioame/carcinoame
b. conjunctive = sarcoame
c. sarcom de tip special: origine in melanocit, se dezvolta agresiv = melanom
Leziuni maligne ale glandei mamare:
a. epitelioame
- carcinoame neinvazive (la canalul galactofor): papilare ductale, cribriforme,
comedocarcinoame
- carcinoame invazive: capilare, cribriforme, tubulare
b. stromale (la tesutul conjunctiv)
c. epitelio-stromale = carcinosarcoame
Extensia locala reprezinta gradul de extindere si invazie a tumorii in testuturile din jur,
aspectul clinic (dimensiune, grad de infiltrare, stare generala, invazia lc homologi), exam
paraclinice (histopat, cito, eco, radio, hemato).
Clasificarea TNM – apreciere clinica
T = tumora primara
N = invazia lc de drenaj
M = prezenta/absenta metastazelor la distanta
TNM este exam clini anteoperator. Post-TNM este postoperator.
Pentru fiecare organ este alta clasificare TNM. Pentru glanda mamara: T0,1,2,3,4 –
dimensiuni, aderenta la piele,mobila sau aderenta la testutul profund
Metastazarea
Reprezinta desprinderea unor celule/grup de celule din tumora primara si implantarea lor la
distanta, rezultand o noua tumora cu aceleasi caracteristici ca cea din care provine.
Vehicularea se face pe 3 cai:
1. umorala – tumora in cavitate cu lichid: cavit. toracica, cord, peritoneu
2. limfatica
3. sangvina – vase de neoformatie invadate de celule
- formeaza un tromb – noua tumora
- celulele ajunse in torentul sanguin sunt non-self

Curs 2 – Chirurgia oncologica

Sunt 5 principii ale chirurgiei oncologice:

1. exereza in bloc a tumorii in totalitate impreuna cu ln de drenaj
2. manipularea cat mai redusa a tumorii
3. izolarea tesutului tumoral de tesuturile din jur
4. ligaturarea vaselor mari, in special a celor venoase pentru oprirea metastazelor
obligatoriu inainte de raspunsul acestora
5. recoltarea de probe si trimiterea la laborator pentru ex histopat
Chirurgia e singura metoda de tratament in tumorile benigne. Pentru tumorile maligne, cand
sunt localizate in extremitati si pot fi operate prin exereza la distanta, este singura cale de
tratament.
Ca locuri predilecte pentru tumorile care se preteaza la chirurgie curativa:
1. zone de piele – pentru melanoame. Daca se punctioneaza/racleaza pentru
diagnostic, dau metastaze in ficat, pulmoni, splina. Orice suspiciune de melanom se
realizeaza prin exereza chirurgicala larga (la om, minim 3 cm de marginea plagii, la
animale astfel incat sa permita inchiderea plagii). Melanomul este sensibil la
radioterapie, fiind singurul tratament postoperator.
2. extremitati – coada, degete, membre, penis, urechi, buze, testicule
 Chimioterapia
Tratarea bolii tumorale cu substante care impiedica dezvoltarea celulelor. In tratamentul
complex, avem nevoie de un diagnostic paraclinic. Se realizeaza prin punctie biopsica cu ac
fin si prin ex citologic.
Tipurile de chirurghie oncologica:
1. curativa – rezolva toate problemele
2. paleativa – prelungeste viata, ofera un confort de viata mai bun, opreste metastazele
precoce: de reductie si metastazectomie (chirurgia metastazelor)
Punctia prin ex citologic cu ac fin:
- seringa mare atasata
- punctia se face spre periferie, in centru e apoptoza celulara
- daca se aspira sange, se elimina si se inteapa iar
- daca se prindea doua oara material patologic in seringa, se aspira pana se umple
seringa cu aer
- se desface seringa de ac, se scoate aerul, se racordeaza la ac din nou si se trage
- daca nu se face asa, materialul patologic va fi imprastiat la scoaterea acului din piele
din caza vidului
Punctia se face atunci cand apare si chimioterapia anteoperatorie.
Dezideratele chimioterapiei anteoperatorii:
- reducerea masei tumorale
- izolarea de tesuturile din jur
- oprirea metastazelor din capilare
- facilitarea interventiei
Dezideratele chimioterapiei postoperatorii:
- boala minima reziduala – bisturiul nu trece prin spatiile intercelulare
Cea postoperatorie este de lunga durata fata de cea anteoperatorie. Poate fi modificata in
functie de ex histopat.

Curs 3 – Afectiuni podale la bovine

1. Ulcerul Rusterholz – ulcerul solei

Este o leziune care afecteaza talpa si incepe ca o vanataie, se dezvolta in spatiul neinervat si
produce osteoartrita. Leziunea apare atunci cand este distrus tendonul flexor digital
profund. Ulcerul Rusterholz apare mai des la onglonul abaxial al animalelor mature.
Se dezvolta mai des la animalele crescute pe ciment, pentru ca pastreaza umezeala. Poate
avea ca si etiologie dezechilibrul intre fosfor si calciu.
Vacile afectate calca in pensa, incercand sa scoata presiunea de pe ongloanele abaxiale, isi
arcuiesc spatele si evita sa isi foloseasca ongloanele afectate. Trimarea poate dezvalui tesut
de granulatie. Ulcerele netratate duc la necroza tendonului flexor profund atasat la falanga a
treia.
2. Necroza cornului bulbar
Inflamatie septico-necrotica la nivelul tegumentului de deasupra talpii. Poate fi de tip seros,
serofibrinos, serohemoragic. Se complica cu dermatita interdigitala.
Este o dermatita eroziv ulcerativa acoperita cu secretie alb galbuie cu miros ihoros.
Schiopatura este de gradul 1 spre 2. Sprijinul este in pensa si schimba pozitia de pe un picior
pe altul.
3. Pododermatita septica
Are o etiologie traumatica: la nivelul talpii sau peretelui de corn. Schiopatura este de gradul
3 spre 4. Exista o zona de hemoragie la nivelul podofilului. Talpa dubla se formeaza atunci
cand se incearca inglobarea corpurilor straine. Daca ajunge la tesuturile moi, se formeaza
pododermatita septica.
Tratamente:
- indepartarea talpii duble cu flexul electric – grosier
- toaletarea onglonului cu reneta – finisare
- alte instrumente: cutitoaia, foaia de jales, clestele de copita, clestele de incercat
copita, pile – pentru cai
- tratament local: unguente sau spray
- pentru prevenire se folosesc imbaierile frecvente in sulfat de cupru
- spray urile sunt cu violet de gentiana sau albastru de metilen
- ca unguent se foloseste Pododermin care contine oxitetraciclina, eter iodoformat
- se bandajeaza cu tifon sau se folosesc saboti de lemn intre ongloane

Curs 4 – Chirurgia postoperatorie

Se adreseaza recidivei locale si metastazelor ce pot aparea in timpul interventiei. Este
obligatorie pt fiecare caz oncologic. Boala minim reziduala se vede la ecografie, nu este
nevoie de RMN. CT este elocvent pt tumorile osoase, RMN pt tesuturile moi. PET-CT este un
CT care injecteaza o substanta radioactiva. Izotopii radioactivi se duc in zona cu rata
metabolica crescuta – celulele tumorale.
Indicele de supravietuire este raportul intre timpul scurs intre diagnostic si exitus fara
tratament si timpul scurs intre diagnostic si exitus cu tratament. Pt prima valoare se ia
momentul diagnosticului. Pt a doua se masoara in ani.
Tumorile mamare metastazeaza la animale in pulmoni.
Tumora Sticker este tumora de contact, nu metastazeaza. Se foloseste chimioterapie cu
alcaloizi Vinca. Se folosesc si Vincristin si Vinplatin (derivati de platina), dar ultimul e f toxic la
pisica – edem pulmonar.
Gl mamara e cea mai afectata in medicina veterinara. S-au inventat mai multe tipuri de
chirurgie la nivel mamar:
1. lumpectomie = nodulectomie – extirparea tumorilor de marimi mici (tumorete) din
masa gl mamare
2. mamectomie = extirparea in totalitate a unei gl mamare
3. mastectomie = exereza a gl radical- extirparea intregii gl, mamelonului, pielii,
tesutului conjunctiv subcutanat
- totala/ bilaterala = ambele lanturi
- radicala = extirparea musculaturii pana la nivelul fasciei toracale cu delimitarea in
profunzime a tesutului conjunctiv subcutanat
- unilaterala = lant intreg – stang sau drept
Radioterapia
Cobaltoterapia nu se practica in medicina veterinara. Radioterapia metabolismului cu iod
radioactiv se face intravenos – activitatea metabolica crescuta a celulelor tumorale care
atrag izotopii radioactivi- celulele nu se mai reproduc.
Anteoperatorie:
Reduce si circumscrie tumora pt o interventie mai usoara pt pacient. Boala minima reziduala
– resturi de celule ce pot aparea la limita dintre tesutul normal si cel bolnav fara sa fie
decelate macroscopic si nu se poate extirpa in totalitate din cauza infiltratiilor. Insulele de
celule ramase pot fi punct de plecare pentru recidiva locala.
Postoperatorie:
Previne metastaza locala si la distanta.
Imunoterapia
Se refera la stimularea sistemului imun si poate fi:
1. nespecifica:
- pasiva = seroterapie – organismul este stimulat pt producerea de celule
Se ia de la un organism sanatos IgG si se face transfuzie, se inoculeaza la organismul bolnav.
- dobandita – transfer de celule imunocompetente care sa des nastere la anticorpi
Se iau celule stem de la un organism compatibil cu cel bonav si vor da nastere la anticorpi.
Este cea mai utilizata. Se folosesc extracte bacteriene BCG, substante chimice, etc.
2. specifica
Antigene specifice tumorale – interferon si interleukine. Interferonul are specificitate de
specie.
Curs 5 – Stomatologia cainelui
Formula dentara:
mandibula: 6 I, 2C, 4PM, 3 M
maxila: 6 I, 2C, 4PM, 2M
Dintii de lapte se schimba intre 3-7 luni.
Placa dentara = pelicula din matrice de polimeri de origine salivara si bacteriana care se
depune pe dinti – zona mata, intunecata, la nivelul smaltului
Parodontita/parodontoza = inflamatie cronica a gingiilor cu modificari ireversibile in
structura de sustinere a dintilor; gingia si osul se retrag, formandu-se „buzunare”
Fazele maladiei dentare:
1. gingivita
Marginea libera a gingiei este inflamata, congestionata, edematiata, sensibilitate moderata,
discreta detasare a gingiei, tartrul se afla in zona coletului si se extinde catre radacina, gingia
are un luciu exagerat
2. parodontita incipienta
Gingia este inflamata in intregime, exista sensibilitate locala, halena, tartrul este cenusiu,
albicios, pe toata suprafata, tinde sa se extinda sub gingie
3. parodontita moderata – acuta
Hemoragii la marginea gingivala, placa de tartru e groasa, cenusie, retractia gingivala
prezenta
4. parodontita severa – cronica
Gingia inflamata, se vad radacinile dintelui, distructie osoasa, secretie cenusie la baza
radacinii
Caria = boala inflamatorie det de dezechilibre care duc la demineralizarea tesuturilor dure
dentare – la om, iar la animale apar in urma traumatismelor
Cariogeneza: la om – carbohidrati, acizi lactici, formici, acetici – demineralizare

Curs 6 – Stadializarea clinica a tumorilor: TNM

T = exprima marimea/extinderea directa a tumorii primare
Tx – tumora exista dar nu poate fi evaluata
Tt.s. – carcinom in situ – nu depaseste membrana bazala
T0- nu exista tumora
T1,2,3,4 – dupa dimensiunile tumorilor (T1 – cancer mamar 0.5-1cm, T4 – mai mare de 5 cm)
Gl mamara – T a,b,c – pt ca e acoperita cu piele este important de precizat daca este
- aderenta la piele: b
- la straturile profunde: c
- libera, mobila: a
N – invazie la nivelul limfonodurilor regionale
Nx – nu exista
N0 – sunt observate celule tumorale de la nivelul limfocentrilor
N1 – metastaza in ln, perifocal – colon, prostata, vezica urinara
N2 – raspandire a tumorilor intr-o mai mare masura, in ln sateliti + un lc
N3 – pt alte localizari tumorale exista ca orientare afectarea ln inghinare regionale – la
cancer mamar nu exista N3
M – metastaze la distanta, altele decat in lc
Mx – s-a renuntat
M0 – nu exista metastaze
M1 – o metastaza

G 1-4 – grading celule canceroase

G 1-2 – grad scazut de malignitate
G 3-4 – grad inalt daca sunt slab diferentiate sau nediferentiate

TNMs – markeri tumorali serologici

1-3 in functie de nivelul markerilor tumorali exprimati serologic
Nu toate tipurile de tumori dau imunitate si raspund prin markeri tumorali, de ex la cancerul
de prostata la barbat – pana la 45 ani TNMs 1-2, dupa 60 de ani TNMs 4
L – 0 sau 1 = invadarea vaselor limfatice din jurul tumorii primare
0 – nu exista; 1 – sunt invadate vasele limf
N- 0, 1 sau 2 = invadarea venelor
0 – nu exista; 1 – microscopic; 2 – macroscopic
Modificari de prefix
p TNM sau c TNM – post TNM
y TNM - clasificarea tumorilor respiratorii dupa chimioterapie
r TNM – stadializarea unei tumori recurente
u TNM – stadializare decelata prin ultrasonografie: CT, RMN
a TNM – aparut la autopsie
Utilizari si scopuri ale TNM:
- ajuta personalul medical sa vb aceeasi limba, standard global al bolii in scopul usurarii
unui plan de tratament comun
- ofera o prognoza/verdict
- precizarea si evaluarea rezultatului tratamentului
- adresarea specialistilor oncologi universal valabila
- a suferit modificari – 7 editii, prima in 77-78, ultima 2009-2010 valabila si azi

Curs 7 – Bolile chirurgicale ale sistemului osteoarticular

CONTUZIILE
In functie de intensitate sunt: gradul I, II, III IV. Sunt actiunea agentului traumatic asupra
osului, produse de accidente, loviri, alunecari, etc. si pot fi:
- superficiale – piele, tesut conj, tesut subcutanat, muschi
- profunde – ajung la os, periost -> congestie, durere, schiopatura, uneori hemoragie
pe tot nivelul contuziei
Cand ajung la nivel osos determina periostita si hemoragie subperiostala. Hemoragia trebuie
combatuta in primele zile pt ca poate duce la modificari osoase.
Reparatia osoasa in urma hemoragiei se face astfel: se retrage HEM, ramane fibrina, se
depun saruri de Mg si altele. In urma contuziei, proliferare osoasa mai mare decat contuzia –
compresiune pe tesuturile din jur = durere. Schiopatura e un simptom, nu o boala!
Rarefiere osoasa in primele 15 zile de la producere traumatismului -> duce la exostoze. La cal
exista exostoze localizate:
- scoica = insertia extensorului digital comun pe eminenta piramidala a falangei a treia
- spavan = insertia medie distala a fibularului 3 – aparatul pasiv – pe marele cuneiform
si metatarsul rudimentar 2
In urma microhemoragiilor peste care se formeaza os in exces raman exostozele, cu
localizare fixa si denumire precisa sau in contuzii cu localizare diversa – unde e localizata
contuzia. Semne clinice ale contuziilor: edem, temperatura locala crescuta, durere,
schiopatura.
Contuzia profunda e cauza fracturilor. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si
anamnezei. Prognosticul e in functie de intensitate:
- favorabil: contuzii usoare
- moderat sau rezervat in contuzii profunde
- foarte grav in contuzii violente care duc la fracturi
Tratament:
- repaus
- crioterapie – nu se face concomitent cu antiflogistice
- medicatie antiflogistica locala – alcool camforat sau mentolat (congestie)
- badijonari cu solutie
- vezicatie – activeaza puternic circulatia la 10-15 zile dupa
FRACTURILE
Sunt contuzii de gradul III-IV, plagi osoase adica intreruperea traumatica partiala sau totala a
unui os.
Etiologie multipla: traumatisme: accidente rutiere sau casnice, caderi in gol, etc.
Exista cauze:
- determinante (traumatisme)
- favorizante (afectiuni osoase – osteosarcom, periostita, caria osoasa)
- interne (rahitism, demineralizare, contractura musculara supralimitata?)
- externe (traumatisme)
Dupa frecventa pot fi intalnite latoate speciile de animale. Cel mai des intalnite: la nivelul
oaselor lungi pentru ca sunt mai vulnerabile. Oasele scurte sunt mai rezistenta, au maduva
mai mica, osul este spongios. Cele lungi au peretele mai rezistent, insa maduva e inclusa intr-
un canal medular cu putine travei osoase rezistente.
Clasificarea fracturilor:
1. modul de producere
- complete – intereseaza intregul os
- incomplete – intereseaza partial osul

2. clinic
- inchise – focarul de fractura fara continuitate cu exteriorul, pielea este intacta
- deschise – oasele comunica cu exteriorul, sunt brese care se infecteaza repede si
reprezinta urgente; fracturile inchise nu reprezinta urgente si se intervine chirurgical
dupa 3-5 zile de la fractura, trebuie oprita intai hemoragia
 3. locul de actiune al agentului traumatic
- directe
- indirecte – la distanta fata de locul de actiune al agentului traumatic
FRACTURI INCOMPLETE
Fisura = continuitate la nivelul osului, compacta osoasa se opreste in grosimea osului si nu
trece de marginea lui
Fractura in lemn verde = ca o creanga subtire elastica care nu se rupe; se desprind niste fasii,
partea concava din interior este intacta; se preteaza la tratament conservator, apare la
animalele tinere
Fractura prin infundare = la oasele late unde exista 2 compacte oasoase – interna si externa
si intre ele exista travei
1. Fisura
Este o fractura partiala care nu intereseaza intregul os. Simptomele sunt: tumefiere calda,
durere, edem, schiopatura de gradul IV.
Se face testul schiopturii, se tine animalul pe cele 2 membre MA sau MP si vezi daca face
sprijin pe cel lovit, daca face sprijin fortat este contuzie, daca nu face deloc este fisura.
Nu apare crepitatie osoasa, nu exista modificari la nivelul razelor osoase – raman in pozitie
anatomica, prognosticul e rezervat pt ca daca nu se intervine la timp, devine fractura
completa.
Tratament: repaus, antiinflamator si pt tesuturile moi. Nu se face analgezie, pentru a ajuta
animalul sa se fereasca in mod natural de miscari bruste.
2. Fractura in lemn verde
Este mai complicata decat fisura, se formeaza pe partea convexa a osului si are aceleasi
simptome, doar ca deformeaza liniile anatomice normale. Durerea se simte mai tare,
prognosticul e rezervat iar diagnosticul de certitudine se pune prin Rx, ca la toate fracturile.
Tratament:
- conservator – bandaj inamovibil, fara miscare in focar, care sa cuprinda cel putin o
articulatie distala si una proximala
- chirurgical – brosa sau tija centromedulara

3. Fractura prin infundare

Una din compacte se rupe si intra in corpul spongios al osului – simptome: durere,
deformare regionala, hemoragie.
Deplasare minora – tratament conservator, majora – dereglari circulatorii si inflamatorii ->
pronostic rezervat, se face tratament chirurgical prin trepanatie sau aplicarea unui foraj cu
burghiul la marginea fracturii si cu un carlig se aduce bucata la nivelul osului normal.
Nu apare crepitatie osoasa intotdeauna. Crepitatia e specifica fracturilor complete.
FRACTURI COMPLETE
Solutii de continuitate la nivelul osului care il intereseaza pe toata suprafata acestuia. Se
clasifica dupa:
1. nr liniilor de fractura
- o linie si 2 suprafete – simpla/unica = linie de fractura cu 2 capete
- 2 linii – dubla = 2 linii de fratura si 3 capete osoase
- 3 linii – tripla = 3 linii de fractura si 4-5-6 capete osoase = cominutive
2. directia liniei fracturii
- transversale – perpendiculara pe os
- oblice
- longitudinale – paralela pe os : in cioc de clarinet, in varf de penita sau in colturi de
90-180 grade
3. sediu
- diafizare
- epifizare
- intraarticulare
4. pozitia noua pe care o imbraca osul
- fara deplasare – capetele osoase rezultate in continuitate
- cu deplasare – laterala, unghiulara, rotatie, departare, suprapunere
Cele mai greu tratabile snt cele unghiulare cu deplasare cu suprapnere sau rotatie sau cele
oblice sau cand capetele osoase sunt acoperite de musculatura putina, pentru ca muschiul
nu mai produce o contractie musculara exagerata a tendonului.

Curs 8 – Fracturi (continuare)

La fracturile complete, comunicarea cu exteriorul se poate face:

- din exterior – agentul traumatic patrunde la nivelul pielii
- din interior – capetele osoase patrund prin piele
Comunicarea poate fi primara sau tardiva, atunci cand animalul se misca, alearga si cele
doua fragmente osoase se deplaseaza pana iau contact cu exteriorul.
Fracturile inchise nu sunt urgente operatorii, in schimb cele deschise sunt urgente pentru ca
pot aparea: hemoragii, infectii, mobilitate exagerata a fragmentelor osoase.
Simptomatologia la cele deschise este aceeasi ca la restul fracturilor, plus ca apare plaga
cutanata.
Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, plus examen radiologic la fracturile deschise,
pentru a se vedea eventualele eschile si fisuri longitudinale.
Prognosticul este rezervat sau grav, grav atunci cand: apare pericolul de infectie,
osteomielita, calus exuberant sau rupturi de nervi si de oase.
Prognosticul in functie de talia animalului: animale mari – f grav, la cal un os rupt inseamna
ca e compromis in totalitate, favorabil sau rezervat la animalele mici. Fracturile
neremediabile sunt cele de coloana vertebrala pentru ca afecteaza iremediabil maduva
osoasa.
Tratamentul consta in aplicarea unui bandaj inamovibil cu fereastra – solutie de continuitate
a pielii.

CALUSUL
Calusarea reprezinta reparatia osoasa. Este intalnit in toate tipurile de solutii de continuitate
ale osului.
Dezideratul in reparatia osoasa: calus cat mai mic si bine organizat pentru o imobilizare
perfecta a focarului de fractura. In timpul reparatiei osoase nu se admite la animale
supliment de calciu, pentru ca se face un calus prea mare.
Stadii de formare a calusului:
1. hemoragie post traumatism
- cand hemoragia se opreste, se formeaza hematomul, fie lanivelul tesuturilor moi (nu
e dorit), fie intre capetele focarului de fractura (aici e binevenit)
- in timpul unei fracturi ale coloanei vertebrale sau care vine in contact cu maduva
rosie hematoformatoare, aceasta se transforma in tesut grasos
2. rarefierea capetelor osoase
- odata cu formarea hematomului incepe si rarefierea osoasa care chiar daca nu se
vede macroscopic, e vizibila la radiografie
3. formarea osului primar
- formarea hematomului tine in jur de 7-14 zile, dupa aceea se deschide, e retrage
hemul, ramane fibrina – calus fibrinos
- daca de deschide hematomul mai devreme, apare hemoragia
4. sudarea fragmentelor osoase = formarea calusului definitiv
- clasificarea calusului definitiv: la animalele tinere, se formeaza intre 6 sapt si 3 luni, la
3 luni se considera incheiat
- la serclaj nu se producere rarefiere osoasa pentru ca se acopera cu periost; la
placute, suruburi, se produce rarefierea osoasa si de asta trebuie scoase implanturile
dupa formarea calusului definitiv, nu lasate in os
Nomenclatura actuala de formare a calusului se refera la stadiul histochimic:
a. calus fibrino-proteic: corespunde cu hemoragia; hematom – dispare hem, ramane
fibrina, se organizeaza si devine fibrozanta, orientata ca fibre in lungimea osului;
dupa 6-10 zile se inlocuieste cu calus fibro-conjunctiv
b. calus conjunctiv: testut conjunctiv
 c. calus osos primar: este moale, pentru a deveni un calus fiziologic are nevoie ca in
interiorul lui sa nu existe mobilitate; exista osteoclasete care depun calciu si
osteoblaste care rarefiaza osul; se formeaza in 6 saptamani
d. calus osos definitiv (2-3 luni)
Diferenta intre cel primar si definitiv este ca in cel primar, osul este mai fragil, mai putin
impregnat cu calciu, mai voluminos, dar tesutul Haversian e deja conturat. Fortele mecanice
ale miscarii determina modelarea calusului si nu depaseste grosimea osului initial, iar
circulatia haversiana este reluata ad integrum.
Calusul definitiv e mai mic si mai rezistent. Doar tesutul osos si ficatul se repara ad integrum.
In etapa de calus primar, pH-ul este de 5-7 apoi tinde catre 8 in etapa de calus definitiv.
Factori care intervin in formarea calusului:
- hipofiza
- tiroida
- paratiroidele: cele mai stabile glande dpdv endocrin, comanda reparatia osoasa
- timusul
- vitaminele: A, B1, C, D, PP
Vitamina A stimuleaza formarea capilarelor de la nivelul calusului -> stimuleaza
reimplantarea in nivel haversian a sistemului circulator.
Vitamina B1 e responsabila de enzimele osificarii.
Vitamina PP accelereaza consolidarea formatiunilor osoase.
Vitamina D e responsabila de absorbtia calciului de la nivel intestinal si fixarea lui in oase,
darpentru a-si desfasuramecanismul are nevoie de vitamina C in cantitati infime. Vitamina C
e catalizator in metabolismul calciului.
Vitamina C este o provitamina D aflata in blana animalelor si in prezenta razelor ultraviolete
transforma provitamina D in vitamina D – iau vitamina din blana prin lins.
Vitamina C transforma cocalciferaza in calciferaza – transporta ionul de calciu din intestin in
torentul sanguin. Concentratia serica de calciu determina mictiunea – daca se administreaza
calciu intravenos se va elimina prin urina, in schimb daca se administreaza oral semobilizeaza
in intestin si de acolo in sange.
Se face diagnostic diferential intre osteosarcom si fractura prin Rx – osteosarcomul osteolitic
determina fracturi spontane.
Complicatii:
1. locale: hematom, hemoragie, ruptura de vase sau nervi, compresie medulara
2. generale: soc traumatic, tromboflebita, embolie, hemoragie masiva eventual interna,
infectii (imediate in fractura deschisa, tardiva daca maduva e compromisa pot aparea
focare de infectie cantonate la nivelul maduvei sau postoperatorie)
Tratament: medicamentele cu masa moleculara mai mica intra mai bine in os: peniciline,
cefalosporine
Calusul este de 3 tipuri:
1. exuberant – mai mare ca dimensiuni decat osul initial, poate fi si calus cu sechestru –
pt consolidare calusul se mareste dar ramane un gol in interior unde se pot aduna
secretii si se infecteaza
2. fibros – cand osificarea nu e complete si exista mobilitate in focarul de fractura; se
depune calciu in os la nivelul fracturii dar nu se finalizeaza si ramane focarul mobil; se
poate intalni si daca in focar se interpune tesut moale (fascii, muschi)
3. compresiv – mai mare decat cel normal, compreseaza pe filete nervoase, vase,
musculatura, apare cand nu se scot placutele metalice