II

N. IORGA
40,

CE ESTE
SUD-ESTUL EUROPEAN
CONFERINTA TINUTA
PENTRU INSTITUTUL SUD-EST EUROPEAN

( ACA E 14-1 f
\telta
".:4101
POPCILAP

BLICURESTI
1940

.,
 N. IORGA

. , . = . .11." 11141.
BiBLIOTZCA t :CATARA
.

Er47.JET7 iKaA

/Yir
. .

cc a ......
InveCia

CE ESTE
SUD-ESTUL EUROPEAN
CONFERINTA TINUTA
PENTRU INSTITUTUL SUD-EST EUROPEAN

4.

{6WILIO-rsz6N, -".4N4N

Vet r
1,C.7, CA

BLICURESTI
1940
 10121173-,
Atletrelb

N.*
Innuatlo
+

Ce este Sud-Estul european

Conferinta tinuta pentru Institutul Sud-Est european

Doamnelor i Domnilor, trebuie sa ma scusez intAiu

pentru anuntarea acestei conferinte. Nu era in intentia
s'o fac, insa Institutul pentru cercetarea Sud-Estului Euro.-
pei a cerut-o, i, cum .datoria unui director este aceia de
a se supune Institutului pe care 11 conduce, a trebuit
s'o fac.
Si mai este si un alt motiv. Inteadevar la noi de o
bucata de vreme se tin foarte multe conferinte, si cred
ca eu insumi am cazut intre cei d'intaiu In pacatul acesta,
dar aceasta cere o explicatie. Nu este vorba numai de a
lámuri anumite chestiuni care se inteleg gresit cand se
pun, fiindca e o caracteristica a momentului de rata ca
nu se mai lämuresc chestiunile in felul cum sant puse,
ci se lucreaza asupra unor chestiuni care nici n'au lost
puse in discutie i se resolva cu un curaj care de multe
tori este admirabil, dar este vorba si de altceva. Chiar
daca aceste conferinte n'ar avea niciun fel de rost,
atunci cand servesc anumite interese, de sigur ea au rost,
dar nu este casul cu conferinta mea, ele au un avan-
tagiu, care corespunde cu acela pe care 1-au avut alte
conferinte pe care le-am tinut, acum un sfert de veaci,
la Iasi, Adera, pe o vreme cand foarte multa lume se
sperie, este datoria noastra sa aratarn ca nu ne sperient
de nimic, i, asa fiind, noi urmarim.viata noastra obisnuitä,
cu aceleasi preocupatii, aceleasi manifestatii, gata de a
primi ceia ce se va intam4a, dar fall a ne rasa impre-
-sionati de o anumita atmosfera care, oricare ar fi, nu
4 N. lorga

Intrece nici vechile noastre suferinte, nici reservele noastre

de energie, pe care le tineni tocmai pentru un astfel de
timp. Aceasta este scusa in ce priveste conferinta.
Acum ramane sA explic sensul insusi al subiectului
anuntat. Eu vreau sà vorbesc despre ce este, si nu numai
supt un singur raport, ci supt toate raporturile, Sud-Estul
european. Am oarecare drept a vä vorbi de dansul, i iatA
de unde pleaca acest drept. Pe vremuri, s'a intemeiat,
un Institut, aCela in numele caruia:vorbesc, un Institut
al Sud--Estului eUropean. Vremurile nu erau cele mai
fayorabile, dar.imi permit a crede CA oamenii erau mult
Mai cuminti decal acum: Si iatá unde se vede stiperfOriL
tatea timpului .cand s'a intemeiat Institutul Sud-Est euro
pean inainte de Marele Razboiu. In timpurile noastre, dup.á
Ce se Made -un tratat de pace, oamenii se atacA si se
ProVoaca dea doua zi.; sant exemple recente: until de-
clara ca a primit ce n'a vrut sa primeasca, .iar altut
declara ca aceia be a cApatat este .nirnic' pe langa ce are
de gaud sA capete. Dar Iticruri de atestea nu se pome-
niau atunci: atunci se intampla cá Statele se bateau intre
dansele i, de a doua zi, eibitau mijlocul pentru a putea
col abora. --

Cand s'a interneiat Institutul Sud-Est european, fiind eu

foarte tandr, si nu aveani nicio situatie oficiala; oamenii
-Lard situatie oficiala sant mult mai indrazneti 'dear altit.
iar oamenii can au o situatie ofiiàlä, dar n'o :manta,
aceia Ii intrec Pe toti , am trimes' telegrame catre toti:
sefii de Slat din Sud-Estul Europci, i nu m'am mirat cä
mi-au raspuns, precnm ma mir acum. Mi-au raspuns
Ttiarte frumos,' i telegramele acestea au fost tiparite
in Buletinul" nostru, care a _lost inlocuit prin Revista"
care' acum este veche i destUl de cunoscuta. Pe atunci
terrninul acesta nu era curent, i prin urmare am oare-
care merit ca el s'a raspandit destul de mult. -
Voiu spune, chiar de acum, de ce am ales acest lermin.
Era ca o opositie fata de Estul Euro*i.. In Estul (sure-
pean este massa aceia mare a poporului rusesc, aleatuit
din elenientele fOarte variate care s'au topit -In el. Rusii
 te este Stici-gshil euiopeln

Mari; cari n'att ninlie a face cu Sud-Estul european decal.

(lack O doresci i lumea ruseasca mica, de Ruteni, cari
acestia au a face ett Sud-Estul european, de si se gasesc
putintel mai sus. Lumea aceasta ruseasca este inainte
de loge ettrasiatick, definitie data de Mu ltä vreme de
cugetatori rusii chiar i inainte de SoViele.
Dar intre Rusi i Intre Poloni am stabilit, candva, o
legatura, care nu vine din prietenia hare cele dock fbr-
math de Stat, ci din causa spatiului in care evolueask
cele doua popoare. In regiunea aceasta de stepà sant
clout% forme slave, din care una este purl: forma polonrt,
si cealaltk nu este pull, i aceasta inseainnk Rusii de
la Rksárit. Acestia reptesintà o traditie in legaturk cu
Bizantul, pe cand la Poloni este una in legatura cu Occi-
dentul. De o parte este ortodoxia, de .partea cealaltal
.este catolicismul; de o parte influentele unui Rasarit care
merge plank. la Marea Extremului Orient, de alta este o
viata culturalk care merge paint In Franta si se inspirk de
atatea ori din Italia, ca si din aceasta Franta, dar Rusii
n'au imprumutat ceva de la Apus decal In vremea Ecate-
rinei a II-a, clack se inlatura oarecare infiltratii de slit
in arhitectura prin secolul al XVI-lea, ca in Palatul de
Granit" din Moscova. Este deci un duel intre doua feluri
de a intelege resolvarea politick a spatiului care merge
dincolo de Urali si se intinde in Asia.
Dincoace, in regiunea assa-nurnita, balcanica,
vedea Inca odata de ce nu pot accepta acest termen
A

sant alte conflicte, se urmaresc alte tinte i alt viitor se

deschide, until in alt I legatura cu all Orient. Si, de cate
,
i .yeti

ori auzim vorbindu-se de Orientul european de aici,

despre noi s'a zis ck santem la portile Orientului"
nu este asa de jignitor cum s'a crezut pe vremuri.
Este adevarat c terminul acesta de Sud-Est euro-
pean" s'a ráspanctit, dar nu este mai putin adevarat Ca
i se opune alt termen: acela de balcanic". Ideia popoa-
relor balcanice" ea o unitale este cu .totul gresita. Si
aceasta din mai multe motive. Un molly ,este cel geogra-
lie, un altul motivul istoric si un al treilea motivul de
civilisalie. Iini voiu permite sit twat motivele acestea,
tit
 1. loria

In ce priveste initial molly, eu cred c Iugoslavia nu.

este o tara balcanica i cà Grecia nu este si nu poate Ii
o .tara balcanica.
Pentru cA Grecii sant inainte de toate un Ipopor de tarm
al Marii. Au renuntat printeo conventie care i acum este
inexplicabila pentru mine, dar nu este criticabila, in mo-
mentul de fata, din causa legaturilor noastre internatio-
nale, la presenta lor in Asia Mica, Tara intentia i putinta
de a se mai intoarce acOlci, au renuntat lä anurnite In Stile
legate de Imperiul Otornan, dar in toate timpurile ei au
fost popor de coasta Ca li s'a adaus tin hinterland in
Tesalia, in Epir, in anumite regiuni macedonene, da, dar
aceasta formeaza un balast, nu in sensul ram al cuvantului,
ei in sensul greutatii care este necesara ca sä aibä corabia
uri anumit echilibru. Evident ea' Grecul se uità in toate
partile unde vede Marea, care Mare 11 duce oriunde, cad
natia i astazi, ca si in antichitate, e o nape de colonii.
Cele mai frumoase doua gazete grecesti se tiparesc: una
In State le-Unite, admirabil ilustrata, i cealaltà, care mi-a
venit acum in urma, probabil trimeasa de fostul preot
al comunitatii grecesti de aici, in Australia. Si negustorii
cei mai instariti de la Adis-Abeba, inainte de a .veni Ita-
lienii, erau Grecii. Ce are a face Bulgarul, margenit la
tara lui, cu Grecul care iradiaza. in toate partile ?
lar intre Sarbi, intre Croati i intre Sloveni este o lega-
tura asa de stransa. Totdeauna rasa s'a uitat in partea
occidentala Noi vedem pe Sarbii de la Belgrad, dar uitam
pe Sarbii din Dalmatia. In afara de aceasta, dard noi am
prima -influenta occidentala prin corabiile italiene, mai
tarziu, si nu direct, prin Poloni, mai putin prin Ardeal,
asa Meat a trebuit sa vinä secolul al XVIII-lea pentru ca
Apusul sa patrunda la noi ca element indemnator catre
o civilisatie mai 'Malta in forma francesä, Sarbii au avut
aceasta influenta, din fundul chiar al evului mediu, prin
Ragusa-Dubrovnic; i o adevarata istorie iugoslava ar tre-
bui sa cuprinda o buna parte din viata nationala a nea-
mului intro zidurile frumoase ale Ragusei. Poetii italieni,
straini de noi atata vreme, and trebuiau sa ni fie atat
Ue aproape, au intrat in sufletul poporului sarbesc pe .
 Ce este Sud-Estul european -7

aceastä cale. Deosebire de alfabet, de confesiune, ce au

a face pe langá schimburile de culturd ?
" Ba, mai mutt decal: atata: nici Albania nu este o lard
balcanica, fiindca e legata de Muntii Pindului i indrep-
lath dare Vest.
De fapt, deci, in asa-numitul Balcan" sant doua. lumi
total deosebite, fiindca, latocmai ca in Spania i Portu-
galia, o tara nu este a locului uncle sta, ci a tintei la care
se uita. Precum Suedia se uitá 'cdtre Marea Baffled i, astfel,
e deosebita de Norvegia, care se uita. catre Ocean si catre
Anglia, precum Spania, care se uitä la Marea Mediterana,
e deosebita de Portugalia, care se uitä la Oceanul Atlantic
si Se and supt o irifluenta care vine din Anglia, tot asa
eine sta la dreapta catenei care pleaca, spre Sud, din
Alpi se uita. catre Marea NeagrA i Arhipelag, iar cine
sta de partea cealaltä se uitä la Marea Adriatica §i are
mull mai multe legaturi cu Italia, pe and legaturile cu
Marea Neagra i cu Arhipelagul ii sant total indiferente.
Prin urmare, nu e balcanica" in totalitate decal Bul-
garia, de si ea insási n'a tinut sa fie balcanica, idealul ei
fiind sä ajungd. la Arhipelag, la Marea NeagrA, dar Si
la Marea Adriatica. De fapt, nimeni n'a tinut sd rärnand
balcanic in aceastä märgenire balcanica, fiindca ea este
un loc inchis, care nu duce la drurnurile cele mari ale
lumii.
In ce ne priveste pe noi, noi avem o tripld legatura
cu Balcanii. Una geograficd, prin ceia ce se gdseste ca
munte supt apele Dundrii, la Portile-deTier. A doua lega-
turd sta in faptul ca elementul nostru national este asezat
pana in Arhipelag si, cu unele prelungiri de odinioard,
si in Asia Mica, precum se intinde la Nord pand in dosul
Cracoviei, unde Goralii de odinioar6 nu erau deck vechi
pastori cari si-au p4strat i pan'd acum arta populard
de acelasi caracter ca la noi. A treia legaurd este Scitia
Minora, care a devenit Dobrogea.
Aceasta este legatura noastrá cu Balcanii. Dar noi,
fiind carpatici, nu putem fi balcanici. Nimeni dintre cei
cari ne numesc Balcanici", nu se gandesc sá ni iea
Carpatii. Ce-ar fi sd se nurneascd popor al Alpilor" Ger,
8 N. alga

manii de catre Elba ? Este adevarat ca termcnul s'a ras-

pandit, i s'a tinut asa lt la termenul acesta, incat
nu este vorba numai de tan i popoare balcanice, ci de
o natiune balcanica pe care geografi i istorici italieni o
numesc Balcania.
In afara de aceasta, daca un popor este dominat de
viitorul care se deschide inaintea lui, de ante de uscat
sau de apii .pe care le poseda, in acelasi limp el nu se
poate desface niciodala de traditie, care trebuie cantata
si in timpul eel mai Indepartat. Sá Incercam a fixa lucrul
acesta in ce ne priveste pe noi.
De unde venim si de uncle vin ceilatti ? De uncle recu-
noastem noi ch venim, si este adevarat, i de unde
10 inchipuie ei ca au venit, 0, in mare parte, nu este
adevArat ? Noi venim, 'de sigur, peste ceia ce au facut
Romanii la noi, si este incontestabil, de si inteles altfel
decal in vechile forme, exagerate si romantice, care au
facut ideia asa de ridicolä, incat nu ni se mai recunoaste
nici partea cea adevAratA pe care daca am fi exprimat-9
de la inceput cum trebuia, ni-ar fi recunoscut-o loath
lumea, din vechea lume traco-ilirich. In cartea mea
de Istorie a Romanilor am incercat sa arAt un lucru: ca
importanta poporului nostru, in forma lui cea mai veche,
de unde a pornit sintesa noastra, sta in laceia.ea In luntea
dacica, mai ales, nu si in lumea tracica de pe Duane.
mergAnd i liana la Vistula, In lupta cu acei Boil de origine
celtica, al caror nume s'a pastrat in Boemia, i intre
Boerebista, cu directia la Dionysopole, i Decebal este o
deosebire de orizont s'au intalnit trei elemente: ele-
mentul track, de munch' agricola, dar si de transhu-
manta pastoralà, apfai elementul, razboinic si de forma-
tiune de Stat, care este cel iliric, cu cetatile asezate sus,
iar, pe langa aceasta, si penetratia celtica in regiunile
Dunarii, care a mers pana la varsarea Nistrului, cu Sin-
gidunum de la Belgrad i cu Noviodunum (Noyon fran-
ces) de la Isaccea. Ieim, astfel, dinteo sintesa foarte
veche. Arta popiulara, musica, superstitlite, tot ce este
pagilla in niol, core este tot 0§4 do pretios ca §i parted
 Ce este Sud Eatul european '9

cresting., toate asezamintele noaStre fund amentale vin de

acolo, acoperite, colorate de Roma, dar vin de acolo.
Daca Balcanicii" ceilalti sant ceia ce spun ca sant,
atunci n'au a, face cu noi. Numai cat ei nu sant ceia ce
cred ca sant. Bulgarii se presinta ca un popor venit din
stepa rasariteana, din Bulgaria Mare, cu o anumità tra-
ditie culturala care se pune in legatura cu Asia (Cava-
lerul de la MOdaura"). Dar nu orice cercetator poate sa"
creada aceasta. Cad grupul de navalitori a fost foarte
mic, i, de fapt, populatia de aici este o veche populatie
traca, peste care s'a intins 'o influenta romana, apoi peste
influenta romana au venit Slavii, i peste toate acestea s'a
asternut forma bulgara. NiciodatA etnografia nu va arata
existenta unei rase bulgare uniforme, in provinciile bul-
gare. Cvijiê, vestitul geogeaf de la Belgrad, n'avea drep-
tate cand, influentat de conflictul intre Sarbii sai i Bul-
gari, arata fotografii in care toti oamenii frumosi eran
Sarbi, iar cei uriti Bulgari, si mi-am permis sa-i observ
ca nu sant cu totul convins in privinta aceasta.
Astfel i Bulgarii pot fi foarte apropiati de noi, in ce
priveste rasa primitivä. Cat despre Sarbi, ei nu sant Slavi
in sensul in care sant Slavi Polonii. Sarbii stau pe locul
vechilor Jun i represinta in mare parte pe Ilirii acestia
desnationalisati. $i, pe langa aceasta, Sarbii ii au vatra
in inima Serbiei de mai tarziu, in regiunea cea mai roma-
nisata din loath Peninsula Baleanied. Romanisata Vara si
in satele care poarta cele mai caracteristice nume romane.
Si, de altminteri, sant figuri saibesti de un Caracter roman
indiscutabil.
In ce priveste pe Greci, nimeni nu mai poate crede in
teoria lui Fallmerayer ea: au disparut Grecii de odini-
oara, ca au venit in loc Albanesi i altii, (land o rasa noua.
Viata greaca de azi nu face deck continua cea infatisata
pe vasele elenice de odinioard: 'aceiasi ospitalitate, aceiasi
viata in aier liber, aceiasi casa de constructie speciald,
iar, in ce prive4te orasele, inainte de -dictatura in care
santem infasurati .eu totii in momentul de .fata, era aeolo o
activitate politica libera, care continua vechea agora, nu-
mai cu un acoperi, de cafenea de-asupra. Altfel, aceiasi

t
10 N. lorga

usurintA de cuvinte, aceiasi generositate sulleteascA, ace-

lasi avant, amiasi capacitate de a trece toate granitile.
Da, este adevarat, insa Grecul din epoca antica, acesta
s'a astbrnut peste un vechiu fond preelenic, pe care-I
arata cea mai mare parte din nomenclatura geografica.
0 intreaga carte a unui German arata de unde vin aceste
nume, i un Roman chiar, d. Vlad Banateanu, a dovedit
ca notiuni fundamentale ale culturii grecesti sant numite
en cuvinte care nu sant de origine elenica. Daca Grecii,
pe de alta parte, au avut o arta naturalista, ea este in-
trerupta la un moment de arta de la Dipylon, care este
Intocmai ca arta noastra geometrica, si, cand s'a reluat
arta naturalista, ea se resimte de o disciplina a liniei care
a venit de la acea perioada Dipylon.
Prin urmare, daca luam trite acestea supt raportul
geografic, nu le putem cuprinde in termenul de bal-
canice", iar, in ce priveste atittea elemente de rasa, ele
se sprijina pe aceiasi basa. -

Se mai adauga Inca un lucru. Vechea viata ilirica a

'lost de centre mici. Ilirul, ca i Albanesul de astazi, care
.se coboara din acela, si cu care noi am avut alt contact
decal contactul local tarziu, prin stramutdri, pe care unii
filologi continua sa-1 admita i acum, a trait in vai th-
chise, isolate, i, intr'o regiune de golfuri 'stramte, de
insule razlete, n'a putut forma un Stat.
Pe cand noi, i cand n'am avut formele de Stat, intr'o
alcatuire populara, am pastrat ideia generatoare a Sta-
tului. De altfel, disparitia Statului nu ucide un popor
nici supt raportul politic; dacA el are instinctul politic,
el se reface imediat, pe cand poate sa aiba cineva Statul
cat de mare, daca lipseste instinctul politic, nu face mare
lucru din Statul pe care-I poseda. Sa nu ne inselam deci
eu numele regelui Genthios, reginei Teuta, regelui Agron:
n'a existat nicio adevarata organisatie ilira. $i, dadi se
iea lista popoarelor ilire, care merg pana in Italia si in
Tirol, e o lista tot asa de lunga ca si a popoarelor trace,
care nu inseamna alta decal ca un popOr mergea .din
vale in vale. .

fir.. I
 6c este SuA-Estui etitopean 11

.In ce priveste pe Greci, cele mai mari amen inttri si

ispite nu i-au putut face st creeze Statul grecesc, care
n'a existat: mergeau la acelasi oracol, oetiau aceiasi lite-
ratura, cand s'a parAsit deosebirea neteda intre dialecte,
dar Statul nu 1-au putut intemeia. El . a venit de aiurea,
de la Monarhia liii Alexandru-cel-Mare, sprijinita pe in-
s* vechile Monarhii alle Orientului, care au trecut §i
la ROmani, cari nici ei nu sant dealt primitorii i repre-
sintantii ideii sacre, care asigurt pacea i creiaza dru-
Murile pentru toate natiile. $i, candva, inteo conferinta
la Paris, .publicath apoi in. Revue des etudes slaves, am
manifestal aceasta parere: ca nu-i este permis niciunui
Stat sa omoare o cale de comert, iar eine o face savar-
seste un mare pacat fata de istorie. Child ai capatat un
teritoriu, trebuie sa te intrebi ce represinta, ce valoare
are si sti-1 pui in functie de umanitate, iar nu sA.-1 iei
.

pentru a distruge tot ce el dadea umanitatii.

Stapanirea aceasta romana a fost continuata prin Bi-
zantini i prin Turcii otomani. Pentru ca Romani, Bizan-
tini, Turci, in fond inseamna acelasi lucru: aceiasi pace,
aceiasi libertate in ce priveste grupurile mici, aceleasi
drumuri create pentru marele comert. Aceasta ne-a cu-
prins pe toti.
Lasand la o parte viata comund, simbiosa romano-
greact, ante-fanariota, fanariota. i post-fanariotA, cand
au ajuns a stapani .Turcii i pe Bulgari, cari nu mai
aveau nicio organisatie bisericeascA, acestia au primit
fart silt pe Grecii pe cari-i intituleaza Fanarioti". Am
tiparit insumi o proclamatie a episcopului de Filipopol,
redactatil in limba slavona. Dar atatia Bulgari an venit
11a noi, pentru o viata mai inalta. De fapt Bulgaria s'a
facut la Bucuresti, la Braila, la Giurgiu, la Craiova, prin e.
Si acum in urma s'a.vorbit de doctorul Berovici sau Veron.
de acolo, din Craiova, care a avut atatea legaturi cu noi,
iar la Mitropolia de la Bucuresti se adapostiau toti de-
rich bulgari, pant la generatia noua cu episcopul Climent.
Ion Bratianu de atatea on l. a intrat in mari difieultati
cu interesele .europene, pentru ca permitea Bulgarilor sa
treadi in bande armate ale revolutiei dineolo de Dunare;

AtigtAtiti
12 k. totta

dupi ce un Alexandra Ghica, loaial in vasalitatea sa fatA

de Turci, un Gheorghe Bibescu opriserd miscarea de la
BrAila.
Toti sefii Mari lor miscari de eliberare balgart s'an
format in mediul acesta al nostru: acesta este adevaral,
s,i generatia cea veche o recunostea. Cand ant fost in
Bulgaria, in limpid Rdzboiului Balcanic, am lost Intani-
pinat la Orhanie cu prietenie de batrani pe cari
Inca, i ei imi multamiau pentru atitudinea mea priete-
neascd in chestia rdzboiului din 1911-2, dar spuneau si
altceva: se declarau ucenici ai vechiului Racovschi,. care
a .stat indelung la noi, inainte de a tipdri la Belgrad zia-
rat. Lebäda Dundrii".
De sigur ea nu ..trebuie' sa presintiim .addpostirea Bul-
garilor ca o pont& träsa asupra urmasilor lor de calm'
noi, ca bineldcatori. Ei aveau dreptul sä vina aici, unde,
pe basa unitatii fundamentale de odinioara, sprijinitit pe
traditii arhaice, erau ...acasa la dAnsii inteun anume sens,
cum au lost toti negustorii, toti bacanii, toti arendasii
balcanici" asezati la noi. Tot. Sud-Estul european for-
meaza, inteun anume sens, aceiasi tara, fiindcá este ace-
lai teritoriu cu aceleasi amintiri, si o lume intreaga
trebuie i acum sä se inspire, in cc priveste cugetarea,
din instinctul inaintasilor.
In c priveste pe Sdrbi; de si cu privire la Banat
a lost o luptà lungá intre dansii i intre Romani, Sarbii
Hind primiti In Monarhia Ungariei i apoi in cea austriaca,
data aceasta cu privilegii deosebite, pe basa unor acte
solemne, asigurandu-li mändstiri cu venituri mari, i ei
au incercat sa intre in Ardeal, ca in casul calugarului
Visarion, pe la 1740, inaintea caruia oamenii .se aruncau
la Omani ea inaintea lui Hristos avem a face numai,
ca via.ä comuna, cu ce (laden, Monarhia austriaca prin
toate mijloacele ei de a castiga, de a stapani i, eventual,
de a si distruge natiile.
In ce priveste pe Greci, pana ieri a fost la noi curentul
acela impotriva lor, venit de la Fanariotii de odinioara,
Cfindva, acum patruzeci de ani, la Ateneu i, de curand,
mute() conferinta la Atena, am exprimat idei in care cred §i.

00.4.10.
 Cc este Sucl-Estul. eutopean 13

:aeum,'dar dare au fost socotite ca .niste:conceptiiiratileite

jignitoare pentru poporul. romanesc. Aratam lama, de
toath evidenta, ca multi Fanarioti erau Romani si cii. acei
cari nu erau Romani cautau sa fie Romani, .pentru, cii
limba de Stat si de -BisericA a fost totdeauna limba roma-
neasca, iar, cand .Grecii, in epoca lor de nationalism,
dupd revolutia de la 1821, au vrut s6 r6maie Greei la
.noi, au trebuit sa mearga acasa, in tara liberä ce-si crea-
sera. Dar un. Nicolae Mavrocordat, care venia dada Grecii
-de pe la 1400 inch i, mai ales, din secolul al X.VI-lea,
se .tinea, ca Domn al Moldovei, nu de Grec i Om :al
-Turcilor, ci de urmas al vechii dinastii, i de aceia a si
-adunat i continuat cronicile noastre in limba tarii. El ,a
lost insurat totdeauna 'en Grece, dar fiul salt, COnstantin,
4 luat pe o Ruset, rdmasg. Romanca 'pang. ia sfarsit. Loan
Mavrocordat, fratele lui Nicolae, a guvernat cu rudele Si
prietenii lui Constantin 'Brancoveanu, asa Meat pe,lp 1720
era la Bucuresti un regim national rothanesc, supt acela
pe care 1-au si ingropat la biserica Sfantul Gheorghe de
aici, supt o lespede cu inscriptie romaneascd. Constantin
Mavrocordat, care a murit in imprejuriri grele Iii iz-
boiul ruso-turc, este ingropat la Mitropolia din Iasi, faril
lespede. Casatoriile cu ale noastre erau cautate, pentru
cA ele aduceau motif. Fanariotii erau deci amakiri de
inpämantenire.
Unii dintre ei au fost oameni .de mare folos, dar el
nu veniau in calitate de Greci. A doua generatie s'a listS-
1iat ca represintanti ai spiritului occidental frances, Ale-
xandru Ipsilanti i atatia altii fiind filosofi" dupa. moda
Apusului, ca i. de altfel, Constantin Mavrocordat, iar unii
dintre Domnii timpului, Callimachii, Racovitestii, erau oa-
meni ai tarii, cari facuSera doar un stagiu la Constanti-
mopol, Cel mai politic", cel mai incirranet politic dintre
damn, Alexandru Ipsilanti, a dorit, inteun moment, sà
se faca un Stat in care mintea sà fie a Grecului, puterea
a Turcului, Turcii 1-au omorit, dar el a fost bun
'Otoman" totdeauna iar panea, fireste, din mantle Ro-
manului.
Dar 0 ei veniau aici ca acasa la dansii, in spatiul
-vital" comun, ca sa zicem asa, i, daca este vorba de acesta.
 7
4 .91
19 ..1> N. Inge

mai bine un spatiu vital" cum era al lor, care intrebuinta

Write noastre pentru a li aduce folos, crtutand sit se
nationaliseze ei i intaririd Statul, 'deck un spatiu vital'
care incepe prin desfiintarea Statului ca sfi ajungA la,
distrugerea natiunii, care este scopul suprem.
Ce avem astAzi ? Drumuri pe care avem datoria sit
le plistrAm i sA le facem accesibile comertului i civili-
satiei mondialeg, amintiri populare, tArAnesti In mare parte,
afarA de Greci, d. Ancel spune foarte bine cA sant
regiuni de taranime in rand& u, acesta fiind carac-
I I-

terul deosebitor fata de altA lume acelasi fel de a

gandi,. studiul limbii ni aratA din ce in ce mai mult
tesatura identicrt a cugetArii noastre, neo-greceasca avand:
altA basil decat greceascA veche, si cu aceiasi evolutie din
vechea greacil precum este evolutia noastrA din vechea
latinA, sentimentalitatea, care, in mare parte, este ace-,
iasi, de o parte si de alta.
Totul ne leaga fart voia noastrA. Numai cat un lucru::
in loc sA incepem de la diplomatic ca sA rtimanem acolor
lucrul cel mare si bun este sit incepem de la ceia ce este .
ca sA ajungem la ceia ce trebuie sA fie.
Nu vreau sit spun mai mult deck atata, dar, incheind,.
voiu observa cä ideile acestea odinioarA au fost primite
cu indiferenta, pe urmA cu un interes foarte superficial,.
iar, de la o bucatà de vreme, cAlduros acceptate in vede-
rea unor anumite scopuri mornentane, Conferinte balca-
nice, cu lume mai potrivitA,*mai nepotrivitA, presedinti de
comitete cari nu stiau bine ce este Romania si vice-versar:
dar se ducean sA facA Uniunea BaleanicA, si tot felul de
ziaristi, cari sant datori sit fie enciclopedisti, dar aceasta
nu InseamnA Ca si sant, si ne-am ales numai cu proto-,
coale, care sant foarte bune, dar dorim s'A le vedem exe-
cutate cu aceiasi eficacitate i sinceritate de toad lumea.
Past, in momentul de fata, cand fiecare cautä un spri-
jin, chiar i cei mai puternici, e bine sr' ni aducem a-
minte de vechile base, asAimAnari i colaboratii, pentru
ca sa nu facem numai aliante de Slat, care nu leagA, cF
legAturi de popoare, care sä poalrt servi Ia interesele-
noastre comune.
OT E 0

ACAIIEWILI
tkft.
-::13t11POPULItt
N.4-
 11

AsezAmttntul tipografic
Datina RornãneascP
VS leandeMonte
(Prahova)

IT

TI

- v..... }- II