ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

CUPRINS

I. INTRODUCERE
1.1. Subiectul referatului
1.2. Scopul lucrării
II. CE ESTE ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ?
III.Ce se știe până la momentul actual despre această problemă?
IV. CAUZELE
V. CONSECINȘELE
VI. SOLUȚII
VII. PRO VS CONTRA
VIII. CONCLUZII
ANEXA
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

1.1. Subiectul referatului

Subiectul referatului meu este ”Încalzirea globală”.

Am ales acest subiect deoarece vreau să scot în evidență problemele care pun în prezent, în
pericol biodiversitatea, fauna și flora și tot ceea ce ține de planeta noastră.

1.2. Scopul lucrării

Scopul lucrării este de a informa publicul cu vedere la problemele existente, pentru a evidenția
cauzele acestei probleme și totodată posibile soluții pentru așa-zisa Încălzire globală.

II. Ce este încălzirea globală?

Încalzirea globală este procesul în care temperatura pământului și temperatura de pe straturile de

atmosferă care sunt aproape pământ, se ridică, ca urmare a creșterii intense a unor gaze care apar
ca urmare a unor activități umane și care sunt numite gaze cu efect de seră.

Încălzirea globală este termenul folosit pentru a descrie o creștere treptată a temperaturii medii a
atmosferei Pământului și a oceanelor sale, o schimbare despre care se spune că schimbă
permanent climatul Pământului.

Temperatura medie a suprafeței terestre crește în mod nefiresc și rapid, amenințând un numar
uluitor de plante și animale și sa aibă un impact de durată asupra civilizației umane.

III. Ce se știe până la momentul actual despre această problemă?

Oamenii de știință au studiat încălzirea globală de mai bine de 100 de ani. Mii de experți au
testat ipoteze, au adunat dovezi, au construit modele, au dezbătut rezultate și și-au revizuit
lucrările celuilalt. Mii de documente sunt scrise în fiecare an, produse de la aproape toate
instituțiile de cercetare universitare și de cercetare de pe Pământ, de la Harvard la NASA și de la
Departamentl Apărării la SUA.

Cercetătorii din domeniu au adunat observașii detaliate despre diverse fenomene meteo și despre
influențele conexe auspra climei. Aceste date indică faptul că climatul Pământului s-a schimbat
în aproape toate perioadele, de la începutul timpului geologic și că influența activităților umane,
cel puțin de la începutul Revoluției industriale, a fost profund țesută în schimbările climatice.
Oamenii de știință au luat măsurători detaliate ale nivelului de dioxid de carbon (CO2) de la
sfârșitul anilor '50. De asemenea, au colectat înregistrări aprofundate ale nivelurilor anterioare de
CO2 din surse precum studiile pe bază de gheață.

Fiecare din ultimii 40 de ani a fost mai cald decât media secolului XX. Cei mai călduroși 12 ani
înregistrați au avut loc din 1998. Cei mai călduroși cinci au fost 2014 - 2018. Am încălzit deja
planeta cu 1oC.

Un raport special produs de IPCC ( Grupul Interguvernamental pivind Schimbările Climatice) în

2018 a clarificat în continuare această estimare, menționând că ființele umane și activitățile
umane au fost responsabile pentru o creștere medie a temperaturii la nivel mondial cuprinsă între
0,8 și 1,2 ° C de încălzire globală încă din perioada preindustrială și cea mai mare parte a
încălzirii observate în a doua jumătate a secolului XX ar putea fi atribuită activităților umane.

IV.CAUZELE

Gazele cu efect de seră apar în mod natural și sunt esențiale pentru supraviețuirea oamenilor și a
milioanelor de alte ființe vii, păstrând o parte din căldura soarelui de a se reflecta în spațiu și de a
face Pământul locuibil. Însă, după mai bine de un secol și jumătate de industrializare, defrișare și
agricultură pe scară largă, cantitățile de gaze cu efect de seră din atmosferă au crescut până la
niveluri record care nu au fost văzute în trei milioane de ani. Pe măsură ce populațiile,
economiile și nivelul de trai cresc, la fel și nivelul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Anumite gaze din atmosferă sunt numite gaze cu efect de seră, în special, dioxidul de carbon,
metanul, oxidul nitru, ozonul troposferic și CFC-urile, deoarece permit radiațiile cu unde scurte
de la soare să treacă prin atmosferă și să încălzească suprafața Pământului. Energia care apoi
radiază de la suprafață, radiațiile cu unde lungi, este prinsă de aceleași gaze cu efect de seră,
încălzind aerul, oceanele și pământul. Acest proces, denumit în mod corespunzător „efectul de
seră”, este modul în care se produce încălzirea globală. Carbonul negru, o particulă mai degrabă
decât un gaz, are, de asemenea, un impact de încălzire foarte mare.

Efectul de seră în sine nu este un lucru rău. De fapt, Pământul nu ar fi devenit niciodată suficient
de cald pentru a susține viața fără ea. Dar la sfârșitul secolului XVIII, apariția combustibililor
fosili a pornit o reacție în lanț. Atunci când cărbunele, petrolul și gazele naturale sunt arse,
acestea eliberează cantități enorme de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon sau CO
2, care este de departe cel mai răspândit.