Sunteți pe pagina 1din 3

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA

MODULUL NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ


ANUL II F
SEMESTRUL I – AN ȘCOLAR 2019-2020

REFERAT

TEMA: VITAMINA D
COLECALCIFEROL (D3)
VITAMINA D
COLECALCIFEROL (D3)
Calciul în corpul uman. Rolul vitaminei D este colorat în portocaliu. Vitamina D este o
grupă de vitamine secosteroide liposolubile, cele două forme relevante fiziologice majore fiind
vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (colecalciferol). Fără un indice, vitamina D se referă
la D2, D3 sau ambele. Vitamina D3 este produsă în pielea vertebratelor după expunerea la lumina
ultravioletă B, din sursele solare sau artificiale și apare în mod natural într-o gamă mică de
alimente. În unele țări, alimentele de bază precum laptele, făina sau margarina sunt artificial
îmbogățite cu vitamina D și este de asemenea disponibilă sub forma de pilule, ca și supliment
alimentar. Sursele de mâncare precum peștele, ouăle sau carnea sunt foarte bogate în vitamina D
și sunt adesea recomandate persoanelor care suferă de deficiență de vitamina D.
Vitamina D este dusă de fluxul sanguin până la ficat unde se transformă în prohormon
de calciu. Circulând prin corp, calcidiolul se poate transforma în calcitriol, o formă biologică
activă a vitaminei D, fie în rinichi, fie de monocitele-macrofage în sistemul imunitar. Când este
sintetizată de o monocită-macrofagă, acționează la nivel local ca și o citozină, apărând
organismul împotriva organismelor microbiene.
Când este sintetizată în rinichi, calcitriolul circulă ca hormon, reglementând printre altele,
concentrația de calciu și fosfat în sânge, promovând mineralizarea sănătoasă, creșterea și
remodelarea osoasă și prevenind tetania hipocalcemică. Insuficiența de vitamina D poate duce la
oase subțiri, fragile sau deformate, în timp ce suficiența previne rahitismul la copii, osteomalacia
la adulți și, împreună cu calciul, ajută la protejarea oamenilor în vârstă care au osteoporoză.
Vitamina D modulează de asemenea funcțiile neuromusculare, reduce inflamațiile și influențează
acțiunea a mai multor gene care reglementează proliferarea, diferențierea și apoptoza celulelor.
Forme:
Nume Compoziția chimică
Vitamina D1 Compusă din ergocalciferol și lumisterol, 1:1
Vitamina D2 ergocalciferol (sintetizat din ergosterol)
Vitamina D3 colecalciferol (din 7-dehidrocolesterol în piele).
Vitamina D4 22-dehidroergocalciferol
Vitamina D5 sitocalciferol (din 7-dehidrositosterol)
Au fost descoperite mai multe forme de vitamina D. Formele majore sunt D2 sau
ergocalciferol și D3 sau colecalciferol. Acestea sunt cunoscute sub numele de calciferol.
Vitamina D2 a fost caracterizată din punct de vedere chimic în 1932. In 1936 structura chimică a
vitaminei D3 a fost stabilită și a rezultat în urma procesului de iradiere a 7-dehidrocolesterolului.
Chimic, diferitele forme ale Vitaminei D sunt secosteroizi, adică steroizi unde un inel este
rupt. Diferența structurală dintre vitamina D2 și D3 este vizibilă în structura moleculară și anume
în lanțul lateral de molecule. Lanțul lateral al vitaminei D2 conține o legătură dublă între atomii
de carbon 22 și 23 și un grup de metil lângă atomul 24.
Evoluția
Fotosinteza vitaminei D a evoluat cu aproximativ 750 milioane de ani în urmă.
Fitoplanctonul cocliofor Emeliani huxlei este un exemplu. Vitamina D a a jucat un rol esențial în
menținerea unui schelet calcificat la vertebrate. Deoarece vitamina D poate fi sintetizată doar
printr-un proces fotochimic, vertebratele care au părăsit prea devreme mediul acvatic au fost
nevoite să caute și șă ingereze hrană bogată în vitamina D pentru a-și satisface cerințele
corporale.
Producția în piele
Straturile epidermale ale pielii.
Vitamina D3 este produsă în piele atunci când 7-dehidrocolesterolul reacționează cu
lumina ultravioletă UVB la lungimi de unde între 270-300 nm, cu sinteza de vârf care apare între
295-297 nm. Aceste lungimi de undă sunt prezente în lumina soarelui atunci când indicele
luminii UV este mai mare decât 3. La această altitudine solară de zi cu zi în timpul anotimpurilor
primăvara și vara, în regiunile temperate și rareori la cercurile arctice, vitamina D3 este produsă
în piele. În funcție de intensitatea razelor UVB și de timpul de expunere, echilibrul din piele se
poate forma și astfel, vitamina D degenerează la fel de repede precum generează.
Pielea constă în două straturi primare: stratul interior numit dermă, compus în mare parte
din țesut conjunctiv, iar epiderma în exterior fiind mai subțire. La rândul ei, epiderma este
compusă din cinci straturi acestea fiind:
Stratul bazal
Stratul spionos
Stratul lucid
Stratul granulos
Stratul cornos
Calcociferolul fotochimic este produs în piele din 7-dehidrocolesterol; 7-
dehidrocolesterolul este produs în cantități relativ mari în pielea vertebratelor, inclusiv a
oamenilor. Șobolanul cârtiță gol pare a fi deficitar de calcociferol, deoarece serul 25-OH este
nedetectabil. Interesant este că acest șobolan este rezistent la îmbătrânire, menținându-și sănătos
sistemul vascular și având durata de viață cea mai lungă dintre toate rozătoarele.
La unele animale, prezența blănii groase împiedică razele UV să atingă pielea. Astfel, la
păsări și la mamiferele cu blană vitamina D este generată din secrețiile uleioase ale pielii
depozitate.
În 1923 s-a stabilit că, atunci când 7-dehidrocolesterolul este iradiat cu lumină, o formă
de grăsime liposolubilă este produsă. Alfred Fabian Hess a arătat că lumina este egală cu
vitamina D. Adolf Windaus a primit Premiul Nobel în Chimie în 1928 datorită muncii sale
privind vitaminele și steroizii. În 1930 a clarificat și mai mult structura chimică a vitaminei D.