Sunteți pe pagina 1din 15

Anestezie - terapie intensivă şi nursing specific

Anestezia este o metodă medicală cu ajutorul căreia se obţine pierderea


temporală a sensibilităţi dureroase, graţie unor reacţii complet reversibile, prin
administrarea unor substanţe chimice sau aplicarea unor agenţi fizici .

Exista mai multe metode de anestezie care se pot folosi în funcţie de felul
intervenţiei chirurgicale si de starea generală a pacientului .

Acestea sunt :

anestezia generală ;

anestezia rahidiană ;

anestezia peridurală ;

anestezia locală .

Anestezia generală : prin aplicarea

acesteia se realizează următoarele :

analgezie - durerea este suportată pentru perioada de timp dorită ;

hipnoză - când pacientul doarme ;

relaxare musculară - musculatura se relaxeaza ;

efect antişoc - oprirea factorilor nocivi, traumatici care pornesc de la organele


pe care se operează, de a ajunge la sistemul nervos şi de a declanşa şoc
traumatic .

Anestezia generală poate fi obţinută pe 4 căi :

pe cale respiratorie (prin inhalatie) ;

pe cale intravenoasă ;

pe cale intramusculară - nu se prea aplică - absorţie grea ;


pe cale intrarectală .

1. se grupează în 2 categorii :

anestezice volative :

eterul dietilic (hipnotic, analgezic) ;

pentranul - relaxant muscular ;

anestezice gazoase :

protoxidul incolor administrează numai asociat cu oxigenul .

2. calea intravenoasă :

- barbiturice si nebarbiturice, amândouă se administrează lent .

Rahianestezia - se realizează prin introducerea unui anestezic intrarahidian,


ceea ce duce la paralizia musculara (temporala, reversibila) şi abolirea
sensibilităţii la nivelul locului la care s-a făcut injecţia şi dedesubtul acesteia .

Se foloseşte ca anestezic, novocaină concentraţie 8%, xilină în concentraţie de


5% sau 2% . Se introduc 1,5-3 ml de substanţă în funcţie de greutatea
bolnavului şi de durata presupuneri intervenţiei chirurgicale .

Se face în poziţie şezând (rar în decubit dorsal) . Bolnavii sunt supravegheaţi în


permanenţă şi perfuzaţi în timpul operaţiei pentru a menţine în limite normale
constantele biologice .

Se va controla foarte des T.A. pulsul, numărul respiraţiilor/ minut, faciesul,


culoarea extremităţilor şi starea generală a pacientului .

Înainte de aplicarea rahianesteziei, bolnavul nu va mânca nimic şi cu 2-3 ore


înainte se administrează o clismă .

Anestezia peridurală - se obţine prin injectarea substanţei anestezice în spaţiu


peridural (deci nu în canalul rahidian ci în afara acestuia) .

Se face cu acelaşi anestezic ca la şi rahianestezie şi se administrează oxigen prin


sondă nazală .
Ea este bine suportată şi de persoanele cu tulburări importante cardiace,
respiratorii şi renale.

Anestezia locală - este metoda prin care se anesteziază numai regiunea pe care
urmează a se efectua operaţia, este foarte bine tolerată şi prezintă risc mic
anestezic .

Se realizează prin :

badijonare - anestezia mucoaselor in O.R.L., oftalmologie - se utilizează cocaină


5-10% ;

instilaţii - cu ajutorul unui pulverizator pe mucoase cu cocaină ;

prin infiltraţie - cea mai folosită .

Se foloseşte novocaină (procaină) 0,5-1 gr % cu testare intradermică înainte de


injectare . Xilina are acţiune mai puternică .

Accidentele anesteziei locale

Au ca manifestări clinice :

respiraţii frecvente şi superficiale ;

tulburări care pot sfârşi cu stop respirator ;

scăderea tensiuni arteriale ;

agitaţie ;

somnolenţă ;

convulsii .

În caz de accident se va administra oxigen, tonicardiace, diazepam, soluţii de


perfuzie, se va face respiraţie artificială, masaj cardiac .

Hidratarea şi mineralizarea organismului, transfuzia - reechilibrarea


hidroelectrolitică, soluţii şi materiale folosite pentru perfuzie .
Tehnica perfuziei : supravegherea bolnavului, prevenirea accidentelor şi
combaterea lor .

ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC , 3

Pregătirea preoperatori şi îngrijirea postoperatorie

Pregatirea preoperatorie :

1) pregatirea fizică şi psihică a pacientului

2) pregatirea generală :

bilanţ clinic ;

bilanţ paraclinic .

3) pregătirea pentru operaţie (îngrijiri preoperatorii)

Scop :

pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale pentru prevenirea


infecţiilor postoperatorii ;

neutralizarea surselor de suprainfectie, care au originea : la nivelul pielii


(incizie), la distanţă (noso-faingian sau vezica urinară) ;

reducerea posibilităţilor de contaminare ale pielii prin utilizarea de antiseptice ;

depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infectii ORL sau urinare


recente, paraziti externi, posibilităţi de alergie .

1) pregătirea fizică şi psihică a pacientului :

În secţia de chirurgie li se asigură confort fizic şi psihic .


Pacienţii internati sunt agitaţi, inhibaţi de teama intervenţiei chirurgicale, de
diagnosticul inprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte, de aceea asistenta
trebuie să înlăture starea de anxietate în care se găseşte pacientul înainte de
oeratie, explicându-i ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de
preanestezie, cum va fi aşezat pe masa de operaţie şi să-l asigure că va fi însoţit
şi ajutat .

Asistenta trebuie să aibe un comportament care să inspire incredere


pacientului .

2) pregatirea generală

a) bilantul clinic :

1. bilanţul clinic general - asistenta are obligaţia :

să observe şi să consemneze aspectul general al pacientului, înălţimea şi


greutate sa (obezitatea şi casexia), vârsta aparentă şi reală, aspectul pielii
(starea de hidratare sau de deshidratare a organismului), ţinuta, faciesul,
mersul, starea psihică ;

să urmărească necesităţile pacientului şi manifestările de dependenţă generate


de nesatisfacere nevoilor ;

să ia cunostinţă de situaţia globală în care se află pacientul, remarcând detaliile


importante, schimbările care apar în evoluţia lui, utile pentru explorarea
preoperatorie ;

să culeagă date de la familia pacientului şi de la pacient cu atenţie şi


minuţiozitate pentru a nu scăpa probleme importante şi pentru a face o
evaluare corecta a lor ;

toate datele privind starea generală a pacientului şi evoluţia bolii acestuia se


noteaza în foaia de observaţtie şi planul de îngrijire pentru a obţine un tablou
clinic exact ;

2. culegerea de date privind antecedentele pacientului :

a. familiale :

- dacă în familie au fost bolnavi cu :


neoplasme ;

diabet ;

hipertensiune arterială ;

cardiopatii ;

tuberculoză ;

b. chirurgicale :

- dacă a mai suferit alte intervenţii ;

- dacă au avut evoluţie bună ;

- dacă au avut obligaţii .

c. patologice :

- se vor nota bolile care au influenţă asupra anesteziei şi intervenţiei ;

- dacă au avut afecţiuni pulmonare şi dacă este fumător ;

- afecţiuni cardiace ;

- diabet, etilism ;

- epilepsie .

3. urmărirea şi măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative :

- se va urmări, măsura şi nota :

tensiunea arterială ;

pulsul ;

respiraţia ;

temperatura ;

diureza ;

scaunul .

4. examenul clinic pe aparate :


Este efectuat de medic prin :

inspecţie ;

palpare ;

percuţie ;

ascultaţie .

b) bilantul paraclinic - completează examenul clinic :

1. examene de rutină - sunt examene de laborator, obligatorii înaintea tuturor


intervenţiilor chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispoziţie pentru
pregătirea şi indiferent de starea generală a pacientului :

- TS, TC ;

- determinarea grupei sanguine ;

- hematocrit ;

- glicemie ;

- uree sanguină .

examene complete :

hemoleucogramă completă ;

VSH ;

ionogramă ;

E.A.B. (echilibru acido-bazic) ;

coagulograma completă ;

probe de disproteinemie ;

proteinemie ;

transaminaze ;

examen de urină ;
electrocardiograma ;

radiografie sau radioscopie pulmonară ;

examene speciale : sunt în funcţie de aparatul sau organul pe care se intervine :

a. exploararea aparatului respiorator :

- radioscopiea sau radiografia pulmonara ;

- bronhografia ;

- tomografia ;

- exploararea funcţiei pulmonare - spirometria ;

- examenul sputei .

b. exploararea aparatului cardiovascular :

- probe de efort ;

- oscilometrie, oscilografie ;

- electrocardiograma, fonocardiograma ;

- examenul fundului de ochi (hipertensive) ;

- examene radiologice :

arteriografie ;

angiocardiografie ;

flebiografie .

explorări izotopice ;

cateterism cardiac ;

recoltare de sange pentru :

colesterol ;

lipemie .

c. explorarea tubului digestiv :


- exmenul radiologic :

cu substanţă de contrast :

esofag baritat ;

tranzit baritat ;

irigografie .

fără substanţă de contrast :

esofagoscopie ;

gastroscopie ;

duodenaloscopie ;

colonoscopie ;

rectoscopie ;

anuscopie .

chimismul gastric ;

tubajul duodenal ;

examenul materiilor fecale ;

examenul cu izotopi radioactivi ;

tomografia .

d. examenul funcţiei hepatice :

- exploararea funcţiei excretoare biliare :

tubaj duodenal ;

recoltări de sânge pentru bilirubină, colesterol .

exploararea funcţiei de coagulare :

coagulograma completă ;

fibrinogen .
exploararea funcţiei metabolice :

electroforeză, dozare de proteine ;

probe de disproitenemie ;

lipide, colesterol ;

glicemie .

- exploararea pancreasului :

scintigrafia ;

arteriografie selectivă pancreatică ;

duodenoscopie ;

tubaj duodenal (testul secreţiei) ;

pancreatografie;

c. exploararea funcţiei renale :

- examenul de urină complet, urocultură, ADDIS ;

- examenul de sânge : uree, acid uric, creatinină, ionogramă, E.A.B. ;

- examene endoscopice :

citoscopie ;

cromocistoscopie .

examene radiologice :

urografie intravenos ;

cistografie ;

pielografie .

- examene izotopice :

scintigrama renală ;

renogramă izotopică .
3) pregătirea pentru operaţie - se face în funcţie de timpul avut la dispozitie şi
de starea generală a pacientului .

timp suficient, pacient independent :

În ziua precedentă :

repaus ;

regim alimentar :

uşor digerabil ;

consum de lichide pentru :

menţinerea tensiuni arteriale ;

dezintoxicare şi mărirea diurezei ;

diminuarea setei postoperatorii ;

diminuarea acidozei postoperatorie .

alte pregătiri pentru investigaţi specifice :

antibioterapie când se anticipează apariţia unei infecţii postoperatorii ;

spălături vaginale repetate cu antiseptice pentru intervenţii ginecologice ;

spălătură gastrică în intervenţii pe stomac .

În seara zilei precedente :

a) pregatirea pielii :

- baia generală, duş, inclusiv spălatul părului (după clismă evacuatoare) ;

- se limpezeste abundent ;

- se şterge foarte bine ;

- se verifică regiunea inghinală, ombilicul, axila, unghiile (scurte, fără lac de


unghi), picioarele, spatiile interdigitale ;

- toaleta bucodentară ;
- toaleta nasului ;

- ras :

cât mai aproape de momentul intervenţiei pentru a evita proliferarea


germenilor la nivelul excoriaţiilor cutanate ;

cât mai larg, în funcţie de zonă ;

cu aparat de ras propriu sau cremă depilatoare ;

badijonaj cu alcool sau alte soluţii antiseptice colorate ;

pansament antiseptic uscat .

pregatirea tubului digestiv :

clismă evacuatoare (cu excepţia intervenţiilor pe rectocolon) nu se dau


purgative şi se face dus dupa clismă ;

alimentaţie lejeră :

supă de legume ;

băuturi dulci .

În ziua intervenţiei :

- pacientul nu mai bea, nu mai manâncă ;

a) în cameră (salon) :

- se mai face eventual, o clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei ;

- se indepărtează bijuteriile ;

- se îndepărtează proteza dentară mobilă (cană cu apă) ;

- se rebadijonează cu antiseptic colorat „regiunea rasă” l

- se îmbracă pacientul cu lenjerie curată în functie de intervenţie ;

- se pregătesc documentele : foaia de observaţie, analize, radiografii, care vor


insoţi pacientul .

b) transportul pacientului în sala de operaţie :


- se face insoţit de asistenta medicală, care are obligaţia să predea pacientul
asistentei de anestezie, împreună cu foaia de observaţie , documentaţia şi alte
observaţii survenite ulterior şi foarte importante pentru intervenţia chirurgicală
;

- se face cu brancard, pat rulant în funcţie de boală şi bolnav ;

- pacientul trebuie să fie aşezat confortabil şi acoperit .

c) în sala de preanestezie :

- se verifică regiunea rasă şi se notează eventualele escoriaţii (eczeme,


intertigo) ;

- se verifică starea de curaţenie : regiunea inghinală, ombilicul, axile, spaţiile


interdigitale, unghiile ;

- se verifică dacaă s-a îndepărtat proteza dentară ;

- se pregătesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice colorate ;

- instalarea sondei urinare (sau după caz se goleşte vezica urinară de către
asistenta de sală, după spălatul chirurgical al mâinilor, îmbrăcatul cu
echipament steril, câmp steril) în zona genito-urinară .

d) în sala de operaţie :

- se execută ultima parte a pregătirii pacientului ;

- se instalează şi fixează pacientul pe masa de operaţie ;

- monitorizarea funcţiile vitale ;

- obţinerea unui abord venos (ac simplu, branulă, cateter) ;

- pregătirea câmpului operator ;

- badijonarea cu alcool pentru degresarea şi curăţirea pielii de antisepticulul


anterior ;

- badijonarea cu tinctură de iod (sau antiseptic colorat) se face începând cu linia


de incizie, de la centru către periferie şi se termină cu zonele septice ;

- aistenta ajută la instalarea câmpului steril împreună cu medicul .


B) timp suficient, pacient dependent :

- este obligatoriu 2 toalete generale la pat, în 24 ore ( cu săpun antiseptic) ;

- în rest este aceeaşi pregătire ca pentru pacientul independent .

C) pregătirea pacientului în urgenţe chirurgicale :

- timpul avut la dispoziţie fiind foarte scurt, pregătirea pacientului se face în


acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a chirurgilor ;

- pregătirea constă în :

spălarea cu apă şi săpun, numai a zonelor cu risc ;

raderea cu atenţie, pentru a nu provoca escoriaţii ;

badijonarea zonei cu un antiseptice colorat ;

eventualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja foarte atent ;

golirea conţinutului gastric, prin spălătură gastrică (dacă este cazul) ;

apoi pregătirea preoperatorie este aceeaşi ca pentru pacientul independent .

Rolul moral al asistentei medicale

- este de a-l liniştii pe pacient şi de a-i da încredere . Aceasta se realizează prin :

modul de a vorbi cu pacientul ;

asigurarea că anestezia şi intervenţia sunt benigne ;

exemplu de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie ;

de a nu face aprecieri personale asupra chirurgului, anestezistului, intervenţiei


şi diagnostivcului .

Concluzii :

rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deţine un rol important în prevenirea


infecţiilor nosocomiale ;
întărirea legăturilor dintre asietnta medicală din secţia de chirurgie, terapie
intensivă şi cele care lucrează în sălile de operaţie şi anestezie este foarte
importantă .