EDITURA VREMEA

IlARION TI U

MI~CAKEA
-
LEGIONAKA
dupa Corneliu Codreanu
REGIM UL ANTONESCU
(ianu.u ie 1 941 ·.11l ~lI st 1944)

:J
-
~
Z
o
-c:.=:
-e
-
....I
Copcrta colcctici: Silvia Colfescu

Redactor: Cristina Ciubotaru

Copyright CO lIarion Tio 2007

 ILARIONTIU

MI~CAREA LEGIONAR.A
DUPA CORNELIU CODREANU
vol. II.
Regimul Antonescu
(ianuarie 1941 - august 1944)

EDITURA VREMEA
BU C U RE~TI
2007
Descrlcrea clr a Bibliolccii Na! iona le a Romantet
TW, ILARION
l\1i,ca rea legionar ii dup ii Corneliu Codrea nu I I1arion Tiu. • Bucurcsti :
Vrcmca, 2007-3 vol.
ISBN 978-973-645-25 1-2
Vol. 2 : Reg imul Anto nesc u (ia nuarie 1941-au gust 1944). - 2007. -
Bibliogr. -ISBN 978-973-645 -266-6

329(498) Legionar
929 ZcleaCcdreanu.C.
 Introdu cere

in decembrie 1937, la ultimele alegeri democratice din

Romania iutcrbclica, Miscarea lcgionara sc dovedisc forta po-
litica insemnatii, castigand 15,58% din sufragii (Iocu l al treilca
dupa PNL si PNTI. Lcgionarii intraserii in .ncgura" dictaturii
regale a lUI Caro l al If-lea cu accasta imagi ne "augusta", iar
opozitia activa fala de rcgimul regal Ie crease un anumit pres-
tigiu privind capacitatea lor de ..Innoire'' a politicii romanesti.
Cu accst .bagaj de imagi ne" , in scprcmbrie 1940, Misca-
rca ajunge forte guvcmamcntala intr-un cxccutiv condus de
prestigiosul militar gen. Ion Antonescu. Acesta nu era foarte
convin s de capacitatea admin istrative a cxtrcmistilor de dreap-
ta, insi'i la insistcntele gennanilor i-a acceptat partencri de gu-
vernare. In ce le cinci lun i de ..coabitarc", genera lul si lcgiona-
rii au dus 0 paguboasa lupta pcnuu putcrc, care s-a incheiat
tragic la 21 ianuarie 1941, cand, in toata tara, au izbucnit via-
lcnte rntrc Armata si extrcrnistii de dreapta. Cu suport german,
Ion Anton escu icse .Jn vingator'' , pomind 0 campanie dura de
neutralizare a fostilor partcncri de guvemarc.
Lucrarea de fata ana lizcaza evofujia Miscarii Icgionare
dupa acest moment, al rupcrii relatiilor gencralului cu legiona-
rii , ~i pana la lovitura de Palat de 1a 23 august 1944, cand Ion
Antoncs cu estc tndepartat de la conduccrea statului.
Intcractiunca dintrc Ion Anton escu $i Miscarca lcgionara
in perioada studiata cste media te rara tndoiala dc pozitia Gcr-
maniei. Nazistii sunr cc i care I-au autorizat pc Ion Antonescu
sa intcrv ina eu Armata asupra .fratilor ideologici" romani , dar
si aceia care i-au scapat pe sefii legionarilor de arestari prin
organi zarea refugiului in Gennania. Insa dupa acest moment,
Reich-ul a plasat Miscarca pe linie moarta , rani a lc pennite le-
5
gionarilor sa sc organizcze c1andcstin contra lui Ion Antonesc u.
Ceca ce dorim sa aratam este ca national-socialistii nu aveau
nici un fel de scrupuIc in politica cxterna, folosindu-i pe lcgio-
nari ca pc 0 vcritabila masa de mancvra in cxereitarca proprii-
lor intcrcsc in zona. Atfit la Bucurcsti, cat ~i Ia Berlin, cxtremistii
de dreapta romani crau lasati sa Intclcaga ca prin atitudin ea din
ianuaric 194 1 "au incheiat conturile" cu Reich -ul, dcoarecc au
pus in pericol mersul razboiului. fusa in relatiilc gennanilor cu
Antoncscu ci nu aveau 0 astfcl de imagine, f i nd pastrati pen-
tru oricc evcntualitatc de sante] asupra maresal ului.
Ccrcctarca cste structurata in patru cap itolc: I. GuvemuI
national-lcg ionar; 2. .Rcbeliunca legionara''; 3. CIandcst ini-
talc; 4. .Exilatii".
Primul cap itol reprezinta 0 anal iza a pcrioadei in care le-
gionari i au participar la guvcmarc. Accen rul cste pus pc discn-
siunilc aparurc intre liderii Misc arii si Ion Antonescu, dar si pc
abuzurile facutc de lcgionari , care au provocat rcacti i ostilc din
partca populatici. Capitolul al doilca studiaza siruatia Mi scarii
dupa lnabusirca revoltci Icgionarilor impotriva generalului An-
tonescu. "Subicctele [inta'' care vor fi abordatc sc leaga de
refugicrca conducerii organizatici in Gcnnania si de proccsele
lcgionarilor acuzati ca au provocat tulburar ilc din ianuarie 1941.
in cel de-al trcilca capi tol vom analiza formele de activitatca
alc legionarilor dupa scoaterea in afara legii. Ccrcctarea va
descrie si siruatia extremist ilor de dreapta condamnati in pro-
ceselc ,,rebeliunii", Insa acccnru l va fi pus pc metode le foIosite
de Icgionari pent ru a mcntine cxisten ta politica a organizatiei.
Ultimul cap itol studiaza situatia cxtremistilo r de drcapra fugiti
peste granita, dupa evcnimcnrelc din ianuarie 1941. La cere rea
lui Ion Anton escu, autoritatile naziste nu Ie-au pcrmi s sa intrc-
tina activitati politico, fixandu-l e domici1iu obligatori u, iar mai
apoi regim de lagar (dupa fuga lui Horia Sima in Ital ia - de-
cembrie 1942).
Lucrarea cstc srructura ta temat ic ~i nu jsi propune 0 ana-
liza exheustiva a activitatii legionari lor in perioada studiata.
6
Tocmai de aceea, uneori se vor rcpcta unelc idei ~i iuformatii,
cu scopul sustinerii argumentatiilor tematice.

Bibliografia temei este relativ saraca ~i de multc ori .afcc-

tata" ideologic. Prima lucrare care tratcaza istoria Miscari i le-
gionare intrc "rebeliune" ~i 23 august 1944 a aparut la Buenos
Aires (Argentina), in anul 1951, sub scmnatura preotului Ste-
fan Palaghita, cu titlul Garda de Fier spre reinvierea Romd-
nieit . Palaghita fusese dclegat de "guvernul national roman"
de la Vicna sa strangi'i documcntatie pentru 0 istorie a Miscarii
lcgionarc. Si-a Inceput munca inca din 1944, lnsa tonullucrarii
sale cste influcntat de prefacerile interne din organizatie panii
la tiparirca cartii. Dupe tnfrangcrea Germanici in razboi si in-
chcicrca activitatii guvemului de la Vicna, Palaghita s-a plasat in
tabara ostila lui Horia Sima. Astfel ca, autorul fixeaza toate acti-
vitatilc negative ale Miscarii in sarcina "Comandantului", care
n-ar avca nimic in eomun eu .adcvarata Lcgiune". Totusi, cartea
poate fi utilizata pr intre randuri, ma i ales in ceea ce privcsre
cronologia rcfugicrii legionarilor in Gcnnania si activitatea lor
acolo: plasarc in domic ilii obliga torii, intcmarea in lagare etc.
in Romania, lntfii a lucrarea despre Miscarea lcgionarii a
fost publicatii in 1971, fiind sensa de doi istorici oficiali ai Par-
tidului Comunist Roman, Mihai Fatu si Ion Spalatelu. Intcntiile
neobiective ale autorilor sunt cvidcnte inca din fonnularea titlu-
lui: Garda de Fier. Organizatie teroristii de tip fascist', Cu
toatc ca cei doi au avut acccs la arhivele Sigurantei. au intrc-
prins putinc cforturi in cdificarea unor preconccpte despre Mis-
carca leglonara. Pentru pcrio ada studiata in lucrarca de fata
s-au sustinut une le stcrcotipuri eonsaerate de rcgim, precum
"slugi'imieia" Miscarii fatii de nazisti si "vanzarea de tara".

I Palagh i~, Stefan, Garda de Fier spre retnvierea Romaniei, Buenos

Aires, Editura autorului, 1951, 384 p.
1 Fatu, Mihai, SpaUlelu, lon, Garda de Fier. Organizatie lerorislii de
lip fascist, Bucuresri, Editura Politica, 1971, 430 p.

7
 Cea mai importanta lucrare scrisa dcspre Mi scarea legio-
nara inaintea caderii "Cortinei de fier" Ii apartine gennanului
Armin Heinen . Ace sta si-a facut in ani i 1980 0 teu de docto-
rat despre Legiune, care a fost tiparita si in Romania in anul
1999 sub titlul Legiunea "Arhanghelul Mibail ", Miscare so-
cialii si organizatie politicii. 0 contributie /a problema fascis-
mului international', Armin He inen a studiat in Romania pen-
tru lucrarca sa, insa in general a avut acce s la presa si fonduri le
arhiv isticc a le Bibliotccii Acadcmici Romano. Arhiv a Siguran-
lei nu i-a fosr pusa la dispozitic, avand totusi posibilitatca sa ia
intcrviuri unor legion ari participanti la evenimente. Perioada
analizata in lucrarea de fata nu a fost atinsa in detaliu, autorul
motivand lipsa de informatic. In general , a dispus de surse
memoria listice, dar ~ i de arhive1e germa ne referitoare la relatia
legionarilor cu ccrcurile Reich-ulu i. Lucrarea sa cxcclcaza prin
metodo logie ~i prin dctasarca de pol itica in analizarea unui
subiect atat de sens ibil.
Perioada tratata in lucrarea ncastra este descrisa in ama-
nunt si de lucraril c memoriali st ice al e unor legionari care
au dctinut conducerea organizatici in anii 1940-1944. Cel e
ma i importa nte apartin " gradc lor Icgionarc" Horia Sima ,
Viorel Trifa si Ion Dumitrcscu-Borsa'. Binclnteles ca ficca re
arc 0 viziunc proprie despre plasa rea personele in is toria
Legiunii, in sa a mintirile sunt unita rc in de scrierea con-
textului general.
Dintrc lucrarilc de specialitate aparutc dupa 1990, cea mai
importanta contributic adusa ccrcctarii tcmci noastrc cste pu-
blicata de Dragos Zamfiresc u, Legiunea Arhanghelut Mihai/.

3 Heinen. Armin, Legiunea ,.Arhanghelul Mihait". Mi$care socialii #

organiza{ie politica. 0 comriinqie la problem a jascismului international,
Bucuresei, Edirura Humanna s, 1999. 552 p.
4 Sima, Horia, Prizonieri ai puterilor Axei, Constanta. Editura Me-
tafora, 2005, 302 p.; Trifa, Viorel D., Memorii , Cluj -Napoca, Editura Limes,
2003, 174 Pi Dumirrescu-Borsa, Ion, Cal troian intra muros. Memorii
legtonare, [Bucuresri], Editura Lucman , [2002], 464 p.

8
De la mit /a realitate', Cart ee cxcclceza prin cercctarea arhi-
vistica intrcprinsa de autor, accsta cvi tand sa cmita presupu-
nc ri evenimcntiale tara aeoperire. Prin citarca in detaliu a uno r
documente, lucrarea poate fi folosita ~i ca mini-editie de iz-
voare istorice.

Cercetarea noastra utilizeaza tennenul de rebeliune sau

rebetiune legionarii Intrc ghili melc . Am co nsiderat ncecsar sa
folosim ghil imc lclc Intruca t atat in cpoca, cat si ulterior, au
fost discutii foart e apr inse in legarura cu natura cvcnimcntclor
d in 2 1-23 ianuarie 194 1. Termenul rcbcli une cstc .J nve ntat"
de Ion Antonescu in ace le zile pcntru a anit a ea legionarii s-au
.dcdar" la aete nedemne, Inccrcand sa rastoame violent ordi-
nea in stat, intr-un moment crucial. cum era ajun ul razboiului.
Dupa 23 august 1944. propagandistilor comunisti le-a convcnit
tcnnenul .anostcnit" de la rcgimul precedent, utilizand tot cu-
vantul rebeliunc pcntru cvenimentclc in cauza. Unii istorici au
ineadrat aeele conflicte de strada in limitclc unci lovituri de
stat. Alti sunt de parcre ca a fost un puei, ascmenca Inccrcarii
lui Hitler de a euecri pute rea in 1923. Pcntru a ne tine dcoparte
de accs tc eontrovcrse, am prel uat termenul consacrat de isto-
riografia oficiala antonesciano-com unis ta, utiliz and gh ilimelc
pentru a scmnala ell dis cutia privind natura evenimentelor din
2 1-23 ianua rie 1941 nu cstc inca inchciata.
Tennenului prigoanii, dcsi nu apa re din conotatii rcligioa-
se, i~ i are originca in istoria Biserici i. Legionarii au utilizat
sintagma pentru a scmnifica statutullor in pcrioadclc de ilega-
litate si represiunc a autoritanlor statu lui, fiind preluata dc
autor pentru a reda limbajul epocii. Conform pozitiei Biserieii,
prin prigoana se lntelegc "provocarea suferintei sau discon-
fortu l temporar provocat de 0 moarte probabila, fata de indi-
vizi care militeaza pcntru crc dinte religioase sau care adopta

5 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhanghelul Mihaif. De fa mil ta

realitate, Bucuresti, Ed itura Enciclopedica, 1997, 456 p.

9
practici propagandisticc religioase". M iscarea legionara a
invocat mai ales sensul secundar al termenului, conform caruia
..nu este obligatoriu ca pcrsoanele sa fie act ive in propagarca
ideilor in care cred, ~i nici sii aiba 0 crcdinta puternica . ~i este
expus prigoanci panii cand i~i abandoncaza ideologia'".
Utilizarca tennenului /erorism, si derivatelc accs tuia, s-a
fdcut in confonnitate cu nonnele cpocii, elabo rate de Socie-
tatea Na tiunilor. Astfel ca. la Co nfcrinta Socie tatii Na tiunilor
de la Paris din 1931 s-a sta bilit ca .oricinc in scopul terorii
popu latici foloseste Impotriva pcrsoanelor ~i proprictati lor born-
be, mine, incendii sau mijloace explozivc , sau cine Intrerupe
sau incearcii sa Intrcrupa un mijloc, sau cine intrerupe sau
Incearca sa intrerupii un servic iu publ ic sau de utilitate publica
va fi ped epsir'".
Ca ~i tc rme nul .prigoana'', notiunca de exil este utilizata
rnai degrabd pentru surpr inderea lirnbajul ui epo cii, dc cat din
cauza rcalitatilc r evcnimcntialc. Con form unor dcfiuitii, prin
ex il sc intclcge ..mutarca unci natiunii din propria tarii sau a
componentei sale intc1ectuale, pentru 0 perioada lunga de timp
sau pc ntru intreaga viata. Expulzarea poate fi fortata de un act
violent al guvernului sau de 0 mutare voluntara a eetateanului,
uneori pentru a sciipa de opresiuni'... Legionarii s-au incadrat
intr-o oarecarc rniisurii in aceasta definitic, dar represiunile au
fost rezu ltatul organizar i unor acte violcnte la adresa condu-
cerii statului (eve nimentclc din 2 1-23 ianuarie 1941), si nu
numai din cauza activitatilor politicc interzise de lcgislatie.
To cmai de aceea nu vom utiliza in lucrarea noastra tennenul
cxi l in sensul tau teoret ic, marcandu-i pa rticularitatea prin fb-
losirea ghilimelelor .

, Hastings, James, Dictionary of the Apostolic Church, vol. II. coord.

James Hastings, Vocea ..Prigoani", Edinburgh, 1 .&1. Clark, 1926, 724 p.
, Aridivoaice, Gheorghe, Naghi, Daniel, Nil~ , Dan, Sf ar/itul tero-
rismului, Bucuresti, Editura Antet, 2002, p. 46.
• " · Th e Columbia Encyclopedia, Vacca .Exil", 2003,
<hnp:llwww.bartlcby.com/65/exlexile.html>(l iunie 2004).

10
 Capitolull
Guvernul national-leglonar

La sfars itul verii anului 1940, Ca rol al Il-lea era co nsidc-

rat singurul vinovat pentru prabusirca Romaniei Mari . Clasa
politics s-a disculpat de oricc rcsponsabilitate privind poli tica
extcma din pcrioada interbelica. Politicicnii nu crau sineeri
cand considcrau dictatura regala .motcrul'' cesiuni lor terito-
riale din vara anului 1940 . Ei aveau 0 marc responsabilitate
pcntru sistemu l de aliantc promovat de Romania pana atunc i,
plus ca nu luasera nici 0 atitudine privind condamnarea tenta-
tivc lor autoritare ale monarhului constitu tional Carol a l Il-lea.
in momentul abdicarii rcgclui, politica extema romancasca
sc schim base oarecu m fata de .Jinia gcncrala" de dupa Primul
Razboi Mondial. Deoarece Fran ta disparuse ca stat , iar Marea
Britanie ducea un dur razbci de apararc a granit elor cu aviatia
germ ane, aliatii traditionali ai Romanici nu mai puteau ajuta
cu nimic guvemul de la Bucuresti. inca ina inte de inceperea
"ba taliei Frantei '', Carol al II-lea initia sc tratativc cu guvcmul
Reich-u lui, in masura in care Germania era principalul stat
care i~i manifcsta influcnta in Europa Centrale ~i de Est. Hitler
nu s-a ararat imprcsionat de noua strategie a Romanici, susti-
nand Ungar ia ~ i Bulgaria in competitia pcntru revizuirea grani -
tclor trasate dups Tratatele de Pace de la Paris din 1919-1920 .
Cu toate ca dina stia romana avea origine germana, Carol
al ll- lea mentinusc politica initiata de tatal sau, Ferdinand I,
prin care relat iile cu republica france za erau priori tarc . Clasa
politica romaneasca avea ace easi orientarc, care data din scco-
lui al XIX-lea. in perioada interbelica fusesera putini po litici-
cni care au militat pentru relatii stn1nsc cu Gennania, atat in faza
Republicii de la Weimar, cat ~i in faza dictaturii Fiihrer-ului
Adolf Hitler. Cel mai important reprczentant pol itic al Romd-
nici care a avut contacte cu seful guvernului german a fost
11
Gheorghe Bratianu. in 1936, acesta avusese 0 Intalnire eu
Hitler, la care si-a cxpus viziunca despre 0 viitoare eolaborare
a partidului sau (fractie a Partidului Liberal) eu statui german",
Instaurarca dietaturii regale a lui Carol al II-lea a detenninat
ineetarea eo ntaetelor lui Gheorghe Bratianu eu Gennania.
Miscarea lcgionara nu a avut niei ea relatii foarte stransc
eu statui german. Cu toate ea scful organizatiei, Corneliu Co-
dreanu, a declarat in diverse ocazii d'i va alinia Romania la po-
Utica germana in cazul in care va cast iga aleg erile, in rcalitate
contaet ele directe au fast neinsemnate. Primclc relat ii dintre
Miscarca lcgionara ~ i guvcrnul Reich-ului lc-au initiat cxilatii
l ll
Icgionari la Berlin in perioada dic tatu rii lui Carol al II_lea .
Dar eo ntactele au fas t simbo liec, iar liderii nazisti nu au fas t
dispusi sa se implice direct in proicctu l de rastumare violcnn a
lui Caro l al II-lea, initiat de Horia Sima dupa intoarcerea de la
ll
Berlin .
Astfel cs, la sfarsitul lui august 1940 atat marii oamcni
politici, cal si politicienii marginali erau in imposibilitatea de a
face lobby cauzei Romanici pentru eo nservarca frontierclor.
in septe mbric 1940, Horia Sima, noul lider legionar de
dupa asasinarea lui Corneliu Codrcan u, a incercat 0 rast uma re
violenta a lui Carol al II-lea. Sima avea conccptii rcvolutionarc,
mizand pc faptul ca , deca- l rastuma pe Carol printr-o miscar c
popula ra, va putea legitima preluarea puterii. Repr czcntantii
diplomatici ai Gennaniei de la Bucuresti nu s-au ara t lncant ati
de proieetul .Comanderuului", prcferand ea regelc roman sa
piece de la putere prin tr-o miscare bcncvola si pasnica". Ma i
mult, diploma tii Reich-ului stiau foarte binc ca in scptcmbrie
1940 legionarii erau dezorganizati ~i dezbinati, deoarece Horia

, "[ju, Ilarion, Miscarea legiQnarii dupd Comehu Codreanu, vol. I,

Dictatura regala (februarie 1938-seplembrie 1940): meeanismele schim -
bulu; de genenuie. Bucuresti, Editura Vremca, 2007, p. 200.
" Ibidem, p. 116-1 19.
II Ibidem, p. 206-211.
U Ibidem, p. 207.

12
Sima nu era recunoscut ca succesor al lui Corneliu Codrean u
de toti •.lidcr ii traditionali" ai organizatiei. in plus, in timpu l
dictaturii regale , cci mai cunoscuti lider i ai Miscarii fuscsera
asasinati.
in aeeste conditii , gcrmanii si-au ma nifestat simpatia fata
de generalul Ion Antoncscu", cunoscut opozant al dictaturii lui
Carol al11-lca. in pcrioada intcrbclidi., accsta fusese partizan al
politicii externe trad itionalc, lnsa treptat a rcalizat en Roman ia
trebuia sa aiba relatii privilegiatc cu Gcnnania, pentru ca statui
nazist sa nu sprijine politicilc revizionistc ale Ungarici ~ i Bu1-
garici. Gene ralul Ion Antoneseu era ~i un militar rcspcctat de
Armata.

1.1. Portofolii legionare

Ion Antonescu avusese contactc cu Miscarca lcgionara ~ i

anterior lunii scptembrie 1940. Corneliu Codrcanu se Intdlnisc
cu generalul dupa alegerile din 1937, ccrandu-i sfaturi privind
pozitia pc care trebuia sa 0 adopte in acc lc conditii'".
in septembrie 1940, noul "Conducato r al Statului" era ac-
ceptat ~i de fortcle politice .democrance'', nu numai de cxtre-
mistii de dreapta. Legionarii ar fi dorit puterea doar pcntru ei,
insa semnal c1c de la Lcgatia gcrmana din Bucuresti date lui
Horia Sima era potrivniee unci astfel de directii . De ascm enea,
"cadre legionare" noi cra u de .xaliterc infcrioara" eeloc dispa-
rute in lnchisori, iar Haria Sima nu era considcrat un politician
eapabil sa administreze 0 siruatie grava, cum era cea a Roma-
niei la acea data .
Generalul Ion Antonescu observase lipsa de personal com-
petent in rdndul noilor lidcri legionari si ar fi vrut ca acestia sa
se ocupc de "educarea nationalism a tincretului" , nu de aface-

l3 1bidem, p. 212.
14 Ibidem, p. 26.

13
rile curentc ale ,ani. Horia Sima devcnise iritat de tergivcr-
sari Ie generalului , astfel ca a grabit Intoarccrca .exilatilor'' lc-
gionari de la Berlin, prezcnti aco lo inca din 1939 din cauza
"prigoanei" lui Carol al Jl-lca . Cea mai mare parte a acestora
se aflau in conflict cu noul lider , dar Horia Sima avea ncvoie
de ci. fiind membri i cunoscuti ai organizatici. "Grupul de la
Berlin" s-a Inters la 15 scptcmbric 1940, fiind asteptat cu fast
de circa 300 de legiona ri in Gara de No rd din Bucurcsti. Din
accst grup fiieeau parte Elena Codrea nu (sotia defunctului Cor -
neliu Codreanu) si .nucleul" Constant in Pap anaee - Ion-Victor
Voj en - Gheorghe Ciorogaru (opozanti ai lui Horia Sirna)".

La 13 sep tcmb rie, Horia Sima a organizat in Bucurcsti 0

marc rnanifestatic legionara, eu ocazia zilei de nasterc a "Ca-
pitanului'' Corneliu Codrcanu. Strazilc orasului au fost .Jmpan-
zite'' cu militanti ai organizajiei, imbracati in earnA.$i vcrzi si
cantand imnuri nationaliste. in fata multiple lor presiuni (gcrma-
ne si legionarc), Antoncscu a accepter sa formeze un guvern
mixt , la 16 scp tembric. .Partidclc traditionale'' (PNL si PNTI
au refuzat sa intre , din motive polit icc. Au fast numit i astfcl
tch nicicni, mi litari ~i legionari. Gcrmanii au dat dispo zitii gc-
neralului Ion Antonescu sa nu acorde cxrrcmistilor posturi in
domcniul economic, deoareee nu dorcau sa riste cxpcriente nc-
pldcutc. Dintr e min isterele importantc, aces tora le-a rcvcnit
doar ee l de Interne. Pcntru sigura nta, gene ralul Ion Antonescu
l-a numit pe lt.-col . Alexandru Rioscanu ca subsecretar de stat
la aeest min ister, abuzurile flind rclativ contro late. La nivel
local, legionarii au obtinut insa controlul, dcoarecc din 45 de
judetc doar intr-unul singur prefectul era militar. Pcntru in -
ceput, cxtremistii de dreapta au cautat sa evite once fel de
conflict ell prim-ministrul, iar Horia Sima a sustinut public ca
organizatia condusa de el a ajuns la putere "prin inte lcpciunea

15 Direcjia Arhivelelor Naponale Istcrice Centrale (DANIC). Fond

Direcpa Genera Ja a Pol itiei, dosa r nr. 25211940, f. 57.

14
 Conducatorului statului si sef al regimu lui legionar, generalul
Ion Anroncscu?".
in prima faza a guvcmarii natio nal-lcgi onare, Miscarca a
dispus de urmatoarclc posturi: Horia Sima - viccprcscdintc al
Consi liului de ministri, Constantin Petrovieeseu - ministru de
Interne, Mibail Sturdza - ministru de Bxtcmc, Traian Brailea-
nu - minist rul Educatici Nationalc, Cultelor si Artclor, Vasile
Iasinschi - ministrul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale,
Alcxandru Constant - Secretariatul de Stat pentru Presa ~i
Propaganda Naponala'". Ulterior, au fost inclusi in guvern si
alti membri ai fostulu i "Comandament" de la Berlin, cum ar fi
Consta ntin Papanace la Ministerul Finantclor. La nivcl local
au ajuns in general colaboratori ai lui Horia Sima, din faza
rcorganizarii judctcnc de dupe septembrie 1938 18 •
in momentul in care Miscarea lcgionara a ajuns la putcre,
aceasta era 0 "umbra palida" a organizatici care in 1937 se
clasasc pc locul al treilea in alegeri . In general, noile cadre
j udetcnc nu trccusera prin .ctapclc prcgatitoarc" instituite de
Comcliu Codrcanu pentru legionari, fiind recrutat i in graba de
"Comandamentcle de prigoana", cu scopul de a organiza ac-
tiuni teroriste, ca reactie la violenta autoritatilor. Cadrele de la
conducerea centrale erau si ele de calitatc infcrioara fostilor
lideri si faceau parte din noua generatie, insuficient prcgatita
politic pentru a-si asuma rcsponsabilitati in stat. In plus, lipsa
de unitate era prczc nta prctuti ndcni, dcsi s-a inccrcat mentine-
rea apare ntclor, pentru a nu provoca ncmultumirca autoritatilor
germane.

16 'r rescs. Oumar, Stan, Ana-Mana, Rebeltunea legionarii in amivele

stniine (germane. maghiare, franceze), Bucuresti, Editura Albatrns, 2002,
p. 15·20.
17 Ibidem, p. 18.
IS Chioreanu, Nistor, Mormtme vii, Iasi, Instirurul European, 1992,
p.75.

15
 1.2. Lupta pentru putere cu Jon A ntonescu

Pentru Germania, Romania era un element strategic in pla-

nu l lui Hitler de hege monic asupra Estului contincntului. Pe
Iimga avantajul geopo litic, Romania dctinea ~ i matcrii prime
nccesarc ind ustr iei de razboi . Astfel ca, stabilitatca intcma
era foarte importanta pentru Berl in. Pe de alta parte, gu vcmul
Reich- ului nu putca sa renunte la ideolo gia najional-social ista,
In consecinta trcbui nd sa- i sprij ine si pe natio nalistii extremisti
care se aflau pc aceeasi linie eu Nati onalsoziafistische Deutsche
Arbe iterpartei (NSDAP).
in mod normal, ideal ar fi fost ca in Romania gennanii sa
se poata baza pc un lidcr putemie al partidului pro-nazist local,
lara a fi nevoic de colaborarea la guvemare cu alte forte. Ori
Romania nu avea asa ceva. Mai mult , liderul legionar dctinea
o putere ncscmnificativa in comparatic cu aliatul de la condu-
ccrea guvemului - un militar prcstigios ~i rcspectat de toata
lumea. in rea litate insa lui Hitler ii plsccau astfcl de siruatii,
deoarece nu dorea un politician local putcmic care ar fi dorit
sa ncgociczc de pc acccasi pozitic cu sc ful Reich-ului. Fiihrer-ui
nu a avut 0 poziti e spcciala fata de Miscarca legionara ca or-
ganiza tic . Lideri pro-nazisti putcrnic i cum ar fi Ante Pa vclic
(in Croatia) sau cardina lul Tiso (in S lovacia ) au fost tinuti de
asemenca in umbra, lara: a con trola in mod auto ritar noile state
fondatc pe ideologia nationalists la Zagreb ~ i Bratislava.
Horia Sima a incercat in numcroase ocazii sa castigc spri-
jinul total al gennani lor, tara a reusi marc lucru. El lsi rcvendi-
ca puterea de la ideo logia Miscarii , apropiata celei naziste, dar
~i de la ,,sutele de legionari morp pentru cauza national ismului".
Gennanii au fost foarte ate nti eu cine colabora u, iar Lcgatia de
la Bucurcsti urmarca cu intcres situa tia Miscarii legionare. Dupa
abdicarca lui Carol alII-lea, diplomati i Reich·ului din Cap itala
Romanci nu i-au dat gir lui Hor ia Sima pcntru monopolul pu-

16
terii, deoarece considerau di. legionarii nu erau prcgatiti sa
asigure administrarca corccta a 1ani l ' . Cu toate accstca, Mis-
carea lcgionara a bcneficiat de sprij inul NSDAP, care dorea ca
ideologia nazistii. sa fie cxportata si in tanlc aliate Gennaniei
in razboiul contra democratiilor occidentale ~i comunismului •
20

Astfcl cii Horia Sima si-a pastrat 0 pozitic ftuntasa in stat (vice-
prim-ministru), chiar dad Ion Antonescu considera cii nu cra
pregatit sa participe la guvemarca Romaniei.
Ion Antoncscu, dcsi a pomit de pe pozitii inferioarc politic
lui Horia Sima, a stiut sa-si prezinte mai bine ofcrta in fata
diriguito nlor Reich-ului. Hitler avca ncvoic de stabilitate po-
litica, dar si de fidc1itatca annatci romano in riizboiul contra
Uniunii Sovieticc.
Cancelaria Reich-ului nu a ignorer ncintelcgcrile dintrc
Ion Antoncseu si Horia Sima. Gcrmanii au dezavua t abuzurilc
nejustificate ale Iegionarilor, considerand ca noul regim pro-
german trebuia sa cestigc incredcrea populatiei" . Astfel ca, in
scurt timp, Hitler a raspuns afinnativ solicitarilor lui Ion Ante-
neseu de a sc intalni cu el pcntru a discuta problcme de politi-
ca inrcma. La acestc intrevede ri, Fuhrer-ul a fost impresionat
de earac terul gcneralului Ion Antoneseu, vazand in el un pilon
de baza in consrructia razboiului contra URSS in zona. Mai
mult, dupa complicatiilc prilejuite de aventura militariiin Grecia,
tcritoriul Romaniei a fost indus in itincrarul trupclor germane".
Ion Antoneseu I-a umbrit pc Haria Sima in rclatia cu
Hiller. Scful legionarilor nu a fast ehemat de cancelarul ger-
man vrcoda ta in audienta, ~i nici nu s-a intalnit cu demnitari de
rang inalt de la Berlin. Legionarii au tnccrcat sa intre in mai
multo riinduri in relatii eu guvemul german . Mihail Sturza, in

" Tra~i, Ottmar, Stan, Ana-Maria, op. cu.; p. II .

11 Heinen, Armin, Legiunea " Arhangheluf MihaU". M4car e sacw fd Ii
orgamzatie po/Wed. 0 contribuTie fa problema jascismului international,
Bucurest i, Editura Humanitas, 1999, p. 428.
J I DANle, lee . cit., dosar 1If. 252/194 0, f. 117.
n Heinen, Armin, op. cit., p. 430.

17
calitale de ministru de Extemc, l-a Insotit in luna dccembrie
1940 pe "Conducatoml Statului" la Berlin, unde acesta se in-
talnca cu Hitler pcntru a dezbate probleme de strategic mili-
tara. Cu reate ea era ministru de Externe, demnitarul Icgionar
nu a fost invitat sa participe la dezbatcrilc importante $i nici nu
a avut parte de 0 audicnta la eaneelarul Reich·ului.
Ion Anto nescu a beneficiat de simpatie $i pc plan intern.
Majoritatea oame nilor politici important! co nside rau di parti-
ciparea la guvemare a Icgionarilor era 0 avent ura si ca nu trc-
buiau incurajate fortelc anarhistc. Gencralul Antonescu a reu-
sit sii-i convinga pc Iuliu Maniu $i pc Constantin I.e. Bratianu
de neccsitatca aliamei ell Gennania nazista, ea singura solut io
pcntru rclntregirca tcritoriala. Pc de alta parte, pop ulatia avea
lncrcdcrc mai mare intr-un militar dccat intr-un fost profesor
de liccu care s-a manifestat ea un rcvolutionar sust inator al
actiunilor tcroriste.

1.3. A buzuri ale legionarilor

1.3.1. Poli{ia legionarii

in confruntarea dintre Hari a Sima $i Ion Antonescu pcntru

lnteietate in icrarhia de stat, legionari i s-au compromis singu ri,
rara ca genera lul sa intreprinda acti uni de ..sabotej''. Tinerii le-
gionari au con sidcrat statui natio nal-lc gionar drept 0 sursd de
lmbogatire rapida, Intrcprinzand 0 campanie de conf iscari abu-
zivc. Victimele acestor exees e au fast , pe langa evrci, fostii
politicicni liberali sau tiinini$ti locali, dcspre care legionari i
spuneau eli trebuiau sa plateasca pentru ,,aetivitatea lor impo-
triva natiunii" din anii 1920-1930. Teate acestc nereguli i-au
aeordat lui Ion Antoneseu suficiente motive pentru a solicita
lndcpartarea legionari lor de la guvcmare.
in istoria Miscarii lcgionare de pana in 1940 nu exis taserii
trupe dc $OC, asa-zisclc "brate inanna te ale partidului", dupa cum
crcasera Mu ssolini sau Hitler pentru a cuccri puterea pri n pre-
18
 siune. Corncliu Codreanu Incercasc la Inccputul anilor 1930 sa
crccze "Garda de Pier" in vederca intimidarii .acpunilor antiro-
manesti" din Bueovina .<,;i Basarabia (era yorba desprc "p rob lema
evreiasca''). Mult mai tarziu, la Inmormantarca lui Ion Mota .<,;i
Vasile Marin (februaric 1937), Cornel iu Codreanu a fost pazit
de 0 cchipd de tineri legionari cu condi tie atleti ca. Ulterior, nu-
cleul s-a cxtins formandu-se "Corpul Mot a-Marin" cu scopul de
a riposta in cazul in care impotriva legionarilor ar fi fost "orches-
trate" ab uzuri fiziee din partca rivalilor politici. in amb cle ca-
zuri autoritatile au intervcnit prompt, ncfiind dispuse sa aceep te
dezvoltarea unor .nrmatc de partid'' pe teritoriul Roman ici.
Dupa preluarea putcri i, legionarii au eonst ituit 0 form a de
organizatic paramilitara, sub numele de .Politia lcgionara''.
Aceasta structura a functionat paralel eu politia de stat, avand
in prima pcrioada a guvemarii national-lcgionarc atributii ega-
Ie eu institutia Ministcrului de Interne. Jdeea unci Politii legio-
narc a aparut imcdiat dupd abdicarca lui Carol al II-lea. Chiar
dad lcgionarii nu intruscra ofie ial in guvcrn, mc mbrii organi-
zatic i se comportau ca atarc, in virtutea faptu lui cii avcau 0
ideo logic ascmanatoarc Cll a statului german, noul aliat al Ro-
manici. Legio narii au j ustifica t cxistcnta unci pol itii paralele
prin nevoia de a impiediea refugicrca peste gra nite a eclor care
guvcmascra Romania in pcrioada dictaturii rega le. Printre eei
cautati de Politia legionara la Inccput ullui scptembrie 1940 se
aflau in general mcmbri ai politiei de stat si ai scrviciilor spe-
ciale, care particip ascra la reprcs iunea impotriv a nationalis-
tilor-cx trcmis ti romani in pcrioada dictaturi i regale.
in primelc zile de existents, Politia leg ionara a lucrat in
sensu l anuntat, iar la 8 scptembrie 1940 Gabriel Marincscu,
fostul Prefect al Politici Capitalei, a fost arcstat. EI a fost prins
la granite romano-iugoslava in timp ce inccrea sa ajunga eu un
bac pe malul sarbcsc". Este putin probabil ea Politia legionara

23 Prundcni, 1.1., "Calaul care a lncercarsa fuga: Gabriel Marinescu", in

POl"UI1ca Vremii, an IX, nr.1748, 14scptembric 1940, p. I.

19
sa se fi organiza t ca structure Intr-un timp asa de scurt. Cel mai
probabil astfel de .captun'' au fost rodul actiunilor de filaj pc
care legionarii Ie organizau la adrcsa oameni lor de stat. inca
din 1937, echipe speciale fusescra descmnate sa urmsrcasca
activitetca zilnica a unor demnitari, cum ar fi Armand Cali-
nescu sau Gabriel Marincscu. Odara ce stiau traseele zilnice
ale acestora , Icgionarii puteau sa organizeze pcdepse corporale
irnpotriva lor deoarece Ii considerau "prigonitorii Lcgiunii".
Asasinarea lui Armand Calincscu a fest consccinta unui astfel
de filaj, deoarece atentatorii stiau ca el va treee pe Podul Elef-
terie din Bucuresti (actualul Pod Eroilor) $i mai stiau cii nu era
lnsotit de 0 coloana oficiala eu agcnt i de paza.
Organizarea Politici legionare propriu-zisc a inceput pro-
babil dupa fonnarea guvemului national-legionar, la 16 sep~
tcmbrie 1940. in general au fost rccru tati in accstc eorpuri
tincri care nu avcau de lucru, cu scopul de a fi rasplatiti pcntru
activitatca lor din tirnpul ilcgalitati i. Preotul Ion Dumitrcscu-
Borsa spunc in memoriile sale ca Horia Sima a fast eel care a
orga nizat Politia legionara, unde a integrat numai oameni care
ii crau fideli din toate punetele de vcdere". 0 alta components
a Politici Icgionarc au fost tinerii macedoncni, intrati in noua
structure dupa ce s-au refugiat din Cadrilaterul eedat Bulga-
rici". in general, macedonen ii au fost 0 problema in Miscarca
legionara din pricina violentei lor, dar in acelasi limp erau
foarte fideli angajamentelor pc care Ic luau.
Statutul Politici legionare nu a fost definit foarte e1ar in
raport eu politia de stat. Dcoarece nu exista un regulament de
organizare, si-a desfas urat activitatea haotic, luand masuri
arbitrare $i substituind atributiilc politici de star", in numeroa-
se cazuri, cctatcn i ncmultumiti de Politia legionara s-au adresat

14 Dumitrescu-Borsa, lo n, Cal troion intra l1luros. Memorit legtonare,

[Bucuresri], Editura Leeman, [2002], p. 343.
IS DANIe, loco cit., dosa r nr . 252/ 1940, f. 33 .
16 Ibidem, f. 1.

20
politi ei de stat. care insa sustinea ca nu putea face nimic atat
timp cat cxista un vid in lcgislatie.
Politia legionara a constituit ,jandarmul" cu ajutorul ca-
ruia s-au realizat confiscarilc de averi si arestarile arbitrate din
pcrioada de cxistenta a "statului national-lcgionar". Dcoareee
nu raspu ndea de nici 0 struct ure centraliza ta, ci numa i de eon-
dueerea organizatici, Politia Iegion arf era .Jibcra" 1<1 tncalca-
rca lcgii.
in ee le d in urma , prot estele opiniei publiee au provocat
modifiearea sta tut ului acestei structuri. in Bucurest i, inccpand
cu 12 octombrie 1940, legionarii nu ma i aveau dreptul sa face
arestari. Toatc pcrchezitiile si retincrile de persoane reveneau
la politia de stat. Dace legionarii justi ficau arestarca vrcunei
pcrsoane in Icme iuri legale, acrul urma sa se fadi numai in
prczcnta si de catre un rcprczcntat al Ministcrului de Jntcme" .
Totus i, abuzurile au continual, iar in tara slatutul Politiei legio-
narc a ramas ncschimbat.
Dupa asasina tclc d e la Jilava (noaptea de 26-27 noiembric
1940) ~i uciderca lui Nicolae lorga si a lui Virgi l Madgearu (27
noicmbrie 1940), conflictul privind stat utul Politiei legionarc a
rabufnit. Jon Antoneseu i-a cerut lui Horia Sima sa desfiinteze
struetura dcoarccc alimenta ncs iguranta cctatenilor prin carae-
teru l neinstitutional pc care iI avea. La 30 noiembric 1940, mi-
nistrul de Interne, gen. Constantin Pctroviceseu (legi onar) a
dat urmatorul ordin: " Oa t fiind ca Mis carea lcgionara rczerva
membrilor ei alte mis iuni de importanta eu mult mai mare, Mi-
nisterul rcnunta Ince pand cu data de I Dcccmbnc 1940 la
scrv ieiile Pol itiei lcgtonarc?", in pofida ordinu lui mini strului,
Poli tia legionara a func tionat ~i dup a accas ta data, mai ales in
prov inc ie. Abuzurile sale a fost una din principalele ca uze ale
neintelegerilor dintre Ion Antonesc u ~i Miscarea lcgionara.
eontribuind la csccul coabitarii la guvemare.

n Ibidem, dosar nr. 220/1940, f. 12.

18Ibidem, dosar nr. 45/1940, f. I.

21
 1.3.2. Abuzuri in admin istratie

In perioada activitatii legale a Miscari i legionare, Comeliu

Codreanu promisese 0 .Romanie noua'', in care abuzurile ad-
ministratici vor fi 0 "Irista amintirc". Astfe l ca, dupa ajungcrea
legionarilor la puterc. populapa care fusesc convinsa de Cor-
neliu Codreanu de capacitatea dc innoirc sociala pe care 0 pu-
teau aducc legionarii astepra lich idarca abuzu rilor biroc ratici .
in rea litate, innoirea desprc carc vorbca Corncliu Codrca-
nu a fost 0 iluzie, ca si alte promisiuni lansatc de Miscarea
lcgiona ra . in administratie au intrat tineri insuficient prcgatiti,
dintr c care majoritatca abia iesisera de pc bancilc scolilor si nu
lucrascra deloc pana atunci" . intinerirca functio narilor adusa
de Miscarca legionarii a fost 0 mare dczamagire, dcoarece
acest ia vcdcau posturilc pc care Ie ocupau drept calea cca mai
rapida sprc lnstarire. Noii functiona ri, lnsopti de Pohpa le-
°
gionara, au lansat eampanie de " vana loarc de vrajitoarc'', in
care s-au invcntat vinovatiilO, Initial, pnta perch cz itiilor au
fost cvrcii, afcctati de Infiintarca .xomisiilor de romani zarc",
la scurt timp dupa preluarea eonduceri i dc cdtrc noua putcrc
pro-germane. Trcprat insa pcrchezitiile s-au rcorientat sprc
cctatcn ii Instariti din marile erase. Acestia crau acuzati de
co laborare cu regimullui Carol al ll-lea sau dc tmbogatire pc
cai nccinstite. Uncori chiar cetajenii straini (in special francez i
si en glczi) au fost [inta con fiscfuilor int reprinse dc lcgionari.
sub prctcxtul ea intreprind .actc de sabotaj?".
La baza acestor abuzuri a stat noua lcg islatie care penni-
tea rechizitii asupra bunurilor Insusite pc c.ii neeinstite de fostii
functionari din aparatul de stat. in mod normal, aces tea trebu-

~ Ibidem ,dosarnr. 263/1940, r. 17.

Je Ibidem. dosar nr. 26211940, i. 94.
II Ibidem, dcsar nr. 22011940, f. 8.

22
iau vand ute prin licitatie, iar vcni turi lc urmau sa fie varsarc la
vist ieria .Ajutorului Lcgionar", organizatic crcata pentru intra-
juto rarea rcfugiatilor din provineiile ccdate in vara an ului 1940.
Dar responsabilii eu respeetiva actiunc au abuzat de posibili-
tatca de a face perchczitii. Zelullor nu a fost gratu it, majori -
tatca bunurilor vandute nefiind lnrcgistratc fiscal si intrand de
cclc mai multe on in buzunarele cclor care .actionau pc tcren?".
Ccl mai frccvent mod de jaf Impotriva cctatcnilor eu po-
sibi litati matcrialc au fost "donatiile" cat re Ajutorul Legionar.
De multc ori, cetate nii crau convocati la sediile teritoriale ale
Miscarii lcgionarc rarii sa stic de ce, iar la sfarsi tul tntrevederii
erau obligati sa scmnczc acre prin care dona u 0 parte a aver ilor
personale catre organizatiilc umanitarc infiintatc de lcgionarr".
in final, populatia a fost cpuizata de tcroarca psihica la care
erau supus i unii cetatcni, iar con duccrc a centrale a Miscari i
legionare a fost asaltata de memorii de protest". Tcnsiunca era
atat de marc, Incat unii fosti demnitari s-au sinueis f iindca nu
mai puteau suporta presiunea psihica. La 3 oetombrie 1940,
Petre Andrei, fostul ministru al Bducat ici Nationalc in guver -
nu l Armand Calincscu, s-a sinueis la Iasi, unde activa ca pro-
fesor universitar". Aces ta sustinuse eu tar ie desfiintarea Mis-
ciirii legion arc. [nain tc cu cfiteva saptamani de a fi asasinat,
Nicolac Iorga anu ntasc ea nu va mai publica ultimul volum d in
Istoria Romdnilor, Intrucat trebuia sa trateze perioad a dic tatu-
rii regale ~i ar fi dat motiv e funcponarilor lcgionari sa ia rna-
sur i impotriva sa".
Uneori chiar unii legionari si-au aratat ncmultumirca fata
de noul chip al Miscarii, prin intermediul unor scrisori de pro-
test. Erau ncmultumiti ca la conducerea organi zatiilor terito-
riale venisera legionari din afara j udetulu i sau cii noii ocupan p

ll/bidem, dosar nr. 263/1940, f. 14.

3J Ibidem, dosar nr. 262/1940, f. 100.
J4lbidem, dosar nr. 252/ 1940, f. J.
as Ibidem, dosar nr. 220/1940, f. 8.
36 Ibidem, dosarnr. 152/1940, f. 19.

23
ai unor posturi administrative i~i promovau colaboratorii pe
critcrii c1icntelarcJ7 • In unele cazuri, revolta legionarilor pro-
testa tari era provocata si de faptul ca vcchii responsab ili de
abuzu ri in adm inistratie au ramas in posturile lor, lntelegan-
du-sc cu noii functionari legionari pcntru impartirca zonelor de
influ enta din care putcau acumula venituri ilicite38 •
Nu toti legionarii care au ocupat functii administrative
s-au comportat in maniera descrisa mai sus. insa sesizarile
pastrare de arhive sunt prca numcroase pcntru a nu fi luate in
scama. Dupa cvcnimentelc din 21-23 ianuaric 194 1, imaginca
create de legionarii corup ti care au administrat institutiilc din
tcritoriu s-a intors Impotriva organizatiei. Mai ales in armata ~i
politic, functionarii sositi dupa scptcmbrie 1940 d in randurilc
legionarilor au fost [inta ironiilor ~i batjocurilor. Chiar dad nu
intotdcauna sc comportasera nccinstit, ei au devcnit "tapii
ispasitori" ai csccului guvcr narii nation al-lcgi onarc".

1.3.3. Riizbunliri personate

Dupa abd icarea lui Carol al II-lea, persoa na aces tuia a fost
tinta predilecta a actelor injurioasc ~ i batjocori toare. Legionarii
au intrat freevent in scdiilc institutiilor de stat ~ i chiar ale
magazinelor de pc bulevardele ora sclor solicitand eliminarea
portrctului fostului regc. Uneori accs tia deveneau violenti dad
erau refuzati'". Nu numai persoana lui Carol al II-lea a fost
obiectul revoltei legionarilor. in uncle cazur i, statui din bronz"
sau inscriptii pc diverse scdii de instirutii'" cu numel e fostului
prim-ministru I.G. Duea au fost devastate de legionari, care se

37 Ibidem, dosar nr. 263/ 1940. f. 11- 14.

»Ibidem, f. 15.
Jt Ibidem, dosar nr. 252/1940, f. 167.
.. Ibidem, f. 6.
4\ Ibidem, f. 124.
41 Ibidem, f. 70.

24
comportau necontrolat, fiind cntuziasmati de noul stat natio-
nal-Iegionar.
Aecstea au fost doar eazuri simboliee de razbunari pcrso-
nale. insa legionarii au facut presiuni asupra Ministerului de
Interne sa se rntocmcasca liste cu eei care au lucrat in politic ~i
Siguranta in pcrioada 1938-1940, inclusiv cu statut de colabo-
rare. Fieeare jude; trebuia sa alcatuiasca astfcl de liste, pcntru
a fi centralizate ulterior la Bucurcsti". Cca mai insemnata
contributie la identificarca persoanelor care erau suspecte ca ar
fi contribuit la represiunca lcgionarilor in perioada dictaturii
regale au avut-o noii functionari legionari din structurilc Mi-
nisterului de Interne. Acestia au abuzat de functiilc lor, contri-
buiud la Intocmirca listelor eu .suspccn?".

1.3.4. Miisuri antievreiesti

Antiscmitismul a fost unul dintre prineipalele argumente

de legitimare al Miscarii Icgionare in spectrul politic interbelic
romancsc. in anii 1930, mai ales in oraselc din Bucovina si Mol-
dova, tncaierarilc dintrc lcgionari si cvrei crau frecvcntc. Autori-
tatile au intervcnit de fiecare data in calmarea spiritc1or, iar in
Romania antisemitismul nu a capatat forma unei luptc de strada.
Dupa prcluarea putcrii, prin "comisiile de romanizarc",
legionarii au avut instrumcnrul afirmarii antisemitismului lor.
insa au actionat predominant economic, impotriva celor tnsta-
riti, ~i nu etnic, la nivelul intregii populatii iudaicc, cum sc
Intampla in Gennania. Spre excmplu, in Tiirgu Ncamt, la
sfarsitul lunii noicmbrie 1940, organizatia locala a Miscarii
legionarc i-a convocat pc liderii comunitatii evrcicsti la sediu.
Prin constrangcre $i teroare psihica accstia au fost deposedati
de proprierati imobiliare sau de sume importante de bani.

43 Ibidem, f. 172-173.
«Ibidem, f. 126.

25
Val orilc au ajuns in poscsia Iiderilor Icgio nar i locali, care i-au
obligat pc concetatenii cvrci bogati sa lc yanda imobi lclc pe su-
me insignifiante fata de valorile reate". Cazul a ajuns In aten-
[ia Inspcctorarului General al Politiei, care si-a trimis un rcpre-
zentat dc la Bucuresti pcntru ancheta. Politia fusesc scsizata de
dr. Wilhelm Fildennan, prcscdintele Fedcratici Comunitatilor
Evreiesti din Romania, dovada ea acolo abuzuriie fuscscra In-
scmnate. Ancheta Inspectora tului General al Politic i a confinnat
scsizarile primite, dispunandu-sc pcdcpsirea cclor vinovati".
Prin tre masurilc antievreicsti nccconomicc sc numara ca-
zul cvacuarii chiriasilor etnici evrci din locuintclc aflate In cen-
trul orasului Sibi u. Accstia au fost Indrumati spre periferii le
orasului, lara a se Inrcgistra incidentc deo arece s-au supus d is-
pozitiilor date de legionari" . Au fost cazuri cand pc mag azine-
Ie evrc icsti au fost puse afisc cu caractcr antisemit' ". Etnicii
evre i au beneficiat de servicii lc de cult In ritu l mozaic lara
mari sicane din partc a legionaril or, cu exccptia unor incidcnte
de 0 gravitate nelnsemn ata 49•

1.3.5. .Despotismul" lui Haria Sima

in masura In care con flictul dintre generalul Ion Antonescu

si Horia Sima a escal adat, lideru llegionar a devenit intolerant
cu camarazii care nu erau de acord cu politica sa. Accst grup
se forma sc la Berlin In vara anului 1939 ~ i nu putuse fi atras In
totalitate In functii de co nduccre , pen tru a-i anihila potentialul
opozant. Preotul Ion Dum itrescu-Borsa a fost unu l dintre prin-
cipalii com poncnti ai respectivei grupari. EI era un mem bru
important al Miscarii, fiind ultimul secretar general din pe-

45 Ibidem, dosar nr. 25811940, f. 1-)O.

46 Ibidem, f. 129.
47 Ibidem, dosar nr. 252/1940, f. 150.
48 Ibidem , f. 147.
4~ Ibidem, f. 29.

26
rioada de lcgalitate. Mai mult, fiicusc parte din grupul de
legionarii care a luptat in Spania in 1936-1937, alaturi de trei
dintre marii "ero i legionari": Jon Mota, Vasile Marin si Gheor-
ghe Cantacuzino-Graniccrul. Mcmoriilc lui Jon Dumitrescu-
Borsa dcscriu cxpericnta conflictului cu Haria Sima, cand
acesta a inccrcat sa indcpartczc vocile opozan te.
In mod normal, conflictul ar fi ramas in intcriorul Mis-
carii. Prin traditie, lcgionarii nu i~i spalau rufele in public,
rczolvand tensiunile in sedinjele de cuib interne. Pentru a slabi
forte lui Horia Sima in interiorul Miscarii legionare, Ion Anto-
nescu a sustinut .partida" opozanntor". "Cond ucalorul Statului''
rsi manifestasc in mai multe randuri dorinta de a devcni scful
Miscarii Icgionare si spera ca va putea sa-s! atinga obiectivul
prin intermediul unor legionari "Cll nume" in organizatie. Pla-
nul sau a csuat deoarcce germanii nu doreau un Antoncseu
foarte putcmic politic", iar Horia Sima a lansat persccutia
opozantilor sai.
Cornc liu Codreanu promovasc in Miscarca lcgionara cul-
tul personalitatii. Prin comportarea sa ca scf al organizatiei a
lasat moste nirc ideca unui lider putemic, capabil sa umbreasca
orice forte care i-ar conresta legitimita tea. Horia Sima s-a in-
cadrat perfect acestui sablon si nu a admis ca cincva sa-i contcstc
autoritatea. inca de la inccput s-a bazat pc cei care-l propulsa-
sera spre conducerca Miscarii lcgionarc - liderii organizatiilor
locale din pcrioada clandcstiniratii (1938- 1940). Accstia nu crau
cunoscuti de vechii legionari, insa participascra activ la actiu-
nile de sabolaj contra regimului autoritar allui Carol al Il-lea.
Cei mai activi dintrc ei erau studcntii din Corpul Studentesc
Lcgionar, elevii din Fratiilc de Cruce si muncitorii din Corpul
Muncitoresc Lcgionar. S-au bucurat de functii administrative
dupa septembrie 1940 si ii erau astfel fidcli "Comandantului"sl.

so Durnitrcscu-Borsa, Ion, op. cit., p. 327.

51 Heinen, Annin , op, cu., p. 428.
52 DANle , loc. cit., dosarnr. 26211940, f. I.

27
 La jumiitatea lunii noiembrie 1940, Horia Sima a inccput
"riizboiul" eu legionarii simpatizanti ai lui Antonescu, ares-
tendu-i. Le-a fixat domiciliul obligatoriu, fiind paziti de Politia
lcgionara. Pc langa unii legionari aflati in conflict eu Horia
Sima inca din 1939 (cum ar fi Ion Dumitrcscu-Borsa sau
Gheorghe Ciorogaru), au avut parte de domieiliu obligatoriu
temporar doi dintre fratii lui Comeliu Codreanu (Decebal ~i
Horia), prccum ~i tatal "Ciipitanului" (Ion zclea-Coorcanu)".
Proccdand in aeest mod, Horia Sima s-a compromis ea tider al
Miscarii. Iridenta Mota, sora intemeictorului Lcgiunii si fosta
sope a lui Ion Mota, a anuntat cii intcntiona sa lanseze In ziarul
.Libcrtatca" un atae la adresa lui Horia Sima, prin care sa ia
atitudinc fa!ii de arcstarca .camaraztlor'' tcgfonan". in preaj-
rna Craciunului anului 1940, Sima a dispus ridicarca domiei-
liului obligatoriu pcntru opozantii sai, Insa le-a suspendat
drcptul de a rnai loeui In Bucurcsti. Masurile nejustifieate au
contribuit la suspiciunca misiunii diplomatice germane la Bu-
curcsti fatii de liderul lcgicnar. Sc pare cii misiunea a reco-
mandat la Berlin sustincrca exclusiva a lui Ion Antoncscu.

Vazand neintclcgcrile eu generalul Antonescu, Horia Sima

a avut In vederc sii obtinii puterea In mod revolutionar, ea ~ i in
perioada dietaturii regale. Vechile sale planuri de riisturnare
prin forta a lui Carol al II-lea au fost rcfacute pentru Ion
Antoneseu. Prima actiunc de sfidare a fost rnenjincrca Politici
legionare dupa dizolvarca acestcia, la 30 decembrie 1940. Desi
In mod oficial struetura nu mai exista, au aparut in localitatile
din teritoriu "garz i de fier", care afirmau ca vor mcntine
militantismul Miscarii lcgionare". Aceste structuri erau inar-
mate si foarte fidcle lui Horia Sima. Pe liinga "garzile de fier",
si-au facut aparitia si primele echipe de sacrificiu care aveau
misiunea sa dcclansczc 0 lovitura de stat. in Transilvania trei

53 Dumitrescu-Bcrsa, Jon, op. cn., p. 341-352.

54 DANIC, Joe. eit., dosar or. 25211940, f. 153.
55 Ibidem , dosar nr. 25811940. f. l i S.

28
astfel de cchipe sc pregatcau in deccmbrie 1940 sa-l asasinezc
pc "Conducatorul Statului". Lovitura dc stat planificata de
Horia Sima mai avea in vedcrc si lichidarca unui numar de 15
general! importanti ai armatei romano, precum si aproximativ
25 dc politicieni'". Ca ~i planurilc lui Sima de rastumare
revolutionara a lui Carol al II-Ica, in 1938 si 1940!'1, proicctu1
de asasinare a gcneralului Ion Antoncscu a avut acceasi istoric.

Guvcmarca national-lcgionara din pcrioada scptcmbric

1940-ianuarie 1941 a fost un marc ceec. Nationalistii cxtre-
misti roman! nu au fost capabi1i sa sc conccntreze pentru un
astfcl de cfort dcoarecc nu aveau cxpcricnta politica (Miscarea
legionara nu trimiscse rcprezentanti in Parlamentul Romaniei
dedit perioade foartc scurtc de timp, intre 1931 ~i 1932). Noua
gencratie rcprczentata de Horia Sima a avut de asemenea
sincopc in a se adapta rcgulilor vietii politicc. Dupa 1938,
organizatia functionase subvcrsiv, iar, ajunsi la guvernare, noii
mcmbrii au Intcles sa se comporte ca ~ i in anii de ilcgalitatc.
Tineretca cadrclor admise in graba in Miscarca legionara in
timpul .prigoanci" a contribuit de asemenea la csecul proiec-
tului politic care a fost statui national-legionar.
Horia Sima a fost un foartc bun organizator al perioadei
de clandcstinitatc, dar a esuat desavarsit ca reprezentant al
Miscarii lcgionarc in forurile guvernamentale ale tarii. S-a
inconjurat de oameni fidcli, care iI ajutasera nemarginit atata
timp cat a fost fortar sa aiba domicilii secrete, dar care nu au
fost capabili sa-l consilieze atunci cand a fost viccprescdinte al
Consiliului de Ministri. Tcama de a nu pierde sefia Miscari
Lcgionare I-a dctenninat sa-i indepiirteze pc .camarazd'' expe-
rimcntati, ajungandu-se la penibila situatie de a arcsta opozitia
din interiorul organizatici.

§Ii Ibidem, dosar nr. 45/1940, f. 41.

51 Till, llarion, op. cit., p. 109- 115; Ibidem, p. 206·211.

29
 Capitolul2
" Rebeliunca Icgionar a"

Guvcm arca nauonal-lcgicnara nu a fost nici pe dcpartc 0

expresic a promisiunilor facutc de Ion Antoncscu ~ i de noii
lideri legionari in seprembric 1940. Desi nu intotdeauna ten-
siunile au iesir la suprafata, au existat mai tot timpul d ifercnte
de opinii privind mod ul de guvemare. Atat legionarii, cat si
Ion Antoncscu au realizat curand di nu pot coebita $i treb uiau
sa se indcpartczc reeiproe pcntru a-si sustinc programul.
Natura regimului din pcrioada scptcmbrie 1940-ianuarie
1941 este dific il de definit. in mod oficial, aecs ta s-a nu mit re-
gimul ,.statului national-lcgionar". insii csrc greu de stabiln care
a fast idco logia accstui stat, care au fost doct rinarii sai etc. Cea
mai de .sccccs" dcfinitic a fost data de Lucrctiu Patrascanu in
194 5, cand a publ icat lucrarea "Sub trei dic taturi". Lidcrul co-
muni st a fo losit tennenul de "dictatura legionara" pentru peri-
oada studia ta. Ulter ior, sintagma a fost prcluata de discur sul
istoriografic, dcven ind comun pentru istoricii din perioada
comunista. Nici dupa 1989 nu s-au facut dcmersuri pentru a se
lamuri clar natura statului nat ional-legionar, iar in unele lucreri
s-a prelungit folosirca tennenului de "dictatura lcgionara".
lncadrarea facuta de Lucrctiu Patrascanu nu cstc cea mai
porrivit a pentru a dcfini natura ideologie s a stat ului national-
legionar. in perioada 6 septembrie 1940-23 ianuarie 1941,
componenta legionara din eondueere nu a fost suficient de
puternica pentru a da natura rcgimului . Astfe l ca. utilizand
tennenul de "d ictatura lcgionara" s-ar omi te uncle aspcete de
functio nare a regimului din perioada studiata. Generalul Anto-
neseu $i legionarii au fost pcnnanent in competitic pc ntru a
dctine fraiele puterii, astfel nici una dintrc cdc doua taberc
n-au reusit sa obtina monopolul administratiei. inca de la
30
ineeput , Ion Antoneseu nu a fost de aeord ea Miscarca legio-
nara sa eontroleze pos turile mini steriale strategicc. Chiar daea
legionarii au obtinut portofoliul Mi nisterului de Interne , gene-
ralul Antonescu a numit un apropiat al sau in postul de sub-
scc rctar de Stat (11.-<:01. Alcxandru Rioseanu). Rcvolutionari
din fire, lcgi onarii au dorit raspunda violent la aeest co ntrol a l
gene ralului An tonescu , organizand dezordini care au culminat
cu masacrul de la Jilava si ucidcrca lui Nicolae Iorga ~ i a lui
Virgil Madgearu. Horia Sima s-a dczis de act clc eamaraz ilor ~ i
i-a promis gcnera lului ca va face to t ce- i statea in putinta ca sa
instaurcze discipline in organizatic. Mai mult, a dcs fiintat
Politia legicnara, chiar daca numai pe hattie, dcsi institutia a
continuat sa functionezc.
in aeeste condi tii, a vorbi despre perioada septc rnbric
1940-ianuari e 1941 ca despre 0 "dictaturalegionarB" este in con-
tradictic cu dcsfasurarea cvenimentclor. Estc adcvarat ea au
fost exccsc ale Icgionaril or, insa statui nu a fost controlat in
nici un moment in scns totalitar de Mi scare.

2.1. Bvenimentele din 21-23 ianuarie 1941

2.1.1. Ruperea rekuillor cu Ion Antonescu

Ultima faza a divcrgentclor dintre Miscarca legionara si

Ion Antoncscu a deb utat la inceputul lunii ianuarie 1941. Cu
toate ea formal Politia lcgionara nu mai exista, eadrele aeestui
organism au continuat pcrchezitiile in randurile populatiei e-
vrciesti ~i a fostilor adversari politici. in Capitals, circulau tot
felul de zvonuri privind prcgatirea unci ..nopti a Sfantului Bar-
rolomeu-" in Romania. Ion Antoncscu l-a convocat pe Horia

sa In noaptea de 23/24 august 1572, in Franta au fost masacrati aproapc

30.000 de •.hughenoti" (prctestenti de eonfesiune calvins), punct culminant
al conflictelor purtate tntrc catolici si calvinisu. Masacrul a ramas in isto-
riografic sub numele de .jcoaptea Sflintului Bartolomeu".

31
Sima la 7 ianuarie 1941, intrc cci doi cxistand 0 disputa verbals
dura. Unii martorii au spus ulterior ca Antonescu l-ar fi dat
afara din biroul sau pc "Comandantul" Miscarii legionare.
Dupa acest cvenimcnt , atat legionarii , cat si cereurile lui
Ion Antonescu, au inccput prcgaririlc lncctarii colaborarii poli-
rice. Componcnta radical a a Miscarii lcgionare s-a mobilizat in
scopul rcaliziirii unui puci contra gcncralutui. De ccalalta
parte, Ion Anton csc u avea asupra lu i ava ntajul faptului cii era
conduciitorul Arma tc i, in conditiilc in care Germania se atla in
razboi cu Grecia. Pentru prima data , in decembrie 1940. tcri-
toriul romancsc fusesc utilizate pcntru tranzitul trupelor ~i a
annamentului Gcrmanici spre Peninsula Balcanica. De altfel,
Hitler discuta sc exclusiv eu Ion Antonescu chestiunile legale
de razboiul Gcrmanici contra Uniunii Sovietice, Iiderii lcgio-
nan f iind exclusi de ficcarc data de la dczbatcri de acest gen .
Guvern ul de la Berlin a fost info rmat desprc neintelcgerilc
dintrc Ion Antoncscu si Mis carca lcgionara de catre Lcgat ia de
la Bucurcsti". La mijloc ul lunii ianuaric. eele doua .caoetc''
ale guvemu lui roman - Ion Ant onesc u si Hari a Sima - au fost
invitate la Obe rsa lzberg la 0 intalnire ell Adolf Hitler. Gcr-
manii nu mai erau dispusi sa asiste la eonflietul dintre leg io-
nari ~i general. Spre surprinderea tuturor, Haria Sima a refuzat
sa mearga la intalnirea cu inaltii rcprezcntanti ai guvernul ui
german. Initial a motivat ca nu putea suporta dcplasarea ell
avio nul. iar mai apoi eli nu era normal sa lipseasca in acclasi
limp din tar a prim-ministrul (Io n Antonescu) si vice -prim -
ministru l (Horia Sima). Ce l mai probabil, conducatorul Mis-
ca rii legionarc a refuzat dcplasarea deoa recc se temea cit nu va
fi invitat la lntalnir ile la varf a celo r doua delcgatii, asa cum se
lntamplasc cu ministru l de Exte rne Mihai l Srurdza (Iegionar)
in decembrie 1940. Asadar. Ion Antoncscu s-a dus singur la
lmalnirea cu Ado lf Hitler de la Obersalzbcrg. desfasurata la 14

Sf Directia Arhivelc r Nauonale lsron ce Centrale (DANIC). Fond

Dirccua GeneraUi a Politiei, dosar nr. VI94 I, f. 27.

32
ianuarie 1941. Legat de divcrgentelc dintre lcgionari si Ion
Antoneseu, Fuhrer-ul i-a recomandat "C onducatorului Sta-
tulu i" 0 atitudi ne cumpatata. Cancelarul german a susjinut ca
rcgimul din Romania avea nevoie de 0 compone ntii ctnica solida
si ar fi fost indicat ca Ion Antonesc u sa pre ia conducerea Mis-
carii legionare. lnsa Hitler nu a insistat in accasta privinta, sus-
tina nd cit parteneriatu! romano-german nu era conditionat de
cxistc nta unei grupa ri de factura NS DAP in Romania.
lnrors in tara, gencralul a riispandit zvonur i In eereu rile
politice eo nfonn carora era sust inut integral de Berlin. Lcgio-
narii nu stiau care era situapa reala, deoarece Legatia de la
Bucurcsti nu le-a furnizat nici un fel de informatii despre atitu -
dinea guvernului german in accasta chest iune. .Condocnrorul
Statului" a publicat la 17 ianuarie 0 serisoarc deschisii prin eare
il dcnunta pe Horia Sima ea fiind purtatoru l unci atitudi ni anti-
nationale. Din acel moment, intre cei doi nu au mai cxistat nici
un fcl de rclajii. Ion Antonescu a lncercat sa exploateze dife-
rendele interne din Miscarea lcgiona ra, initiind di scutii cu
factiunea care se opunca lui Haria Sima. In acest mod se con-
forma iudicatiilor date de Adolf Hitler la Obcrsalzbcrg, Incer-
cand sa obtina sprijin pentru 0 evcntuala preluare a con ducerii
Miscarii legionare. Insa radicalii legionari fidcli lui Horia Sima
au rcac tionat ~i ei la Incetarca relatiilor dintrc Ion Antoncscu si
"Comandantul" Miscarii lcgionare. In spec ial in Bucurcsti,
euiburilc de natura tcrorista s-au mobilizat sub eoordonarea lui
Nicolae Pctra scu, secretar al Miscarii legionare ~i apropiat al
lui Horia Sima. Accstca aveau la dispozitic circa 21.000 de
anne. Nicolae Petrescu spcra sa obtina sprijin ~i din partea ofi-
terilor tincri din Armata, dar si din randul populatici Capitalei,
desprc care credea ca se va solidariza cu Miscarea Iegionara
intr-un conflict dese his eu Ion Antoncscu'".

60 He inen, Armin, Legiunea "Arnangneful Mihaii'', Miscare sociafii $I

organizatie polificii. 0 contributie la problema fascismului intemationat,
Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 429-432.

33
 Pe aces t fond, Horia Sima a tncercat inca 0 data sa puna in
aplicare planu l sau de ..revolutic". Fata de 1938 sau 1940, el
nu mai era in postura de a conduce cateva zcci de celule
teroriste. Acum avca la dispozitie un comp lex aparat radica l al
Miscarii legionare, care actiona in Iibertate si sc putea inarma
si pregati. in plus, avca avantaju l ca lcgionarii dcjineau con-
trolul asupra Mini sterului de Intern e. Legatia germane de la
Bucurcsti i-a dat asigurari ca soldati i gennani nu se vor im-
plica in problemele interne ale Romanici. in terit oriu, legio-
narii crau destul de bine orga nizat i.

2. 1.2. Ostilita(ile

Sca nteia contlictului a fost data de un eveniment aparent

tara mare importanta. La 19 ianuaric, in [ala hotelulu i .Amba-
sador" din Bucuresti (sediul starului major al misiuni i militare
germane), maiorul Dorin g a fost ucis de un ccrsjcan grec.
Ulterior s-a dovedit ca accsta era spion britanic. insa Antones-
cu a dat incidentului amploare, acuzandu-l pe min istru de
Interne, gen. Constantin Pctrovicescu. ca nu a fost capabil sa
mentina siguranta misiuni i militare germane. in acccasi zi,
Anronescu I-a demis pc min istrul de Interne, iar Miscarea
•
lcgionara a pierdut eel mai important post din guvem.
La 20 ianuaric 1940, Ion Antonesc u i-a convocat pe tcti
prefcctii in Capitals (majoritatca lcgionari). Paralel, in tara le-
I gionarii au inceput violcntele, cu scopul de a demonstra ca Ion
Antonescu nu era capabit sa menpna ordinea interne. Dar gene-
• ralul a procedat abil si a profitat de absc nta prefectilor lcgio-
I nari de la rcscdintele lor pentru a-i demitc si Inlocu i cu ofltcri.
in ace l moment, spiritele s-au incins la maxim, devenind imi-
nenta 0 confruntare violenta intre lcgionari ~i Ion Anto nescu.

I in dimineata zilei de 21 ianuarie, legionarii au ocupat cu

forta instinni ile publicc si au refuzat sa permits accesu l noii
adminisrratii numite de Ion Antonescu cu 0 zi inaintc. Sc pare
34
cii totul fuscsc prcgatit, aviind in vcdcrc asemanarca cu proicc-
tele de lovitura de stat intocmite de Horia Sima in 1938 si
1940. Astfel cii au fost ocupate sedi ile prefec turilor judetcnc,
ccntrale le telcfonice, sediilc politicncsti orascncsti ~i comu-
na lc. Ion Antonescu a mobil izat Armata contra legionarilor
"rasculati", insa a OOt dispozitii sa sc intcrvina numa i dace
militarii erau atacati. Gennanii au declarat initial ca nu sc
amcsteca in prob lcmcle interne ale guvcmului roman, oferin-
du-se mcdiatori intre ccle doua parti. Legionarii i-au ccrut insa
lui Ion Antonescu sa sc dea la 0 parte si sa accepte un guvem
format excl usiv din .cedrcle'' lor.
Deoarcce generalul a refuzat categoric, conflictul a con -
tinuat, iar a doua zi, 22 ianuarie, cele doua tabere - militari si
legionari - au intrat in conflict annat. Dcsi in scara zilei de 2 1
ianuarie Legatia gcrmana de la Buc urcsti primise ordin sa nu
se amestece, a doua zi a solicitat Berli nului sa-si cxpuna po-
zitia deoarece evcnirncntele dcgcnerasera. Pc fondul razboiului
civi l, in Bucurcsti ~i marilc orasc bande de raufacatori devas -
rasera proprietatilc particularc si se crease astfel 0 stare de
haos. Prin Joachim von Ribbentrop (ministruI de Externe aI
Reich-ului), Hitler i-a recomandat lui Ion Antonescu sa-i inHi-
ture pe lidcrii .jebcliunii" ~i sa preia conducerea Miscarii lc-
gionarc, asa cum procedase el cu Ernest Rohm (seful SA) in
1934. Seful Misiunii Militare germane din Romania, gen.
Eric h Hansen, s-a oferit sa medieze conflictul dintre legionari
si Ion Anto nescu, pentru a cvita 0 varsarc de sangc in cazul
lichid ar i cond ucerii Miscarii. in cele din urma, Ion Antonescu
a fost de acord sa acorde imunitate tuturor lcgionarilor rcbcli
care depuneau anne1e pena la ora 05.00 a zilei de 23 ianuarie
1941. Prin intermediul scfului Scrviciului de Sccuritate Ger-
man (Sicherheitsdienst - SD) din Romania, Otto Albrecht von
Boischwing (apropiat al legionarilor), Horia Sima a fast de
acord sa semneze 0 serisoare prin care Ie cerea camarazilor sa
tncetezc orice forma de opozitie.
Conducerea Miscarii Iegionare a fast luata sub protcctia
35
so. In dimincata zilei de 23 ianuaric, Armata romana si mili-
tarii german! au rcluat ofensiva contra legionarilor baricadati.
Ordinul lui Horia Sima nu a ajuns la loti rebelii, astfel ca s-au
dcsfasurat acte de 0 violenta ncmailntalnita pana atunci. Unii
legionari s-au prcdat numai la aparitia soldatilor german i, pen-
tru ca doar prezcnta lor i-a convins ca liderii Miscarii sus-
pendascra orice forma de opozitic.

2./.3. ..Reg;",ul An/onescu"

Ion Anronescu nu a rcspectat tennenii negocie rii dintrc

SO ~i guvemul roman in cazul amnist iei Iegionarilor. Gene-
ralul fusese de acord sa-i ierte pe legionarii simpli, insa a cerut
pcrmisiunea sa-i areste ze pc lidcrii gruparilor radicale. Dar
atr ibutul de lider al unci grupari tcroris te a fost extins ~ i asupra
sefilor de cuiburi, iar in scurt timp gcrmanii au obscrv at cii nu
reusiscra sa obtina 0 larga anmistic pcntru participantii la
cvenimcn tclc din 2 1-23 ianuarie 1941" .
Evenimc ntele din ianuarie 1941 au provocat nemultu-
mirea populatiei in toate planurile. Cci care erau adcptii unui
rcgim de drcapta si-au pierdut Incredcrca in potentialul Misca-
rii legionare de innoire a socictatii, desprc care vorbise Comcliu
Codrca nu. lar cci care dezavuau extremismul sustineau ca sc
confirrnau temcrilc lor privind tcribil ismul lcgionarilor. Bilan-
jul evenimentelor este destu l de tragic . Aces! veritabil razboi
civil a provocat 261 de morti (141 crestin i, 120 cvrei, 21
militari) ~i 377 de raniti (318 crcsti m, 59 evrei, 34 militari),
conform statisticii realizatc de Ministcrul de Jnreme" .
Represiunea institutiilor statului asupra legionarilor a con-
tinuat ~i dupa 23 ianuarie 1941. De mu ltc ori simplii lcgionari
au fost haqui li de autorit atile pc litienesti, chiar daca nu au fost

61 Heinen, Annin, op. cic, p. 432-435.

6J DANle , lee . cit., dosar nr. 1/194 1, f. 390 .

36
implicati in evc nimentele din 2 1-23 ianuarie 1941. Perchczitiile
au devenit arbitrate, victime cazand uneori oamcni ncvinovati,
caredevencau suspecti doar in urma unor simple dcnunruri sur-
vcnitc d in rafuieli personate". Pentru a-i prinde pe legionarii
impli cati in ..rcbeliunc" au fost constitui tc echipe mi litate si
politienesti pe carncrc". Deoarcce in primele zile dupa "paci-
ficarc" autoritatile au cxagcrat cu arcstarilc, Lcgatia ge rmane
la Bucurcsti a intervcnit apcland la Ion Antoncseu, pc 27 ia-
nuarie 1941. Noul sef al rcprczcntantei diplomatice germane la
Bucur esti, Ma lfred von Killi nger, i-a cerut "Condueatorului
Statu lui'' sa dccretezc 0 large amnistic in ra ndul legionarilo r.
Diplomatul german li aducea aminte lui Antonescu ca beneficia
de incredcrca tct ala a Reich-ului, avand in vedere comportamen-
tul dip lornatilor ~ i m ilitari lor germa ni in timpul eve nime ntelor
din 2 1-23 ianuarie 1 9416~ . Totusi implicarca Gcrm aniei in ches-
tiunile interne a stamit ncmultu miri in randul popul atici, deoa-
reee a creat 0 atmosfera de cr isparc lcgata de indep endents
politi ca a statului roman" .
Latura tcrorista a Miscarii nu a fast impresionata de rna-
surilc de f0rta ale guvemului. Legionar ii extrcmis ti crau in-
struiti sa actioneze ~i in lipsa unui organism de conduccre aflat
in tara. Ast fel au fost constituite mai multe ech ipe de .pcdep-
sire a canal iilor" .
Echipa mortii num arul I "Tcldatoru l" pregatea ma i multe
atentate contra demnitarilor lnalti ai statului. in capul Iistci era
Ion Antonescu, considcrat de mcmbrii accsteia principalul
responsabi l pentru evc nimcntele sangcroa sc din 2 1-23 ianuaric
si de rcpresiunea ce a urmat. Pc lista aeestei cehipc se mai afla
It-col. Alexandru Rioscanu , fost subsecrctar de stal la Mini s-
terul de Interne ~ i un colaborator apropiat al lui Ion Antonescu.
Eugen Cristescu, sefu l Serviciului Speci al de Info rmat ii. era si

6.J Ibidem, f. 265; Ibidem, dosar nr. 1311 941, f. 7.

ulbidem,dosarnr.1 f1 941. f. 2,
6S Ibidem, f. 31-32.
66 Ibidem, f. 53.

37
el 0 posibila tinta, ca ~i alti generali care au participat la ina·
busirca .jebeliuniiv".

2.2. "Exilul" llderilar in Germania

2.2.1. .Rebelii" sub protecsie nazistii

In timpul evcnimcntelor din 21-23 ianuarie 1941, con-

ducatorii Miscarii lcgionarc au stat dcparte de dcsfasurarea
cvcnirncntclor. In pcrioada statului national-lcgionar, accstia
Intretinusera relatii mai apropiate cu rcprezentantii SD din
Romania. in zilele .rebeliunii'', scful Sichcrheitsdienst de la
Bucuresti, von Bolsehwing, a fosr cel care i-a adus la masa
negocierilor pe lidcrii legionarilor "n'isculati", in fruntc cu
Horia Sima.
"Comandantul" Miscarii legionare a stat in zilele .jebe-
liunii" asc uns in difcritc case conspirative ale organizapei.
Neincreziitor din fire, a pastrat lcgatura cu cei baricadati doar
prin cativa legionari fideli. in acele zile, omul de lncrcdcre a
fost Ion Boian, un apropiat al sau din Banal. Abia in noaptea
de 22/23 ianuarie, Horia Sima a intrat in contact cu repre-
zentanrii SD-ul ui, prin interrnediul lui Constantin Stoicancscu,
un aft apropiat al lui liderului Lcgiunii. La sediul SD din
Parcul Jianu (actuala zona Aviatorilor), care, avand imunitate
diplomatica, era ferit de perchezitiile patrulelor militare sau
polipenesti a fost dus Horia Sima . in respectiva cladire sc
aflau deja sub protectia gennanilor alti 11-12Iegionari, printre
care: Vasile Iasinschi, Comeliu Georgescu, Constantin Papa-
nace, Hie Gamcata, Constantin Stoicanescu, Victor Biris ~ .a.68
Horia Sima a fost evaeuat repede de la sediul SD din
Cap itala. Chiar in seara zilei de 23 ianuarie acesta a fost

67 Ibidem, f. 380.
68 Sima, Horia. Era libeniuii: ttatul national-legianar, vol. II, Madrid,
Editura Miscarii Legionare, 1982, p. 144 - 149.

38
preluat de scful rcprczentantei Gestapo in Romania, Geissler,
care, initial, l-a adapostit la domiciliul sau, Insa, fiindca locu-
inta pcrsonala nu avea imunitate diplomatica, l-a sfatuit pc
Horia Sima sa gaseasca 0 alta casa conspirativa. Dar autori-
liitile efeetuau perchezitii Ia toate domiciliile conspirati vc ale
organizatiei. In eele din unnii, Horia Sima a donnit in noaptea
de 23 ianuarie la 0 sore a sa. Seful Lcgiunii avusese grija sa
pastreze tacerea asupra rudelor din Bucurcsti, astfcl ca auto-
ritatile nu cunostcau accst posibil adaposr'". Sima procedase in
acelasi fel in 1939, inaintc de a fugi din Romania, cfind se
aseunsese la 0 matusa a sa din Bucuresti, de care autoritatile
n-avcau habar .
.Comandantul'' nu a fost lasat de germani in voia sortii,
iar prin Ion Boian a mentinut legatura eu SD-ul. in dimincata
zilci de 24 ianuarie, la domiciliul surorii sale s-a prezentat
seful SD din Romania, von Bolse hwing, Insotit de adjunctul
sa, Gunne. Horia Sima a fast dus Ia Brasov, la rcscdinta lui
Andre as Schmidt, scful Grup ului Etnic German . Locuinta
acestuia avea ncoficial imunitatc diplomatica, deoarece autori-
tatilc nu ar fi riscat sii-~ i stricc rclatiile cu Reich-ul efectuand
perchezitii acolo. Dupa catcva zile de scdcrc la Brasov, Sima a
fost mutat la Sibiu, intr-o locuinta administrate tot de Grupul
Etnic German. Scful legionarilor s-a deghizat in ofiter SS ~i
astfcl nu a fost supus la eontroale pe parcursul traseului".

2.2.2. Rejugiu/

Ccilalti lidcri ai Miscarii leg ion are au ramas la sediu

SD din Bucurcsti . Desprc soarta lor au eireulat difcritc
zvon ur i legate de trec erea in Germania, intr-un tren militar

69 Sima, Horia, Prizonieri a; puterilor Axei, Constanta. Editura Mc-

ratora, 2005, p. 6-7.
70 Ibidem, p. 7-8.

39
german". Cuiburile tero ristc au mentinut legatura cu liderii
adapostiti la scdiul SO din Parcul Jianu. Astfel radicalii
legionari asteptau 0 circulari emisa de Nicolae Petrescu care
sa mentina vie ideea ..rcvolutiei'' contra rcgimului generalului
Antonescu72. Secretarul general al Miscarii legionare efectua
adesca vizite in cascle conspirative ale Miscarii legionarc,
fiind tnsojit uneori $i de Vasile lasinschi" . Torusi acestc
momcnrc de libcrtatc erau riscantc. Din grupul lidcrilor
legionari adapostiti de SO in timpul evcnimcntclor din 21-23
ianuaric, Victor Biris a fost prins de politic in timp ce sc
dcpla sa spre 0 casa cons ptrauva".
Autoritatilc de la Bucurcsti erau consticnte de faptul ca
genna nii ii gazduiau pe "capii" legionari. Vneori, politia $i ar-
mata au Incalcat regulilc diplomaticc, pcrchezijionand case ale
statului gcnnan, Ja.ra insa a-i gasi pc lcgionarii cautati. Prezenta
la Bucurcsti a .rebelilor" Ie creau dcsrulc neplaccri germanilor.
Reich-ul nu avea 0 atitudine bine conturata asupra viitoarelor
relatii cu cxtremistii de dreapta din Romania. Ministerul de
Extcmc, condus de Ribbentrop, considcra ca Gormania trebuia
sa colaboreze exclusiv cu Ion Antoncscu, dcoarcce, prin pres-
tigiul acestuia in randul Armatei, sc asigura stabilitatca. in
timpul ~i dupa .rcbcllunea lcgionara'', s-a zvonit d i inlocuirca
lui Wilhelm Fabricius de la conduccrea Lcgatici Reich-ului de
la Bucuresti s-a datorat faptului ca a avut rclatii stransc cu
legionarii, ccea ce i-a motivat pe acestia sa declansczc •.rebe-
liunea''. Fabricius a parasit Romania la 29 ianuarie 1941. la-
sandu-i lui Manfred von Killinger misiunea de a media rela-
tiile dintre Ion Antoncscu si Miscarca legionara" . Killinger s-a
aliniat politicii Ministcrului de Extcme german ~i a condarnnat
atitudinea legionarilor, dispunand diplomatilor $i militarilor

71 DANle, lococit., dosar nr. 1/1941. f. 162.

n Ibidem. f. 414.
73 Ibidem. dosar nr. 21194 1, f. 50.
14 Sima. Horia, Prizonieri. '"' p. 26.
7~ DANIe, lococn., dosar nr. 111 94 1, f. 87.

40
Reich-ului sa incctcze orice contact cu accstia, sub ameninta-
rca ca, in eaz contrar, vor fi trimis i in lara in 24 de ore" .
La sfarsitul lunii ianuarie 194 1 situat ia lcgionarilor care sc
aflau ascunsi in scdiilc diplomatice germane era confuza. No -
roeu l lor a fost cii autoritatilc politic nesti nazistc, aflate sub
eomanda lui Heinrich Himm ler, nu aveau acccasi atitudine fata
de cxtrcmistii de drcapta romani. Asadar, SD-ul din Romania
i-a gazduit in conti nuarc pc lidcrii Miscarii legionarc, biuc-
tntclcs dupa ce au primit "b inecuva ntarca" Bcrlinului, in urma
unci deplasari a lui von Bolschwing 1a "ce ntru".
Totusi disensiunilc dintre gcnnani au afccta t starea de
confort a .adapostitilor" legionari. Conducatorii au fost adu-
nan cu tojii la sediul SO din Parcul Jianu, fiind cazati in sub-
solul cladirii. Pentru 0 luna si jumatate ci au locuit Inghcsu iti,
lad a putea icsi la aer si fad sa aiba contac te cu familia. Paoa
1a 25 ianuaric 1941 la aces! sediu au fost adusi lIie Garneat a,
Corneliu Georgescu, Constantin Papanace, Vasile Iasinschi,
Constantin Stoicancscu, Crisu Axe ntc, Titi Teodorcscu, Virgil
Mihailcscu ~i Viorcl Trifa. Doi dintrc "capii" Miscarii care in-
trctineau legiituri cu gcrmanii - Nicolac Petrescu si Gheorghe
Sarbu - au dccis sa-s i dcsfasoarc activi tatea pe cont propriu,
mcntinand legaturile cu organiza tiile clandestine.
Dupa doua saptiirnani, von Bolsc hwing i-a anuntat pe Va-
sile Iasinschi si pe Constantin Papanaee ca vor pleea in Genna-
nia. La j umatatc lunii februarie cei doi au fost deghizati in
ofitcri gennani ~ i urcati lntr-un tren special al Wehrmacht-ului,
cu dcstin atia Viena. Trcccrea prin Ungaria s-a dcsfasurat lara
incidente, astfe l cii dupa cate va zile gennanii au organizat un
al doilea transport, compus din Hie Gameata, Constant in Stoi-
canescu, Crisu Axente, Virgil Mihailcscu si Traian Borobaru.
Din grupul initial au ramas doar trei la sediu l SD din Parcul
Jianu: Corneliu Georgescu, Viore l Trifa $i Titi Teodorescu.
Acesta din urma a parasit adapostul, afland cii nu-l cautasc

76 Ibidem, f. 86.

41
politia. S-a Inters acasa, fiind inloeu it eu O vidiu Gaina.
Dupa ee i-au seos din tara pe conducatori, gennanii s-a u
ingrij it si de soarta cclorlalti lcgionari care sc aflau in elandes-
tinitate. Erau adapostiti in altc spatii ale Poli tiei germane din
Rom ania sau se aseundeau in locuinte co nspirative. Contactul
dint re ei si gennani sc facca prin Nicolac Petrescu . Corneliu
Georgescu ~ i Ovidiu Gainii au invcnta riat legionarii c1an-
dcstini, co nstatand ca sunt cstcva sute. Dintrc acestia au fost
alesi aproximativ 40, care unnau sa piece cu primul transport
sprc Gormania".
Leg ionar ii ascu nsi, plus .cadrclc", au fost Instiintati in
ziua de 5 martie 194 1 ea vor pleca spre Gcrmania. Pentru
sigurarqa, anuntul a fost spontan, la ra ca legionarii sa poa ra
comunica fami liilor ea parasesc tara. in sear a acclciasi zile, au
fost urcati in dow vagoanc atasate unui tren ge rman. Grupul
era format din 48 de persoane, avand conducatori pe Corneliu
Georgescu ~ i Nieolae Petrascu. Erau dcghizati in uniformc
germane de ofi tcr ~ i de muncitori la caile fcrate. Pcntru sigu-
ran ta, s-a ales un trascu ocolitor: Ploicsti - Buzau - Vatra Do r-
nei - Dej - Budapesta - Viena . Spre dcoscbirc de cclelaltc
transporturi, seeuritatea accstui grup ridica ma i multe pro ble-
me din eauza numarului ridicat de "clandestini" . Paradoxal,
cele ma i multe emoti i au fost pc tcritoriul Ungarici, deoarcee
pcrsonalu l cail or fcratc si-a da t seama ca era vorb a de un
trans port de romani. in gara Bud apes ta personalul 5S a dorit sa
faca 0 pcrchczitic, nestiind despre transportul "sp ecial" pe
care-I organizau SS-i~tii din Romania. i n cclc din unnii, ger-
mani i s-au Intcles Intre ei, iar legionarii au ajuns eu binc la
Vicna, pc 12 martic 194 1.

77 Trifa, Viorcl D., Memortt, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2003,

p.68-70.

42
 2.2.3. Cazarea ..exilatilor" in Germania

Legionari lor nu Ii sc spusesc la Bucuresti care va fi soarta

lor. Aj uns i in fosta capitala a Austriei, mist crul s-a pastrat,
provocand nedumcrirea lor. Dupa coborarea din tren au fost
adusc doua auto buzc (un ul pe ntru persoane si unul pentru
bagaje), fiind tra nsportati la sediul SS d in Vicna. Aco lo au
putu t face baic dupa sapte zile de mers eu trenul , pu tand sa-si
sch imbe hainelc de .xamuflaj'' eu eele "civile". in ziua urma-
toare au fost anuntat i ca vor pleca spre Frankfurt/Oder unde
vor fi gazduiti Intr-o loealitatc epropiata. in celc d in urma
ajung in stat iunea ba lnearii Berkenbriick, situata pe raul Spree.
Acol o era amenaja t un loe de odihna pcntru personalui SS,
lcgionarii fiind caza ti in vile " Paul Nortmannheim't" .
La Berkcnbruck au fost .plasati" numai legionarii mra gra-
de, care plecascra din Romania eu transportul din 5 martic 1941.
"Capii" Miscerii au fost dusi inca din februarie 194 1 la Berlin ,
fiind gazduiti intr-o ca sa de oaspcti ce apartinea SO-ului , pe
79
strada Ahomalee •
Horia Sima a aj uns mai tarzi u in Gcnnania dccit rcstul
sefilor legionari urmariti de Anto ncscu . La inceputul lunii
martie 1941, dupa mai bine de 0 luna de zile de stat la Sibiu
sub protcctia lui Andreas Schmidt, sc ful Grupului Etnic Ger-
man, SD-u l a dccis s3-1 scoata si pe el d in Romania. Dcghizat
cu unifonrui. germana, Sima a fost transportat la Bucurcsti rarii
probleme, fiind gazduit ulterior la sediul SO . in cazu l sau nu
s-a ales ruta prin Ungaria, fiind transportat in Bulgaria, la
Legatia Gennaniei la Sofia. in marti e 1941 era in pregatire
razboiul Gennaniei cu Jugosla via si se facea u transporturi

11 Ghi mbi~nu, Nita, Jurnal numai pentru mine, 2006,

<www.miscarea.comlghimbasanu.hlllP(aprilie 2006).
" Trifa, Viorel D., op. cit., p. 72.

43
militare frecvente spre capitala Bulgarici. Horia Sima a ajuns
in Sofia la 25 martie 194 1. Prezenta lui in Bulgaria a fost
tinuta in secret, pentru a nu se crea complicatii diplomatice
intre Bucurcsti ~i Sofia. Din capitala bulgara, Sima a fost
imba reat la 8 aprilie intr-un avion militar german cu destinatia
Viena 80 •
Popasul lui Horia Sima la Viena a fost pasager, chiar in
seara in care a aj uns acolo fiind trimis spre Berlin. in tot
itincrariul dinspre Sibiu sprc Berlin, Horia Sima a fost Insotit
de catrc un rcpr ezentat al SD-ului. Aju ns la Berl in a fost cazat
in vila din strada Ahorna llcc, alaturi de ceilalt i lidcri ai Mis-
carii legiona rc.

1.3. .Procesete rebeliunii"

1.3.1. Masuri legislative $i politienesti

Dupa .biruinta Generalului'', Miscarca legionara a ajuns

din forta politica detinatoare de putc rc, princi pala organizapc
urmarita de autoritari. inca din primclc zile dupa .capuu larce''
lui Horia Sima, regimul a cautat sa stcarga oriee urma a cola-
borarii cu legionar ii. "Curatenia" a inecput eu personalul Di-
rcctici Generale a Politici. Politistii au primit ordin la 27 ia-
nuarie sa faca dcclaratii scrisc ca fusesera Inscrisi in Mi scarca
legionara" . Tot in cadrul Politiei s-a dispus sa fie schimbate
toate legitimatiilc personalului, fotografiile trebuind facutc la
data acestci opcrauunt" . Masurile de .cporare'' a legionarilor
din strueturile Politiei au fost luatc pcntru ca acestia sa nu aiba
acccs la informatii privind urmarirca Miscarii sau despre depo-
zitele de arma ment. in perioada "statului national-lcgionar'',
lntrucat Politia fuscse sub eondu cerea legionarilor, accstia

to Sima, Horia, Pnzontert...• p. 14-16.

" DAN Te. lococit., dosar nr. 45/ 1940, r.4 5.
n Ibidem, r. 46.

44
patru nsescra in numar mare in ran durile ei (cu precaderc du pa
desfiintarca Poli tici legionare). in Armata, extrcmisrii de drca pta
objinusera putinc pczitii, Antonescu controlind prin prestigiul
~i influenta sa accasta institutie.
Prcocuparea lui Antonescu de a con trola Politia avea lege-
tura cu viitoarele sale intentii de arestare a tuturor legionarilor
banuiti ca au participat la .xebcl iune". Desi initial ii dcclarase
lui von Killinger ca in schimbul capitularii ii va lasa in libcr-
tate pc "rebc li", Antonescu si-a Incalcat angajamentul. La 24
ianuaric a emis un Comunicat al Prcscdintiei Consiliului de
ministri prin care anunta: .Sum consideraji complici si, in con-
sccinta, vor sufcri rigorile legii, toti cei care stiu ~ i nu dcnunta
autoritatilor locul unde sc gasesc ascuns i autorii si infaptuito-
rii .zebeliu nii'' din zilele de 2 1 si 22 ianuaric; inccpand dc la
Horia Sima ~i pana la ultirnul borfas care, profitand de ocazie,
s-a dcdat la jafuri'.aJ. La I februarie, dupa un prim val de arcs-
tari printrc Icgionarii dcsprc care se stia ca au participat la "rc-
beliune", guvemu l a dat un ordin prin care armata avce voie sa
traga de la distanta asupra cclor care vor incerca sa sc intruncas-
di in acr libcr sau lara aprobare. Ordinul a fost initial intcrprctat
gresit - voit sau nu -, iar militarii au cxecutat pc loc legionari
arestati care crau banuiti ca participasera [a .rebcltune?".
Paralel cu masurile privind libcrtatca legionarilor, guver-
nul a dat catcva dispozitii rcferitoarc la lichidarea patrimoniului
Miscarii . A ccsta fuscsc creat in pcrioada "statului national-le-
gionar" prin confiscarca avcrilor unor evrci, donatii mai mult
sau mai putin benevolc si cotizatii ale membrilor. La sfarsitul
lunii ianuaric 1941, prin decretul-Iege nr. 6 18/ 194 1, toate Ion-
durile Miscarii legionare au fost blocate la Banca Nationala a
Romaniei. Pentru eolectarea celorlalte bunuri s-a creat un fond
special la Ministerul de Finante. Ulterior s-a Infiintat 0 comisie

I:l Zamfirescu, Dragcs, Legiunea Arhanghe/ut MihaN de la mil la

realitate, Bucu resn , Editura Bnciclopedica, 1997, p. 330.
U DANIe , lac . eit., dosar nr. 220/1940, f. 20.

45
spcciala privind gestiunea Miscarii Icgionare, prin decre tul-le-
ge nr. 853/19 4185, din martie acelasi an. Dupa un an dc zile
colcctarea gcstiun ii Miscarii nu sc finalizasc din pricin a lipsci
de personal favorizata de inceperca razboiului".
Intcrzieerea activitatii Miscarii Icgionare s~a facut ~i prin
rcstrictionarea purtari i insignelor si inscmnclor organizatiei'".
Accasta masura fusese luata si de Carol aI Il-lca, in timpu l
suspendiirii Miscarii lcgionara in perioada 1938 -1940. Legio-
narii au gasit alte mijIoace de a se recunoaste intre ei, cum ar fi
Imbracarea eu pantaloni bufanti, bagati in cizme etc" . 0 alta
metoda prin care continuau sa-~i faca simji ta prczcnta era
onomastica magazincIor ~i a localurilor publice. [nccpand din
vara anului 194 1 ~i pana in 1942, autoritatilc au identificat in
toata tara multe finne eu numele .Biruinta'', obligandu-i pc
proprictari sa schimbe denumirea. Cel mai probabil, prin aces-
te scmnale - imbracamintc ~i denumiri de finne - Icgionarii
cautau sa atraga atentia camarazilor si simpatizanti lor asupra
activitatii Miscarii , in vcdcre a colcctarii de fonduri.

2.3.2. Valul de arestari

Valu l de arestari si urmariri - uncori in afara limitclor le-

gii - a legionarilor implicati in .febeliune" a tinut pana in luna
august 194 1. Initial au fost Intemnitati peste 13.400 dc legio-
nari, din care mai pupn de jumatate au fost eliberap. Pentr u cci
ramasi in arest au Inccput sa fie organizatc procesc. Prime le
aetc judiciare au fast organizatc "pc banda rulantii", fiind impli-
cati Icgionarii care au Bo ut abuzuri mici eu ocazia "rebcli unii".
Multi dintre cci prczenti in instanta in aceste cazuri nu crau

85 Zamfirescu, Dragos, op. cit., p. 330-333.

86 DANIC, Fond Prescdinpa Ccnsiliului de Ministri. dosar nr. 9111942,
f. 1-2.
87 DANIC, Fond Directia Generals a Polipei, dosar nr. 4511940, f. 109.
88 Ibidem, dosar nr. 1711942, f. 231.

46
legionari, ei profitori ai situatie i de dezordine. insa pedepselc
au fost destul de aspre, existand putine eazuri de aehitare. Toe-
mai de aeeea, legionarii au facut apcl la politicienii "demoerati"
pcn tru a interveni pc Uinga Antoncseu. Ca de ob icei, s-a ape lat
la Iuliu Maniu, po litician care avusese 0 rclatie speciala cu
Corneliu Codreanu ~i caruia ii fusese liisatii "in grija" Legiu-
nea in 1938. Man iu a fost so licitat sa ceara lui Antoneseu
amnisticrea eelor conda mnati la mai putin de 10 ani Inchisoare
~i urgcntarca j udecarii "capilor rebe liunii"S9.
Dcme rsur ile legionarilor pe langii Antonese u au avut un
sueces indoielnic, in aprilie 194 1 fiind emis un deeret de amnis-
tie al eelor Inchisi pentru ,,rcbeliu ne" si condarrmati la mai putin
de cinci ani Inchisoare. Lcgionarii nu au fost prca multumiti de
accst decret, dcoarcec majoritatea eelor condamnati pana in
acel moment primiscra pede pse mai mari de cinci ani" .
Procesele au continuat si dupa decretul de amnis tie din
aprilic 1941. Legionarii erau judecati de Parchetele Militare din
regiunile in care erau acuzati ca ssvsrstsera .actc de rebeli u-
nc". "Orosul" prcccsclor a avut loc in lunile mai-iunie 1941.
Arestiirilc au Inceput inca din 2 1 ianuarie 1941 si au tinut pana
Ia 10 augus t, acelasi an. Au fost incarccrati 6.410 .rcbcl:",
dintre care numai 4.1 76 au fost retinuti pentru a fi judccati in
stare de arest. Dintre aces tia, 2.774 au fost co ndamnan" la
pedepse variind intr e munca silnica pe viala (un proce nt In-
semnat) si ease luni de inchisoare91• Un numar de 1.402 1egio-
nari arestati prcvcntiv pent ru "participare la rebe liune'' au fost
elibcrati dupa procese. Alti 3 .147 legionari au fost judccati in
stare de libertate sau in contumacic. Dintre ace stia au fa st
condamnati 1.689 ~i cliberati 1.45893 .

89 Ibidem, dosa r nr. 151l94 1, f. 227 .

90 Ibidem, f. 19.
91 Ibidem, dosar nr. 204/1942, f. 17.

91 Universul, an 58, nr. 157, 14 iunie 1941; Ibidem, nr. 158, 15 iunic
1941; Ibidem, nr. 165,22 iunie 1941.
93 DANIe, toe. cit., dosar nr. 204/1942, f. 17.

47
 Mai ales in provincic, fostii lidcri legion ari locali sau
functionari ai Polijiei legionarc au rcusit sa evite arcstarilc. Ei
fie s-au refugiat in Gormania, fie s-au ascuns de perchczitii sau
si-au schimbat domiciliul. Accasta .miscare'' s-a facut , binein-
teles, ell ajutorul functionarilor de politic si magistratilor local i
nelegionari, prictcni ell cci urmariti. Printre principalii fosti
demnitari legionari care a rcusit sa scape de arcstarc a fast
Nistor Chiorcanu, scf al rcgiunii Ardeal in timpul guvcm arii
"nalion al-Iegi ona rc". Lt-co l. magistral Diilutii Dumitrescu i-a
transmis lui Chio rcan u sa fuga din Sibiu dcoarccc pr imi se
crdin sa-l arcsteze. Lidcrullcgionar s-a con format ave rtis men-
tulu i, plccand in Germa nia undc va activa alaturi de Har ia Si-
rna ~1. N·leo1ae Petrasc u" .
Nu toate Incercarilc de fuga in Gennania s-au final izat eu
sucees. Fostul sef al regiunii lasi din pcrioada statului "national-
legionar", I1ie-Vlad Sturdza, a fest mai putin norocos. Acesta
a plecat din eapitala Moldovei Indata ee aflase ea Antoncscu
..Iichidase conrurilc" eu Miscarca legicnara, tara a organize rc-
zistenta contra Generalului. inta rs in Bucurcsti a aflat ea tata l
sau, fostul ministru de Extcme M ihail Stu rdza, fusesc arcstat
lmpreuna cu sotia Zoe Sturdza. Alertat de fap tul ca avea ambi i
par inti Intcmnitati, Hie Vlad Sturdza a lua t co ntact ell organi-
zatia lcgionara Bucurcsti pentru a fugi peste hotare'". Ruta eea
mai de s folo sita era pes te Dunare spre Bulgaria, pc un pod rni-
litar german intre Gi urgiu ~i Rusciuk. Cu aj utor german, fugarii
erau Imbracati in unifonne mili tate nazistc si prezentati ca o fi-
len ai Wehrmacht-ului. insa Ilic-Vlad Sturdza nu a avut nora-
cuI un ui control superficial al vamesilor roma ni, fiind retinut
la punctul de trccerc peste Dunare, Impreuna cu I. Gh. Andri-
toiu, scr al organizatici legionare Musee1 in perioada septem-

.. Iancu, Nicu, Sub steagui lui Codreanu. Mamente din trecutuJ

fegionar, Madrid, Editura Dacia, 1973, p. 142.
" Sturdza, l hc-Vlad , Pribeag inlr-un secol nebun. De fa Legiunee
ArhangheJu/ Mihail /a Legiunea StreHl/a, Bucurcsri. Editura Vremea, 2002,
p.58-59.

4H
bric 1940·ianuarie 1941. Ambii erau dati in urmiirirc .pcntru
rcbcliune", iar dupe idcntificare au fost intorsi sub arest la
Bucurcsti'". Au fost tnc hisi la Jilava paDa la j udecarca proce-
sului, care a avut lac in toamna aceluiasi an. Cu sentinta de
condamnarc la doi ani Inchisoare pentru tentative de trccc rc
ilcgala a fronticrc i, Ilic-Vlad Sturdz a a fost mutat la inchisoa-
rca Aiud, unde sc gasceu alti lcgionari tnchisi dupd .j-ebeliune''.

2.3.3. Procese/e "capilor rebeliu nii"

Ccl mai important "lot" al .rcbcliunii'' a fast j udecat in

prima ju matatc a lunii iunic 194 1, fiind inclus i in cI "cap ii"
Miscari i Icgionare. Tribunalul Militar Bucuresti nu a judecat
cxclusiv cvcnimentele din ianuarie 194 1. in acelasi "lot" au
fost judccati si cci considcrati responsabili pentru asasinatcle
de la Jilava din noiembrie 1940. Atunci, cveni mentul nu a dus
la arestari sau la initicrca unci actiuni ju ridiee, deoar cce Mis-
earca legionara so afla la putcre, acoperind masacrul din curtca
Inchisorii militare.
Arestarilc .capl jor'' Miscari i legionarc inccpusera imediat
dupa "victoria" lui Ion Antonescu asupra .rcbctnor''. Mihail
Sturdza, fostul ministru dc Extc mc sub guvcrnarea national-
legionara, a fost ridieat de la locuinta surorii sale unde lua
masa de pranz'" , Victo r Biris fuscsc prins in timp ce se deplasa
de la sed iul Sfj-ulu i germa n din Parcul Jian u spre 0 lccuinta
conspirativa?". Traian Braileanu, fostul min istru al Educatiei,
a fost arcstat in noaptea de 12-13 febr uarie 1941, dcsi nu se
implicase in violentelc din ianuaric". Brailcanu crede a ca a
scapat de valul de arestiiri fiind oarecum surprins de actiunca

96 DANTe , toe. cit., dosar nr. \5 /\94\ , f. 486 .

91 Sturdza, Mihail , Romania ~i sjal'4illll Europei, Bucurcsti, Editura
Fronde. Alba Julia, 1994, p. 224.
98 Sima, Horia, Prizonteri. .., p. 17-21.
99 DANTe.loc. cit., doser nr. 1/ \ 94 1, f. 449,

49
autor itatilor. in acccasi situatic de afla $i Petre P. Panaitescu,
fostul rector al Univc rsitati i din Bucuresti, care a fast arestat in
aprilie $i se simtca debusolat deoarece nu stia cand i i va Inccpc
proccsul'?". Sopa sa facea apelu ri disperate la autoritati pentru
a i sc c1arifiea situatia, sustinand cii Panaitescu nu a fost impli-
cat in nici un fcl in revclta.
"Capii" legionari nu au fast inchisi la Jilava sau intr-o alta
inchisoare militara obisnuita. Ion Antoneseu le-a acordat un
tratament preferential fostilor colegi de guvemare, lntcmnitan-
du-i la eazanna de la Malmis on din Capitala. Probabil acest
gcst s-a datora t si intervc ntici lui Hitler, care dorea sa mai "in-
dulccasca'' condi tiile eamarazilor ideologiei pe eare-i parasise
in ianuaric'?'. in memo riile sale, Mihail Sturdza rclatcaza ca
gardienii s-au purta bine cu ci. Celulele crau construitc in
forma de vagon de donnit fcroviar, avand doua paturi supra-
puse. Dcsi ofiei al usilc se inc hidcau la ora 2 1.00, dupa 0 juma-
tate de ora era u redeschise, legionarii putandu-se aduna pentru
discutii. Nu au fost privati nici de informatii politiee, avand
acccs fiber la presa l 01 .
In afara, lcgionarii liberi erau foarte prcocupati de soarta
Iiderilor tnte mnit ati. Imedial dupa calmarca spir itelor, cuibu-
rile ramas e in libcrtatc s-au mobilizat in vede rca strangerii de
fonduri necesare onorariului avocatilor. La sfars itul lunii mar-
tie deja sc stransesera 200.000 de lei, ban i Inmanati lui Radu
Budistcanu pcntru a pregat i apararea .caonor'' legionari aflati
la Malmison'P. insa eforturilc lui Budi srcanu si ale studcntilor
legio nari de a gasi avocati ell prestigiu pentru apararea legio-
narilor nu s-au Incununat de succes . Nici un mare nume al
breslei avocatcsti nu si-a riscat statutul aparandu-i pc Icgionari,

100 Ibide m, dosa r nr. 15/1941, f. 20.

101 "Sosirea domnulu i general Antoncscu in Capitalii", in Curenlul, an
14, nr. 4787, 15 iunie 194 1.
101 Sturdza, Mihail, op. cit., p. 225 .
103 DANle, lococit., dosarnr. 16/1941 , f. 145.

50
fiind angajati doar 30 de stagiari':". Situat ia de fata era idcn-
ticii cu cea a proceselor lui Comeliu Codrcanu din 1938 11! .
Autoritatile au Juat masuri suplimentarc de paza pe timpul
"procesului eapilor rcbcliunii". in preajrna Tribunalului Militar
de la cazanna Arion din Bucuresti au fost sporite efectivele dc
jandarmi. Noul rector al Universitatii din Bucuresti , Horia Hu-
lubei, a dispus ca in pc rioada procesului studentii sa paraseas-
ca Capitala, inchiza nd u-lc si 0 parte din ciimine. Totusi, stu-
dcmii legion ari au inehi riat tempo rar locuintc sau au stat pe la
cunoscuti. Pentru camincle remase functionalc (era pcrioada
de scsiunc) a fa st intoc mit un plan de ma suri privind cfcctivclc
de jandarmi, poli tisti ~i agenti de Siguranta care sa aiba in paza
obiectivele l O6,
Procesul a inecput la 4 iunie 1941 la Tribuna lul M ilitar de
la cazarma Arion din Calea Grivitci. Presedintele Curtii era
gcne ralu l Nicolae Macici, iar procuror general special gene -
ralul Son. Pe lista acuzatilor figurau 16 1egionari ~i apropiaji ai
Miscarii in timpul guvcmarii .national-lcgionare": Radu Mira-
ncvici, col. (r) Stefan Zavoianu (fast Prefect al Pol itiei Capita-
lei), dr. Niculesc u, Victor Bir is, prof, Petre P. Panai tescu (fost
rector al Universitatii din Bucur esti), prof. Tr aian Braileanu
(fast ministru al Educatici Nationale), gen. Petroviccscu (fas t
ministru de Interne), dr. Popovici, ing. Ion Nicolau, Con stantin
Greceanu (fost mini stru la Berlin) , Constantin Maimuca (fo st
direc tor al Sigurantci), AJexandru Ghic a (fast director general
al Siguranjei), gen. Mehedin ti, Zoe Stur dza, dr. Serb an Milco-
veanu, Mibail Sturdza (fost ministru de Exteme). Lista ac uza-
[ilor era mult mai marc, lnsa cei lalti inculpati nu fusesera
arestati $i se aflau in ilegalitate.
Apararea a citat peste 670 de martori. Avocatii legiona-

I" Ibidem, f. 197,

l OS Tiu, Ilarion, .Relajiilc rcgimului autori tar al lui Carol al ll -lca cu
opozuia. Srudiu de caz: arcstarea conduce rii Mi~clirii Legionare'', in Reviua
Erasmus, nr. 14/2003-2005, Bucuresti. [f. e.], 2005, p. 105-113.
106 DANIe , loco cit., dosarnr. 1611 941, r. 284.

51
rilor , sub coordonarea lui Radu Budistcanu, au Incercat sa
tergivcrseze procesul , cerand continuu mularea lui din instanta
militara tntr-o instanta civila':".
A~ cum am precizat mai sus, accst " lot" a avut doua
sectiuni : asasinatel e de la Jilava ~i ..capii rcbeliunii" din ianua-
ric 1941. Un rol important in prima sectiune a avut-o dcpozitia
lui Ion Zelea Codreanu. Acesta fusese pus in umbra de Horia
Sima in toamna anului 1940, intrand in conflic t cu noul scf al
Miscari. Dupe .rcbetiunc'' , Ion Zelea Codre anu a initial con-
tactc cu Ion Antoncscu in spcranta eli va f cbemat la guver-
nare alaturi de fidelii sai. Prczcnta la proees a fost ncgata de
ccrc urilc lui Ion Zelea Codreanu pana in ultimu l moment. El
sc temea de 0 evcnruala razb unarc a Miscarii studentcsti
lcgionarc, fidcla lui Horia Sima , cmitand zvonuri ca nu va
pleda ca martor". To rusi a fost prezent la citarea acuzarii ,
susjinand ci princ ipalul vinovat de asasinatclc de la Jilava era
Horia Sima . EI spunea ca nu cei care au facut deshumarilc de
la Jilava Infaptuiscra omorurile, ci oamcni trimisi de catre
Horia Sima. Depozitia lui Ion Zclea Codreanu a avut eel mai
probabil 0 insemnatate simbolica, aratand discnsiuni lc din
Miscarea lcgionara, deoa rcec magisrratii milita ri nu au tinut
cant de afirmatiilc sale. Sentinja, cmisa pe 12 iunie, a fast
deosc bit de dura: 20 de condamnari la moarte (printre care:
Ste fan Zavoianu, Dumitru Grozca, Romulus Opris, Traian
Bocru erc.), cinci co nda mnari la munca silnica pc viata (printrc
care Ovidiu Gaina), alte sentintc intre sase ~ i zece ani de
lnchisoare-".
in procesul ..capilo r rebe liunii" spirite le au fost mult mai
animate, deoarece apararea caura sa interprcteze incadrarea
j uridici a faptelo r inculpatilor. Radu Budisteanu a sustinut
continuu cit se judcca de fapt un proces politic ~i nu unul de

107 lbidem, f. 3 15-318.

IN lbidem, f. 357.
I'" Zamfirescu. Dragos, op. cit., p. 336.

52
 infractiuni prevazutc in Cod ul Penal, eum susjincau autorita-
tile militarc'P. Ata t inculpatii, cat si avocatii lor, cautau sa se
esehiveze d i-ar fi inannat pe •.rebc li". De asemenea respin-
geau ac uzat ia ea tnccrcasera sa. dea 0 lovitura de stat, dcoa-
rcce, sp uneau ci, fuscsc ra in pcrmancnta in contac t cu Miha i
Antonescu pe pcrioada razmcritei'! ' .
Comparat iv cu scctiunea asasi natclor de la Ji lava, scnti nta
in cazu l .capilor rcbcliunii'' a fost mai blanda {ncavand con-
damnari la moarte), iar majoritatea ec lor cu pedepse mari au
fost judccati in lipsa . Accasta a fast data la 16 iunic 1941,
cuprinzand urmatoarele pcdcpsc: munca si lnica pc viatii, do i
ani inrcrdicti c corectionala ~ i 12.000 lei arncnda: Horia Sima,
Vasile Iasin schi , Nicolae Pctra scu, Constantin Papanace, Vio-
rei Trifa, Dumitru Grozea, Hie Gameata, Gheorghe Sarbu,
Traian Boro baru, Co nstantin Georgescu; 15 ani tcm nita grea ,
trei ani degradarc civica: Alexandru Ghica; 15 ani munca sil-
nica, doi ani inchisoare corectionala, un an intcrdictic coree-
tionala: Stefan Ziivoianu; zece ani mu nca silnica, 16 ani in-
chisoare corec tionala. doi ani intcrd ictic co rectionala: Victor
Biris: zece an i munca silnica: dr. Ilie N iculesc u; zecc an i tern-
nita grea, do i ani inchisoare co rcctionala : Radu Miro novici;
sapte ani tcrrmita grea: gen. Constantin Pctrovicescu; cinci ani
temni ta grea , trei ani degradare civica: Constantin Ma imuca;
cinci ani Inchisoare corcctionala, un an intcrdictie corcctiona-
Iii. 6.000 Ici amcnda: Mihai l Sturdza; sasc luni inchisoare co-
rectiona la: Petre P. Panaitescu. Au fost achitati: dr. Alex andru
Popo vici, Traian Braile anu, ing. Ion Nicolau, dr. Serban
Milcoveanu, Constantin Greceanu si gen . 0 .1. Mchcdi nti'V.
Scntinta nu a fost citita in sala de judecata, ci in eazanna
dc la Malmison. Dupa eo ndamnare, legionarii din lotul "capi-
lor rcbcliunii'' au fast mutati 0 perioada la Jilava. De acolo au

II'DANle, lee. cit. dosarnr. 32 1/ 1941, f. 22.

m Ibidem, dosar nr. 3/ 194 1. f. 5-11.
lU Zamfirescu, Dragos. op. cit., p. 336-337.

53
fost rransferati carre alte inchisori din tara, cea mai Inserrmata
parte ajungand la Aiud. Mihai l Srurdza a rclatat in memoriile
sale ca situatia conce nrrajionara nu i s-a modificat prea muir
nici dupa emiterea condamnarii . De la Jilava a fost mutat la
inchisoarca Lugoj . Cea mai mare ncmuljumire a lui se lega de
faptul ca legionarii au fost amcstccati cu detinuti i de drept
comun. Insa din randul acestora i s-a dat 0 ordonanta, avand a
viata linistita si purand sa ia con tact cu familia.
Executiilc ulter ioare accs tor procese au avut loe la 28 iulic
1941. Col. (r) Stefan Ziivoianu a fost lmpuscat lmprcuna cu
alii sasc lcgionari care sc aflau in custodia autorit atilor
milita re, ccilalti din totalul de 20 fiind fugiti. Un an mai tarziu,
la 13 iunie 1942, gen. (r) Constantin Pctrovicescu, fost minis-
tru de Interne in perioada statului .national-lc gionar", a fost
dcgra dat in curtea penirenciarului Sibiu. La procesiune au
partici pat 22 de ofiteri supe riori' P.
Dupa tnceperea rdzboiului in Est, Ion Anto nescu a emis
un ordin de amnistiere a legionarilor care aveau de ispa~it pc-
depse de pana la cinci ani. Ei trcbuiau sa semneze la icsirc 0
declaratie ca sc vor abtine de la activ itati polirice sau publicis-
tice ~i se obligau ca saptamanal sa faca 0 vizitii la postul de
politi e de domiciliu. De asemenea, fostilor detinuti legion ari
nu aveau voic sa intrc in contact eu persoa ne de nationalitatc
strai na. lncalcarca accstor dispozitii atragea dupa sine intoar-
ccrca in tnc hisoare ~i continuarea cxcc utarii pcdcpsei. Dar
scntintcle legionarilor nu fusesera deloc blandc , asa ea puti ni
s-au incadrat in limitele accstui crdin de amnis tie. La peniten-
ciaru l Lugoj, de excmplu, din circa 100 de legionari lnchisi au
fost eliberati numai doi " 4•
Unii lideri legionari au mai avut parte ~i de altc proccse
secundare, pc lan ga eel relarat mai sus, al .capilor rcbcliunii'' .

m Beldiman, Dana, Am/ala si M i$carea Legianaro (1927-/947),

Bucurcsti. fnsritutul National pentru Stud iul Totalitarismului, 2002 , p. 127.
I U Srurdza, Mihail, op. cic, p. 231.

54
Noilc pcdcpsc primite oricum nu mai contau, deoarcce in
general sc judecau in lipsa. Spre exemplu, tot in iunic 1941,
Dumitru Grozea si Viorcl Trifa (considcrati de Antonescu
principaJii rcsponsabili de .rcbctiunc'' din postura de condu-
eaton ai muncitorilor, rcspcctiv studcntilor'P) ~u fost j udccati
pcmru "raspandire de informatii mincinoasc". In zilelc .jcbc-
Iiunii'', pc strazilc Capitalci au aparut manifeste semnatc dc cci
doi legionari impotriva lui Alexandru Rioscanu, in care ofitc-
rul era aeuzat a fi mason. Tribunalul militar "a cfcctuat"
ulterior 0 anchera, .constetsnd'' di nici un mcmbru al guvcr-
nului nu era mason. Era evidenta motivatia politica a acestei
actiuni judiciarc, Grozea ~i Trifa fiind condamnati in lipsa la
un an inchisoarc corcctionala si 2.000 lei amende!". Peste
cateva zile unna u sa mai primcasca 0 pedeapsa de munca
silnica pc viata. Un proces similar i-a fost organizat si lui
Horia Sima, in octombrie 1943. La Curtca Militara a Corpu1ui
VI de Armata Sibiu a fast rcdeschis proccsul atcntatului pro-
dus in 28 noiembric 1938 asupra rcctorului Univcrsitatii din
Cluj, Florian Stefanescu-Goanga ~i a agentului de politie Ena-
che Gruia. Curtea motiva ca in 1938 trei dintrc cei implicati:
Horia Sima, dr. Iov ~i Laurcntiu Veres (fast scf al Corpului
Muneitorcsc Legionar - Regiunca Ardeal) crau disparuti ~i nu
au fost condamnati, astfel s-a redcsehis procesul. in rcalitate,
numele lui Horia Sima nu fusese mentionat in ccrcctarile din
noiembric 1938, autoritatile nestiind la acea data ca el deve-
nisc noul conducator al Miscarii legionare. Insa prilej ul re-
deschiderii procesului a mai .marcat'' 0 pcdeapsa la adresa lui
Horia Sima. Sentinta cmisa 1a 7 octombrie 1943 l-a condam-
nat, alaturi ce ceilalti doi inculpati, la munca silnica pc viata,
cinei ani inchisoare corectionala si 10.000 lei amende. Acuza-
tiilc adusc au fast de instigare la asasinat ~i rcbcliunc.

1I5 Beldiman, Dana, Dosar Horta Sima (1940-1946), Bucurcsti.

Editura Evcnimentul Romane sc, 2000, p. 204-210.
116 Universul, an 58, nr. 164, 2 t u mie 194 1, p. 7.

55
 In accst subcapitol am prczcntat marile proccse organizate
conducerii Miscarii legionarc in vara anului 1941, prin care au
fost judccati principalii "rcbcli" si .capi i rcbcliunii''. Dupa a-
cest moment, Miscarea lcgionara a continual sa ramana 0 orga -
nizatie clandcstina, iar oricc fcl de activitatc aducca membrilor
siii arcstarca. Procesclc contra legionarilor au conti nuat pana la
caderca rcgimului Jon Antoncscu, in august 1944, insa nu au
mai avut aspect de masa, judecandu-sc cazur i izolate de .apar-
tcncnta la miscar i politico interzisc".

Victoria lui Ion Antonescu in evcnimentele din 2 1-23

ianuaric 1944, refugicrea conducerii Miscari i legionarc in Ger-
mania ~i .proccsclc rcbeliunii" din primavara-vara anului 194 1
au consacrat intrarca in umbra pc plan politic a cxtre mei
drepte roman csti. Este grcu de aprcciat cata putcrc a avut
Miscarca lcgionara in pcrioada "statului naponal-lcgionar",
din mai multe puncte de vedcrc. in pr imul rand, dupe succesu l
incontestab il din alegerile din dccembrie 1937, extrema drea p-
la romancasca a intrat in dcclin din cauza masur ilor dure luatc
de Carol al II-lea si Arman d Calinescu, ulterior proclamar ii
regimului autoritar, in fcbruaric 1938. in primele luni ale
"prigoanei" car liste, Miscarca lcgionara si-a pierdut coordo-
narea tradit ionala, cadrelc organizapei fiind intcmnitate. Apoi,
prin asasinarea lui Corneli u Cod reanu, in noicmbrie 1938, s-a
crcat un imens vid de purcre, care s-a dovcdit pana la urma
ireparabi l. Noii lidcn, mai mult sau mai putin prestigi osi, au
jucat pc .canca'' opozitiei violcnte la adresa regirnului lui
Carol ai ll -ica. Insa nu au avut putcrca sa organizczc 0 miscare
de rezistenta solida, mobilizan d doar cateva nuclcc de nuanta
terorista in iam a anului 1938, pentru a sabota regimul. Bsecul
.fevolutici lcgionare' ' a fost dcsavarsir prin fuga noii elite (cu
prcstig iu si control destul dc subred) in Gcrmania, la lnceputul
anului 1939. rnsa aeo lo au incepu t certurile intrc noii conduc e-
tori, fieeare Incercand sa-si justifiee calitatea de lidcr. Din
accasta .Jupta" a icsit Ia suprafata Ha ria Sima, adept al mijloa-
56
 eelor violentc de actiune si care nu punea marc pre! pc
eonsultarc interne si consens.
Miscarea legionara a fost inca 0 data slabita de valul
rcprcsiv al regimului earlist, dup a asasinarea lui Armand Cali-
ncscu, in noiembrie 1939. Ultimii "conducatori traditionali" au
fost asasinati sumar, disparand "aria de recrutare" a unui scf
aeceptat de toata lumea (ing. Gheorghe Clime, lasat de Come-
liu Codrcanu ea urmas al sau, a pierit in aceasta represiunc).
Apoi, in primavara anului 1940, Haria Sima a parasit atmosfera
erida a eerturilor tinerii cond ueeri din Gormania si a venit in
Romania, pentru a mobiliza cuiburilc fidelc in vedcrea .crevo-
Iutiei legiona rc''. Indiferent de putcrca pc care 0 avea la aeel
moment, cl a sti ut sa-si "vandii marfa" eel mai abil, iar prin
contro lul asupra resortului tcrorist al Misca rii lcgionarc a fost
acccptat de autoritati ea eel mai avizat lidcr legionar. A jucat
eu abili tatc si "cartea gcrmana", prczcntendu-sc, rara mari
men te, drcpt trimisul Reich-ul ui in Romania, iar politicienii de
la Bucurcsti au luat de bune spuselc sale . Insa ridicarea lui
Ha ria Sima in fruntca Lcgiunii a atras atat protcstul "biitrani-
lor", ciit si al .fincrilor'' rivali. Noul sef s-a facut ca nu vcde
disensiunile, ludndu-si in serios noul statui de "Coman dant".
Ajunsa la puter e in septembrie 1940, Miscarea legionarii
s-a trezit in mijlocul unui vis frumos. Era evidcnta lipsa de
prcgatirc a organizatiei pentru noul rol, deoarece pierduse
contactele de mesa cu provincia. Singu rul care avea 0 .retea''
in teritoriu era Horia Sima, insii compusii din cadre noi, cu
pregatire violenta (formate pentru a rezista rcgimului carlist).
Noii legionari au tncalcat .Jinia de discipline" interne si s-au
dedat la abuzuri. Estc greu de crczut ca numai Horia Sima era
rcsponsabil de aceastii situatic, iar ccilalti conducatori nu si-an
dat acordu l pentr u primirea .Ja grama da'' de membri. In cerce-
tarea noastra nu am gasit protest e din perioada .statului natio-
nal-legionar" fata de .arderea etapelor'' de intrare in Miscarea
legionara. Aceste constatari au aparut in masa abia dupa .rebe-
liunea" din ianuarie 1941, fiind tnsotite de remarca di Haria
57
 Sima fuscse un sef .falimcnt ar", tara legitimitate si sim;
politic . Usurinta .Jabricarii" de lcgioneri si-a ararat roadcle
dupe ianuarie 1941: dcsolidarizari in masa de orga nizatie,
fostii comunisti din CML care sc lntorccau in celulele de
partid ale PCdR, fuga de raspu ndere etc.
Asa ca, dupa .rebcliunc", Miscarea legionarii se afla intr-un
moment de cumpana, care data de la dcsfiintarca crganizat ici
de catre Carol al II-lea, in 1938. Dupa .proccscte rcbcliunii''
s-au "cernut" Iegionarii fideli principii lor extremei drepte de
cci intrati in organizatie din oportunism sau teribilism . Misiu -
nea lor de supra vietui rc politica nu era deJoc usoara: regimul
Antoncscu nu toJcra sub nici 0 forma activitatea pol itica legio-
nara, gcrma nii din Romania i~i paras iscra camarazi i idcolog ici,
jucand .cartca Antoncscu", iar dupa inccp utul anu lui 1943 so-
vieticii se apropiau tot mai mult de Nistru, pregiitind .xlcfasci-
zarea" Europci.

58
 Ca pilolul3
C lan destinita te

Valurile de arestari dupe .acbcliunc'', refugierea conduce-

rii organizatiei in Gennania ~i procesclc din vara anului 194 1
nu au ncutralizat Miscarca lcgionara. Imediat dupa evenimcn-
telc din ianuarie 1941, s-a format un resort ilegal, care a
continuat sa lupte pentru ideile extremei drepte. Conditiile de
actiunc polirica erau vadit limitate de clandestinitate si de
monitorizarea regimului Antonescu, lnsa Icgionarii nu au reo
nuntat sa spere cii pot rcvenii la cond ucerea tarii. Aceasta
crcdinta era alimentata de prczcnta scfilor in Germania, desp re
care se credea ca se vor lntoarcc de acolo "pe cai albi'', in
posturi ministcrialc.

3.1. " Grupul din inchisori"

3.1.1. Regimul concentrasionar

..Proccsclc rcbeliunii" nu au inceput imediat dupa in-

cctarca ostilitatilor, la 23 ianuarie 194 1. "Gros ul" acestora au
avut loe in perioada mai-iunie acelasi an, terminandu-se in
prima jurnatate a lunii august. Cci prinsi in Bucurest i sau in
prcajrna Capiralei au fost adusi in marc parte la Jilava. Condi-
tiile de acolc nu erau deloc bune, celulele unde au fost cazaji
fiind construite sub nivelul solului ~i deci destul de umcdc.
Legionarii crau tinuti catc 9-10 intr-o celula, iar in primclc zile
au donnit pe j os, deoarece, numaru l de arcstati fiind mare, nu
crau prcgat ite paturi. Aveau dreptul la 0 ora de plimbare z ilni-
ca in jurul santului ce inconjura inchisoarea, interzicandu-li- sc
sa intre in contact eu alt i dctinuji. Mancarea era de calitatc
modeste, insa au avut voic sa primeasca pachete de acasa. Cci

59
care nu aveau posibilitati sau rude in Capitala se hriincau din
pachctclc eamarazilor, masa fiind luata in comun'".
in perioada arestului preventiv, unii Icgionari au rcusit sa
Insclc vigilcnta gardienilor, fugind din inehisori ll 8. insa acest
fenomen nu a fost de masa; legionarii din libertate, dcsi i~i
propuncau, nu aveau forta organizarii unci ascmenea opera-
tiuni. Dupa inchcicrca .proccsclor rcbeliunii", la 10 august
1941, in Inchisori au ajuns 4.453 Icgionari "rcbeli"lI9. Princi-
palele penitenciare cu legionarii au fost: Aiud (jud. Alba),
Deva (jud. Hunedoara), Alba-Iulia (jud. Alba), Isalnita (hingii
Craiova, judo Dolj), Oenele Mari (jud. valcea)!". Pe langa
aeeste inchisori, unde au fost concentrati legionari in numar
mai Inscrrmat, .fcbclii" au mai fost incarcerati si in alte
tcmnitc judc tcnc: Brasov, Lugoj , Succava etc.

3.1.2. Organiuuia legionora din inchisori

Condamnat i eu scntintc destul de dure si tara pcrspcctiva

unei amnistii, legionarii au inccput sa-si rcfaca in dctcntic
organizarea lor traditionald. Scau Impartit pe cuiburi, iar in
inehisorile mai mari se organizau pe etaje . La Aiud exista un
sef de etaj, care tinea Iegatura dintre autoritatilc inehisorii ;;i
lcgionari. Pentru a nu .Jmbatrani in functii", accsti sefi de etaj
crau schimbati lunar. in general, tratamentul legionarilor era
bun, autoritatile oferindu-Ie intr-o prima faza 0 oarecare auto-
nomic: i;;i organizau singuri activitatilc zilniee ;;i gospodaresti
in eelule, aveau carti pentru a sc instrui, tincau scdin]c de euib

111 Srurdza, Ilie- Vlad, Pribeag intr-un secol nebun. De to Legiunea

Arhanghelu/ Mihai/ la Legiunea Striiinii, Bucuresti, Editura Vremea, 2002,
p.63-64.
118 Dircctia Arhivclcr Nationa lc Istoriee Centrale (DANIC), Fond
Direejia General! a Politiei, dosar nr. 15/1941, f. 380.
I~ Ibidem, dosarnr. 20411942, f. 17.
uo lhidem, dosarnr. 19911 942, f. 19.

60
etc. 0 situatie mai dificila exista la penitenciaru l de la Isalnita,
dctinutii legionari fiind bruscati de gardieni tara mot ive bine
intcmeiate. Mancarea in pcnitcnciare nu era deloc substantiala,
.flostiri de varza ell apa chioara", dupa expresia legionarului
Nicolae Totea, care a tinut in 194 1 unjumal in dercnttc'". Insa
nu au suferit de foame , camarazii liberi organizand colecte de
bani si alimente (cuiburile din tara faceau per iodic .pelerinajc''
la inchisorile unde crau multi tegionan )!" . In plus, rudele de-
tinutilor avea u drcp tul sa-i viziteze si sa lc aduca alimente'P.
Cu bani i primiti putcau achiz itiona hrana sl din orasele unde
erau dctinuti, prin delegarea unui camarad care mergea la
cumparaturi, insotit de un gardianl".
Unii lcgionari, mai ales dintre intelectuali, au suportat cu
greu idcca ca vor sta cativa ani sau toata viata in inchisoare
pcntru activ itatea politica legionara. Petre P. Panaitcscu, care
sc agita pentru absolvirea sa dc orice responsabil itate inca din
pcrioada detenpc i preventive panii la proces, a con tinuat de-
mersurile ~ i dupa cmiterea scntintei. Astfel ca, a apcla t la co-
legul sau de brcasla Constantin C. Giurescu, pcntru ca acesta
sa intervina la Prcscdintia Consiliului de Mmistri in vederea
reintegriirii lui Panaitcscu ca profesor un ivcrsitar. Fostul rector
al Univcrs itatii din Bucuresti in perioada "statului national-
legionar'' sc angaja sa paraseasca pentru totdeauna Miscarea
Iegionara. Apelurile sale au avut ascultarc la Cab inetu lui lui
Ion Antonescu, iar la 7 august 194 1 a fost reprimit la catedra,
scepand de tnchisoare'".
In primu l an de dctcntic, stare de spirit a legionarilor in-
chisi pentru .rebcnunc'' a fost destul de buna. Ei sperau ca in-
carcerarea va fi temporara, bazandu-se pe credinta ca Genna-
nia va intcrveni pentru elibe rarea lor. De altfel, si-au pastrat

III Ibidem, dosar nr . 25311941 , f. 3-11 .

m Ibidem, f. 19.
m Srurdza, Ilie-Vlad, op. cu., p. 68.
l~ DAN Ie , IDe. cit., dosar nr. 253/1941, f. 19.
115 Ibidem , dos ar nr. 20/ 1941, f. 31 1.

61
inc rederea in conduca torullor, Hori a Sima, provocand Ingrijo-
rarea Minis terului dc Interne, care se temea ca potentialu l tcro-
rist al Miscari i se mcntinca. in inchisori, legionarii au eonstituit
.jribunale legionar e" , care au judecat faptele eelor Inchisi pcn -
tnt .rebehune''. Dispozitia a fost data de la "Comandamcntul
de pngoena''!" d in afara, printr-un .Buletin Legionar", nparit
la ineeputul lunii ma i 1941 111• Ce i gasiti .vinovati'' eli s-au in-
dcpartat de la ..Iinia legionara'' au primit pedepse eorporale in
cctuic'". Aceste metod e seamana perfect cu masurile luate in
cclulcle comuniste din Inchisori, care primeau .jovarasii'', dupa
o anchcta interne pcntru stabilirea imprcjura rilc "eiiderii" .
Situa tia de a utonomi e organizatorieii a lcgionaril or din
inehisori a tinut pana la inceputul lunii martie 1942. Atunci s-a
sehimbat conduccrea Dircctici Generale a Peniteneiarcl or, iar
no ii sef au ajuns la conc1uzia cii legionarii con tinuasera sa fa-
ca politica ~ i in detcntic si ci nu exista nici un fel de respect
fali de autoritatile penircnciare. Anehetele au descoperit cazuri
in care gardienii fusescra agresap lara a fi luate masuri de pe-
dcpsi re a acestor atitudini. Pcnitcnciarelc s-au •.militarizat"
(dupa expresia rapo artelor Ministerului de Interne), iar detinu-
tii au fost obligat i sa part icipe la programele de instructie coor-
donat e de gardicni!" .

3.1.3. Internarea legionarilor in lagiire

La 25 decembrie 1942, autoritati le au emis un ordin de

intcrnare in lagare a tuturor partizani lor lui Horia Sima. Accsta
fugisc di n domiciliul obligatoriu din Germania'r", iar Ion An-
toncscu se temea sA nu patrunda clandestin in Romania pentru

m veri in/ra, p. 73-8 1.

111 DANle, toe. cit.• dosar nr. 1511941 . f. 3 15-3 16.
lIS Ibidem, dosar nr. 104/1943, f. 249-253.
m Ibidem.
IJ. Vezi infra, p. 120-124.

62
a-si mobiliza cclulele teroristc. Fiirii a Ii se oferi explicatii,
lcgio narii au fast ridicati de 1a casele lor si trimisi Intr -o dircc-
tic necunoscuta. Urcati in trenuri, s-au trczit in cele din urma
in gara Targu Jiu, localitatc in care exista un lagar amcnajat
pcntru dctinutii politici. Accsta fusesc construit pentru rcfu-
giatii polonczi la sfarsitul anului 1939, dupa invazia germane
in Polonia. La inceputul anului 1941 dcstinatia i-a fost schim-
bata, fiind cazati detinu ti politici. Au ramas si refugia ti polo-
nezi in uncle baraci, Yosa au inceput sa fie intcrnati comunisti
sf cctateni romani de ctnie russ, banuiti de colaborare ell
URSS J3l •
Drumul de la gara pana 1a baracilc lagarului l-au facut pc
jos, dcsi zapada era dcstul de marc, fiind sfarsit de deccmbric.
Lcgionarii adusi aici erau de toatc varstelc si catcgoriile socia-
lc. Baracile lor crau separate de cclc ale comunisti lor si cclor-
lalte catego rii de dctinuti prin garduri de sarma ghimpata, insil.
ii puteau vedea plimbandu-sc prin curtea lagarului. Au fost
cazati in mai multe .xabanc", cate 200 in Incapere. inauntru
era destul de frig, cxisrand 0 singura soba eu lemne pcntru 0
suprafata inscmnata. Gardicnii nu s-au purtat violent cu legio-
narii, permitandu-le sa aiba si carti asupra lor si sa se organi-
zeze auton om. Fieeare "cabana" avca un sef descmnat de lc-
gionari, care tinea contactul cu autoritatile. La nivclu l intre -
gului lagar cxista un .xonsiliul al lagarului" , format din trci
membri, dintre cei mai prestigio si Icgionari. Dupa trei luni,
legionarii au Inceput sa fie elibe rati. a parte au plccat pe front,
iar in cazul altora autorit atile au considerat ca nu cxista pcricol
pentru "siguranta starului''!". De fapt se dovedise ca Horia
Sima nu mai rcprezenta un pcricol, fiind prins de germa ni si
.
mtemat ·1
$1 c "1 ;.:1J3.
In agar

131 Tiu, llarion, "La vreme de riizboi, PCdR sub control", in Jumaful
National, 20 septcmbrie 2005, p. 26.
m Iancu, Nicu, Sub sleagu J lui Codreanu. Momenle din trecutut legio-
nar, Madrid, Editura Dacia, 1973, p. 147-152.
III Vezi infra, p. 124-125.

63
 3.1.4. Actil'ita(i p olitice in detentie

Inccpand cu 1942, detinupi legionari au fest ocupati prin

munca in atehere amc najate special in Inchisori . Banii obtinuji
Ii ajutau sa se lntrcpna, dcoarece pachetele au lnceput sa se
Imputinezc din eauza scadcrii entuziasmului lcgionarilor pri-
vind revenirca Miscarii la putcrc. in consecinta, a scazut ~i
numiirul cotizantilor. Multi tincri legionari si simpatizanti au
fost inrolati pc front, accst aspect fiind 0 alta cauza a scadcri i
numa rului eclor care con rribuiau la ajutorarea celo r lnchisi.
Dupa esecul Axc i de la Stalingrad, speranta legionarilor fata
de Gormania a intrat in dcc lin. De asc menca, sus tincrca nestin -
gherita a lui Horia Sima a inceput sa " scaJ1i ie", deoarece de-
tinutii legionari nu observau nici un scmn privind tmbunata-
[irea statutului lor. La Aiud, principala inchisoare undc erau
tncarccrati legionari , Inccpand cu 1943 a aparut un cu renl de
apropicre fata de rcgimul Antoncscu, initiar de un legionar
pupn cunoscut - Scrban Rogojeanu.
in general, cxt remistii de drcapra tncarcerati nu au mai
ridicat prob leme de disciplina du pa mdsur ilc luate de autoritati
in ianuaric 1942. in lnchisori, Direcjia Penitcnciarelor a dispus
sa sc tina conferintc dcsprc Ion Antonescu si ..razbo iul sfant"
anticomunist. Un raport al Dircctiei Generalc a Politici din
aprilie 1943 aprecia ca prin "educat ie", aproximativ 60% din
legionarii inchisi au intral "pc calca cea buna''. Se mai aprccia
ca dad. in randul detinutilor nu ar fi existat conducatori Icgio-
nar i, masa accstora ar fi parasit doctrina Mi~cariilJ-I.
in pcrioada ..detentici antoncsciene", legionarii au desfa -
surat sub diferite forme activitati politicc. Chiar dad in ianuaric
1942 regimul supravcgherii lor s-a Inasprit, totusi au continual
activitatea de cuib pc ase uns. La Aiud au editat ~i publicatii

1)4 DANle , loc. cir., dosar nr. 104/1943, f. 249-253.

64
leg ionare: .Revista Samurai lor", .Jnceput de lumina" etc., rc-
viste pe care Ie-au trimis uneori in afara. Acestea aveau cateva
pagini, fiind scrise de mana ~i ilustrate grafic de lcgionarii in-
chis i. Insemnatatea lor era mai mult simbolica'i". Tot la Aiud,
leg ionari i Jiberi au introdus camarazilor un drapel al Fratiilor
de Cruce, descoperit la 0 perchezitie in octombrie 1943. Cu
ajutorul acestui "simbollegionar", .fratii de cruce" Intcmnitati
si-au reinnoit periodic jurami ntele, .jezistand" tcntativclor
autoritatilor de .pacitlcarc"'".
Legionarii inchisi au primit in pcrmanenta informatii din
afara: circularc, publicapi, bilctc cu caracter politic. Aceste
matcriale se invclcau in foi dc pcrgament si se introduceau in
salem sau slanina. La pcrc hczitie, gardicnii nu observau ca in
interiorul alimentelor se gaseau .Jngrcdicntc interzisc". a alta
metoda de introducere a materialclor din afarf erau nucilc. Se
desfaceau, se scotea miezul, iar dupa introducerea biletclor se
Iipeau ell clei. Apoi aceste .nuci-mesaje" crau introduse printrc
cele comestibile, fiind trimise in inchisoare. Legionarii stiau cii
atunc i cand primeau nuei se trimiteau mesaje din afara. Se stran-
gcau toti la un lac si spargeau nucile, pentru a vedea care era
starea de spirit din .civilie", Astfel erau la curent cu mersul fron-
tului sau cu intentiilc guvcrnului fata de dctinuti i legionari':".

3.1.5. lnrolarea pefrontul de Est

Dcoarece regimul Antonescu nu dadca nici un semn de

reconciliere cu legionarii, acestia au incercat sa scape de de-
tentie prin ccreri de Inrolare pe front. Initial, dorinta de a merge
sa lupte a fost foarte mare in randul legionarilor, insa treptat
entuziasmul lor a scazut. Dupa esecu l de la StaJingrad refuzau

us Ibidem.
m Ibidem, dosar nr. 20411942, f. 19.
m Ibidem, dosar nr. 199/1942, f. 16.

65
sa mai piece in "Est", gasind tot felu l de motivatii medicale
pentru a nu onora angaj amentele initiale de lnrolare' j".
La inee putul eonflietului, Ion Antoneseu a dorit sa tina
.numai pentru el '' avantajul ofensivei pe frontul de Est, rcfu-
zand sa aceepte inrolarea legionarilor. Primul semnal din par-
tea extrcme i drepte cii. vrea sa-~i trimitii. adcptii sa lupte "contra
comunismului'' a fost dat de Ion Zelea Codrcanu, chiar in ziua
de 22 iunie 1941, data .Drdinului de zi" al lui Antonescu
privind incepe rea ostilitatilo r. Tatal "Cap itanului" eerea penrru
legionari .favoarca de a lupta in linia tntai", prin tr-c scriso arc
catrc M ihai Antonescu!". Gestullui Ion Zelea Codreanu a fost
scco ndat de 0 alta scrisoare prin care legionarii ccrca u trimite-
rea pe front, semnata de prof. Ion Gavanescul. Aceasta a fost
trimisa la 1 iulie 194 1, avand scmnatura a 40 de legionari care
sustineau cii. Mi$CSJC3 era ,,gata de lupta ~i jertra"I40. Cercrca lui
Gavan cscu l are important! mai mare dedit eea a lui Ion Zclea
Cod rcanu, deoa rcce repr ezenta un numar mai marc de legio-
nari. Tatiil lui Corneli u Codrea nu era imaginea unci factiuni
care se op unea virulent lui Ha ria Sima, in limp ce Gava nescul
era mai apropiat de "Comandant" si de Icgionarii carc-i erau
fidcli (1a plecarca din tara in martie 1941, Sima trimisese 0
scrisoare catrc Antonescu prin prof. Ion Gava nescul). La lnce-
putu l lunii august, legionarii Inchisi la Aiud au ccrut si ei lui
Ion Antonescu , prin intermcdiu l unei scrisori trimi se prin Radu
Budist eanu, sa fie scos i din tem nite ~i trimisi pc fron t'?' . Dar
Ion Antonescu a refuzat sa aeeepte scoaterea din inchisori a
adversarilor sai. in Iunilc urmatoare, legionarii din inchisori au
reinnoit cu numeroase ocazii ccrcri le de trimitere pe front 'V,

llJ Ibidem, dosa r nr. 10411 943, f. 249-253.

llt Beldiman, Dana, Armata si Miscarea Legionarii (1927- 1947),
BUCUTeJli.lnslinuul Naticnal pentru Studiul Totalit arismului, 2002. p. 132.
I Beldima u, Dana. Doser Horia Sima (194()'1946). Bucuresti,
Edirura Evenimentu l Romanesc, 2000. p. 2 13-2 14.
14' DANIe, lee . cit.• dosar nr. 2011941, f. 359.
141 Ibidem , dosarnr. 11911 942, f. 99.

66
lara sa te fie acceptate. Dar Indepartarca frontului la est de Bug
l-a detenninat pc Ion Antonescu sa rcnunte la atitudi nea initi-
ala, mai ales ca avca nevoic de oameni hotarati sa lupte "contra
comunismului", chiar daca nu mai erau in discutie obiective
nationale, ci respcctarca aliantci cu Gennania. Prin ordinul Ma-
relui Stat Major nr. 82.500 din 26 aprilie 1942 se dispunea:
.condamnaui de drept comun si eei politici aflati in prczcnt in
diferitele Inchisori din tara unncaza a fi organizati in Batalioane
de infanteric si trimisi pc front pcntru a sc rcabilita". La 8 mai
1942, in localitatea Sarata (judetul Chilia) din sudul Basa rabiei
a fost organizat "Centrul de Instructie nr. 5 Sarata'', pentru de-
tinutii ce unnau sa se .rcabilitczc'' pe front''". .Reabilitabilii"
au fost cazati in case le localnicilor, fiind tratati relativ bine in
timpul instrucpci'". Pana in fcbruarie 1943, prin acest centro
au trecut aproximativ 1.300 de dctinuti (legionari ~i de drept
comun). Au fost organizate trei Batalioane Speciale (991, 992
si 994), care au fost atasatc la Divizia 5 Infanterie. Primele
doua au luptat la Cotul Donului, iar cea de-a treia a fost dis-
pusa Intre Kuban si Sirotzikis, dupa esecul de la Stalingrad.
Legionarii au avut parte de multe sicanc pc front din par-
tea autoritatilor militare. Celor care aveau grade de ofiter in
rezcrva nu Ii s-a cchivalat statutul, fiind mobiliza ti ca soldati.
o alta masura a fast mutarea la alte anne fata de prcgatirea lor
in timpul stagiului militar obligatoriu. De asemenca, nu aveau
voie sa activeze in servicii sau birouri. Nici macar cei bolnavi
nu au avut acces la aceste functii, fiind trimisi la servici ile de
transporturi etc. Cei trimisi la vatra erau in continuarc supra-
vegheati, chiar dadi prin participarea la razboi sc .rcabifirascrs".
Conform unui raport al Marelui Stat Major din 25 martie
1943, reiese ca ofitcrii superiori au fast multumiti de prestatia
legionarilor. Raportul facea referirc la Batalionul Special or.
99 1, impresia generals a celor care l-au intocmit fiind ca legio-

14l Beldiman, Dana, Armata..., p. 133- 139.

144 Sturdza, Ilie-Vlad, op. cu., p. 77.

67
narii s-au comportat ee l mai bine pe frontul pe care au luptat.
Reprczcntasera clemente de du rata ~ i statomice, fatA dc pres-
tapa co munisti lor Inrolat i, care dezertesera la sovictici ~ i ti-
neau conferinte radio fonice prin care li indcmnau pc soldat ii
romani sa parascasca lupta. Lcgionarii Inrclati in batalioancle
speciale au luptat ~i dupa 23 august 1944, unii ajungand pe
frontul de Vest.
Dupa .J asa rea la van-a", cei care sc comportas cra b ine in
lupla erau .xcabil itati", nemaifiind ncvoie sa sc intoarca in in-
chisor i pcntru a-si isp,1$i pcdcpsele de "rcbeli,,145.

3.1. "Co/abora,ioni~tii ..
3.1.1. Gruparea din j urutfamillel Codreanu

Imediat dup ii inchcierea evcnimenrelor din 21-23 ianua ric

1941, printre legionarii care nu participascra activ la guvema-
rea .n ational-lcgionara'' aparuscra tem eri privind soarta lor. in
timp ce fostii mini stri si functionari ai statului se ascundeau cu
aj utorul germanilor sau prin diferite locuinte necun oscut e poli-
tici, .modcratii'' faccau apeluri la 0 atitudine de supunere fata
de generalul Antoncscu . Accstia au dcnuntat cuiburile .Jcro-
ristc", pc care Ie-au nurnit "spiirgiitoarc de fronturi"I#. Acci asi
..moder ati' au initial la inccp utul lunii fcbruarie 1941 .feorga-
nizarea", principala actiunc preconizata fiind climina rca din
147
Miscarea legionara a celor tnscris i dupa 6 septcmbrie 1940 •
In prima jumatatea a anu lui 1941, cea mai importanta gru-
pare a .moderatilor" a fost constiruita in jurul familiei Codreanu.
Expo ncntul ci, Jon Zelca Codrcanu (tatal "C3pitanului"), a
..iesit la atec" contra lui Haria Sima imediat dupa ,,rebcliunc".
Relatiile dintre Haria Sima ~i Ion Zelca Codreanu se rieiscra

14S Beldmun, Dana, Armata.... p. 133-139.

146 DANIe , Joe. cit., dosar nr. 111 941, f. 299.
141 Ibidem. f. 296.

68
inca din toamna anului 1940, batranul Codre anu "pindind"
momentu l pentru a lua locullasat de fiul sau , despre care spu -
nca ca i se cuvine genetic. Prim ul,,atac" iose mnat a fas t 1ansat
la 6 februaric 1941, can d intr-o intrunire a legionarilor nepar-
ticipanti la .ccbcliune'' a spus despre Haria Sima cii a fast doa r
un simplu legionar cunoscut printre clementele teroriste, iar in
exilul din Gennania din 1939-1940 nu sc remareasc eu nirruc'".
rosa Ion Ze lea Codrcanu nu era sincer cand sustinca aceasta,
deoarecc chiar el iI .Jnvestise" pe Sima ca urmas allui Come-
liu Codreanu, prin sprijinul rati~ aeordat in vara anu lui 1940,
in contcxtul .Juptci pentru putcre" la scfia organizatiei':".
Peste catcva zile, Ion Ze lea Cod reanu le-a propu s legionarilor
"euraW' sa depuna dcclaratii de supunere catre "Conducatorul
Statului". Print re .adcre ntii" la initiati va sa au fost preotul Ion
Dumitrcscu-Borsa, Ion Dumitrescu-Zapada, Deccbal Ze lea
Codrcanu etc. "Grupul tinta'' al acestei initiative erau legio-
narii care se lnscrisesera in Miscare inainte de 1937 ~i care
nu-l recunoscusera sefpc Horia Sima l Si•
Demersurile lui Codrcanu-tatal au fast complctatc de cat re
Dccebal Zclea Codre anu, care la inccputul lunii februarie 1941
a adresat lui Ion Antone scu 0 scrisoarc de fldclitatc, anuntan-
du-l pe "Co nduciitor" ca famili a Codreanu ii era alaruri, iar
Hor ia Sima era 0 ,.ratacire" in Miscarea legionara. rnsa Decc-
bal Zelca Codreanu avea puti na influenta in Miscare. Studentii
legionari, fideli lui Horia Sima, i-au trimis mesaje de amenin-
tare, spunandu-i ea nu era demn sa vorbeasca in numele
Legiunii'!'. in mai 1941 , din cadrul familici Codrean u a venit
un alt scandal, provocat de Ca ralin Zelea Codreanu. Unii le-
gionari iI acuzau pe acesta cii tocmai lsi achizitionasc un auto-

141 Ibidem , f. 262.

14' Tiu, Ilarion, Mi/coreo legionora dupd Come/ill Codreanu , vol. I,
Dictoturo regalil (fehruarie 1938.septemhrie 1940): mecanismele sckim-
bufui de gen eratie, Bucuresti, Editura vremea, 2007, p. 187-190.
1st Ibidem, f. 396.
lSI Ibidem, r. 326.

69
mobil cu banii dati de S lguranja, pentru a-l convinge pe talAI
sau sa se supuna .Jinici'' guvemului'P.
Tentativele famil ie Codreanu d e a objine con ducerea Mis-
carii legionare au csuat. Ei nu a veau sustinerea necesara nici
macer in randul legionariJor ncparticipanti la .j-ebe liun e' ',
desprc care spuneau ca-i rcprczinta in rclatiile cu Antonescu.
lar cuiburilc fidclc lui Horia Sima trimitcau permanent mesaje
de amcnintarc din cauza campaniei de denigrare a "Coman-
dantului'', in acest context ncclar, pe ste familia Codreanu s-a
abarut 0 tragedie la 14 iulie 1941. [ntorcdndu-sc acasa noaptca
la locuinta din cartierul Tei , Horia Ze lea Codreanu a fost im-
P U~Cal mortal de un agent de srrada. In ace a pcrioada, in Buc u-
resti functionau legil e razboiului, iar daca nu te oprca i la soma-
[ia unui politist, accsta putca trage in plin. [mprejurarile lmpus-
carii lui Horia Zc lca Codreanu nu au fost elucidate. Legionarii
spuneau cii a fost un asas inat po litic, in tim p ce autoritatile
sustincau variant a accidcntului. Agentul de strada dupa ce a
fost rctinut 0 pcrioada a fost clibcrat. La tnmormantare s-a pro-
dus insii un inci dent intrc politic ~i lcgionari. Acesna d in urma,
desi nu aveau voie sa inronczc canrecc legionare, au tncalcat
dispozitiile, ceea ce a provocat intcrventia auroruajilor. in
imb ulzeala care a urmat s-au tras focur i de erma din ambe le
parti, un age nt de Siguranta fiind ranit la picior. E posibil ca
politisni sa fi facut exces de zel, deoarece dorcau sii-i perche -
zitioncze pe participann, crezand cii printre ei se aflau persoa-
ne condamnate in lipsa in urma .proceselor rebeliunii'v".
Istoria ,,ramurii Codrcanu" a .moderatilor" s-a finalizat
printr-o alta rragedic, la 21 no iemb rie 1941 , cdnd a rnurit Ion
Zelea Codreanu. Dupa acest mo ment nici un membru al fa-
miliei nu s-a mai remarcat printr-o atitudine politics.

1': Ibidem, dosar or. 161194 1, f. 64.

15) Ibidem, dosar or. 247/194 1, f. 44; Sima, Horia, Prizonieri ai pu-
terilor ..lui, Constanta, Editura Metafora, 2005, p. 122-126; Dumitres-
cu-Borsa, Ion, Cal trojan infra mul'OS. Mt rnorii tegionare, [Bucuresn],
Editura Leeman , [2002J, p. 377.

70
 3.2.2. Gruparea Noveanu -Bidianu

Paralcl cu actiunilc bcncvolc ale unor legionari de a sc

apropia de Ion Antoncscu, si guvemul a incercat sa initiczc 0
regruparca a aripii "pac ifistc" a Miscarii legionare. .A gcntii' rc-
gruparii ..rcgizatc'' de autoritati au fost vesnicii ..colaborationisti"
dr. Vasile Novcanu ~ i Augu stin Bidianu ' S4• Cei doi fusesera
mobilizati ~i de Carol al II-lea pentru a prelua conduccrca Mis-
carii in vara anu lui 1940, insa n-au avut sueees in randul cui-
burilor teroriste organizate de Horia Sima. Toemai de aceea
fusesera abandonati de fostul rcgc, care prcferase colaborarea
eu Sima. Miscarca de regrupare a legionarilor sub "st indardu1"
Noveanu-Bidianu a csuat , ca si in 1940, din cauza lipsei ade-
ziunii cuiburilor. insa Novcanu s-a ales eu eeva din toata a-
ceasra .afacere'', obtinand intrare in cercurite de la Cabinetul
lui Antoneseu. Dupa cIiberarea Bueovinei in vara anului 1941,
Novea nu a preluat mai multe fabriei de trieotaje de aeolo, Im-
l 55
bogatindu-se in pcrioada razboiului . Augus tin Bidianu nu a
fas t la fel de .Jntrcprinzator'', lntorcandu-se la eab inetul sau de
avocat ura din Sibiu, rara a mai avea act ivitati politice impor-
tante in perioada riizboiului l Sfi•

3.2.3. Gruparea Radu M irono vici

Un nuclcu important al .jn odcratilor' s-a format in j urul

lui Radu Mironovici, care avca gradul legionar de "Coma ndant
al Bunc i Vcstiri" (era intemeietor al Misca ni). Acosta a fost
arcstat dupa •.rcbeliune'' ~i judecat in proccsul .xapilor' eveni-

l ~ DANIC,loc. cit., dosar nr. 21194 1, f. 233.

I ~ Dumirrescu-Borsa Ion,op. cit., p. 372 .
1S6 Sirna, Horia, op. cit., p. 122.

71
mentclor din ianuarie 194 1, primind 0 pedeapsa de zece ani
tcmnita grea ~i doi ani tnchisoare corcctionala, cu toate ca nu
participasc la evenimcnte. in octombrie 1941 a fost eliberat
din inchisoarea Deva, stabilindu-i-se domiciliul obligatoriu la
rcscd inta din Bucuresti . .Succesut'' lui Mironovici a constat in
faptul ca daronta prestigiului in Miscarc avea contacte atat cu
.moderatii'', cit si cu .nucleul dur" subordonat lui Horia Sima.
A initiat contacte cu Ion Antonescu pcntru Impacarea cu Legi-
unea si 0 amnistie pentru cei tnchisi, insa lara mari succesc, da-
rorita faptului ca nu I-a "denuntat" pc Horia Sima ca ,,rebcl,,m.
Torusi. in pcrioada razboiului, Radu Mironovic i a fost un media-
to r important intrc conducerea statului si Miscarea legionara .

3.2.4. Alte centre de influent;;

Un alt centru de putcre al legio narilor .anoderati" I-a

rcprczentat ..cup lul po litic" Ion Dumitrescu-Borsa - Gh eorghe
Ciorogaru. Ambii flicuscra caricra in .pcrioada Codrcanu" ~i
avuscscra co nflicte eu Horia Sima. ln primavara anu lui 1941,
Ion Dumitrescu-Borsa a intrat in contact cu guvemul, oferin-
du-si servieiile pcnt ru .pacificarea rebclilor". A fost rasplatit
de autorirati primind un post de inspecto r in Ministerul Muneii.
in guvem, avca contaete cu ministrul de Razbo i, Constantin
Pantazi. in prima jumatate a anului 1941 a sprijinit actiunilc de
regrupare a legionarilor coordonatc de Ion Zelea Codreanu,
ins! tara succes in ceea ce privestc numarul de cuiburi adc-
rente. Gheorghe Ciorogaru a avut 0 activitate politica modesta.
preferand sa se retraga in locelitatea natala - Novaci, judo
Gorj . Din cand in cand, participa la intruniri ale legionarilor
desfasurate su b .patronejul" guvemului l 53•

.,7 Petculescu, Constantin. Mi$carea legionarii. Mit $I realitate;

Bucuresti, Editura Noua Atternativa, 1997, p. 222-223.
I,. Durnitrescu-Borsa , Ion, op. cit., p. 364.371.

72
 lnfluenta printre legionarii ncparticipanti la "rebe liunc"
avea ~i Radu Budisteanu. Aeesta si-a mentinut tonul moderat
si in relatia eu Horia Sima, ram a se implica in polemiei
privind activitatea Miscarii lcgionarc in timpul guvernarii sep-
tembrie 1940 - ianuarie 1941. Budistcanu a fost eel mai aetiv
legionar care s-a imp lieat in apararea camarazilor lor la ..pro-
cesele rebeliunii". Dura sentintc a mcntinut legaturile eu cei
Inchisi, mediind relatiilc dintre ci ~ i guvem.
Cea mai importanra activitate a aecstor grupari ..mode-
rate" s-a eonsuma t la sfarsitullun i iunie 194 1, dupa dcclansarca
razboiu lui in Est. Atunci, la Presedintia Consiliului de Mi nistri
au avut Joe consultari eu Mihai Antonescu privind colaborarea
dintrc Stat si Legi une. insa min istrul nu a dat importanta
discutiilor, urmiirind sa vada care era starea de spirit in rand ul
lcgionarilor. Dczamagiti de .facrica taraganarii" adopteta de
Mihai Antonescu, legionarii au facut apel al "Conducatorul
Statului"IS9. lnsa nici el nu le-a acordat prea multa atentie,
informat probabil ca nu au control asupra ..euiburilor teroristc"
care-si mentineau fldclitarea fatA de Horia Sima. Dupa accstc
intruniri nu au mai avut loe consultiiri ..in bloc" cu guvcmul,
ficcare grupare .modcrats'' intrand in contact cu Antonescu in
funct ie de intercsele proprii sau de grup.
Marea problema a autoritati lor erau in continuare "grupa-
rile teroristc'', asupra carora nu aveau nici un control, rcusin d
sa se reorganizcze in pofida aresterilor.

3.3. Centre de putere

3.3.1. " Comandam entul al l ll-lea de prigoana"

Aceasta denumire apare in unele circulare emise de co-

mandamentul clandcstin al Miscani legionare in perioada regi-
mului Antonescu. in conceptia legionarilor, ilegalitatca lor era

'S91bidem. p. 367-37 1.

73
in a treia faza, dupa altc doua .prigoanc'', in pcrioada anilo r
1930 ~i in timpu l dictaturii carlistcl 60• Organizarea "prigoanci"
din pcrioada studiata scamana mai degraba cu activitatca din
ilcgalitate din .perioada Carol" dccat cu mome ntele ilegalitajii
din tim pul regimului constitutional democratic. Aceasta dcoa-
recc Corneliu Codreanu nu se preocupase sa orga nizcze remeinic
functiona rea Leg iunii in anii 1930, prefcra nd sa astcpte rein-
trarca in legalitatc, de care era sigur in contcxtul regimului de-
mocratic. Nu asa proccdascra urmasii sai dupa dcsfiinrarea
Miscarii de Carol al II-lea, acestia crcand in perioada 19 3 8~
1940 0 grupare cu nuante teroristc ~i revolutionare, mai ales
dupa prelua rea sefei de catre Hor ia Sima.
Data co nstitu irii ce lui "de-al tre ilca coma ndament" cste
inccrta. La sfarsirul lunii ianuarie ~i inceputul lui februaric
194 1 Miscarca legionara era in marc dcruta, din cauza masu-
rilor luate de Ion Antonescu dupa cvcnimcntele din 21-23
ianuarie din ace l an. Conform dispozniilor spcciale, orice
forma de activitate leg ionara putea ducc la lmpuscarea pe lac a
.jebclilor". Totusi la II fcbruarie Nicolac Petrescu, sec retarul
general al Misca rii legio nare, a cmis 0 circulara prin ca re
afinna cii .Legiunca nu a murit'' si facea apc l la camaraz ii sai
sa nu sc incl ine in fata masur ilor lui Antonesc u ~i sa-i rezistc.
Anuntand plecarca conducerii in cxil, Petrascu Ie rccomanda
lcgionarilor sd-l aseulte in continuarc pe Iuliu Maniu , in spir i-
tul .festamenrului" lui Corn eliu Codrcanu din 1938 161•
Dupa refugierea conduccrii in Gormani a, in pcrioada fe-
brua rie-martie 194 1, Miscarea lcgionara a ramas in grija csalo-
nului doi. Fata de .vecbca'' Misce re legionara, accst nucleu de
conduccre era csalonul doi al csalonului doi. Torus! avca
control asupra organizatiilor din teritoriu, lucru cu care nu se

I" Tiu, Ilarion, .Relatiilc regimulu i autontar OIl lui Carol 011 II-lea cu
opozilia. Snrdiu de eez : arestarea conducerii Mi$l:,lirii legjo nare", in Revis/a
Erasmus, nr. 141200J-200S. Bucuresn. [f. e.], 200S. p. IOS-llJ.
1'1 DAN le, loc, en., dosa r nr. 111941. f.41 4.

74
putcau laude "batranii legionari", opozanti ai .Jiniei Sima".
Noul lider a deveni t preotul Vasile Boldeanu, putin cunoscut
printre vechii legionari din .perioada Codreanu". Insa, admi-
nistrativ, stia foarte bine Miscarca, fiind in perioada .sstatului
national-legi onar" adjunctul lui Nicolae Petrascu (secretarul
general al Miscarii lcgionarc)!". Boldeanu a fost "uns" si de
Horia Sima, cci doi avand 0 intr cvedere ina inte plccari i "Co-
mandantului'' sprc Gcrmania, in a doua decade a lunii martic
1941. Rcorganizare cuiburilor a mai durat ceva vrcmc, primele
semne de acti vitate clandestine aparand in luna mei'".
Principala misiu ne ce-i revcnea "Comandamentului" era
aparare lcgionarilor acuza ti de .rebcliunc" in timpul eveni-
mcntelor din ianuarie. Pentru aceasta trebuiau reluate legaturi-
Ie in teritoriu ~ i cu .eponsoni'' legionari neimplicati Iati~ poli-
tic. In consecinta, erau necesare semn ale ca Miscarea legionara
n-a murit si ca existau noi lideri in tara. Prima acti unc scmni fi-
cativa a .Comandamcnrulul'' a fost emiterea unui .Bulctin Le-
gionar", in care se anu nta atitudinea organizatiei ~i scopurile
pe tennen scurt . Datat 5 maio aces t .Buletin" a fost tiparit in
primele zile ale lunii, Intr-o tipografie clandcstina a legiona-
rilor. in primul rand , "Comandamentul" facca apcl la liniste,
Intrucat, spunea documentul, .dusmani! neamului insinueaza
ca Miscarea legionara pregateste acte tcroris te". Scfii de cui-
bud erau Indrumati sa-si supravegheze oame nii, iar membrilor
Miscarii Ii se comunica faptul ea intre Armata ~i organizatie
nu cxista nici un conflict. Privitor la dispozitii, legionarii erau
anuntati ca nu mai aveau voie sa Intrctina relatii prin comuni-
cari scrise Intrc cuiburi sau cu .centrut'', deoarece putea u fi
interceptate de autoritati . Contactul urma sa se faca .,de la am
la om", asa cum se Intamplase si in .prigoana carlista". La
sfarsitul Indrumarilor, legionarii erau sfatuiti ca in fiecare cuib
sa faca .purificari", pentru identificarca .jmposrortlor'' care se

161 Sima, Horia, op. cit., p. 45.

163 DANIe, lococit., dosar nr. 26211940, f.45.

75
infiltrasera in Miscarc. .Buletinul'' nu a ajuns numai la cui-
buri, fiind introdus in cutiile postale de la domiciliile unor
demnitari politici, militari si magistrati, in scopul instiintarii
.jcnasterii'' Lcgiunii".
Pentru .succesul'' activitatii ilegalc, in eadrul "Comanda-
mentului" s-a tnfiintat in vara anului 194 1 un serviciu special de
curicri. Accstia erau trimisi la organizatiile regionale, pentru a
inmana dispozitiilc "Comandamentului" si a se infonn a despre
.starca de spirit" locala. De asemenea, colectau si cotizatiile
membrilor, vitalc pcntru aetivitatea "Comandamentului", dar
si pentru ajutarea eelor Inchisi si a familiilor acesrora' " . "Co-
mandamentul" nu s-a Ingrijit doar de scrviciul de curierat, in-
cercand sa eonstituie un serviciu de informatii pe liinga autori-
ta,i. Astfcl ca, legionarii si simpatizantii care avea .frccerc" Ia
servieiile secrete ale Politiei, la Siguranta sau la Prcscdintia
Consiliului de Ministri au fost indrumati sa .acnoneze''. pentru
a afla intentiilc guvemului fata de Miscarea legionara'".
Ca si perioada de ilcgalitate carlislii., .Comandamenrul de
prigoana'' a dispus modificari in euiburi, structurile de baza ale
Miscarii legionarc. Numarul membrilor a fost rcdus la 3-7 oa-
meni, conform modelului .parentar' de Horia Sima in 1938M
1939. in perioada razboiului, datorita pcricolutui reprezentat
de deseoperirca euibului, au existat momente cfind membrii
acesruia nu aveau voie sa sc cunoasca intre ei, doar scful stiind
structura completa, pcntru a transmite dispozitiile .Comenda-
mentului de prigoana" $i a coleeta corizarii lc'" . Aceasta con-
spirativitatc scmana perfect eu cca a comunistilor, care, in
eelulele de partid, practicau aceeasi discretie.
Sefia lui Vasile Boldcanu la canna "Comandamentului de
prigoana'' a fost de scurta durata, fiind arestat in iunie 1941, in

164 Ibidem, f. 315-3 17.

16S Ibidem, dosarnr. 20/ 1941, p. 337.
I" Ibidem, dosar nr. 45/ 1940, f. 119.
167 1hidem, dosar nr. 262/ 1940, f. 47; Ibidem, dosar nr. 104/1943, f. 154.

76
 timpul cproces clor rcbeliunii"'68. "C!derca" s-a datorat colabo-
rani unui scf regional cu Siguranta care, incoltit de eutoritati,
si-a tradat ~ful '~. Boldcanu a fost inchis inijial la Vacaresti,
dupa care a fost mutat la Aiud. Estc rcadus la Vacarcsti in
toamna lui 1942, pentru proces, insa sotia ~i camarazii ii pre-
gatesc cvadarea. .A ctorul'' principal al fugii lui Boldcanu din
inchisoare estc sotia sa, care, avand 0 rclatic amoroasa cu di-
rectorul penitcnciarelor, col. Petrescu, i1 roaga pc aeesta sa-i
pcrrnita sorului un tratament stomatologic in afara sistemului
pcnitenciar. Col. Petrescu cstc de acord ca Boldeanu sa iasa de
la vacaresti, Insotit de un gardian . La ultima scdinta stomato-
logica este pus in aplicare un plan de cvadarc. Gardianul este
rugat sa aeeepte dcplasarea lui Boldeanu la un prieten pcntru a
lua masa. Acesta acccpta, insa in mancare ii sunt puse sorn-
nifcrc ~ i adoarme. Boldeanu, ajutat de Ion Popa, Constantin
Teoflinescu ~i Ion Plopcanu (conducatori ai Corpului Munci-
toresc Legionar), evadeaza dc sub escorts. Evenimentul se
petrecc la 17 octombric 1942. Estc posibil ca de evadare sa nu
fie strain nici col. Petrescu, implicat in combinatii amoroase cu
sotia ..dusmanului legfonar''!" . in ajunul Craciunului aceluiasi
an, Boldeanu trcce granija clandestin, fugind in Croapa '". De
acolo a intretinut relatii cu legionarii rcfugiati in Banatul Sar-
besc, aflat sub ocupatie gcrmana.
Dupa arestarca lui Boldeanu din iunie 1941 , situatia con-
ducerii "Comandamentului" s-a complicat. El lasase dispozitii
ea locul sa-i fie luat de Radu Greceanu, insa, din pricina ca era
cunoscut de autoritati, nu-si putea desfasura activitatea in voie.
in cele din urma, Greceanu a fost mobilizat, murind pe frontul
de Est, in 1942 17l • Golul de putere era asa de mare, incat "Co-

I" Zam firescu , Dragos, Legiunea Arhangheluf Mihail de fa mit fa

realitate, Bucuresti, Edirura Enciclopedica, 1997, p. ]41-]42.
•" Sirna, Horia, op. cu., p. 45.
•,. Dumirrescu-Borsa, lon, op. cit., p. ]90-]9 1.
17I Zamfirescu, Dragc s, op. cu., p. 341-]42.
I1l Ibidem.

77
mandamentul" si-a tncctat activitatea intre 11 august si 6octom-
brie. Motivatia acestci .miscari" a fost valul de arcstari Intre
legionarii liberi si un prcsupus plan allui Antoncscu de exter-
minarc a Miscarii lcgionare. Cuiburilc crau indcrnnatc 1a
pasivitate, insa strangcrca cotizatiilor continua, urmand sa fie
varsate 1a 6 octombric, cand sc preconiza reluarca activitiitiil7J,
La sfarsitul anului 1941 si in primele luni ale anului urmator
nu a exista un nuclcu de conducere a1 Miscarii lcgionarc.
Cuiburile au funcponat auronom, intrcprinzand actiuni pr.oprii
de ajuta re a celor inchisi . Miscarea a fast coordonatii mai mult
de organizatia de feme i, .Cetatuile", prin intennediul Lilianei
Protopopescu, sotia profesorului Dragos Protopopeseu. Prin-
eipala cxplicatic ar fi ca femeile erau urrnarite in masura mai
mica de autoritati. Horia Sima a luat cunostinta din Gormania
de noua situatic a "Coma ndamentului", acceptand ea Liliana
Prot opopescu sa- se ocupe temporar de soarta aces Ill'ra 174.
Totusi ea nu avca autoritatea ~i contactele neeesare condu-
cerii "Comandamcntului". Reteaua a Inceput sa fie reconstruitii
pe plan local de catrc Iosif Costca, apropiat al lui Horia Sima
~i fost prefect de Huncdoara in perioada guvemarii .aiational-
legionare''. Costea nu era in contact direct cu Sima, asa di i-a
transmis printr-un euricr un bilct la Berlin. Curierul era tot 0
"eiitiituie", Titi Gata, sefa organizatiei de femei a Miscarii
legionarc in perioada .pngoanci", Aceasta a ajuns la Berlin in
mai 1942, intrand in contact eu Haria Sima prin Tiana Silion
(legionara din capitala Reich-ului care nu avca domieiliu
obligatoriu) si Constantin Stoicanescu. Citind biletul, Horia
Sima si-a dat acordul ca Iosif Costea sa preia conducerea
"Comandamcntului de prigoana"!".
Costea a reusit sii refaca "Comandamentul", cooptandu-i
pc Petre Lazarescu, dr. Ovidiu Comsa, prof. Gheorghe Manu

173 DANIe, loco cit., dosar nr. 20/1941, f. 467.

m Sima, Horia, op. cu., p. 126-127.
175 Ibidem, p. 156-158.

78
~i Grigore Baciu ...Perioada Costea" a "Comandamentului" a
fost de scurta duratii. in noiemb rie 1942, efland cii este urmarit
de Siguranta, fuge peste granita, in Banatul Sarbesc. in locul
sau a ramas Grigore Baciu, insa activitetea conducerii nu a mai
avut aceeas i intensitare'P. Una din cauze ar fi dcsfasurarea
razboiului in Est, mult i legionari fiind mobilizati. Pc de alta
parte, s-a picrd ut contactu l cu liderii din Gennania, legionarii
de acolo fiind intcmati in lagarc in unna fugii lui Horia Sima
in Italia (decem brie 1942)177.
Intemarea conducerii din Gennania in lagiirc a facilitat
functionarea haotica a "Comandamentului" . Fiirii dispozitiile
lui Horia Sima, autoritatea liderilor, mai mult sau mai putin
autoconsacrati, era redusa. Ajuns in Banatul Sarbesc, losif
Costea a incercat sa construiasca acolo un centru de putere.
Gas ise la fate locului 0 organizatie legionara constituita din
refugia ti din Roman ia, condusa administrativ de Pavel Oneiu,
legionar roman originar din Banatul Sarbesc. Centrul de putere
constituit de Costea I-a alannat pe Vasile Boldeanu, care a
venit din Croatia pentru a participa la ,j ocurile putcrii''. in
scurt timp, intrc cei doi au aparut confl icte, care i-au dc rcrmi-
nat sa intreprinda actiuni concurc nte. Vasile Boldeanu a intoc-
mit un memoriu catre autoritatile germane din Banatul Sarbcsc ,
in care expunca ajutorul pc care l-ar putea aeorda Miscarca
Icgionarii din Romania Reich-ului in economia razboiul ui. 0 0-
cumentul a fost semnat Vasile Boldeanu in calitate de secre tar
al Miscari i legionarc, ceca ce i-a detcnn inat pc genn anii din
Banatul Sarbcsc sa-l trimita la Berlin pentru verificare. Deoa-
rece nazistii nu doreau sa complice relatiile cu Antoncscu, au
facut presiuni asupra lui Boldcanu sa Incetezc activitatilc poli-
tice pe teritoriu strain'". Astfel ca, acesta s-a intors la Zagreb,
unde a continuat sa mentina re latii cu legionarii din tara.

176 Zamfirescu, Dragcs, op. cn., p. 341-342 .

177 Vezi infra, p. 120- 124.
m Sima, Horia, op. cit., p. 237-241.

79
 Iosif Costea a ales alta cale de acti une. in conrcxtul esecu-
rilor rcpetate de pe frontul de Est, autoritatile de Ia Bucuresti
au inceput la j umatatca anului 1943 sii initiczc relatii cu
legionarii in vederea pacificarii definitive a acestora. in acest
scop, Guvernul a trimis un emisar la Josif Costea in Banatul
Sarb esc. EI a acceptat, Intorcandu-sc la Bucuresti pentru tra-
tative. Colaborarea cu guvemul nu a dus la lega lizarea Misca-
rii legionare, ci numai 0 oarecare linistc pentru el si pentru
apropiatii sai legiona ri. A reusit sa obtina cola borarea legiona-
rilor din "gruparea Mironov ici", iar in fcbruarie 1944 nego-
cieri le cu guvernul pareau ca vor duce la 0 dcstinderc reau'".
Dar agravarea situatici frontului a anulat tratativele, atat
legionarii, cat si Antonescu conccntra ndu-sc mai mult asupra
actiunilor cc trcbuiau intrcp rinsc dace Romania va fi ocupara
de sovietici.
"Comandamcntul" ilegal a continuat sa cxistc formal, prin
Grigorc Baciu si Co nstant in Teofancscu. Dupa intoarcerea la
Zagreb, Vasile Boldeanu a reluat contactul cu ei, lnsa lara sa
reuscasca revigorarca activilatii l80.
Atat in randul Icgionari lor liberi, cal $i a eelor Inchisi, spe-
rantele privind rcgruparca Miscarii crau aproape nule. Vazand
ca puterea Gennanici pe front scadea pc zi ce trecc, nu s-au mai
gjlndit la intoarccrca la guvernare'!'. De altfel, chiar $i autori-
tatile politienesti rcnuntasera sa-i mai monitorizcze pe legio-
nari, locul lor fiind luat de comunist i, pc fondul apro pierii
Armatei Rosii de granitele Romani ei. " Ultimii mohicani" din
"C omandament" au fost arestat i in toamna anului 1943 - Con-
stantin Teofancscu, 1a 15 septembrie, iar Grigore Baciu, la 9
noiembrie'P . Chi ar si Vasile Boldcanu a ajuns in detentie. Din
eauza activitatilor sale legionare, gcnnanii I-au .rerres'' din

179 DANIC, lococit., dosar or. 2/1943, r. 219 .

180 Ibidem, dosarnr. 10411943, f. 71-72.
181 Ibidem, dosarnr. 111943, f. 19.
Ii! Zamfircscu, Dragcs, op. cit., p. 341-342.

80
Croatia, fiind intcmat in lagarul dc la Buchenwald, alaruri de
alte cateva sute de Icgionari aflati pc teritoriul Reich-ului dupa
.zebcliunea legionara''!".
Privitor la orientarea majoritatii legionarilor, acestia au
ramas fideli .Jinici" Horia Sima l 14 • Asa se explica de cc in
momentele cand "Comandamentul de prigoana" avea pauzc in
activitatc sau nu mai avea nici 0 putere, cuiburile asreptau
dispozitii din Gcrmania si continuau strangerea de fondu ri.
Dupa 23 august 1944, fidelii "lime simistc" s-au remobil izat,
sprijinind actiunca de reziste nta fata de armata sovictica si
Partidul Comunist.

3.3.2. Corpul Muncitoresc Legionar

"Comandamentul de prigoana" a fost in perioada ianuarie

1941-augusl 1944 .xcntrul de comanda'' at Miscarii lcgionare.
insa pc teren activitatca politica ~i de intrajutorarc a celor in-
chisi era realizata de .xorpurile legionare". Componenta aces-
tora nu s-a schimbat in timpul "celei de-a treia prigoane": Cor-
pul Mune itoresc Legionar (CML), Corp ul Studcntesc Legio nar
(CS L), Fratiile de Cruce (FdC) ~i Corp ul Razleti.
Cel mai important "corp" al Miscarii ilegalc a conti nuat sa
ramana CML-ul, atat prin numarul cuiburilor, cat ~ i prin apor-
tul financiar. Din punct de vedcre politic, autoritatile aveau
mai putin control asupra muncitorilor. Elevii si studentii erau
Incadrati intr-un sistcm controlat de stat, iar prezenta autoritatii
era mai vizibila, reusi nd sa supravegheze activitatea ilegala.
Muncitorii activau in marea majoritate ca angajati in scctorul
privat. Iar in marile companii ca CFR (Caile Ferate Romane)
sau STB (Societatea de Tramvaie Bucuresti), controlul auto-
ritatilor asupra activitatii lucratorilor nu era complet. Acesta

113 Sima, Horia, op. cit" p. 241.

I'" DANIe, loc. cit., dosa r nr. 1/1943, f. 96-97.

81
datorita dimcnsiunilor companiilor, ale carer muncitori numc-
rosi erau greu de monitorizat prin aparatul politicncsc al statu-
lui. Mai mult, muncitorii din transporturi aveau libertate de mis-
care neingradita. Astfel sc cxplica de cc la CFR si STB reusi-
sera si comunistii in anii 1930 sa organizeze cclulc de partido
Spre exemplu, functionarii de stat, care aveau putina libertate
de actiunc pc teren si crau legati de munca de birou, puteau fi
mult mai user depistati dace Intrctineau activitati politice.
In timpul .febcliunil'' , CML a avut 0 contributie dctcrmi-
nanta la conflictul dintre Lcgiunc si Antonescu. Seful acestui
"corp", Dumitru Grozea, se afla in .capul'' listei urmaritilor
pentru .rebeliunc'', alaturi de Horia Sima $i Viorel Trifa (scful
CSL). In primclc zile dupa Incheierea conflictului, guvcmul a
dispus masuri dure de control asupra muncitorilor Icgionari.
Valul de arcstari i-a detcnninat pe Iidcrii organizatici sa Ic re-
comande camarazilor muncitori sa rcnuntc la purtarea oricarui
Inscmn (insigne etc.) care trada apartencnta la Miscare''". Gu-
vernul a luat $i masuri economice pentru a-i pedepsi pc munci-
tori ca participasera la cvcnimentc. Cantinele muncitoresti de
la Atelicrelc CFR Grivita si-au Inccrat la 30 ianuarie activita-
tea, rara ca lucratorii sa cunoasca cat timp se va mcntine aceasta
masura. Masa luata la locul de munca Inscmna foarte mult
pcntru nivelul de trai al Iucratorilor, fiind economisite niste
cheltuieli personale'". 0 astfel de masura nu sc mai luase din
1933, cand, dupa greva de la Grivita din 16 februarie, sc lnchi-
sesera atelierele pentru aproape 0 luna de zilc'". Membrii CML
de la Atelierelc CFR Grivita au continuat sa fie urmariti de
autoritati si in lunile urmatoarc, ceea cc le-a detenn inat protes-
tul, suspnand ca nu erau vinovati de escaladarea violentelor in
timpul evcnimcntelor din ianuarie. Presiunea autoritatilor poli-

185Ibidem, dosar nr. 1/1941, f. 10.

186Ibidem, f. 81.
/87 Tiu, Ilarion, "Comuni~tii, declarat i singurii vinovati", in Jumalul
Nauonal, 15 rnartic 2005, p. 27.

82
tienesti a fost dublata de cca a conducerii Ate lierelor, care au
luat masuri economice contra legionarilori" .
Prin luna mai, muncitorii legionari au trecut peste ,,hopul"
consecintelor ,,rebeliunii" si au inceput acjiunea de reorgani-
eare'". Auto ritatile au intrat in alerta din cauza acestei miscari,
stiind ca muncitorii legionari erau disciplinati in respcctarea
dispozitiilor si de ascmcnca fumizau mcmbri .jesormlui te-
rorist" al organizatici. Temerile autoritatilor s-au adeverit,
CML-ul fiind .brajul activ" al noului "Comandam ent de pri-
goana", prin tiparirca ~i raspandirca de manifestc, dar si
financiar.
Conducerea CML dupa reorganizare a fost prcluata de
Tibi Teodoreseu, legionar apropiat " grupului Sima", cunosc ut
de autorita ti ea membru al "resortului terorist". Dupe catcva
saptamam a fugit din tara, din cauza ca era cunoscut de auto-
ritali si risea sa fie arestat. Mobilizase sase subgamizoane mun-
citoresti, care aveau in tota l aproxirnativ 1.500 de membri
activi. Locul lui Tibi Teodoreseu a fest luat de loan Popa.
Noul conducator al muncitorilor legionari a intrat repcdc sub
supravegherea politici , ceea ce I-a dctcrminat sa fuga in Ba-
natul Sarbesc, lasandu-i sefia lui Sergiu Marcoci '". Ca si
"Comandamentul de prigoana", CML-ul a intrat intr-o criza a
conduccrii la sfarsitul anului 1941 ~ i inceputul anului 1942.
Deoarcee ineepusc razboiul, unii mcmbri ai organizatiei au
fost mobilizap pc front, iar restul intreu sub incidenta legilor
de razboi in cazul en crau dovediti ca activau politic. Aceas ta
stare de fapt a dus la lnjuma tatirea numarului mcmbrilor ac-
tivi'". Tctusi acestia si-au pastrat atasamcn tul fata de dispozi-
tiile primite, dar ~i fata de .Jinia'' Horia Sima, ostila genera-
lului Ion Antonescu (devcnit maresal in august 1941). In mai

taa DANIC,loc. cit., dosarnr. 1/194 1, f. 265.

I" Ibidem, dosar nr. 262/ 1940, f. 45.
1M Zamfirescu, Dragos, op. cu., p. 336.
191 DANIC, lococit., dosar nr. 104/1943, f. 203.

83
 1942, Siguranta a inrerccptat un document al conducerii CM L,
care a dus la dcscoperirea retelei de conducere. Din cci 97 li-
deri ai ..corpului'' arestati, 47 au fost condamnati, restul fiind
trimisi pe tront'" . Conducerea muncitori lor a fost preluata in
lunilc urmatoare de catre Constantin. Teofiinescu. Activitatea
accstuia se lmpartea intre CML si "Comandamcntul de pri-
goanii", Teofiinescu fiind lasat om de legatura cu tara de catre
Vasile Boldcanu, dupa fuga prco tului in Croatia (decembri e
1942). Teofanescu a ..rczistat" in fruntea muncito rimii legio-
narc paM la 15 septcmbrie 1943, cand a fost arestat. Dupa
accst moment nu mai cxlsta informatii privind un nou lidcr al
CML, probabil datorita starii gene ralc de deruta a Misca rii
Icgionare cauzata de situatia frontului.
in ceca ce privcsre masa CML, imediat dupa ,,rebcliunc" a
cxistat un mome nt de cumpana privind components organize-
tiei. Autoritatile sustineau ca acest ..corp legionar" era princi-
palul responsabil de violcnte, prin infiltclri din Part idului Co-
mun ist. "Translatia" dinsprc PCdR spre legionari este rea la,
ins! nu era vorba desprc 0 infiltrarc politics, ci desprc schim -
barea apartenentei de la 0 organizatic la alta. inca de la infiin-
[area CML, in 1936, apare fenomcnul .anutarii" comunistilor
la lcgionari, nu din principii stratcgice de infiltrare, ci pur ~ i
simplu de schimbare a convingcrii. Muncitorii erau mult mai
flcxibili la accst tip de .jranslatic", sprc deosebirc de intelcc-
tuali, care alegeau rational grup area politica in care se inca-
drau, in urma unor mcd itatii doctrinare. Desigur, au existat ~i
infiltran politice ale comunistilor in Miscarea legionara dupa 6
septcmbric 1940, insa in cercetarea noastra nu am identificat
informaj ii despre caractcrul de masa al acestei strategii. Celt
este ca dupa evcnimcntele din ianuarie 1941, comuni stii
infiltrati •.stratcgic" in CML s-au Inters la celulele din PCdR,
insa cazurile atestat e docwn entar sunt sporadice'" .

1' 1 Zamfirescu, Dragos, op. cu., p. 341.

I'} DANIC. loc. cn., dosarnr. 131194 1, r. 7; dosar nr. 30/1941 , f. 38.

84
 In Bucuresti, .xompetitia" CFR-STB privind cuiburile
legionare a fast din nou "ca~tigata" de STB, ca ~ i in perioada
.prigoanei carlistc". Pana la 23 august 1944, aici sedintele s-au
pnut regulat, sefii de cuiburi trimitand rapoarte catre conduce-
rca CML ~i furnizand couzapi'". In ceca ce priceste CFR-ul,
spre sfarsitul razboiului in Est, simpatia pentru comunisti
crescuse considerabii. Aici, extremistii de stanga aveau nuclce
mai putemice, iar persona1ul CFR tranzitasc zona est-nistrcana
a Romaniei, aducand colegilor de munca .ndlerea" sovictica
care sc Intrezarca incepand eu 1943. Alte cuiburi lcgionarc
mai inscmnate din Bucuresti erau la Uzinele Malaxa, Fabrica
de tigarete, in .jagma" ospatarilor ~ i lucratorilor comerciali, la
Gaz ~i Electricitate, pe santicrc ~i in industria de razboi l 9S•
Actiunile membrilor CML pe teren au Jnceput inca din
primavara anului 194 1, cand s-a rcalizat reorganizarea "corpu-
lui". Dupa cateva luni de hartuire de catre autoritati, unii
muncitori legionari au initiat campanii de razbunare asupra
eclor care-i ••tradascra'', Violenta acestui "corp" a camas la
intensitatca .fraditicnala", muncitorii legionari neczitand sa-~ i
impuste adversarii. La fel de violentc au fost insa ~i reactiile
autoritatilor, care n-au contenit sa-i condamne la moarte ~i sa-i
execute pe legionarii care Inciilcau dispozitiile in vigoare
privind portul de arme ~i .activitatilc tcroristc''!".
Membrii CML-ului au fost cadre de nadejde in .opcratiu-
nca manifestelor". In primul rand au contat tipografii legionari,
care au reprodus pe ascuns manifestcle Miscarii legionarc, ope-
ratiune care s-a menpnut pe toata perioada .prigoenei antones-
cicnc". Tot muncitorii asigurau in bun! masurii ~i distributia
manifestelor si circularelor Icgionare, pe care le lipeau pe
ziduri in zorii zilei, cend se duccau la munca. Pentru a-si arata
..blemul" faf8. de autoritati, de multe ori lipeau ostentativ rna-

I tt Ibidem. do sar nr. 161194 1, f. 232.

Its Ibidem, do sar nr. 104/1943 . f. 20 1-203.
1M Ibidem, do sar nr . 1511 94 1, f. 4 1, 165.

85
terialele legionare peste comunicatele guvernului!". Alteori,
tipografii legionarii intretineau actiuni de sabotare a cultului
maresalului Antonescu. La 4 iunie 1942, in ziarul "Cuvantul
Maresalului'', poza lui Antonescu a eparut pe fond verde.
Ofensa era eu atat mai mare cu cat publicatia era cditan de
Ministcrul Propagandei. Tipografii au dcclarat initial ca s-au
gresit culorile, Insa la ancheta care a urmat s-a dovedit ca
multi editori ai publicatiei erau legionari cunoscuti!". S-a
descoperit ea au mai fost cazuri in care culoarea verde a fost
"gre~ i t" utilizata in tipografii. .
Contributia financiara a CML in timpul "prigoanei anto-
nescienc" nu s-a manifestat numai in cotizatii. Periodic, con-
ducerea .corpului'' a dispus initierca unor "batalii legionare"
privind colcctarea unor produse care se gascau cu greu pe
piata, pcntru a fi revandute in vedcrea obtinerii de bani pentru
ncvoile Miscarii ~i ajutarea celor din rncnison'". Aceste "ba-
talii" aveau diverse obiective - "ale hartiei", ale ..pcstelui" -,
in functie de produsul care aducea profit mai marc la data
declansarii aqiuniiJoo.

3.3.3. Corpul Studentesc Legionar $i Frli(ii1e de Cruce

Aceste doua .corpuri legionare" nu au .Jucrat" unitar, insa

ambcle activau in segmentul cducatici ~i in consecinta repre-
zinta tineretul lcgionar. Institutional, ca vechime, FdC-urile
apar lntai, in 1933, fiind organizate de Comeliu Codreanu. Orga-
nizatia elevilor a fost deosebit de activa in misiuni de eurierat,
membrii sai putand mai user sa Insele vigilenta autoritatilor.
Studcntii au fost un segment de baza al Miscarii legionare inca

." Ibidem, dosa r nr. 111941, f. 251-252; Ibidem. dosar nr. 15/194 1, f. 1.
191 Ibidem, dosarnr. 20311941, f. 1-8.
199 Ibidem , dosarnr. 199/1942, f. 148.
zoo Ibidem , dosar nr. 1711942, f. 189; Ibidem, dosar nr. 11911 942, f. 90.

86
de la Infiinta rc, in 1927. insa ei au activa t mai liber in organi-
zatie, tara sa rcspecte strict rcgulile ~i ierarhiile fondate de
Corneliu Codreanu. Cu toate acestea, au fost foarte fideli cau-
zci extremci drcpte, fiind la fel de constiinciosi ca muncitorii
si elevii. Corpu l Studcntcsc Lcgionar a fost intemeiat institu-
tional abia dupa 6 septcmbrie 1941, insa dintotdeauna in Mis-
care s-a vorbit dcspre acesta ca despre 0 cntitatc bine structurata.
Dupa cvcnimc ntclc din ianuarie 1941, CSL-ului a intrat
intr-un impas organizatoric. Ca si CM L-ul, .corpul'' studcnti-
lor era acuza t de autoritati ca a fumi zat mcmbri pentru .rcbclt-
unc''. De pe urma acostci situatii au avut de suferit ~i studentii
nelegionari , care crau urmariti Indcaproa pe de autoritatile
politicnesti in primclc luni dupa ,,rcbcliune". Unii au renuntat
a mai face politics lcgionara, sub presiunea colegilor care-i
sfatuiau "sa sc Impacc" cu Ion Antonesc ui". Presiunile nu
vencau door din partea colegilor de facultate. La sfarsitull unii
ianuarie, studcntii cunoscuti di fiiccau polit ics legionara au
fost amenintati ca vor fi cvacuat i din camino, riscand sa ajunga
in strada in plina iama!02.
Dupe accstc prime momente de deruta, liderii legionari au
rcact ionat, sfatuindu-i pe studcnti sa nu faca concesii in unn a
presiunilor. Viorel Trifa , seful CSL din perioada "statului
national- legiona r", Ie-a transmis camaraz ilor sa protestczc ratii
de schimbarea rectorilor. Noii conducatori ai univcrsi tatilor
erau vazuti ca principalii initiatori ai presiunilor asupra studen-
tiler leg.onarr'" . Mcmbrii CSL s-au mobilizat , anunjand ca
vor pregati proteste de amploare contra intimidarilor ~i modi-
ficarii structurii de conducerii a universitatilor. Ion Antonescu
a intervenit in acest conflict, pentru a evita izbucnirca unor noi
violcnte. Emisarii sai au inceput tratative cu nemultumi tii in
primele ri le ale lunii februarie. Ch iar dad legionarii nu au

111Ibidem , dosar nr. 111941, f. 8.

1U Ibidem f. 119
10llbidem: dosar~r. 21194 1, f. 108.

87
renuntat la apartenenta lor Ia organizatic, au abandonat tonul
de revolHi 204 .
Structura Corp ului Student esc Legionar nu a rezistat in tot
timpul clandcstinitatii. Primul lider apare in a doua decade a
lunii februarie, in persoana lui Bartolomeu Livezcamr''". Acesta
nu a rcusit sa se mentins, fiind unniir it de aut oritati, iar ulterior
organizatiilc studentcst i au aetivat independent, pe facultati.
.Dcstramarea" nu s-a realiza t din eauza Iipsei de autoritatc a
lui Bartol omeu Livezeanu, ei datoritii faptul ea studenti i func-
ponasera dintotdeauna in Misc area legionarii sub direc ta coor-
donare a "C omandamentului". Livezeanu era un lider cunos-
cut, fiind printre apropiatii lui Cornel iu Codrcanu in campania
electorala din 1938. Bl.avea astfe l .xlczavantajul'' cii era stiut
de autoritati. Pc de altii parte, studcntii fonnau in Miscarea
legionarii un "corp" flexibil, membrii siii avand aeest statut
pentru perioade de maxim pat ru-sase ani.
Flcxibilitatca statutului de student presupunea neimplica-
rea in activitatilc ilegale. Dimpotrivii, une le cercuri de stude nti
legionari erau foarte violente, mai ales in rclatia cu cole gii care
Incercau sii lntemeieze organizatii studentcst i nelegionare. A-
ceast a orientare studenteasca a fost ineurajatii de Ion Anto-
neseu, in spcranta eii "va tennina eu legionarii" in facultati.
Dar demersurile au avut acelasi rezultat nesemnificativ ea ~ i
actiunile lui Carol al Il-lea din anii 1930.
ln perioada februarie-iunic 1941, mai multi studenti din
Bucures ti au Incercat sa-si organizeze eo legii in asociatii care
spr ijineau rcgimul, lara rezu ltate semnifieat ive in eeea ce pri-
veste numiirul de mcmbri si implicarea organizatoricai'". Ast-
fcl, legionarii au ramas "stiipa nii pol itici" ai universita tilor. in
ordine dcscrescatoare, in Bucuresti, cele mai important c centre
studentesti legionare din .perioada antonesciana" au fost: scoala

la4 lbjdem, dosarnr. 1/1941, f 325, 395.

105 Ibidem, dosar nr. 2/194 1, f. 164.
106 Ibidem, dosar nr. 111941, f. 122, dosar nr. 17/1941, r. 25.

RR
 Politehnica, Facultatea de Medicina Uma na , Academia Co-
merciala, Facultatea de Drept, Agronomia, Facultatea de Teo-
logie, Facultatea dc Litcre201• Centre legionarc studentesti mai
existau si la Facultalca de Drept din Iasi. Din fosta Universitate
"Ferdinand I" din Cluj door centrul de la Sibiu a pastrat cui-
buri legionare, studcntii politehnisti mutati la Timisoara nedo-
rind sa se mai implicc politic. in truni rile de organizare $i infor-
mare nu se faccau numai in universitati . Un lac important de
act ivitate legionara cra u camincle srude ntesti, tocmai de accea
autoritatile Ii santajau pc studenti i legionari cu in chidcrea
accsto ra. Acolo undc caminele crau mixte, stu demii lcgio nar i
prcfcrau sa se lntalncasca in camerel e feteIor, folo sind pre-
textui .combinani tor scntimcntale" pcntru activi tate ilegaia20Il•
Rcfcritor ia influenta .ccntrclor de putcre", studenjii au
ramas in mare parte fideli .Jiniei" Horia Sima 209 • Ei au menti-
nut permanent contactul cu "Comandamcntul de prigoana",
neimplicandu-sc in actiunile politice ale .jnoderatilor". Aces-
tia din urma au avut tentative de a-i coopta pc studenti, sub
.snndardul codrcnismului" promovat de Ion Zelea-Codreanu .
Tatal " Capitanului" l-a trimis in acest scop pc Vasile Noveanu
si la Sibiu, in sa s-a lovit de orientarea prosimista a studenli lo~ lo .
Studcntii nu au participat exclusiv Ia actiun ile ilegale din
centrele universitare. Ei au primit de la .Comendemcn t'' sarc i-
na de a se in toarce la locurile de ori gine pcntru a rcface lcga-
turile eu teritoriuli" . Autoritatilc au incercat sa anuleze acc asta
strategie a .Comandamcnrulul", decanatele Inmandn du-lc stu-
dcnt ilor iegiona ri la plccarca in vacante flse ce trebuiau com-
plc tatc de primariile de domiciliu. Astfcl, guvernul dorea sa -i
stie pe stud enti .Jegati de glie'', lara a putca strabate provincia
pentru refacerea cuiburilor.

107 Ibidem, dosar or. 10411943, f. 157.

20lI Ibidem, dcser or. 1711942, f. 135.
lOll lbidem,dosar nr. 262/ 1940 , f. 1-2, dosarn r. 10411943, f. 157.
m Ibidem , dosarnr. 1711941, f.4 8.
U1 Ibidem, dosar nr. 20/1941, f. 120, dose r nr. 20/ 1942, f. 33.

89
 Sprc dcosebirc de CSL, Fratiile de Cruce au ramas "cor-
puri'' aulonomc in Miscarca lcgionara, avand eoordonare uni-
ea. Bxista putinc informatii despre conducatorii acestui "corp"
din "pcrioada antonesciana".
In timpul "statului national-lcgionar", scf al FdC~urilor
fusese Hie Smultea, un apropiat allui Horia Sima. Smultca a
fugit ~i el in Gennania Imprcuna eu ccitalti conducatori, lara
sa desenmeze un urmas in fruntea FdC-urilor. Rcorganizarca
aecstui "corp" s-a rcalizat mai rarziu, in toamna anului 194 1,
dupa inceperea anului scolar.
La nivel national, conduccrca era asigurata de Aurel
Cardu, care, in luna octombrie a acelui an, rcusise sa stabi-
leasca contacte in 13 centre zonalc din toatc rcgiunile tiirii,
inclusiv Basarabia si Bueovina (tocmai clibcratc dc armata
romana)1U. Organizarca se facea pc grupc, in functic de tipu-
rile de unitiiti de invatamant: scoli sceundare si tcorcticc, scoli
industriale, scoli de baieti, unitati de uccniei din fabrici ~ i in-
treprindcri ctc213• Probabil, Aurel Cardu .n-a rezistat" in frun-
tea FdC-urilor pana in august 1944, insii informatiilc despre
condueerea .xorpului" sunt vagi.
Uneori, autoritatile au fost dure cu clcvii descopcriti ea
intreprind activitati legionarc. in martie 1942, la Curtea Mar-
tiala a Capitalci a avut loc un proces intcntat unor clevc lcgio-
nare de la liceu1 ,,Iulia Hasdcu". Desi acuzatiilc erau "subliri"
- tincrea unor sedinte de cuib, strangerea de ajutore matcriale
pcntru dctinutii lcgionari, detincrea de matcriale de propagan-
da: -, magistratii au vrut sa dea un cxcmplu pentru ccilalti c1cvi
prin sentinta hotarata. Grupul de einci fete a primit pedepsc
intre 10 ~i 25 de ani munca silnica, chiar daca majoritatea erau
niinore'".
Pe langa activitatile i1egale individuale, .corpud te legio-

lU Zamfircscu, Dragos. op . cit., p. 399.

m DANIe , loc. cit., dosar nr. 104/1943. f. 164.
214 Ibidem, dosar nr. 199/ 1942, f. 87.

90
narc" din educa tie au organizat doua manifestari de rasunet in
epoca, ambele in prima jumatatc a anului 194 1.
Prima dintre acestea a fost "opera" studentilor, cu ocazia
festivitatii de to mai 194 1 (ziua Regelui). Guvernul spera ca
manifestatia va marca sfarsitul "crei legionare" a studentimii,
prin afirmarea spiritului organizatoric a nelegionarilor. "Co-
mandamentul de prigoana'' a eolpo rtat zvonul ca studcmii
legionar i nu vor participa la festivitate, pentru a protcsta as tfel
fata de situatia Mi~cliriim. Se pare ca auroritatile au luat de
bun zvonul, deoarecc nu s-au intrepr ins masuri de pa za se-
rioasc. Festivitatea a avut loc la Facultatea de Drept. in timpul
disc ursului dccanului faculta tii, Otctclcsanu, un grup de la
baleo n a into nat cantece legionarc. Initial asistenta a ramas
lara replica, abia dupa catcva minute secretaru l general al
Iacu ltatii mobilizandu-se Imprcuna cu cativa oameni de ser-
viciu pentru a-i prinde pe turbulenji. in invalmaseala cream,
studentii legionari au fugit. in orele urmatoare politia a dcclan-
~at 0 anchera in randul studcntilor participanti la fcstivitate.
Insa acestia nu au vrut sa -si .Joame'' colegii, provocand irita-
rea autoritatilor politiene~ti21'. in cele din UnTl3 au fost .scosi''
15 vinovati (dintrc care do i au fost j udec ati in lip sa), procesul
avand lac la sfa rsirul lunii mai , la Tribunalul Militar Bucuresti.
Fapta lor a fa st lncadrata in prevederil e .Decrctului-lcgc pen-
tru rcprimarea faptelor ce pun in primejdie existenta instituti-
ilor statului", primind pedepse de pana la doi ani de inchi soar c
corcctionala217.
Incidentul de Ia Facultatca de Drept din 10 mai 1941 a fost
invati1tura de minte pcntru autoritati in ceea ce privestc securi-
tatea la astfel de manifestari. Peste un an. can d in acelasi Joe a
avut Joe 0 soJemnitate la care participau membrii ai guvernu-
lui, mas urile de sccuritate au vizat orice detaliu. Invitatiile au

1 15 Ibidem, dosar nr. 1511 941, f 274-275.

m Ibidem, f. 320-392.
117 Ibidem , dosarnr. 1611 941, f 162.

91
fost editate de Ministerul Propagandei pe cartoane albe, albas-
tre ~i rosii, fiind personalizate si netransmisibile. Politia ~i
Jandarrneria trebuiau sa vcrifice sala inaintc de Inceperea eve-
nimentului, dar si coridoarele, instalatiile sl subsolul. in timpul
festiv itatii sala era lmpanzita cu 50 de agenti de pol itic. Toate
acestea pentru "a face absolut imposibila participarca persoa -
nelor neinvitate'?". Masurilc au fost eficicntc, iar manifestatia
nu a fost marcata de neplaceri.
Al doilea protest public al lcgionarilor fata de regim, din
anul 1941, s-a pctrecut la I iunic, cu ocazia meciului de fotbal
dintre Romania si Gennania. Atunci "Comandamentul" a dat
dispozitii ca toti lcgionarii activi din Capitala sa participe la
evenimcntul sportiv. Cativa dintrc ci au primit bani pentru
achizitionarca de bilcte, pc care le-au impartit apoi cuibur ilor
de studcnti si clcvi. Accstora Ii s-au alaturat ~ i muncitori din
CML, care si-au procurat bilete pe cont propriu. Operati unea
legionari lor a fast descopcrita in dimincata mcciu lui, unul din-
trc cei descmnati sa cumpere bilete fiind arestat intamplator de
politic, cautat fiind .pentru rcbeliune". Cand asupra lui s-au
gasit 95 de bilctc la meci, autoritatile s-au alertat. Totusi des-
coperirea nu au putut irnpiedica accesul celorlalti legionari. Inc-
vitabi lul s-a produs, iar dupa intonarea imnurilor roman si ger-
man, grupul de elcvi, studenti si muncitori lcgionari de la peluzc
a inceput sa cante "Urla dusmanii -n carare'', apoi "Sfan ta tine-
rete lcgionara". Ceilalti spect atori nu au fast lncantati de gestul
.necugetat" al extrcmistilor de dreapta si au inceput sa-i brus-
cheze, temandu-se sa nu fie luati .ja gramada" de politic im-
preuna eu .furbulentii". Cu participarea spectatorilor, politia a
arestat 129 de barbati ~ i 32 de femei din grupul legionarilor.
Acestia au fost deferiti Tribunalului Militar Bucuresti chiar
a doua zi, fiind acuzati de actiunc premeditate de .rebeliunc"
in baza aceluiasi .Dccret-lege pcntru reprimarea faptelor ce
pun in primejdie existenta institutiilor statului", ca ~i manifes-

1 18 Ibidem, dosar nr. 224/ 1941, f. 45-47.

92
tantii de la Facultatea de Drept. Proccsul a durat pana la 7 iu-
nie, unul din incul pati reus ind sa evadezc in timpul scdintclor.
Tri bunalul Mili tar a emis 44 de condamnari vari ind intrc 8 si
15 ani de munca silnica. Instanja a fost mai blanda cu elevii
din FdC. care au primit pedepse variind intre unul si trei ani de
inchisoare corecponau!". 0 parte a celor judecati au fost achi-
tati. Prin tre condamnati s-a aflat ~i fiica lui Nichifor Crainic,
pe nume Fortun a Cra inic, ca re a primit 0 pcdcapsa dc doi ani
inc hisoare corectionata' ?".

3.3.4. Centre de putere ale ..moderasilor"

Gruparea .moderatilor" a fost constituita din legionari cu

"caricra" in Miscare , majoritatea intelectuali , neimplica ti act iv
in guvemarea ..national-legionara" (in consecinta, tara impli-
care in ..procesele rebe liurui").
In pri ma jumatare a anul ui 1941, principala grupare a
..modcratilor" a fost aceea condus a de Ion Ze lea Codreanu.
Acesta fusese in timpul guvem arii .national-legi onare" adver-
sar fiiti~ allui Horia Sima, eu roata cii el il promovase pe "Co-
mandant" in fruntca organizatiei. Cearta lor s-a datorat faptului
sa Sima nu i-a acordat puteri sporite in Miscarea lcgionara lui
Ion Zelea Codrcanu, dupa cum acesta solicita in numcl c prin -
cipiului ereditar. Principalii "aliati" ai lui Ion Zelea Codrcanu
au fost fiii sai, care de altfel nu avu sesera 0 relati e amic ala cu
Horia Sima ~i noua eonducere a Miscarii legionare de dupa
scptembrie 1940 . "Teza" aces tui grup era cii Horia Sima se
facea vinovat de toate excesele Miscarii legionare, iar prin
indepartarea lui de la co ndueere se revine la .Jinia codrenista",
nationalista si pasnica. Dc eseme nea, oamenii din jurul bAtri-
nului Codreanu aveau 0 atitudine rezervata ~i Cali de relatia cu

m Ibidem, dosar nr. 1611941, f. 48-382.

n o Ibidem, dosar nr. 17/1941, f. 169.

93
gcrmanii , adoptand linia .najionala" a Miscarii legionare/".
Un aliat ..cu nume" al familiei Codreanu a fost Ton Dumi-
trescu-Borsa, sccretar general al Miscarii lcgionare in ..peri-
oada Codrcanu". EI intra se in conflict cu Horia Sima inca din
pcrioada ..primului exil" in Ge nnania ( 1939-1 940)%2]. Alt e
pcrsonalitati legionare care s-au atasa t grupului au fost Vas ile
Noveanu si Augustin Bidianu, un cuplu antisimist "de tradi-
lie" ; acestia nu aveau multi simpa tizanti in Miscare, fiind de
obicei folosit i de autoritati pcntru tentative de ..pacificare" a
.aiuclcului dur" al organizatiei.
Aeest eentru de putere s-a destramat prin doua deeese in
familia Codre anu: Impu scarca lui Horia Zelea Codreanu de
catrc un age nt de polit ic in iulic 194 1123 $i moartea narurala a
lui Ion Ze lea Codrcanu in noiembrie acclasi anm . Ion Dumi-
trcscu-Borsa a renuntat la militantismului politic dupa ee pri-
mise un post de inspector la Ministerul Muncii. A fost mobi-
lizat la ccrere pc front, unde a stat din eprilie 1942 pan.a in
martie 1943. Dupe demobilizare, a decis sa nu mai fadi. poli -
tid, avand pa rte de tot felul de sicane de atentionare ale po-
Iitieim . Vas ile Nove anu s-a bucurat si el de ..atentie" gu vcmu-
lui, Insarcinat fiind eu administrerca unor fabrici de textile in
Bucovina eli ber ata, ceca ce i-a adus tmbogatirea in timpu! raz-
boiului. S-a mai irnplicat in politics numai cand guvemul do-
rea sa dea ..semnale" privind intentiile de negociere cu legio-
narii. Augustin Bidianu a renuntat ~i ella politics dupa ince-
perea razboiului, tara a primi vreo demnitate publica, preferand
sa se tntoarca la cabinetul pro priu de avocatura de la Sibiu.
Un al persona] "c oagulant" al cercurilor .moderatilor" a
fast Radu M ironov iei. EI se bucura de un mare prest igiu in
organizatie, fiin d intemeietor al Miscarii lcgion are (avand gra -

Ul lb tdem, dosar nr. 111941, f. 194, dosar nr. 13/1941 , f. 101.

m Dumurescu-Bcrsa, Ion, op. cu., p- 364-366.
Zll Vez i s upra, p. 68.
m Vezi s upra, p. 70.
m Durnitrescu-Bcrsa. lon, op. cit., p. 374-388.

94
dul de "Comandant al Bunei Vestiri"). DC$i primise 0 pedeap-
sa de zcce ani temnita grea si doi ani inch isoare corecponala in
"proccsul rebeliunii", a fost elibcrat in octombrie 1941, fixan-
du-i-sc domicil iul ob liga toriu la rcscdinta sa. Mesaj ul "grupu-
lui M ironovici" a fost de liniste, importanta lui constan d in
faptul ca se bucura de influcnta si printre .Hegali sti". "Com an-
damentul de prigoana" solicit a ades ea pare rea lui Radu Miro-
novici privind actiunilc pc care Ie pregat ea. De asemcnca auto-
ritatil e apelau la auto ritatca lui, pentru a nu cscalada conflictul
dintre miscarca ilegala $i guvern .
A l treilea personaj "coagul ant" in randul .moderatilor" a
fost profesorul Ion Gaven escul. Spre deosebire de Radu M iro-
novi ci, care luase 0 atitudine ncutra, Gavancscul depunea efor-
tori pentru .jmpacarea'' Legiunii Cll guvcmul. Nu de puti nc
ori , prin intennediul sau, Horia Sima intra in contact cu Ion
Antoncscu in ani i razboiului , insa "Conduditorul Statului'' a
refuzat orice dialog . De ascmcnea, Gavenescul a fost si un me-
sager a1 "Comandamentului de prigoana" cu guvernul . Fiind
profesor universitar, era respectat dc membrii Consiliului de
Mini stri, posibilitatea unci ares tari datori ta relatiilo r cu "re-
belii" fiind redllsa226•
Unii intelectuali care colaborasera sau facusera parte din
Miscarca legionara si-au abandonat vechile conv ingcri . Spre
exemplu, Traian Brailcanu a refuzat sa mai faca politica dupa
cc fusese ares tat $i j udecat in cazu1 .procesulu i rebeliunii". EI
s-a numarat pri ntre putinii legion ari achitati in ace l proces,
ulterior sust inand ca se dedica exclusiv munc ii la cate dra 227 •
Aceeasi atitudinc a avut-o $i Petre P. Panaitescu, care primise
in .procesul rebcliunii" sase luni de lnc hisoare corectionala. A
fost scapat de executare a intcgrala a pcdepsei de catre Constan-
tin C. Giurescu, care a interve nit la Pr esedintia Consi liului de
Ministri in acest sens.

21Ii DANle, loc. cit., dosar nr. 1311941, f. 101, 157;

m Ibidem, dosar nr. 20/1941, f. 165.

95
 Dupa clibcrarc, Panaitescu s-a into rs la catedra, rara a sc
mai implica in poli tica de partea legionarilor .

3.4. Rekuiite cu Ion Antonescu

3.4.1. Tentative de asasinat

"Furia" legionari lor extremisti nu s-a incheiat la 23 ianua-

ric 1941, dud Horia Sima a dat un comunicat in care ordona
incctarea ostilitatilor. Cuib urile teroristc, exis tente in Miscarc
inca din 1938, si-au pus in practica imcdiat pregatirea .xcvolu-
tionara", coordonand actiuni contra stabilitatii regimului Ion
Antonescu. Ca ~i in toamna anului 1938, resortul terori st a pus
la eale incendii in tara ~i in Bucuresti, aten tatc cu bombs la
prineipalele instirutii ale statu lui ~ i sabotaj e industrialc . Ei a-
vcau prcgatitc dcpozitc de cxplozibil sau crau in rclatii eu mun-
citori din industria pirorchnica care sa lc procure maler ialelcUl•
Planul anarhizari i prc vedea ~ i atentatc asupra demnitarilor
statului ~ i autoritatilor politienestif". Politisrii au intrat in vizorul
extremistilor legionari din cauza tratamcntului dur aplieat a-
cestora in zilele de 21 ~i 22 ianuarie 1941. Dintre membrii gu-
vemului, pe langa Ion Antonesc u, eel mai vizat persona] era
Alexan dru Rioscanu, Ministru de Interne in timpul ,,rebeliunii".
rnsa eele mai inscmnate eforturi de atcntat organizate de
cuiburile terori ste I-au vizat pc "Conduciitorul Statului".
..Echipcle mortii" destinate asasinarii lui Antonescu au fost
organizate inca de la 27 ianuaric 1941, atat in Bucurcsti, cat si
in pro vincie . Primel e doua au apiirut in Capitala, purtand nu-
mele "Tradatorul" ~ i .Moartea canaliilor'F". Cam din acceasi
perioada avem informatii si despre organizarea unor " echipe
ale mortii '' la Constanta. Acolo erau formate din legionari ma-

2211Ibidem, dosar nr. 45/ 1940, f. 69.

m Ibidem, dosar nr. 1/1941, f. 149- 150.
!lO Ibidem, f. 380.

96
cedoneni, care trebuiau sa se dep laseze la Bucuresti pentru
executarea "misiunii,,2JI.
Cunoscend violenta legionarilor extremisti, autoritatilc
politienesti au asigurat in modul eel mai serios securitatea lui
Ion Antonescu $i a prineipalilor demnitari in prima jumatate a
anului 1941. Participarea "Conducatorului Statului" la mani-
fcstari publice era atent pregatita, strazile itinerariului fiind
Impanzite de politisti $i agenji de Siguranta. Acesria aveau
puteri sporite, putand retine orice pcrsoana care nu-si putea
1J2
justifica prezenta in zona •
Starea de tensiune s-a mai domolit in vara anului 1941.
Motivele au fost arestari le masive facure pana la aceasta data ,
care au dcst ramat multe cuiburi teroriste ale Miscarii legiona-
reoPc de alta parte, rezistenta "talibana" fata de Ion Antonescu
a scazut din intensitate dupa rcfugierea conducerii Miscarii in
Gennania si scntintele dure cmise in proccsele din mai-iunic
1941 . La fel de importanta a fost $i pozitia Gennaniei, care i-a
acor dat lui Ion Antonescu sprijin dcplin, recomandandu-lc
leg ionarilor sa stca deoparte in perioada razboiului .

3.4.2. Riizboiul din Est

Nu numai eauzele expuse mai sus au modificat rclatia

.sebelilor' cu autoritatea de stat. Intrarea Romaniei in razboi $i
introduccrca legi lor speciale a modificat atat statutul militar al
legionarilor, cat si natura pcdepsclor. Conform noilor legi, ori-
ce act Impotriva securitatii statului era sub incidenta legii mar-
tialc. Chiar daca nu au plccat toti pe front, au fost chemati la
regimentele lor, lara a mai putea intretine activitati politice.
Confonn rapoartelor Marclui Stat Major, Icgionarii s-au com-
portat bine pc front, avand pregatire ideo logies anticomunista

131 Ibidem, dosar nr. 45/1940 , f. 27.

m Ibidem, r. 88-91.
97
Insusita in Miscare. Starea lor de spirit a fast buna ~i datorita
orientarii politico-ideologice favorabi lc Gennaniei naziste . Spre
deosebire de majoritatea soldatilor, care se Intrebau ce ca uta
prin stepele ruscsti, legionari i tntclcgcau real apeluri le lui An-
tonescu pentru ,,zdrobirea hidrei comuniste".
insa dupa Stalingrad. legionarii in general (soldati ~i ci-
viii) au lnceput sa se teama de soarta lor in cazul ocupajiei
sovietice. Chiar daca .Ccmanda mcnru l de prigoana" sau ccn-
trcle de putere ..mode rate" nu realiza sera Impacarea" cu Ion
Antonescu, ei constic ntizau ca, de bine de rau, trcbu iau s3 re-
cunoasca autoritatca maresalulu i pe fondul lnaintarii Annatci
Rosii. Din a doua ju matate a anului 1943, legionarii au inceput
sa ·~ i piard a masiv increderea in gcrmani . Ncmultum irea era
dubla: esecul Wehrmacht-ului pc frontul de Est si "parasirca"
Miscarii legionare de catre Reich in ianuarie 1941 UJ .
ln prcajma loviturii de Palat de la 23 august 1944 , legio-
narii erau in mar e deruta. Dcs i frontul era pe Prut, nici germa-
nii si nici Antonescu nu vorbeau dcspre 0 eventualii cooptare a
lor la guvemare. Ramaneau in starea de ilegalitate, desi urmari -
rea politieneasca era in acel moment simbolica. Pe de alta parte,
erau constienti ca in cazul ocupatici sovietice vor ajunge in
lagare, sub regim mult mai dur decat al lui Antoncscu. "M i~­
carca'' rege lui Miha i dc la 23 augu st 1944 i-a plasat pc lcgio-
nari "in aer" , trebui nd sa prcgatea sca 0 noua strategic de actiu-
nc, in co nditiilc ctiehetei lor de .fascisti", lntr-o lara co ntrolata
de Armata Rosie a lui Sta lin.

tn perioada regimului autoritar a lui Ion Antonescu, M i~­

caeca legionara nu a reusit icsirca din criza in care se afla dupa
evenimentele din ianuarie 1941. in prima jumatare a acelui an,
prezenja in viata cotidiana a legionarilor a fast vie, insa "a in-
trat la apa'' dupa procesele din ma i-iunie 1941 si mai ale s dupa
intrarea Roma nici in al Doilea Razboi Mondial, la 22 iunie .

m Ibidem, dosarnr. 2/1943, f. 87.

98
I'rincipala cxplicatic ar fi arestarea cclor mai activi mcmbri ~i
[incrca lor in dctcntie pe toata perioada razboiului. Ccilalti
legionari activi care nu au fost arcstati sunt mobilizati sau
rcnunta la actiuni "pe teren" din eauza legilor de razboi dure.
Din punet de vedere organizatoric, spre deosebire de pe-
rioada 1938-1940, in anii razboiului in Est Mtscarca legionara
a intrat in declin. In timpul .prigoanei carliste" organizatia
ilegali'i fondata si coordonata de Horia Sima ajunsese sa repre-
zinte un pericol pentru dictatura lui Carol al II-lea, motiv pen-
tru care noul "Comandant" a ajuns sa fie cooptat in guvem in
vara anului 1940, ea exponent al unei misceri politice lnsem-
nate. Insa la "cumpana" rcgimului antonescian, in august 1944,
Miscarea legionara nu mai insemna nimie pentru autoritati,
nici ca forta politica, nici, mai ales, ca potential pericol de res-
tumare a ordinii de stat.
Ceea cc a revigorat Miscarca lcgionara nu a fast arestarea
"dilaului Antoneseu" de catrc rcgc, ci ascensiunca Partidului
Comunist, aflat sub "obHiduirca" Uniunii Sovietice ~ i a Anna-
tci Rosii. Avand in vedere tratamcntul aplieat de catre nazisti
lcgionarilor din Germania, cste putin probabil ea Miscarea sa
fi devenit forta politics tctalitara a Romaniei daca Reich-ul ar
fi castigat razboiul. Sub stcagul .Juptei contra eomunismului",
legionarii au reintemeiat cuiburilc ~i au intrat in legatura cu
vechii conducatori. in plus, pericolul comunist a .furnizar" noi
mcmbri Miscarii legionare, mai ales in randul tineretului uni-
versitar ~i lieeal. Insa dupe 23 august 1944, organizatia a pier-
dut un segment important al gruparii - muncitorii. Atat prin
presiuni economice, cat si prin convertire, comunistii au ob-
tinut treptat sprijinul muncitorimii, mai ales dupa dobandirea
controlului asupra sindicatelor, in toamna anului 1944234,

m Tiu, lIarion, "Tactica «apararii drepturiloro", 'in Jurnalu/ Nasional,

06 dccembrie 2005, p. 27.

99
 Capitolu l 4
"Exilatii"

Dupa .rebeuune'', Miscarca lcgionara si-a format 0 "aripa

cxtema", prin refugicrea cond ucatorilor organizatiei ~i a unor
mcmbri implicati in evenimcntele din ianuarie 1941. Din punct
de vcdere numeric, aceasta grupare nu era tnscmnata, avand
circa 400 de "cadre", lnsa conta din punet de vedere al numa-
rului mare de "grade lcgionare" cc sc aflau peste granite. Ma-
joritatea s-au stabilit in Gcrma nia, avend domicili ul obligato-
riu sau activan d rara rcstricpi .
Prczcnt a grupului legionar in Gc nnania a fost motiv de
dispute intre Ion Antoneseu si lidcrii naz isti. Acestia din urma
Ii gazduiau pe .rcbeli" din considerente ideologice, dar si ca
"masa de manevra" pentru a-l santaja pc "Conduditorul 513-
tului". Pentru linistea lui Antoncscu, Hitler i-a promis cii le-
gionarii refug iati in Reich vor fi tinuti in domicil ii obligatorii.
Pana in prezent, istoricii nu au stabilit elar eu ee bani au fast
gazduiti legionarii in Gennania. Viorcl Trifa, conducator le-
gionar care si-a seris memoriile politicc in anii 1960, susti ne
ca, lntr-o disc utie eu un oficial german din Min isterul de Ex-
terne, a fost lasat sa lnteleaga ea Antonescu era eel care platea
eosturile .J zolarii'' advcrsarilor sai in Reich. insa doa r liderii
.vegetau" in Germania, restul legionarilor simpli fiind inte-
grat i in industria de razboi nazista, ea munei tori.

4.1. Plasarea in German ia

4.1.1. Conducerea Mi$carii legionare

Con ducatorii legionari nu au stiut nimic despre ce doreau

a
gennanii de la ei dupa ee i-au scos din Roman ia. parte mai

100
fuse scra "exilaW' in Reich, in perioada 1938-1940, insa in alte
imprejurari. Atunci, ajunsesera pe cont propriu la Berlin, la ra
nici un fel de sprij in al diplomat ilor gennani din Romania ~ i
lara ca autoritatile naziste sa se Ingr ijeasca de cazarca ~i pla-
sarca lor in locuri de munca. Atunci cautau un refugiu in fata
campaniei lui Annand Calinesc u de lichidare a cxtrcmei drep-
re, ofcrindu-si serviciile politico lui Hitler. in 1941 situat ia era
radical diferi ta . Le gio narii fusera scosi cu dcstul de multa ba -
taic de cap din Romania, unde erau cautati pcntru delicte grave
referitoare la subminarea statulu i, soarta lor fiind cxclusiv in
mainile germa nilor. Nu au avut voie sa -~ i alcaga locul unde
vor sta sau cum vor supravictui economic . Mai mult, in prime-
Ie lun i dupa venirea in Gc rmania nu prca stiau care era statu tul
lor si ce intentii avea guvem ul de la Berlin fata de Mi scarea
legionara.
in perioada februarie-martie 194 1, ..capii" legionari au
fost cazati de autoritatile germane la Berlin, intr-o casa de oas-
peti a SD-ului de pe strada Ahomalee m . Aici au ajuns Vasile
Ias inschi, Co nstantin Pap anac e, lIie Gameata, Constantin Stci-
can cscu , Cri su Axen te, Virgil Mi hai lescu ~i Trai an Borobaru.
La 28 martie a sosit si Horia Sima, dupa un drum prin Sofia ~ i
Viena.
Prima vizita a unui oficial german dupa cazarea cond uccrii
Icgionare 1a Berlin a fost a lui Otto Albrecht von Boischwing
(fostul sef al Serviciului dc Sccuritate German din Romania,
SD), pe 19 martie 1941. Acesta fusese lndepartat din post dupa
implicarea sa in adapo stirea legionari lor cautati de Ion Auto-
nescu . S-a interesat de starea de spirit a legionarilor, dupa care
i-a anuntat ca nu vor avea voie sa activeze politic pc teritoriul
Reich-ului, iar daca vor indilca dispozit iile vor fi extradati in
Romania. Von Boischwing le-a jnmanat spre semnare legio-
nari lor de la Ahomalee 0 dcclaratie , prin care se angajau cii nu
vor Incalca dispozitiile primit e: ..Subsemnatul, rna obl ig pe

115 v ezi supra, p. 43 .

101
cuvant de onoare ca in timpul sederi i mele in Germania sa rna
retin de Ia orice fel de activitate politica si Indcoscbi sa nu In-
trcprind nimic ce ar putea, in tr-un fel sau altu I, influenta cvo-
Iutia politica din Romania". Dupa semnarea acestui angajament,
conducatorilor lcgionarilor Ii s-a legalizat statutul in Genna-
nia, primind un doc ument de identitate (" Fremd enpass") care
Ie con ferea statutul de apatrizi 2J6 •
in aceasta perioada, legionarii au beneficiat de libcrtate de
miscarc, in limitele respectarii angajamentelor luate fata de
Reich. Ofic ial, ei erau supravcgheati, paza fiind realizatii de
Ingrijitorul vilei in care erau gazduiti. ln sa sc puteau plimba in
voie prin Berli n, lara escorta, Intalnindu-si cama razii care se
aflau in capitala germane legal, ell acte romancsti. Ast fel au
reusit sa menjina contactul cu tara, prin curicrr'".
Relatia cu von Boischwing a fost pasagcra, intcrvenjia lui
datoran du-se faptului ca-i cunostea pe .capii" legionari din
Romania . Dupa semnarea angajamentelor de neimplieare po-
litica, alti doi functionar i gennani au fost delegati pentru a se
ingrij i de legionari i gazdu iti de Reich. Din partea Min isterului
de Exte me condus de Joac him von Ribbcntrop a fost desenmat
Franz Rademacher, iar din partea Ministerului de Interne con -
dus de Heinrich Himmler a fost numit Legath. Ei nu s-au im-
plicat in organ izarea interne a legionarilor, pentru a nu da
imprcsia ca Gcnnania sprijina pe unul sau altul dintre liderii
Miscarii.
In primele Iuni dupa ce a ajuns la Berlin, Horia Sima a in-
trat in izolere politica. Cancelaria lui Hitler it considera princi-
palul vinovat pentru evenimentele din ianuarie 194 1. Sima mai
era acuzat ~i de lipsa de respec t fata de Fiihrer, prin refun d sau
de a part icipa alaturi de Antonesc u la intrunirea de la Obe r-
salzberg din 14 ianuarie 1941. Astfel, reprczentanti ai Miscarii

Trifa, Viorel D., Memorii, Cluj-Napoca . Editura Limes, 2003, p. 72.

l..'li
137Sima, Horia , Prizonieri ai p uterilor Axei, Constanta, Editura Me-
tafora, 2005, p. 25-27.

102
legionare din exil in rclatiile cu autoritatile germane au fost
dcscmnati Vasile Iasinsehi ~i Constantin Papanace. Vasile
Iasinschi era apropiat allui Horia Sima, insa mai putin radical
decat "Comandantul". Avea marele avantaj ca vorbea limba
germana, abilitate de mare folos in relatia cu cci doi functio-
nari germani, Rademacher si Lcgath. Constantin Papanaee se
bucura ~i el de mare prestigiu in Miscarea legionara, asemenea
lui Sima ~i Iasinsehi. Insa era advcrsar al lui Sima inca din
timpul exilului 1938-1940, prezentendu-se ca 0 alternative
pentru .Comandanr' la conducerea Miscarii. .Handicepul'' lui
Papanaee consta in numarul mic de cuiburi active fidele, bene-
fieiind in general de sprijinul macedonenilor.
La ineeputullunii aprilie 1941, Iasinschi si Papanace au
fost abordati de autoritatilc germane in privinta gazduirii le-
gionarilor in Reich. Au fost anuntati ea din motive politiee nu
puteau ramdne in Berlin. Ion Antoneseu aflase de prezenta lor
in eapitala gcrmana, sclicitand lui Hitler sa ia masuri mai fer-
me pentru neutralizarea ,,rebelilor". Germanii i-au intrebat pe
eei doi daca tin ncaparat la gazduirca unitara a tuturor legio-
narilor refugiati in Reich. Dupa consultari eu Horia Sima, Ia-
sinschi ~i Papanace au anuntat ca nu au nimie irnpotriva daca
vor fi despartiti, constienti ca orieum nu vor putea Intretine
actiuni politiee. Rademacher si Legath i-au anuntat pe legio-
narii de Ia Ahomalee ca vor fi dusi la Berkenbriiek, la vila in
care erau cazati ceilalti legionari sositi in Germania dupa .re-
beliune'f'". insa acolo gazduirea nu se putea face in conditii
optime dedit pentru saptc persoane, urmand ea legionarii sa-~i
faca singuri selectia. Negocierea care a urmat nu a fost deIoc
usoara, iar lista minima a fost extinsa la 14 persoane. Iasinschi
~i Papanace s-au consultat si cu Sima, cuvantul sau in interi-
orul Legiunii rl'imanand in continuare eel mai important. Toti
au fast de acord ea Ia Berkcnbriiek sa ramana Hie Gameata si
Corneliu Georgescu, datorita gradelor care Ie aveau, fiind in-

238 Vczi supra, p. 43.

103
tcmcietori ai organizatiei. Sima i-a mai cerut pe Constantin
Stoicanescu, Traian Borobaru ~i Stefan Cerna. motivand ca
lmpreuna cu ei lucra la unele proiecte. Rademacher ~i Legath,
conform dispozitiilor de la Berlin. au solic itat prezenta in grup
~i a lui Viorel Trifa ~ i Dumitru Grozea. Cei doi erau alaturi de
Sima in .capul listei'' lui Ion Antonescu, deoarece cond usese ra
studentii, rcspectiv muncitorii in tirnpul "statu lui national-le-
gionar", fiind Invinuiti de organizarea "rebeliunii". Gcrmanii Ii
doreau in consecinja aproape de Berlin. We Garncata a solid-
tat prezenta in grup a lui Virgil Mihailescu, motivdnd ca lu-
erase cu el la .A jutorul legionar' ~ i aveau in lucru nistc studii
socia le. Constantin Papanace a cerut mcntincrea in nuclcul de
conducerc a lui Gheo rghe Dragomir-Jilava, motivind vechi-
mea lui in organizatie si faptul ca era bolnav si nu putea lucra
in industric . VWnd ca lista sc prelungestc, Horia Sima a soli-
citat prezcnta lui Hie Smultea la Berkenbruck, apropiat al sau
~i conducator al "Fratiilor de Cruce" in perioada septembrie
1940-ianuarie 1941. Ultimul rama s in grup era Nicolae Sma-
ran descu, fost secretar a1 lui Corneliu Codreanu, legiona r vc-
chi in Miscare.
Mutarea conduceri i la Berkenbriick s-a facut la 19 aprilie
1941. can d cei din vila de pe strada Ahomalee din Berlin au
fost adusi cu un aurobuz ~i cateva mas ini in loca1itatc. Au mai
fost .,adunati" ~i alti legionari care se aflau pc cont propriu in
Berlin, urmand sa fie intcgrati .masel'' legiona rilor. in prczcn -
ta oficialilor germani, noul grup de la Berkenbriick a fost con-
stituit sub conducerea administrative a lui Vas ile Iaslnschi , iar
fostii locata ri ai acelei vile s-au constituit Intr-un alt grup , sub
conducerea lui Nicolae Perrascu . in aceeasi zi de 19 aprilie,
acestia d in urma au fost dusi cu autobuzele catre Rostock.
Acolo unnau sa fie angajati in fabricile din localitate, pentru
a-si castiga singuri existcnja ~i a partieipa la efortul de razbo i .
1J9

Loca litatea Berkenbriick se afla la 55 de kilometri est de

lJ9 Trifa, Viorel D., op. cit., p. 74·75.

104
Berlin, langa oras ul Furstcnwald e. Asezata pe malul rfiului
Spree , era 0 cunoscuta statiune balneara, motiv pentru care
SD-ul transfonnase Berkenbruck-ul in loe de odihna pcntru per-
sona lul sau. Vila legionarilor se numea "Paul Nortmannheim",
fiind siruata pc malul unui lac. Aceasta era administrate de un
subofiter SO pc nume Hart ig, care loeui a aco lo Impr euna cu
sotia. Legio narii au avut la dispozitie sapte carnerc , 0 sala de
mcsc ~i 0 bucatarie. Mancare a era prcparata de doamna Hart ig,
ajutata de doua femci din localitate, care asigurau si menajul
.naspedlor". Ce i 14 legionari benefieiau saptamana l de un
numa r de cart ele de alimente. Acestea nu ajungeau direc t la ci,
fiind Inmanate sotici lui Hart ig, care facea aprovizionarea . Me-
mor ialistii legionari care au locuit in vila de la Berkenbriick
relateaza ca nu au suferit dc foame, in ciuda faptului ca mcniu l
nu era diversificat240 •
Dupa stabilirea la Bcrkenbriick, .,capi i" legionari au fost
anuntati ca nu aveau voie sa psraseasca local itatea . Singurele
iesiri pennise erau injurul vilei sau plimbari cu barc a pe lacul
din apropiere. Dar inca de la inceput ei au ignorat dispozitiilc,
subofitcrul Hartig Inchizand ochii in rata acestei rcalitati. Gru-
pul de la Berkenbriick se afla in rcsponsabil itatca maiorului
Wolf, seful Gescapo-ului din regiunca Frankfurt/Od er. EI s-a
comportat politicos ~ i toleran t fata de legi onari , in conte xtul in
care stia ca nu respectau dispozitiile ~i se dcplasau noapt ca la
Ber lin, unde Intretincau activita ti politice?" .
Conditiile s-au mai Inasprit dupa incepcrea razboiului in
Est. Ch iar la 22 iunie 1941, legionarii au trimis la Berlin 0 ce-
rere de inrol are in trupcle gcnnane sau chiar finlandczc (pentru
a nu crea suspiciuni lui Antonescu pri vind 0 intoa rccre ,,~i rca­
ta" in tara). Cabinetul lui Hitler a respins cerea, iar reg imul de
la Berkenbriick s-a Inasprit. in fiecare seam legionarii crau
numarati de catre Hartig la cina , fiind rugati sistematic de catre

J.4G Ibidem, p. 74; Sima, Horia, op. cit., p. 3D-31.

:WI Horia, op. cit., p. 30-31.

105
acesta sa nu sc dcplaseze pe distante lungi. La 31 iulie, maiorul
Wolf s-a dcplasat la Berkenbriick, aducand un nou regulament
pentru Icgionari, care trebuia semnat de ficcare. Se spunea ca
oriee perasirc a domiciliului fixat lara aprobare era considerate
tentativa de fuga. De ascmenea era intcrzisa orice comunicare
tara pennis iune spcciala cu legionarii care aveau domiciliul
fixat in alte loeuri (maj oritatea la Rostock). Era intcrzisa de
asemenea si corcspondcnta eu eamarazii din tara sau cu ofi-
cialii gcnnani, rnra mijlocirca pcrsonalului pclitiencsc special
destinat rclatiilor eu legionarii aflati in Germania.
Pe masura ce frontul de Est inainta, gennanii au introdus
noi masuri de siguranta pentru lcgionarii din Reich, la cerea lui
Antoneseu. La 7 ianuarie 1942, grupul de la Bcrkenbrtick a
fost vizitat de un pcrsonaj important din administratia nazista,
Kurt Geissler, loctiitor a1 Gauleiter-ului din Bocmia. Acesta
le-a citit legionarilor in sala de mese un nou angajament, dupa
care au semnat ca nu au intrcprins ~i nu vor intreprinde acti-
vitati politice si nu vor intra in legatura eu oamcni din tara. La
14 martie, subofitcrul Hartig i-a anuntat ca trcbuia introdus
rcgistrul de prezenta, atat la icsirca din casa, cat ~i la intrare.
Dupa un timp, accst rcgistru a cazut in desuetudine, Hartig
raportand superiorilor ca nu sc putca tine 0 evidcnta scrioasa
astfel, iesirile si intrarilc fiind prca dcsc.
Deoarccc lcgaturile cu legionarii de la Rostock nu au in-
cetat, in octombrie 1942, maiorul Wolf a dispus noi reguli
pentru lcgionarii de la Berkenbnick. Nu mai aveau voie sa iasa
din casa dedit cu invoire de la Hartig si prin scmnarea regis-
trului de prezenta. Icsirilc nu mai erau pcnn isc nici pentru
cumparaturi in orasul vccin Furstenwalde, Icgionarii trebuind
sa mcarga pe viitor insotiti de Hartig. Gennanii au devcnit mai
aspri de accasta data deoarccc la Rostock grupul legionar se
divizasc'" , tcmandu-sc ca discnsiunilc sa nu fie alimentatc de
la Berkenbnlck. In noul context, regulile au fast respectate in

24! veai infra, p. 125-127.

106
marc parte, icsirile nocturne facandu-se doar in caz de nevoi
urgente. Pe fondul iniispririi tratamentului legionarilor si in
condi tiile in care nu sc intrevedea nici un viitor politic pe ntru
conducerea refugiata in Gormania . la 15 dcccmbrie 1942, Ha-
ria Sima a fugit de la domiciliul fixat la Bcrkenbrtick in ltalia ,
pentru a solicita sprij inul lui Mussolini . Dupa fuga lui Sima,
"grupul Berkenbnick" a fost ridicat de ecolo'", fiind deplasat
spre a directie necunosc uta legionarilori".

4.1.2. Legionarii impticatl in .rebeuune"

Grupul cstc .,fondat" de cei 48 Icgionari condusi de Nicolae

Petrescu si Corne liu Georgesc u plecati din Bucurcsti la 6 mar-
tic 1941. Dupa treccrca prin Ungaria (via Vatra -Dornei) ~i
fosta Austrie, sunt trirnisi la Bcrkcnbruck . Au ajun s acolo la
13 martic si cazap in vila " Paul Nortmannheim", in care vor fi
adusl ulterior .xapii" organizatici. cat timp au stat in acelloc
nu au fost Incadrat i in vreo aetiv itate industriala. Au trait des-
tul de inghesuiti, deoarece vila nu avea dedit sapte came re dis-
ponibile, 0 parte dintre ei dormind in ancxele imobilului . S-au
organizat dup a principiile legionare, stabilindu-se prin rotatie
cine facea de garda ~ i de serviciu. Saptamanal, vinerea intre
12.00 ~i 13.00, tineau sedinte de grup in care confcrentiau
legionari mai bine prcgatiti politic. Au avut timp ~ i de activi-
tati recreative, fie plim bandu-sc cu barca pc lacul din apropi-
ere, fie jucand fotbal. 0 parte dintre ei au inceput sa Inveje
Iimba germana. In aceasta perioada au fost in contact ~i cu
realitatile din tara.
avand asupra lor un aparat radio care prin-
dea postul de I. Bod.
Ca ~i sefii de la Berlin, Iegionarii de la Berkenbruck au
semnat angajamente privind neimplicarea lor politica cat timp

143 Vezi infr a, p. 124.

U4 Trifa, v lcrel D., op. cit., p. 77-88.

107
 vor sta in Gennania. Declaratiile au fast aduse la 21 martie de
catre Iasinschi, Papanace si Cerna, veniji special de la Berlin
cu accas ta misiune.
Legionarii rara funcrii ~ i grade fugiti in Gennania au stat
la Berkenbriick panii la 19 apri lie 1941, cand acolo au fast a-
dusi scfii lor. Grupul se miirise la 60 de oameni, fiind integrati
14 legionari sosit i din Bulgar ia, unde se refugiase ra dupa ce
trecuscra ilegal Duniirea. Ei au fast dusi sa lucreze in orasul-
port Rostoek, Insa eazarea era in afara orasului, intr-un sat
numit Kritzwow. Ajunsi acolo au fost anuntati eil vor munci Ia
fabricile de avioanc " Heinkel" si .Ardo" ~ i la santierul naval
.joeptun". Au fost intcgrati la munci diferite, de Ia functionari,
la meean ici si personal de serviciu. Multi nu aveau calificarea
ncccsara (crau studcnti sau intclcctuali), fiind instruiti la locul
de munca. Primeau in medic 25-30 de marci pe saptamanii, din
care varsau 15 marci la fondul comun al grupului, pentru plata
chirici, cumpararca cartelelor alimentare si ajutorarea celor
inapti de lucru.
Ca si in cazul conducatorilor, autoritati le nu s-au implicat
in organiza rea legionari lor de la Rostock. Inca de la plecare
din Berkenbriick, lider al grupului a fost desemnat Nicolac
Petrescu. Pentru intennedierea relatiilor Iegionarilor cu autori-
tatile germane, din partea Gestapo-ului a fost delegat pluto nie-
rul Wilms. Restr ictiile erau la fcl dc strictc ca in cazu l condu-
catorilor de la Berkenbriick. Nu aveau voic sa intre in legatura
ell tara dccat prin intcnnediul politici germane . Au cludat a-
ecste dispozitii, trimitand mesaj c acasa prin legionara Tiana
Silion din Berlin, care se afla legal in Gennania, lucrand la
Radio .Donau". Tot prin ea primeau mesaje ~ i pachete din
tarn. in mai 1941, 5S -ul i-a interzis Tianei Silion sa mai intre
in contact eu Icgionarii de la Rostock, insa a Incalcat dispo-
zitiile, continuand vizitele.
Grupul initial de 60 legionari a fost cazat in localul unui
fost restaurant din localitatca Kritzwow. Donncau in sala de
mesc a localului, avand instalate paturi suprapuse cu saltele de
108
 paie. Exista un oarccarc confort, restaurantu l fiind dotat cu
Incalzire centrala si sala de dusuri. fusa fabricile la care lucrau
erau la distanta mare fata de locul de cazare. Trebuiau sa se
trezeasca la 4 dimincata, mcrgcau pc jos ditiva kilometri, dupa
care luau tramvai ul.
in cdc din urma au fost mutati la marginea orasului Ros-
tock, pc 10 maio Acolo avcau acces direct la tramvai, fiind scutiti
de un drum obositor. Initial au stat tot intr-un fost restaurant,
luand cu ei paturile si saltelele de la Kritzwow. Dar Incapcrca
nu mai era Incalzita, legionarii suferind serios dc frig din cauza
curentilor de aer care tranzitau Rostockul. La noua locatio au
trcbuit sa-~ i faca singuri de mancare , administrator-bucatar al
grupului fiind desemnat Romulus Opris. Nu mai aveau nici
dusuri, trebuind sa sc spclc la baia orascneasca'".
Deoarece acurn se aflau intr-un eras, s-au inasprit conditiile
de securitate. La Rostock au scmna t noi angajamente ca nu vor
intra in legatura cu Icgionari din alte localitati si se vor abtinc
de la actiuni politice. P1utonierul Wilms, care-i avusese in grijii
1aKritzwow, a fost inlocuit cu un alt subofiter a1 Gestapo-u1ui,
Gaspar. Acesta venea aproape zilnic la restaurantul undc crau
cazati legionarii, pentru a se interesa de soarta lor ~i pcntru a
vcdca daca se respectau angajamentele. Pentru ca erau multi si
nu exista 0 supraveghere permanenta (se duccau la lucru si sc
plimbau prin eras nelnsotiti), au lncalcat dispozitiile, pnand
legatura cu grupul de la Berkenb riick. Pentru a nu putea parasi
orasul in voie, pe 12 mai 194 1 Ii s-a ridicat .Fremdenpassv-ul
primit dupe semnarca declaratii lor de .Hniste'' la 21 martie.
Curand ~i restaurantul din Rostock unde fusesera cazati in
mai 194 1 a dcvenit neincapator. lncepand cu primavara anului
194 1 au venit permanent legionari din tara sau din alte teritorii

145 Ghimbasanu, Nita, Jum al numai pentru mine, 2006,

<www.miscarea.comlghimbasanu.htm>(februarie2006); Directia Arhivelor
Napc nete Istorice Centrale (DANIC), Fond Directia Generala a Politiei,
dosar nr. 104/1943, f. 311-315.

109
ocupate de gennani unde se gaseau rcfugiati legionarii . La 7
iulic grupul a fost .Jntarit" de 90 de legionari din tad, adusl la
Rostock odata eu Mile Lefter. "Comandantul legionar' fugise
tot prin Bulgaria, loc de tranzit de unde au mai sosit in noiem-
bric , acelasi an., alti cativa zeci de camarazi . Pana in decembrie
1942. la Rostock s-eu strans intre 240 si 400 Ie tegionan'". in
1942, autoritatile au luat dccizia sa construiasca pentru ei baraci
de lemn, in apropierea fabricii de avioane " Heinke l". Acestea
erau nclncalz itc, doar baraca comuna avand sobe eu carb un i147 •
Din accasta pricina, multi legionari s-au Imboln avi t de pliimfini.
Deoar ece in tirnpul bombardarii Rostocku lui de catrc Aliati
(23-29 aprilie 1942) legionarii au con tribuit la curatirca orasu-
lui ~ i ajutarea ranitilor, autoritatilc politicnesti au prop us Bcr-
Iinului sa-i . jecompcnscze'' prin mutarca intr -un eras sud ic,
mai putin umed, sau la Viena. Dar Cancelaria Reich·ului a
refuzat, legionarii ramanand sa lucreze in industria de r.1izboi
din orasul Rostockt".
Ca ~i legionarii de la Berkenbruck, cei de la Rostock au
ramas in ores pana in deccmbrie 1942, cand Horia Sima a fugit
in Italia. in cazul lor avuscscra loc mai multe incidentc .Jractio-
niste'', care s-au soldat cu violcnte interne stopate doar de in-
tcrve ntia politici germene'".
Nu toti legionarii de la Rostock au fost mutati dupa fuga
lui Sima. 0 parte dintre cei care nu se prea implica scra in
act iviteti politicc au fost lasati in ores, la ce rerea conducerii
fabricilor unde lucrau.

- DANIC, loc . cit., dosar nr. 10411943, (31 1-315; Sima., Horia, op.
cu., p. 59-62; Palaghi~, $tcfan, Garda d~ Fter spre reinvierea RomQni~i,
Buenos Aires, Ed itura autorului, 1951, p. 151·154.
141 Trifa, Viorel D., op. cit., p. 89·9 1.
141 DANIC, lee . cu., dosarnr. 10411943, f. 31 1-315.
14' veal inf ra, p. 126-127.

110
 4.1.3. Alte domicilii de ..exil"

Lcgionarii "Iuap in grija" de nazisti dupa evenimentele din

ianuaric 194 1 ~i plasati in Germ ania aveau un statut special,
lntrucat se aflau pe .Jistele negre" ale regimului de la Bueu-
rcsti, fiind implicati in procese sau condamnati pcntru submi-
narca puteri i de stat. Insa in Germania erau si legionar i care
st..i. teau aeolo legal, avand pasapoarte romancsti. Ei fie erau stu-
dcnti la universitatile din Reich, fie se stabilisera de ani de zile
in Germania, pastrand legatura eu organizatia din Romania.
La Berlin, conducatorii Miscarii legionare refugiati in Ger-
mania au avut patru .capete de pod" in persoanelc unor astfel
de Icgionari. Trei dintre ei se stabilisers in Capitala Reich-ului
indi din ..cxilul" 1938- 1940: ing. Nieolac Smarandcscu (erainic
1.1 Radio .Donau"), Tiana Silion (crainicit la Radio .Donau'') si
Mireca Dimitri u (stude nt la Politchnica .Charloucnburg''). Al
patrulea, Petre Ponta, se stabi lise in anii 1930 in Germania, un-
de luera ea desenator, fiind casatcrit cu 0 nemtoaica. Cei patru au
fost utilizati de Horia Sima mai ales pentru a Intretine legaturi
eu legionarii din fars. Domiciliile lor devcnisera un fel de scdii
ale Miscarii legionare in Gcnnania. Fie primeau eurieri din Ro-
mania acolo, fie fugarii sc adresau eelor patru pcntru a fi plasati
la Rostock ea sa sc poata intretine. .Lcgionarii liberi" crau folo-
siti de Sima ~i in relatia cu autcritatilc dccizionale ale Reich-ului,
in tentativele sale de a relua activitatea politica in tara1Sl1.
.Legionari liberi" mai cxista u si in alte erase din Germa-
nia: Frankfurt/Oder, Frankfurt/Rhin, Hamburg, Miinchen. in
numar de peste 100, ei nu dueeau 0 aetivitate politica continua,
fiind folositi doar in actiuni sporadiee de curierar'".
Pe langa Germania, un alt centro important de refugiu

ISO Sima, Horia, op. ou., p. 55-59.

lSI DANle, loe. cit., dosar nr. 10411943. f. 311 .3 15.

III
pentru lcgionari era Banatul Sarbesc. in apri lie 1941, Serbia a
fost atacatii de Wehrmacht si impiirtita in zone administrative
de catre Germania si aliatii sai (cu exceptia Romaniei). Profi-
tand de deruta creata de ocupatia germana, legionarii urmariji
de autoritati au fugit in Banatul Sarbesc, in aprilie 1941, cand
graniccrii sarbi si-au parasit posturilc. Legionarii s-au bucurat
de sprijinul localnici lor romani, curand organizandu-se si cui-
buri ale Miscarii in zona. Aeestea au fost eonstituitc de Pavel
Oneiu, legionar roman din Banatul Siirbcsc care studiase in
Bucuresti si se tntorsese acasa, in comuna Uzdin. Zona nu a
fost folosita numai pcntru tranzitul legiona rilor fugari, unii
decizand sa ramana acoto'". Deoarece erau prea aproape de
granita, au intrat in .atcntia" lui Ion Antonescu, care le-a cerut
germanilor sa-i cxtradcze. Acestia au refuzat sa-i predea pe le-
gionari romanilor, adunandu-i mai intai la Belgrad, dupa care
i-au trimis in Germania. in perioada 1 9 41 ~ 1 942 , circa 150 de
legionari au ajuns in Gennania trecand prin Banatul Siirbese2S3 •
Un alt punet de tranzit sprc Germania a fost Bulgaria. Lc-
gionari i au organizat doua puncte de trecere pentru camarazii
urmariti: Tumu Miigurclc-Nicopolc si Giurgi u-Rusciuk . Tre-
cerca s-a facut eu ajutorul trupelor germane, care le-au pus la
dispozitie legionarilor podurile militarc. in Bulgaria, extremis-
tii romani au fost prcluati de macedonenii refugiati acolo, pri-
mind sprijin ~i de la nationalistii bulgari. Initial s-au organizat
.jnmctc de primire" in Sofia, insii Antoneseu a intervenit pe
langii guvernul bulgar sa-i cxtradezc pc .rebeti'', Ca ~i gcrma-
nii din Banatul Sarbesc, bulgarii au .Jngropat" afaeerea, trimi-
tandu~i pc legionari in satclc din jurul Sofici. Prin ,,ruta bulgara"
au ajuns in Germania aproximativ 100 de legionari urmarip de
autoritatile romano pentru .rcbchunc"!".

252 Sima, Horia, op. cit., p. 46.

ISJ DANIC, loc. cit., dosar nr. 17/1942, f. 265·266; Ibidem, dosar
nr. 20411 942. f. 16.
IS4 Sima, Horia, op. cit., p. 47·48.

112
 Dupa cvcnimcntele din ianuaric 1941, conduce rea lcgio-
nara si-a pus mari sperante in ajutorul ltaliei pentru refugiul
cclor urmariti de autoritati . Insa rcgi mul lui Mussolini nu s-a
ararat dispus sa-i ajute pe extremistii de d.reapta romani. Ion-
Victor Voj cn, "omul forte " al legionarilor plasat la Roma, a
.pactt zar' cu Antonescu dupa ..rebcliunc'' si s-a inters in taram.
Au rimas cativa intclec tual i simpatizanti ai Miscarii si stude nti,
toji in Rom a. Dupa ianuarie 1941, conducatorul Icgionarilor
din Italia a devenit prof. Gazdaru, plasat de regimul ..na tional-
legionar' la Institutul Roman din Roma. EI a fost Indcpartat de
autoritatilc romane dupa .aebcliune", insa a reusit sa-~i ga scas-
eli un post de asistent univcrsitar in Capitala Ital iei, la profe-
sorul Brctoni , care tinea un curs de limba romana. Gaz daru era
do ar imagin ea Miscarii legionarc di n Italia, conducator de
drepr fiind N . Caranica, mac edoncan. Legionarii au act ivat in
societati culturalc, cca mai importanta fiind "Dacia", Inflintata
de srudentii Protopo pcscu si IosifDragan 2S6•
Dad Itali a a fost 0 deceptie pcntru organizatia legionara
din cx il in perioada razboiului, Spani a a fost 0 surpriza ne as-
tcptata . Acest stat trccuse in pcrio ad a 1936- 1939 printr-un de-
vastator razboi civil, castigat de fortclc militare de drcapta con-
d usc de generalu l Francisco Franco. Spania nu s-a implicat in
conflagratia mondi ala, avand nevoic de 0 perioada de Iiniste ca
sa-~i vindece ranile razboiului civi l. in pcrioada ,,statului natio-
nal-legionar", in Spania a fost trimis ambasador Radu Ghenea.
Acesta s-a apropiat de .Falanga" (organizatia de dre apta care-I
susjinea poli tic pe Franco), exploatand faptul ca legionari i
romani trimisesera vol untari in Spania de part ea franchistilor
in 1936, iar doi impo rtanti legionari - Ion I. Mota ~i Vasile
Marin - pierisera in lupte. Dupa eve nimentcle din ianuarie
194 1, Radu Gh enea a refuza t sa se Intoarca la ..centr ale" de la
Bucurcsti, luand apiirarea legio nari lor. tn vara anu lui 1941 a

m Ibidem , p. 48-50.
Ut DANIC,loc. cit., dosarnr. 10411 943, f. 309·3 10.

113
intemeiat in capitala Spaniei 0 gamizoana Iegionara, din care
mai faceau parte Mihail Enescu ~i Aron Cotrus. Desi insigni-
fianta numeric, organizatia legionara din Spania a activat prin
propaganda pe langa autoritatile franchiste in favoarea legio-
narilor. Diplomatii spanioli au intervenit in cateva randuri pe
langa omologii germani, in spiritul "fratiei nationaliste'' . lnce-
pand cu 1943, in Spania au Inccput sa -~i caute refugiul tot mai
multi legionari din Gennania si alte state europcne. Dupa sfar-
situl razboiului, Spania a dcvenit un punet important de activi-
tate legionara in exil, inclusiv Horia Sima stabilindu-se aici2S7 .
Si Ungaria a fost un loe de refugiu pentru legionarii llITIl<1-
riti de regimul Antonescu pentru .febeltunc". Desi sc putea
ajungc user, numarul legionarilor care au ales aceasta optiune
a fost mic, din considcrente nationaliste . Lcgionarii fugiti in
Ardealul cedat s-au adresat partidului "Crucile cu Sagcti",
condus de Ferenc Szalasy. La Cluj s-a constituit 0 organizatie
mai importanta, iar legionarii care stiau limba maghiara au fost
plasati in functii particulare. Totusi, in afara de szalasysti,
restul autoritatilor maghiare de ocupatie nu i-au .jndragit" pe
leglonan''".

4.1. Relasiile eu natistii

4.2.1. Contactele eu guvernul german

Desi legionarii fugiti din Romania dupa .rebefiunc" nu

aveau voie sa tntreprinda actiuni politice in Gormania, ei n-au
tinut cont de aceste dispozitii ~i au ciiutat sa se organizeze dupa
nonnele interne ale gruparii. Avand in vedere ca erau Intr-o pc-
rioada de .pribcgie" ("prigoana"), au format 0 structura speciala
de conducere, numita "Comandament". Practie, in .Comanda-
mentul din Germania" se regaseau adcvaratele cadre de condu-

m Ibidem, r. 307·308; Sima, Horia, op. cit., p. 51-52.

zss DANle, loco cit., dosar nr. 18/1 94I, r. 260-261.

114
cere ale organizatiei, cu toate ca in tara eoordonarea Miscarii
legionare era fiicum de ..Comandamentul al Ill-lea de Prigoana''.
Conduce rea de la Berlin s-a identificat eu cele 14 "c adre" rii-
1T4'l Se in localitatea Berkenbriick dupa dcspartirea legionari lor
rcfugiati in Reich, la 19 aprilie 1941. Acestia erau: Horia Sima,
Vasile Iasinsehi, Constantin Papanace, Ilie Garneatii, Corneliu
Georgescu, Viorel Trifa, Dumitru Grozea, Consta ntin Stoica-
ncscu. Stefan Cerna, Virgil Mihai lescu, Gheorghe Dragomir-
Jila va, Traian Borobaru, Ilie Smultea, Nicolae Smarandescu.
Din punet de vedcre ierarhic, structure de conducere a
Miscarii legionare si, implicit , a ..Comandamentului din Ger-
mania " nu s-a modificat. Hor ia Sima, desi contesta t de unele
voci, era lider absolut al Miscarii, co nform prineipi ului orga-
nizatici ca seful trebuia sprijinit la binc si la rau. insa autorita-
tile germane au refuzat sa-l aiba partcner de dialog pe Sima, pe
carc-l considerau responsabil de cvcnimentele din 21-23 ianuarie
1941. EI rnai avca si 0 alta ..bila ncagra'' in relatia cu Reich-us,
deoare cc it ofensase pc Hitler prin refuzul de a participa la
intru nirca Romania-Germania de la 14 ianuarie 1941.
in consccinta. in rclatiile cu nazistii , principalul pcrsonaj a
dcvcnit Vasile lasi nschi. Acc sta era in raporturi bu ne si cu Ha-
ria Sima, care n-1I avut obicct ii rata de situatic . AI do ilea in
ierarhia rclatii lor cu Gcnnania era Constantin Papanace, un
conducator din gcneratia noua, ca $i Sima si Iasinschi. Spre
deosebire de Iasinschi, Papanace se ana in conflict cu Horia
Sima, deoarece macedoneanul sustinca ca era mai Indreptatit
sa conduce organiza pa decat noul "Comandant". Totusi ger-
manii nu-l puteau omite pe Horia Sima , deoarece cunosteau ea
era sustinut de marea majoritate a legionarilor din Romania, $i
mai ales de euiburile active. Tocmai de aeeea , cand se faceau
consultari in probleme import ante, gennanii acceptau con sul-
tarea lui Iasinschi si Papanace cu Horia Sima, dupa care se co-
munica punctul oficial de vedere al Miscarii legionare.
Dupa stabilirea conducatorilor legionari in Gennania, in
primiivara anului 1941, nazistii au de legat doi reprezentanti
115
 oficiali ai Reich-ul ui in relatiile cu Miscarca. Din partea Mi-
nistcrului de Exteme a fost numit Franz Rademacher, iar din
partea autoritatilor politiencsti comisarul Legath. Prin acestia,
legionarii intrc tineau contac te cu oficiali i Gennaniei sau cu
familiile din tara . Din punct de vcdere administrativ, "Coman-
damentul din Gennania" se afla in responsabilitatea maiorului
55 Wolf, seful Gestapo din regiunea Frankfurt/Oder. Acesta
vizita grupul de la Bcrkenbriick aproape saptamanal, pentru a
le aducc cartele alimcntare si a-i intreba desprc nevoile curen-
teo Rademacher si Legath vcneau la Berkcnbriick nercgu lat, de
obicei cand aparea 0 problema importanta care nccesita con-
sultarca sau instiintarea "Comandamcntu lui din Germania'v".
Ulterior mutarii grupul ui de conducerc de Ia Berlin la
Berkenbriick, scfii legionari au consticnt izat ea Ii se prcgatise
o activitatc vcgctativa, lara sa mai poata avea pretentii la vrco
actiunc in tara. Dcsi Horia Sima avea 0 relatie tensionata cu
gcnnanii, a propus alcat uirca unui memoriu catrc Hitler in care
sa j ustificc violenta evenimcntelor din 21-23 ianuarie 1941 ~i
sa ccara sprijin pentru reinccperca activitatii politice. Cu toate
ca nu toji mcmbrii "Comandamc ntului din Gennania" au fost
Incantati de ideea memoriului catrc Fuhrer, acesta s-a trimis la
sfarsitul lunii ap rilie 194 1. Expedierea nu s-a facut pe eale
oficiala, prin Rademacher sau Lcgath, ajungand la Canee laria
Reich-ului prin intennediul legionarilor berlinezi care nu a-
veau domiciliul obligatoriu. 0 copie a memor iului a ajuns si la
Himm ler. Hitler nu a fast deloc inciintat de actiunea legionari-
lor, trimitandu-i lui Horia Sima (unicul semnatar al memoriu-
lui) mesaju l ca dad nu incc tcaza activitatile politice va fi ex-
tradat in Romania. Dupa 0 saptamana de la "i ncident", grup ul
de la Berkenbriick a fost vizitat de Rademacher ~i Legath, care
lc-au eomunicat legionarilor ca nu au facut binc ca au intra! in
lcgatura cu Cance laria Reich-u lui .pe cai neoficiale". De ase-
mcnca, Ii s-a spus ca in acel moment Ion Antonescu avea spriji-

m Trifa, Viorel D., op. cit., p. 77.

116
 nul total al lui Hitler $i ca ar fi bine sa nu mai activczc poli tic2611 •
Memoriul fusese trimis intr-un context total nefavorabil, cand la
Berlin se pregatea un plan pcntru invadarea Uniunii Sovietice.
Dupa 22 iunie 1941, legionarii din "Comandamcntul din
Germania'' au facut cercri in corpore de a se inrola in razboiul
contra sovietieilor. Pcntru a nu fi acuzati de Antonescu ci'i do-
resc sa se intoarca in lara, au ccrut sa fie Inrolati in Wehrmacht
sau chiar in arma ta finlandcza. De eccasta data trascu l pctitici
s-a flicut .oflcial", prin Legath, fiira sa mai atraga protestul gcr-
manilor. Raspunsul a venit la 5 august 1941, cend Rademacher,
Legath si Wolf i-au vizitat pe legion ari la Berkenbnick spre a
le comunica decizia cancelariei Reich-ului. Dclegatia legionara
a fost constituita din Sima, Iasinschi si Papanace. Gennanii i-au
anuntat ca cererile de voluntariat au fost rcspinse de Hitler, asa
cum deciscsc $i in cazu l rusilor albi $i ucrainienilor aflati in
exil german. Motivatia rczcrvelor naziste contra legionarilor
l-a vizat tot pe Horia Sima, deoarcce il ofensase pc Fuhrer in
ianuarie 1941. Ulterior acestei vizite, au primit un nou regula -
ment de domiciliu, legionarilor punandu-li-se in vedere ca pa-
riisirea resedintei fixate va fi considerate tentative de evadare.
in acest con text, in vara anului 1941, unii legionari din
"Comandamentul din Gennania" au inceput sa conteste calita-
tea de conducator a lui Horia Sima . Acesta era facut responsa-
bil de impasul in relatiile cu Gennania, dar $i de cond ucerea
incorecta a organizatici, care a dus la "divortu l" de Ion Anto-
nescu. Cea mai vchcmenta vocea anti-S ima a fast cea a lui
Constantin Papanace. Vechi rival al lui Sima, a castigat treptat
$i alti sustinatori, printre care Dumi tru Grozea si Viorcl Trifa.
ins! Sima se bucura totusi de sustinerea lui Vasile Iasinschi
care, desi in relatiile cu gennanii reprezenta Miscarea legionara,
l-a recunoscut intotdeauna conducator.
Pri mele consultari politice dintre gennani si legionari au
avut loe in noiembric 194 1. La incepu tul lunii, Rademacher si

16G Sima, Horia, op. cit.. p. 35.39; Trifa, viore t D.,op. cit., p. 77.

117
Legath au sosit la Berkenbnlck pentru a prezenta "Comanda-
mentului din Germania" 0 propuncre de solutionarc a diferendu-
lui romano-maghiar. Gennanii sugerau colonizarea romani lor
din nord- vestul Transilvaniei in Tra nsnistria, iar in compensa-
tie se dcsfiintau frontierelor dinrre ce le doua state, prin crearca
unei uniuni vamal e. Legionarii au respins ideea renuntarii la
teritoriul trensilvan, acccp tand negoc ieri doar in privinta unci
uniuni vamale. Gcrmanii, vaziind atit udinca legionarilor, nu
i-au mai consultat ulterior in prob lema Transilvanici.
Realizand ca nu pot obtine conc esii politice de la legionari,
nazistii au incercat sa sparga unitatea "Comandamentu lui din
Gormania", prin lansarea dezbatcrii asupra conduccri i organi-
zatiei. La sfarsitul anului 194 1, rcpr ezentant Mini sterul ui de
Exteme german in relatiile cu legionarii - Rademacher -, a in-
ceput sa susjina ca schi mbarca lui Horia Sima de la conducere
ar putea lmbunatati situa tia Legiuni i in raport cu Germania.
Afirmatiile sale au alimentat tensiunile din randurile "Coman-
damentului din Germanie", incepute inca din vara. Dar legio-
narii s-au temut ca accasta sugestic a nazis tilor sa nu fie vrco
capcana ~ i nu s-au lansat in acuzatii publiee contra lui Sima.
rosa atitudinea lui Rademacher I-a facut pc "Comandant" sa ia
atitudine. La 9 ianuaric 1942, Rademacher ~i Legath tsi anun-
tasera vizita la Berkenbrtick. De obicei veneau tara sa anunte ,
asa ca legionarii au crezut ca acestia vor cere inlocuirea con -
ducatorului organizatiei. lnainte de sosirea eelor doi, pentru
prima data Horia Sima a acccptat eli ar putca parasi eondu-
cerea Miscarii legionare, daca germanii vor cere aeeas ta in
sehimbul relua rii contactelor politicc . Sima a dispu s atunci ca
ordi nea succes iunii sale: Vas ile Iasinschi, Corne liu Georgescu,
Constantin Papanacc. "Comandantul" nu a mai asteptat suges-
tia celor doi germani, anuntand la 9 ianuarie eli este gata sa se
retraga de la condueere dad astfel germanii i~i vor schimba
tratamentu l fata de Miscere. Rademacher a fost luat prin sur-
prinderc de gest, domolind tonul. I-a spus lui Sima ca-i apre-
ciazd intcntia, insa este de par ere ca nu era necesar a retragere a
118
sa. Probabil, gennanii facusera studii asupra sustinerii lui Sima
la conducerea Miscarii, mai ales in randul grupului de la Ros-
tock, si ajunsesera la conc1uzia ca sch imbarea ar crea tensiuni.
Gcrmanii nu au renuntat insa la presiuni asupra lui Horia Si-
ma . in vara anului 1942, Rademacher si-a incetat vizitele la
Berkcnbriick, lansand zvonuri ca nu se va intoarce pana cand
Sima nu v-a fi schimbat. S~a dus insa la Rostock, pentru a
vcdca la fata locului sustinerea "Comandantului" . fnsa acolo
scf al grupului era Nicolae Petrescu, apropiat de nadejdc a lui
Sima, asa ca n-a reusit sa obtina .Jepadarea" de Sima a gru-
pul ui mar e de legionari din Germania.
Rad emacher reprezenta .Jinia dura" a Ministerului de Ex-
tcrne german fata de legionari. fnsa Legath nu a fost asa de
rad ical in discutiilc cu legionarii, acestia reusind sa gaseesca in
cl un aliat in rclatiilc cu Cancelaria Reich-ului. Dar la 4 iunie
1942 cl si-a facut ultima vizita la Berkenbruck, deoarece fu-
sese mutat in Polon ia. Locul i-a fost luat de capitanul Ahrens.
Acc sta a fost mai putin flexibil in relatii le cu legionarii, tratand
cu accstia conform dispo zitiilor oficiale. EI era politist de ca-
ricra , Inccpandu-si activitatea anterior preluarii puterii de na-
zisti , in februarie 1933. Inflexibilitatea lui Ahrens ~i incetarea
vizitclor lui Rademacher a afec tat starea de spirit a legiona-
rilor, care si-au pierdut spcranta reluarii activitatilor politice.
Ahrens nu s-a implicat in disputa privind sefia lui Sima , tnss,
intrebat la 0 vizita din 4 decembrie 1942 de ce Rademacher
nu-i mai .fnspecteaza", le-a spus legionarilor ca a auzit de la
acesta ca nu se va in toarce la Berkenbriick pana ce "C oman-
dantul" nu va renunja la conducere. Astfel de afirmatii ~i stirile
care Ie parveneau legionarilor, via rad io, despre frontul de Est
le-a modificat starea de spirit261• Pe acest fond tensionat, in
randul .Comandamenmlui din Gennania" aflat la Berk enbriick
au inceput sa circule diverse zvonuri privind 0 inevitabila inter-
narc in lagiir. Cauzele erau mai multe: .criza'' conducerii, mersul

l~l Trifa, Viorel D., op. cit., p. 78·88; Sima, Horia, op. cit., p. 135·139.

119
frontului de Est dupa esccul de la Stalingrad, da r ~i tensiunile
dintre Iegionar ii aflati Ia Rostock'".

4.2.2. Fuga lui Haria Sima in Italic

In activitatea de conducere a Miscaril legionarc, Horia

Sima nu a fost deloc sineer eu toti cole gii din "Comandamen-
tele de prigoana" privind actiunile sale. Era de fel destuI de sus-
pieios, iar din punet de vedere politie dorea sa preia puterea prin
oriee mijloac e, ehiar revolutionar-teror iste. Tocmai de aeeea
nu-si dezva luia planurile dedit eelor rnai apropiati eolaboratori.
A ~a s-a Intamplat si in timpu l sederii "Cornandamentului
din Germania" la Berkenbriiek. Desi era "oaia neagra'' a gru-
pului, din perspeetiva relatiilor eu Germania, n-a Incetat sa
initicze si sa intretina conspiratii. Paralel eu actiuni lc sale din
Germania privind Imbunatat irea relatiilor cu Hitler, a initiat
eontaete eu Italia pentru a intra in Iegatura cu Mussolini.
Rclatiile dintre Horia Sima si Iegionari i de 1a Roma au
fost mediate de Constantin Stoicanescu. Aeesta a fost un apro-
piat fidel al lui Sima, dar si un curier activ al grupu1ui de 1a
Bcrkenbriick. Stoicenescu parasea pe ascuns domiei1iul de la
Berkenbriiek de cate va ori pe saptiimana, intrdnd in contact cu
legionari i care nu avcau rese dinte obligatori i. Astfel a aflat di
in Italia se gasea un Iegionar pe nume Mihai1 Eneseu, care in
194 1 fusese in Spania ~i ajutasc la const ituirca unei organizatii
aeolo. Mihail Enescu a primit dispoziti i sa intre in legatura ell
cercurile lui Mussol ini, pcntru a pregati 0 intalnire dintre a-
eesta ~i Horia Sima.
to vara anului 1942, Sima i-a.jransmis lui Mihail Bnescu
sa urgent eze eontactele cu Ducele, deoarece ajuosese la eon-
cluz ia ca nazis tii nu-i ofereau niei 0 perspective. "Comandan-
tul'' urmarea sa-l convinga pe Mussol ini sa preia e1 re1ansarea

262Vezi infrap. 131-1 32.

120
 Miscarii legionare pe plan european, prin sprijinirea unei "Axe
latine" Roma-Bucuresti-Madrid-Paris. Mihail Enescu, din po-
zitia lui de functionar marunt, nu avea destule relatii pentru a
intra in cercurile lui Mussolini. insa a reusit sa se apropie de
un ziarist cunoscut in Peninsula, Mario Appelinus, care avea
acces la Duce. Nu exista informatii certe desprc rclatia dintre
Mihail Enescu si Mario Appelinus, insa legionarul roman i-a
transmis lui Sima ca poate sa vina in Italia, pcntru a intra in
legarura cu Mussolini, caruia i-a placut idcca .Axci Iatinc".
Asadar, la inceputul lunii septembric 1942 Horia Sima
si-a pregatit plecarea in Italia. Situatia lui in Reich era foarte
subreda, in contcxtul sugcstiilor lui Rademacher ~ i a vocilor
contestare din .Comaudarnenrul din Germania". Fuga in Italia
a fost pregatita tot de Constantin Stoicanescu, ajutat de Tiana
Silion, legionara din Gennania care nu avea domiciliul obliga-
toriu. In .conspiratie" a fost ind us si Traian Borobaru, secre-
tarullui Sima, care trebuia sa ajunga ~i el in Italia, pentru a-l
ajuta la munca de organizare. Cei doi sperau sa treaca in Italia
cu sprijin de 1a Roma, prin emiterea de pasapoarte. Dar Mihail
Enescu n-a reusit sa le procure documentele necesarc. "Con-
spiratorii" au decis in aceste conditii sa-~i gaseasca singuri
pasapoarte romanesti, care unnau sa fie falsificate de Petre
Ponta, grafician legionar aflat la Berlin tara domiciliu obliga-
toriu. Petre Ponta falsificase documentc de calatorie ~ i in pri-
mava ra anului 1940263 , cend un grup de legionari condus de
Horia Sima a plecat de la Berlin spre Romania, pentru a face
.aevolutie" contra lui Carol al II-lea.
rnsa erau putini romani in Berlin care si-ar fi riscat pielea
sa-I ajute pe Horia Sima in toamna anului 1942. Legionarii erau
in majoritate refugiati pe teritoriul Reich -ului si nu aveau docu-
mente care Ie permiteau tranzitul dintr-o tarii in alta. La inceputul

Z6l Tiu, Ilarion, Miscarea legionarii dupa Comettu Codreanu, vol. I,

Dictatura regalii tfebruarie 1938-seplembrie 1940): mecanismele schim-
bului de generatie, Bucurcsti, Editura Vrcmca, 2007, p. 158.

121
lunii dcccmbric s-a gitsit In sfarsit un "amator" pentru a ceda
pasaportul romancsc lui Horia Sima spre falsiflcare, in pcrsoana
srudcntului bucovincan Vladimir Klein . Insa acesta era casato-
rit, iar pc pasaponul snu era si poza sotiei. Astfel, .conspiratorii"
au asociat-o pc Tiana Silion expcdipci spre ltalia. Fotografiile
de pc pasaport au fost schimbatc de Petre Ponta, Sima fiind gata
de plc care spre Roma. Traian Borobaru nu a putut face rost de
acte false, angajandu-sc ca va trccc pc cont propriu granite
gcrmano-italiana, prin punctul Villach din fosta Austrie.
Dcsprc plccarca lui Sima au stiut putini oameni. Din gru-
pul de la Rostock, dear Nicolae Pcrrascu a fost Instiintat. Aecsta
trebu ia sa tina secret cvenimentul ~i sa actioneze cu prudcnta
in caz ul incvitabilclor anchctc ce unnau dupa fuga in Italia.
Dintrc mcmbrii grupului de la Berken briick, pc langa Stoica-
ncscu si Borobaru, doar Vasile lasinschi a fost instiintat de plc-
care. Sima l-a rugat pc Iasinsehi sa 11U dea alarma deca t dupa
masa de pranz din ziua fugii, cand Sima era trecut de frontiera
gcrmano-italianf de la Brcncrro.
Accst cvcnimcnt s-a desfasurat in ziua de 15 dccembrie
1942. Ajutat de Stoicanescu, care i-a procurat 0 masina, Sima
a fugit de la Berkenbriick imcdiat dupa masa de seam. De la
Berlin a luat trenul sprc Roma, insotit de Tiana Silion pe post
de sotie . Accasta s-a inte rs pc 17 dccembrie la Berlin. Sima a
fost preluat de organizatia lcgionara din Roma, fiind gazduit in
casa Elcnci Bueu r, crainica la Radio Roma .
"Misiunea" lui Haria Sima in Italia a fost un mare esec. La
aecl moment, situatia lui Mussolini era destul de ingrate: pe
frontul de Est gcnnanii sc clatinasera, iar Aliatii debarcasera in
Africa, prcgatind invadarea Itali ei. Mihail Enescu nu a rcusi sa
faca mare lueru ca sa-l puna in contact pc Sima eu Mussolini.
Appelinus ll tot dueea eu vorba pc Encscu, sustinand ea Ducele
nu se afla in Roma ~i ca-l va anunta pe Sima cand putea sa-l
primeasca'".

1601 Sima, Horia, op. cu., p. 173-186.

122
 in acest timp , situatia legionarilor din Gennania devenise
cxtrem de complicata. in dimineata de 16 decembrie, grupul
de la Berke nbruck a observat lipsa lui Sima, Stoicanescu ~i
Borobaru. Ingrijorarea acestora a crescut cand au vazu t cii eei
trc i nu au ajuns nici la pranz. Abia dupa masa de amiaza, Va-
sile Iasin schi, confo rm Intclegcrii eu Horia Sima, a dat ala nna
catrc Hartig ea lipseste Hor ia Sima. Hartig a sim tit eli se pe-
trccca ccva neeurat si I-a anuntat direc t pc scful Gestapo-ului
din rcgiunca Frankfurt/Oder, maiorul Wolf. EI sosit la Berken-
bruck tnsotit de doi agenti de politie. Lcgionarii nu mai aveau
voic sa paraseasca casa in care erau gazduiti nici macar pentru
plimbare. A unnat ancheta la sediul SD din Berlin16S•
Dintrc membrii "grupului Berkenbriiek", ee l mai vizat ca
l-ar fi ajutat pc Sima sa fuga din domiciliul obligatoriu era
Cons tantin Stoicancscu, cunoscut ca apropiat al "Comandan-
rului". Stoica ncscu a dczvaluit ca Sima sc afla in Italia pentru
a intra in lcgatura cu Mussolini, spunand ca nu stia locul in
care era gazduit. Misiunca Gestapo-ului din Roma nu putea
intreprindc actiuni pc tcritoriu italian, asa ca maiorul Wolf,
Insotit de Stoica nescu, s-a dcplasat la Roma pcntru a-I convin-
gc pc Sima sa se Intoarca in Germania. Stoicancscu I-a dus pe
Wolf la rcsedinta lui Mihail Enescu, dar Sima nu se afla aeolo.
Eneseu a fost indru mat sa-i transmit a .Comandanrutur' sa se
intoarcii la Berlin, deoarece a inrautiitit ~i rnai mult re latiile
dintre nazisti ~i Icgionari.
Sima nu s-a con format avcrti smentelor, re fuzand sa piece
de bunavoie in Gennania. Mai mult, a continuat sa Incerce a
intra in contact cu Mussolini. Dar Duceie nu era dispus sa se
certe cu Hitler pe seama lui Sima, disp unan d politiei italicne sa
rezolve chestiunea .Jegionarulu i roman". in ziua de 26 decem-
bric 1942, Mario Appclinus l-a invitat pe Sima la resedinta sa,
cu scopul de a intra in lcgatura cu un aprop iat al Duceiui. Insa
acasa la Appel inus , lui Sima i sc intinsese 0 ca pcana, fiind a-

l~S Trifa, Viore l D., op. cic, p. 88.

123
rcstat de seful politiei din Roma, chestorul Senisc. Din toata
operatiunea doar Sima a avut de suferit, ceilalp legionari din
Italia implicati in gazduirea sa la Roma ramanand in slujbe,
tara a avea parte de alte neplaceri.
Sima a fost dus pe aeroportul din Berlin, de unde a fost
preluat de Ahrens, rcprezentantul Politiei germane in relatia cu
legionarii. in seara de 27 decembrie, Horia Sima sc afla din
nou la Berlin, la sediul SD din strada Alexanderplatz nr. 8266 •

4.2.3. Internarea in /agiire de concentrare

Gestul rebel allui Horia Sima a venit intr-un moment cat

sc putea de prost pentru starea gencrala de spirit a liderilor
Axei. La Stalingrad, sovieticii batusera ofensiva germane, iar
Aliatii dcbarcaserii in Africa de Nord si duceau asaltul final
pentru Indcpartarea gennano-italienilor de pe acel continent.
Ion Antonescu a actionat radicalla aflarea vestii ca Horia Si-
ma a parasit domiciliul obligatoriu. in primele zilc nu stia ce
traseu va urma acesta, crezdnd ca se va indrepta spre Romania
pentru a pregati 0 .fevolutie'', asa cum circulau zvonuri prin
tara inca de la .rebeliune''. Masura imediatii a maresalului fost
internarea legionarilor cunoscuti ca partizani ai lui Sima in la-
garul de la Tdrgu JiU 267 . Pe plan diplomatic a dat dispozitii eta-
satului militar al Romaniei la Berlin, generalul Ion Gheorghe,
sa faca 0 cercetare amanuntita asupra .Jcgionarilor Iiberi" ce
se mai aflau pe teritoriul administrat de Reich 268• Ulterior aces-
tia au fost semnalati autoritatilor germane, ajungand in lagare.
Grupul de la Berkcnbruck a fost dus la sediul SD din Ber-
lin ~i inchis in subsolul cladirii, fiira a avea voie sa vorbeasca

Horia, op. cit., p. 188-191.

l6l> Sima,
M Vczi supra, p. 62-63.
nil Gheorghe, lon, gen., Un dictator nefericit: Marqalul Antonescu
(Cotea Romdntet spre statui satelit), Bucuresti, Editura Machiavelli, 1996,
p. 276.

124
intre ei. Vas ile Iasinschi, Constantin Stoicanescu si Ilic Smul-
tea (apropiati ai lui Sima) au fost dusi la interogatorii, fac ute
de generalul SS Miiller. Germanii nu s-au purtat brutal cu legio-
narii , Intrebandu-i doar des prc imprejurarile fugii lui Sima $i
dac a stiau ce avea de gand sa vorbeasca cu Mussolini. Dintre
toti, doar Stoicancscu a fa st dcs part it de grup, plecend la 22
decembrie la Roma Impreuna cu maiorul Wolf, pentru a-l cau-
ta pe Hari a Sima. in ziua urmatoarc, 23 dcccmbrie, "grupul de
la Berkenbruck'' a fost dus la gara Potsdamcr Platz din Berlin
si urcati intr-un tren cu directia Weimar. De aeolo au fost trans-
portati in lagarul Buchenwald . Nu au fost cazati alaturi de de-
[inutii ob isnuiti, rezcrvandu-Ii-se 0 casa construita in padu rea
de langa lagar. Fiecarc dintr c ci a primit 0 camera, avand ord in
sa nu comunice unul cu altul. Nu au rcspectat dispozitiilc, deoa-
rcce baia, toaleta $i sala de mcse crau oomune. Cladirca cra
inconjurati'i de un zid de do i metri, avand dreptol sa se plimbc
door intrc casa si acest zid . Pc 2 3 ianuarie 1943 aeolo a fa st
adus si Constantin Stoicanescu, lnsotit de catre Ahrens1" .
Gru pul de la Rostock a avut parte de ace lasi tratament ca
$i "Comandamentol di n Germania" dupa fuga lui Haria Sima
in Italia. in d iminea ta zilei de 19 dccembrie 1942, trupele Ges-
tapo-ului si 0 comp anie de soldati au intrat in cart ierul und e
erau gazduiti legionarii din Restock. Acestora Ii s-a spus ca nu
ma i au voie sa iesc di n baraci . Initial au fost declarati arestati
50 de legionari, in frunte cu Nicolae Petrascu . Acest gru p si-a
facut in graba bagajele, fiind ulterior transportat cu autobuzele
in restaurantul ..Sportplast" din locali tate. Spre seara a veni t al
doilea grup, condus de Mile Le fter, totalizandu-se 130 de
Icgion ar i. A doua zi, 20 decembrie, au fost urca]i in vagoanc
clasa a III-a si tran spo rtati in lagaru l de la Buch enwald . Initial
au fost cazati in intcriorul lagarului, insa nu aveau statutol in-
tematilor comuni , Imbra cati in haine vargate. Au primit drep-
tul sa se organizeze autonom si sa poarte hai nele lor. Nu aveau

2H Trifa, v loret D., op. cit., p. 91-95.

125
voie sa intre in legatura cu cei lalti detinuti. in primavara anului
1943 au fast mutati din lagaru l mare iotr-un nou arnplasament
de baraci, construit in paduricea Fichtcnhaim, siruata la 1,5 km
de lagiirul mare. Legionarii au fost cazati in cinci baract, Incon-
jurate de garduri de sarma ghimp ata, suprafaja totala a comple-
xu lui fiind de 1.000 m 2. Aic i fost lncadrati in munca, lucrand la
repararca binoclurilor pentru frcnr'". Ccilalti aproximativ 200
de legionari din grup ul initial au tame s la Rostock, la cererea
conducerii intreprinderilor unde lucrau, din nevoia de forta de
munca. Conducerca lor a fast preluata de Gheorghe Costea,
.
nurmrea ~. du-se de
racan ca german!· 271.
e eatre
Legionarilor din "Comandamcntul din Genna nia" nu Ii
s-a comunicat prezen ja celor de la Rostock la Buchenwald.
tosa au aflat accidental, in timp ee primeau begaj clc. Din gre-
scala, bagaj ele unui membru al gru pului de conduccre a aj uns
la grupul de la Rostock. Dandu-si seama de tncurcsrurs, un
legio nar a notat pc un cametel gasit in bagaj cii legionari i de la
Rostock au fost adusi la Buchenwa ld, Ca nd bagajul eu pricina
a aj uns Ia adcvaratul posesor s-au gasit ~i Inse mnarilc. Iosa le-
gionarii adusi de la Bcrkenbriic k nu au stat mult timp la Buchen-
wald. La 24 februaric 1943 au fost anun tati di VaT fi mutati la
Dachau, loca litate aflata la 20 de kilometri de Munchen. Trans-
po rtul s-a facut in cinci zile, cu trenul , in gru puri de cate doi.
Legionari i nu au fost internati alaturi de detinutii Imbracaji io
hai ne varga te, fiind instalati in c1iidirca Iagaru lui care servea
ca Inch isoare . Eiecare a primit celula propric, avand la dispo -
zitie 50 de rna-re i pc luna pentru ne voi personale. Nu aveau
voie sa intrc in contact cu alti de tinuti, iar plimbarilc sc facca u
lntr-o curte construitii spec ial in dreptul celulelor lor. Dupa un
timp au fost lasati sa se pli mbe in curtea mar e a inchisorii la-
garu lui, intrand in contact cu alti dcjinuti, cu acordul tacit a l
pazniciJor. Acestia erau nationalisti din tArile ocupate de Ger-

170 Sima, Horia, op. cit., p. 199.204.

171 Trifa, Viorcl D., op. cit., p. 91·95.

126
mania, car e intrascra in conflict cu ReicJz-ul. Legionarii romani
au primit si un aparat de radio, care prind ea si Radio Bod , ceea
cc lc pcrmi tea sa a fle ce se Intampla in tara. Nu au avut voie sa
intretina relatii cu exteriorul, singura ocupatic fiind citirea zia-
relor ofic iale si a cartilor din biblioteca lagarului Z12 •
Grupul ramas la Buchenwald a fost continuu ,,reimpros -
patat". Dupa depl asarea celor 130 de leg ionari de la Ro stock ,
in ianuarie 1943 au fost adusi Icgionari din divers e loc alitati
a le tcritoriului acbninistrat de Germania nazista. Astfcl, au
ajuns in lagar ~i lcgionar ii care avcau acte legale, fiind consi -
dcrati acum pericu losi de catre autoritati. Sun t insta lati la Bu-
chenwald: Petre Ponta, Nicolae Smarandcscu (craini c la Radio
.Donau" Belin), Mircea Dimitriu (student la Berlin) s.a. in
vara anului 1943 a ajuns acolo $i grupul de fcmci legionare
eond us de Tiana SHioD (acolo se afla $i logodnicul ei, Emil
Popa). Aceasta fusesc arcstata de auroritatile germane dupa ce
se intorsese de la Roma, anchcta ta la sediu SO din Berlin si
ulteri or intemata in lagarul de fcmei de la Ravcnsbrtick. A fli -
cut mai mult c memorii ca sa fie adusa alaturi de cc ilalti legio-
nari , iar in iunie 1943 a sosit imprcuna cu sotia lui Petre Ponta
(care desi era nemtoaica, a cerut sa fie alaturi de sctul ei) si
sotia lui Vladimir Klein (studc ntul carc -i oferise pasapo rtul sau
lui Haria Sima in decembrie 1942, pcntru a fugi in Italia)273. in
noaptea de 26/2 7 ianuarie 1944 au fost intemati la Buchen-
wa ld $i ultimii muncitori legionari de la Restock, 90 la numar.
in acel moment, toti legionarii de pc teritori ul Gennanici se
aflau intemati174.
Horia Sima a fost despartit de celc doua grupuri . EI a fost
adu s Ia sediul SO din Berlin la 27 decembrie 1942, fiind supus
unei anchete condusa de generalul Muller. Nu a suferit niei 0

m Trifa, v iorel D., op. cit., p. 98. 101; Chioreanu, Nistcr, Legiona-
rii roman; fa Buchenwald, 2006, <http://www.pages.prodigy.nc:tI nnita/
nistor chioreanu legionarii.htm>.
n3 Sima, Ha ria, op. cit., p. 205-207.
m Trifa, Viorel D., op. cit., p. 95·97.

127
agre siune fizica, ci doar mustra ri verbalc privind .punerca pe
buruci'' a rclatiilor dintre Mis carca legionara si Germania na-
zista. A ma i fost informat ca soarta lui unna sa fie decisa la
intalnirea dintre Hitler ~i Anton eseu de la 12 ianuari e 1943. Nu
s-a tntamplat nimic eu el dupa accasta intiilnire, fiind ulterior
scos din sediul SO din Berlin . La icsirc, s-a intalnit eu Traian
Boro baru, fiind deplasati ~i ei 13 Buchenwald . Borobaru fuscse
prins in fosra Austrie in timp cc sc afla in tren spre punctul va-
mal Villach . Au fost cazati in afara lagarului , intr-o vila , asc-
menca celorlalti legionari de la Bcrkcnbruck. Co nditiilc au fost
"de pcnsiune", avand la dispozitic un Intreg etaj , eu donnitoare
si sala de mesc .
in acest mome nt, la Buekcnwald se aflau trei grupc de le-
gionari, tara sa stic unii de soarta cclo rlalti. Insa dupa plecarea
grupului condus de Jasinschi. nici Horia Sima ~i Traian Boro-
baru n-au ma i fost [inuti aeolo. in cazul eelor doi, gennanii au
dccis sa-i aiba in preajma Capitalei, fiind mutati in aprilie 1943
la Oranicnburg. Acolo s-au bucurat de acelasi tratam ent Icjer.
Nu au fest cazati in Iagarul marc de dct inuti imbriicati in haine
vargate, ci in inchisoa rea lagarului. Cci doi au primit sese cc-
lule, dintre care trci donnitoarc, un spalator ~i 0 sala de mese .
Aveau dreptul sa primcasca ziarele o ficiale ale regimului, da r
~i c!rti din biblioteca lagarului ~ i chiar din afara, de la Berlin.
in ultima pcrioada a dctentiei, Sima si Borobaru au fast in
compania arheologu lui Alexandru Renda'".
In "perioada de lagar", legionarii au fest introdusi de auto-
ritatile germane Intr-un ime ns can de umbra. Practic n-au mai
contat din punct de vedere politic - liderii au fost cazati in sis-
tern de pcnsiune in inchisori ale lagarelor de concentrare, iar
masa legionarilor din Gennania luerau in lagare pentru indus-
tria de razboi germana. in tara, lipsa informatii lor de la condu-
catori crease 0 mare debusolada. Prin vara anului 1943, "Coman-
damentul de prigoana'' a decis sa nu mai eo lporteze nici un fel

l1S Ibidem, p. 189-196.

12H
de zvo nuri despre soarta con ducator ilor, dcoarece nu ma i erau
scmnale de la ci. Chiar autoritati le politiencsti duceau lip sa de
informatii despre soarta lcgionarilor din Gennania. Cat timp
avusescra domiciliul obligatoriu rcusiscra sa afle diverse date
despre ei. tnsa cand au fost intcmati ~ i lcgiona rii eare se aflau
in Gcnnania eu actc in regula, au intrat in mare impas docu-
mcntar. Rapoartele inte rne al e Poli tici sunt plinc de informatii
eronal e, eel mai probabil rod ul unor invcn tii sau prcsupuncr i
facute de agc ntii politi cnesti, pent ru a-si j ustifica .munca
ope rativa'' pe teri toriul Reich_ului176 •

4.3. Centre de putere

4.3./. "ComandamentuJdin Germania"

Ccl rnai important centro de putcre al legionarilor din Ge r-

mania a fost la Bcrkcnbrtick, fiind constituit din cci 14 lideri
cazati aeolo. Influenta accstuia nu s-a riisfrant numai asupra
lcgionarilor din Gennania, constituind conduecrca intrcgii orga-
nizatii . "Comandament ul de prigoa na" din lara intrctinca con-
tacte cu grupul de la Berkcnbruck, mai ales pOD Horia Sima.
O ficial, Iegionarii care aveau domiciliu obligatoriu in Reich
nu aveau dreptul sa intretina eontacte intre ei. insa nu au res -
pec tat dispo zitiile. Prornotoru l at itudinii ,,rebele" a fest Horia
Sima, care si-a facu t 0 rcjea de curi cri in Gcrmania ~i in tara.
"Mana sa drcapta'' a fost Constanti n Stoicanescu, eare parasea
de catcva ori pc saptamana dom iciliul cbligatoriu si sc dueca la
Berlin , pcntru a initia contacte po litico. In Capitala Reich-ului,
"grupul Be rkenb riiek " avea alti oamcni de legatura. care Ie
faci litau aceesul la eentre le de putere ale statului nazist sa u
tntretineau contaete cu .Comandamenrur de prigoana'' de la
Bucuresti . Acestia erau de asemenea legion ari, lnsa nu refugi-
ati dupa ,,rcbeliu nc" , ci oamcni stabiliti de ani de zilc in Ger-

m DANIC, loc. cit., dosar nr. 2/1943, f. 194.

129
man ia, eare sc integrascra in lumca de acolo. Prineipalii "stalpi"
ai activitatii .Comandamcnrului din Germania'' la Berlin au
fast Mireca Dimit riu, Petre Ponta ~i T iana Silion. Locuintele
lor serveau drep t case de intalnire sau loc de popas pentru le-
gionarii care se rcfugiau din Romania in Germania . Periodic,
liderii de la Berkenbriiek organizau scdinte cu cei de la Rostock
in aeeste locuinte. Delegatii cclor doua grupuri plecau dupa ma-
sa de seara de la domiciliilc ob ligatorii, peste noapte diseutau
.problcmclc curente'' ale organizatici, iar dimincata se intorc ea u
eu primul tre n, pentru a nu fi abscnti la ape lul de dimineatii.2" .
Ccntrul de putere al ..Comandamcntului din Gormania" a
fost unitar d in punetul de vede re al eoeziunii grupului. Horia
Sima a fost in permanent! rceunoseut dr ept lider al orga niza-
[iei, prczcn ta lui fizica aeolo intarind aceasta atirudinc. in vara
anu lui 1942 au aparut uncle voci ca re-i eo ntesta u mctodclc de
conduee re, din grupul Papanacc-Grozea-T rifa, insa difercndcle
nu au luat amploare. Accst nuclcu de condueere a disp arut
dupa mutarea in lagarc in urma fugii lu i Hor ia Sima in Italia
din dcccmbrie 1942.

4.3.2. Grupu l de la Rostock

Sprc dcoscbirc de grupul de la Bcrkcnbriick, legionarii de

la Rostock erau in numar mult mai mare, eeea ce a rid ica t pro-
bleme de organizare. Din .Jorul" initial de 60 de persoane in
aprilie 194 1. ajUllSCSCI'8. sa fie circa 400 la sfarsitul anului 1942.
Ei au fost organizati politic dupa structura interne a Miscaril
Icgionarc, in cuiburi si gamizoane. Gamizoanele au fost con-
stitu itc pc regiuni istorice: Transilvania, Muntenia, Mo ldova.
Dobrogca si pc .corpuri legionare'': Corpul M uncitorcsc Le-
gionar. in ca drul aeesto r gam izoa ne erau constituite eu iburi de

117 va lcnas, Liviu, Mi$carea Legionara intre aaevar si mistificare.

Convorbtrt cu Mircea Dimitriu, [Timtsoara]. Editura Marineasa, 2000, p. 94.

130
 15 mcmbri. Mutarca dintr-un cuib in altul sau dintr-o gam izoa-
nil in alta se facea cu acordul conducerii grupului de la Rostock.
Lidcru l Icgionarilor de aici era Nicolae Pctrascu, care fusese
numit de "Comandamcntul din Gerrnania"la despartirea legio-
narilor din 19 aprilie 194 1.
Cocziu nea politics a legionari lor de la Rostock nu a fost
asa solids ca la Berkenbriick. Lipsind principalii lidcr i, au in-
cep ut sa apara contestatii pr ivind modalitatea in care era con-
dusa organizatia. [ndoielile au inceput sa apara dupa iunic 1941,
cand legionarilor le-a fost rcfuzata inrola rea in razboi, deve-
nind fotta de muncii pentru industria germane, tara perspective
politics ~i neavand posibilitatea sa sc Intoarca tara riscuri in
lara. in a doua jumatate a anului 1942, acolo sc formasera patru
curente de opinie: I. Cei mai multi it sustincau rara obiectii pe
Horia Sima si Iinia lui de conducere, avand u-i expo nenti pc
Puiu Traian, Eugen Tcodoreseu, Nistor Chioreanu, Romulus
Opris s.a.; 2. Se conturasc si un grup care se opunea vehement
stilului politic promovat de "Comandant", in jurullcgionari lor
Sarbu, Tanasc, Cutumina si Caranica; 3. 0 grup are aparte era
forrnata din maccdoneni, condusa de Gheorghe Papanace,
care-I sustinea pe fratele sau Constanti n Papanace; 4. Exista si
un "lot" de indiferenti politic , intcresati mai degraba sa-~i
dcfinitiveze statutul si sa se Intoarca acasa la familiil7l•
Disensiuni le dintre aceste grupuri nu au fost numai de na-
tura politics, ajungandu-se la violcnte fizice intre rivali. Cel
mai cunoscut conflict este .cazul Serbu", in urma caruia circa
60 de legionari au fost anchetati ca carrc conducerea grupului,
pentru 0 presupusa colaborare cu Engen Cristescu, in vederea
suprimarii fizice a lui Ha ria Sima si a apropia tilor sai. Gheor-
ghe Serbu era muncitor din Transilvania, fiind refugiat in Gcr-
mania din pricina implicarii sale in ,,rebcliunc". in septembrie
1942 s-a dcplasat c1andesrin in tara pentru a-si vizita familia si

m: Arhiva Serviciului Roman de Informatu, Fond ..8", dosar

nr. 38215222, f. 1·86.

131
a duce doua scrisori ciitre Iuliu Man iu. Liderii Icgionarilor de
ia Rostock i-au procurat acte false de monteur, rcusind sa intre
in tara (a 10 noiembrie 1942. Dupe ce si-a vazut fami lia si a
transmis serisorilc catrc lider ii PNT, s-a intors in Germania.
Acolo a fast Intampinat de a comisic de anchcta lcgionara,
fermata din Emil Papa, Romulus Opris, Nistor Chioreanu,
Iancu Flese riu, Nita Ghimbasanu s.a., sub acuzatia ca s-ar fi
inta lnit cu Eugen Cristescu pentru a organiza ueidcrea lui Ho-
ria Sima. in ancheta au fost inclu si in total 60 de legionari d in
grup ul contestatarilor lui Horia Sima. Dintrc acestia au fost
"se lectati" unsprezece, care au fost interogati si batuti timp de
rrci saptamani, cu scopu l de a da dcclaratii ca, Indrumati dc
Gheorghe Scrbu, dorcau sa-l ucida pe Ha ria Sima. Chiar
Gheorghe Scrbu le-a recoma ndat "eolegilor de sufcrinta" sa
rccuno asca complotut pcntru a scapa de anchcta. .Mascerada"
a fast oprita de intcrvcntia autoritatilor gcnnanc, care i-au seas
din mana anchctatorilor pe ce i unsprczccc ncfctici ti. Nico lac
Petresc u si .corpul anchetatori lor" au fast dusi la sediul Ges-
tapo, pentru a da lamuriri despre conflict.
Ancheta gcnnanilor asupra "cazului Scrbu" s-a tcnninat la
22 eprilic 1943, rara a fi gasit vrcun vinovat nici in randul "com·
plotistilor", nici al .anchctatorilor". Se pare ca totul a fost 0 ca-
ccahna pregatita de Horia Sima pentru a-si justifica fuga in Ita-
Iia. "Cazul Serbu" se petrccc la sfars itul toamne i 1942, tocmai
cand Sima cauta de zor solutii pentru a iesi din Gennania si a
ajunge la Roma. Dupa cc a fost prins, a declarat oficialilor SD
ca una din cauzcle fugii a fost teama pentru siguranta personals,
dcoarccc aflasc ca la Rostock se pregatea un atentat contra lui279•
Acest cvcniment a scind at radical grupul din Germania.
Cei maltratat i si anchetati s-au dcso lidarizat compie t de Haria

179 Ibidem; Sima, Horia, op. cir., p. 163-170; Mocanu, Sebastian, "Un
dac cult", in Perrascu. Nicolae, Din vtata Iegionarii, Bucuresn, Editura Ma-
jadahonda, 1995, p. 197·218; Petculcscu, Consta ntin, Miscareo legionarii.
Mit si realitate, Bucuresti, Editura Noua Altema tivii, 1997, p. 22 1.

132
Sima si colab oratorii lui. Ambelc grupari au fost mutate dupa
ineidente la Buchenwald, din cauza fugi i lui Sima in Italia.

4.3.3. Grupu l de la Buchen wald

Starea de spirit politics a acestui grup a fost marcata de

incidcntclc de la Rostoc k din deeembrie 1942. Nicolae Petras -
eu si-a picrdut autor itatea de conducator, iar dupa ee a ajuns la
Buckenw ald a predat sefia lui Mile Lefler. Acesta era un per-
sonaj cu statut in Miscare, fiind membru fondator. Inse, din
punct de vede re al organizar ii, cl nu a rcusit sa mcnpna unita-
tea grupului . Strategi a sa in rclatiilc cu germanii a fost eontes-
tarea lui Hor ia Sima . Conduccrea lagaru lui a fost incantata de
aceasta pozitic impotriva .rcbclulut'' Sima, dar marea majori-
tate a legio narilor it sustinca u pe "Co mandant", in afara de
grupul cclor anchctati in "ca m l Serbu" ~ i apropia tii lui Mile
Lefler, nimeni nu era de acord ca Horia Sima sa fie .nruncat la
cos". Asa ea, in vara anului 1943 spiritele s-au agitat la Buchen -
wald, ajungand u-se din nou 1a violen te fiziee intre leg ionari.
Scantc ia conflictului a fost data de aniversarea zilei de
nasterc a lui Hor ia Sima, la 3 iulic 1943. Mile Lefler, in cali-
tatea sa de sef al grupului, a interzis oriee manifestatii . fnsa 0
delegatie legionara cond usa de Alexa ndru Randa si Iosif Du-
mitru a adresat un memoriu ciitrc comandantul legarului, col.
Pister, prin care sustincau cii opinia lui Mile Lefler nu era
majoritara. Opozantii lui Sima erau in numar de circa 60. in
timp ce sustinatorii lui erau cam 180. in zilele urmatoarc s-au
tncins spiritclc intrc legionari, care erau gata sa declanseze 0
Incaierare general a. Pentru a evita aceste conflicte, col. Pister a
luat urmatoarea masura: oponcntii lui Sima vor ocupa 0 baraca
din complexul Fichtenhaim (sub conducerca lui Nicolae Scitan ),
iar partizanii "C omandantului" patru baraci (sub condueerea
lui IosifDumitru).
Pana la 23 augu st 1944, legionarii de la Buchenenwald au

133
ramas astfcl impill1iti, proportia pastrandu-se si dupa urmatoa -
rele sosiri de legionari in lagar . Ccle doua tabere au ajuns sa
nu se mai salute, desi lucrau in comun in atelierele de reparat
binocluri . Mile Lefter a fost dczamagit de faptul ca nu a putut
mcntine unitatca grupului, ccrand sa fie mutat tnrr-o baraca din
afara eomplexului Fichtcnhaimi'".

4.3.4. Grupul de la Dachau

Ace st grup cstc reprezentat de fostul nucleu de conducere

de la Berkenbruck, tara Horia Sima si Tra ian Borobaru (care
sc aflau dejinuji la Oranienburg). Componcnta sa a suferit une-
Ie modificari : in aprilic 1943 a fost ad us Nicolae Perrascu de la
Buchenwald, in decembric 1943 a fest adus Mile Lett er tot de
la Buchenwald, iar in mai 1944 Gheorghe Dragom ir-Jilava a
fest mutat de la Daehau la Buche nwa ld.
.Jstoria'' grupului nu inccpc la Daehau, ci la Buchenwald ,
undc au fost ad usi mcmbrii "Comandamcntului din Gorma nia"
dupe fuga lui Horia Sima in Italia (dcccmbrie 1942). Aceasta
ultima .miscarc" radical s a lui Horia Sima a exteriorizat disen-
siunilc din interiorul grupului . Profitand de faptul ca Sima nu
se mai afla intrc ei, ad vcrsarii au organi zer opozitia in cadrul
conduccrii or ganizatiei. .Motorul'' a fost Con stantin Papanace,
care se afla in conflict .Jstoric'' cu Sima . l-a avut alaturi pe
Viorel Trifa, Dumitru Groze a, Ilic Gamcata, Virgil Mihai-
Icscu , Nicolae Horodnic canu si Gheorghe Dragom ir-Jila va.
Sustinatori ai lui Sima au fost Vasile Iasinschi , Corneliu Geor-
gescu, Nicolae Petrescu, Cons tantin Stoicanescu ~j Hie Smul-
tea. Sp rijinu l acestui grup nu era neaparat legat de persoana lui
Sima (cu exceptia lui Pcrrascu, Stoicanescu ~ i Smultea), cat de
ideea sprijinirii sefului in orice condi tii. Ei nu erau de acord ca
Sima sa fie schimbat de un grup restrans dc lideri Icgionari ,

- Sima, Horia, op. cit.. p. 251·263; Vjlcna~ Liviu, op. cu.• p. 95.

IJ4
mai ales in impreju rarile tulburi ale conditici de detentie. To-
tusi 1a Buchenwald grupul adversarilor lui Sima a organizat
retrage rea sprijinului acestuia la sefia organizatiei. La 1 ianua-
ric 1943 s-a Intrunit in lagar Fond Legionar (institutie Infiin-
tata chiar de Sima, in septembrie 1940) pentru a desemna noua
conducerc, in conditiilc plecarii "Comandantului". S-a dec is ca
Miscarca lcgionard unna sa fie condusii de cei trei comandanti
ai Bunci Vestiri: Hie Gamcata, Comeliu Georgescu si Radu
Mirono vici (care se afla in Romania), iar scf executiv era de-
semnat Vasile Iasinschi. in perioada ianuarie I94 3-august 1944
autoritatilc germane nu au luat nici 0 pozitie fata de accasta
decizie de la Buchenwald. Dcsi Rademacher spusese cu nu-
meroase ocazii ca este de parere di daca Sima va fi schimbat
se va modifica atitudinea Reich-ului fata de Miscare, in fata
faptului implinit, nazistii nu au avut nici 0 reacti e oficiala .
La 24 februarie 1943, grupul de condu catori a fast mutat
de la Buchenwald la Dachau. Aici au dus 0 viata anosta, rara a
se implica in vreo actiune politica. Au fost vizitati 0 singura
data de Ahrens, la 13 noiembric 1943, care nu i-a consultat in
vreo chestiune politics, spunandu-se doar ca soarta lor depinde
de guvcm ul roman si de Ministeru l de Extem e german''". To-
tusi ci erau la curent eu situatia politica din Europa si ell mer-
sui frontuIui , avand aeces la presa oficiala germana, dar si la
un aparat radio care prindea ~i posturi din afara Reich-ului. La
inceputul lunii mai 1944, grupu l de la Daehau a decis sa sti-
muleze activitatea polit ica a legionarilor din Germania. Primul
pas a fost instiintarea grupului de la Buchenwald Ca se schim-
base conducerea Legiunii. Odata cu vcnirea lui Mile Lefler de
la Bcrkenbruck, in decembrie 1943, Forul Legionar aflase de
conflictele de acolo. Hie Gamcata a pregatit un manifest cafre
Bcrkenbruck, prin care sc anunta "dcmitcrca" lui Horia Sirna,
iar la 4 mai I-a prezentat colegilor. insa Corn eliu Georgesc u si

lS I Trifa, viorel D., op. cit., p. 91-103; Sima, Horta, op. cit.,
p.264-267.

135
 Vasile Iasinschi nu au fast de acord cu mcmoriul, ceea ce a
creat tcnsi uni in Fond Legionar. Documcntul nu a mai fost tri-
mis, iar cei de la Buchen wald nu au stiut pana dupa 23 augus t
1944 ca Horia Sima fusese schi mbat de la conducere (iar a-
tunc i dccizi a nu mai avea valoare, deoarece Sima neg ocia cu
germanii in calitate de sef). Incidentu l nu a ramas tanl urmar i,
Porul Legi onar rctragandu-i lui Iasinschi sprijinul acordat la 1
ianuarie 1943. Oar masura lui IIie Garncata ~ i Consta ntin Pa-
panaee nu a facut dccat sa rupa unitatca grupului de la Da chau.
La 19 april ic, Corne liu Georgescu si Vasi le Iasinschi i-au mo-
bilizat pe adcppi lui Sima (Consta ntin Stoicanescu, Nie olae
Petrescu si Hie Smu ltea), fondend un nou nucleu de conducere,
ca rc-I sprijinca pe "Comandant". In lunilc urmatoare cele doua
grupari de la Dac hau au rupt chiar ~i rclatiile verbale, ajung and
sa nu-si mai dea "Bun:l ziua!'?".
in accst limp, desprc "marul discordici", Horia Sim a, nu
exista nici 0 veste. Daca intrc Buchenwald ~i Dachau se facusc
un .jchimb de pcrsoanc" prin care s-au aflat informatii, su-
bieetul Ha ria Sima era complct vid. "Comandantul" avea insa
cun ostintc despre eonflietele de la Buch enwald din vara anului
1943, deoa rece la Oranienburg, unde era dctinut, fus ese adus
Alexandru Randa. Ca si liderii de la Dachau, nici Horia Sima
nu a intrctinut relatii po litice cu gcrmanii. A avut parte de 0
singu ra vizita a unui oficial nazist, in vara anului 1943, cand a
venit sa-l vada comisaru l Wolf, de la SO-ul din Berlin. fnsa
discutia a fost de rutina, lara ea Sima sa fie consu ltat in vreo
chestiune pOlitica 283 •
Aceast ii monotonie a fast sparta in dupa-amiaza zilei de
24 august 1944, cand Haria Sim a a fost anuntat ca urma sa se
dep laseze la Berlin. Dupa un an ~i patru luni era seos pentru
pr ima data din lnchisoarca lagarului din Oranicnburg. in Ca-
pitala Reich-ului I-a intampinat gene ralul so Muller, ca re i-a

28l Palaghita, Stefan, op. ca., p. 246-247.

l8l Sima, Horia, op. cit., p. 226-230.

136
ararat 0 gazcta bcrlineza ce ave a pe prima pagina stirea lovi-
turii de Palat din Romania. Alat uri de Muller sc afla Andreas
Schmidt, sefu l Grupului Etnic German din Romania . Cei doi
I-au intrebat pe Sima dad dorcste sa pre ia comanda unui gu-
vern roman pro-german, eare sa lupte contra sovieticilor . A-
cesta a accc ptat, deplasand-sc ulterior Ia Carterul de Razboi al
Reich-ului din Prusia Or iental e. in urm a discutici cu Himmlcr
~i Ribbentrop, Sima s-a dcplasat la Vicna, unde urma sa for-
meze un guve m alcatuit din legiona ri si alti nationalist! romani
284
care se aflau pe teritoriu l administrat de Gcrmania •

Acest "final fericit" al rela tiilor dint re Miscarca lcgionara

si Gc rmania nazista este 0 pura intamp lare . Analizand rctros-
pcctiv, extremism de dreapta romani refugiati in Reich nu a-
veau nic i 0 sensa de supravictuirc politics cand au sosit in
primavara anului 194 1. Atunc i, Adolf Hitler avea planuri mari
pcntru Europa de Est, iar alianta lui cu un genera l puternic
cum era Ion Antonescu conta mai mult dccat colaborarea cu
niste "frati idco logic i" tara cxperienta administrative. Asa cum
s-a derulat tratamentul legionarilor in perioada februaric 194 1-
august 1944, putem trage concIuzia di Misca rea a fost lasata
sa moara in Germania. Conducerca s-a scindat, atasamcntul
.masei" de legionari rata de lideri s-a diminua t, iar "cntuzias-
mul revolutionar" era ca ~i inexistent la sfarsitul perioade i.
insa tema luptei contra comunismului a actionat ca un dus rece
asupra "exilului german" aI Leg iunii , asa cum s-a intfunplat si
in tara. Dupa 23 august 1944, lcgionar ii rcgascsc in nazisti
sustinatorii naponalism ulu i. Atasa mentul maj oritatii legiona-
rilor fata de lupta con tra .Iiidrc i comunistc" este spori t, ceca ee
va duee la fondarea unc i .nrmate nationalc" ~i a unui "guvcrn
national" la sfarsitul anului 1944. Dar csccul militar al Germa-
niei nezistc Ie va "taia clan ul", iar lcgionarii se vor impliea in
.Iupta dc gheri la" contra comunismului din tara.

28-1 Ibidem , p. 277-278.

137
 Concluzii

Perioada studiata se suprapune cu expansiunea maxima a

extremistilor de dreapta in Europa. in anul 1942, Axa si aliatii
siii controlau Europa continentale, de la Oceanul Atlantic panii in
stepele la Marea Caspica si raul Don. Teoretic, extrema dreapta
romaneasca ar fi avut la dispozitie toate conditiile pentru a se
dezvo lta ~i a controla po litic tara. insa aceste .facilitati' nu au
ajutat cu nimic Miscarca lcgionara, care dupa 0 scurta perioa-
da de cinci luni in care a participat la guvcmarc, a intrat in
ilegalitate.
Practic, ulterio r .jebcliunii'' din 2 1-23 ianuaric 194 1, le-
gionari rcdobandcsc statutul pc care -I aveau dupa instaurarea
regimului autoritar al lui Caro l al 11-lea. Perioada in care au
participat la guvernare nu a ajutat cu nimic organizatia, din
punct de vedere al consolidarii. Dimpotriva, au sporit neinte-
legerile interne, dar ~i credibi litatea in fata romanilor. Pe plan
intern, Miscarea s-a scindat din cauza metodelor de cond ucere
a lui Horia Sima. EI a renuntat la serviciile legionarilor "cu ve-
chime", preferand sa colaboreze cu oameni din esaloanele se-
cundc, cu care lucrasc in pcrioada de ilegalitate carlista (1938-
1940). Compromiterea in fata romanilor s-a datorat abuzur ilor
legionarilor din perioada guvcmarii. in Miscarc au intrat oameni
noi, care au inccrcat sa profite de apartenenta lor la part idul
care se afla la guvemare. Pe de alta parte, legionarii ilegalisti
din perioada carlista au cautat sa se razbune pe .opresorii'' lor,
campanie violenta care a culminat cu asas inatele de la Jilava
din noicmbrie 1940.
Rcpresiunea lui Ion Antoneseu dupa .jcbcltune'' a fa st eel
putin cgala cu cea a lui Carol al II-lea , de dupe desfiiruarcapar-
tidclor politicc . Ca si in 1938, liderii organizatiei au fast arcs-
tati, lara prea multe preocupari din partea autoritatilor pcntru

138
ineadrarca juridica a Hpsiri i lor de libcrtate. Mcmbrii de rand
au intrat de aseme nea in atentia autorita tilor. Cei banuiti a fi
.rcbcli'' au ajuns in celulele tnchisorilor, restul fiind aten t mon i-
torizati de Politic ~i Janda rmerie, pent ru a nu .devta''. Proce-
sclc din vara anului 194 1 "a u taiat" cheful mase i legionarilor
dc activitati politi ce. p ana. si liderii cxtrc me i drepte au fost
condamnati la ani grei de detentic, iar cci care au fost elibcrati
nu au mai creat ulterior proble mc, de teama reactiei Statului.
Act ivi au ramas doar un manu nchi de radicali , fideli lui Horia
Sima si cauze i po litici i violente. Legio narii .modcrati' au
intra! in lcgatura cu Ion Anto nescu, pun andu-se la dispozitia
maresalului . insa aeesta nu a vrut "s a se mai Incurcc'' cu ex-
trcmis tii dc dreapta, preferand sa guvcmczc Romania cu aju-
torul Annatci ~i cu sprij inul tacit at "politicicnilor dem ocrati".
La sfa rsirul anul ui 1943 si lnccputu l anului 1944, atmos fera
s-a ma i dctens ionat putin, din cauza tnaintar ii Annatei Rosii
sprc granitclc nationale. lnsa nu sc mai putca face n imic pcntru
"eauza nationalismului", iar cclc do ua parti - Antoncscu ~i
lcgionarii - au cautat metodc de supravictui rc separate in fata
.ctumei rosii''.
Realitatea este cii in prcajma loviturii de Palat de la 23 au-
gust 1944, Miscarca legionara era complet paralizata. Rcpre-
siunea regimului Antonesc u ii indepartase pe simpatizanti de
.politica militanta", cu exccptia cuibu rilor radicale subordo-
nate "Comandame ntu lui de prigoa na". Pc de alta parte, multi
legionari au fost mobi lizati pe frontul de Est, unde s-au inde-
partat de ideo logia organizap ci, sub .asaltul" propag andei
rcgimului. Iminenta ocu patici sovictice i-a facut pe unii dintre
ei sa "ui le" veehile convingeri politi ce ~i sa se adaptczc la
noua situat ic.
in august 1944, Miscarea legionara sc afla ~i intr-un serios
impas ideol ogic. inca de la infiintare, Comcliu Codreanu afir-
mase ea gruparca sa a aparu t odata cu ascens iunea .napona-
lismului" in Europa, mai intai in Italia si apoi in Germania.
"Capitanul" astepta sp rijinul extern al acestor doua forte euro-
139
pene. lnsa in timpul razboiului s-a dovcdit ca spcrantcle li-
derului disparut au fast in zadar. in ianuaric 1941, Germania
i-a parasit pe legionari, jucand .cartca Antonescu" -in anii
razboiului. Dupa csccul de la Stalingrad, 0 buna parte dintre
adeptii Miscarii au devenit ostili Reich-ului, din cauza trata-
mentului aplicat. Ei sustincau ca dupa cc-i indepartasera de la
guvernare, prin sustinerca lui Antonescu, nazistii nu erau in
stare nici sa-i apere de comunisti. Cei care se rcfugiasera in
Gennania, dupa .xebcliunc'', avcau si mai multe rcsentimcntc
fata de national-socialisti. Accstia lc stabilisera acolo domi-
ciliu obligatoriu, amcnintandu-i ca daca vor incerca sa faca
politics pc teritoriul Reich-ului vor fi extradati in Romania.
Dupa fuga lui Horia Sima in Italia (deccmbrie 1942) au fast
intemati in legarc, accentuandu-le dezamiigirea fata de .,prie-
tenia ideologica" cu nazistii.
Cat despre Italia, sprijinullui Mussolini a fost nul. Roma
s-a implicat in anii razboiului in tot fclul de cc mbinatii prapas-
tioase. in primavara anului 1941, Mussolini atacasc intcmpes-
tiv Greeia, impotmolindu-sc si fiind salvat doar de intcrventia
lui Hitler. Pc frontul african, militarii italieni au fost 0 mare
dezamagirc pcntru Axil, fiind din nou salvati de interventia
gennani lor. lar Incepand cu anul 1943, Aliatii se apropiau tot
mai mult de 0 debarcare in Peninsula, ceca ce l-a pus pe Duce
intr-o situatic nu tocmai confortabila. De aceea, ultima preo-
cupare a italienilor a fast soarta legionarismului roman! Astfcl,
dupe 23 august 1944, lcgionarii nu mai aveau nici un sprijin pc
plan extern. [nccpand eu acel moment, nationalismul pe carc-l
promovau Ic era nociv, in conditiile prczcntci Armatci Rosii in
Romania si a vcehilor rclatii cu "fasci~ti i" europeni.
Totusi, pentru lcgionarii care simpatizau Miscarea din
eonvingeri doctrinarc, asaltul comunist in Romania a insemnat
o revitalizare. Aceia care nu au fost afectati de sentimentul
fricii fata de noul context intern au reactivat organizatia. Dupa
cum cvoluase statutul Legiunii in timpul razboiului, daca n-ar
f aparut factorul comunist, ar fi devcnit 0 gruparc pclitica
140
ncinsemnata. Pe Hinga legionarii convinsi, Miscarea a fast
"i ntarita" de multi romani ingr jjorati de asccnsiu nea Partidului
Comunist.

Analiza raporturilor din trc Miscarca lcgionara ~i Al Trci-

lea Reich, prczenta in lucrarca de fata, infirma atributul de "slugi
nazistc'' pc care comunistii l-au apl icat advc rsarilor ideo logici
dupa 23 august 1944. in timpul razboiului din Est, atat in
Romania, cat ~i in Gennania, Bcrlinul a avut 0 ati tudine neutra
fata de Icgionari. Aceasta s-a datorat dorintei Reich~ului de a
nu se strica rclatii le cu Ion Antonescu. Nu Inseamna ca legio-
narii nu erau partizan i ai ideologici de extrema drcapta, ei
do rind cu oricc prct sa fie bagati in scama de autoritati lc de la
Berlin. .Pscatelc'' lor privind relatii lc cu .Jascistii" dcbutcaza,
paradoxal, abia dupa rupcrea a liantci dintrc Romania si Gcr -
mania. La putin limp dupa lovitura de la 23 august, Horia Sima
si-a instalat la Viena un .can icr genera l", pentru a initia 0
miscare intcma antisovietica in Romania. Abia din aeel mo-
ment se poatc vorbi desprc a colaborare lcgionaro-nezista.
ANEXE
 Ane xa 1
Extrema dreapta. Ja sfar~it de drum

Odata ell intrarea trupclor sovietice in Romania dupa "in-

toarccrca arme lor" de la 23 augus t 1944, curcntul de extrema
drcapta a intrat in regrcs, dcvcnind un perico! pentru sustinato-
rii sm. Nu numai legionarii romani au fost in accasta situatic, ci
toti nationalist-cxtrcmistii din Europa Ccntrala ~i de Est (" e li b e ~
rata" de Armata Rosie pana in mai 1945). Astfc1, se ineheia
"era extremismului de dreapta'' in jumatatca rasarircana (non-
sovietica) a contincntului, fiind inlocuitii cu "era comunismului''.
Miscarile de extrema dreapta in spatiul studiat (vccinii
Rornaniei: Bulgaria, Cehoslovacia, Jugoslavia, Polonia, Unga-
ria) au avut evoluti i difcritc, in functie de particularitati le celor
cinci tari, precum ~i de .jolc ranta'' autoritat ilor fata de astfel
de grupari polit ice. .Fascistii" cst-europcni' vor fi primele vie-
time ale rcgimurilor comuniste instalatc cu sprijinul Moscovci,
fiind facuti "lapi ispasitorii'" pentru toatc neajunsurile post-
bcliee. Aeeste misca ri nationalistc intrau intr-o noua faza a
represiunii dupa razboi, Intrucat in perioada interbclica avuse -
sera de infruntat, sub diferitc forme, "hartuirea" autoritatilor.
Fenomenul a fost cauzat de faptul eii in acest spatia monarhii
sau inaltii dcrnnitari au avut .Jnclinatii'' autoritariste, instau-
rand dict aturi pcrsonale sau reg imuri represive. Cei mai .zgo-
motosi" coucurc nti crau evident nati onalist-extremistii, cu
un mesaj autoritar ascm anator , preeum ~ i eu imaginca unor
.oamcni noi'', care nu erau .Jnfestati'' cu .pacetcfe" politic ie-
nilor traditionali: coruptia, rclatiile oligarhice etc.
in continuare vom prezcnta cvolu tia tendimelor de dreapta
din state!c !imitrofe Romaniei - alat in .sectorut" Inaltilor

I Dupl al Doilea Rlzboi Mondial, zona inlrala in sfera de intluenli a

Uniunii Sovietice a fost numitl de occideneali. generic, Europa de Est.
2 Berea, lavinia, Psihologie politico. Individ, /ider, mulnme in regimul
comunist, Arad, Editura Concordia, 2007, p. 120.

145
demnitari, cat si in randul partidelor si miscar ilor nationalist-
cxtremiste. Regimul person al al regelu i Caro l at Il-lca, prccum
~i miscarile nationaliste (cea mai imp ortanta a fost Legiunea
.Arhanghe lul Mihail") n-au fost ceva specific Romaniei, fiind
o .rcalttare a epocii" de fapt.

Bulgaria

Bulgaria (ca si Ungaria) a fost un stat .aparte'' in Europ a

Centrale si de Est dupa Primul Razboi Mondial, deoarece se
afla in tabara lnvinsilor. .Ambitiile nationale" nu fusesera
confinnate de partic iparea la confl agratie, iar prin tratatul de la
Ncuilly (27 noiembrie 1919) trebuia sa platcasca reparatii de
razboi si pierdea cateva terit orii in favoarea Grccici si Iugo-
slaviei. Monarhia a icsit s!iibitii din razboi, iar tarul Ferd inand
a abdic at in favoarea flului sau, Boris al III-lea (4 octombrie
1919f. Nou l tar nu s-a resemnat si a dus 0 polit ica de intiirire
a purerii regale, astcptand, uneori chiar incurajand, erodarea
sistcmului parlamentar.
La 17 august 1919 in Bulgaria s-au organizat alegeri ge-
ncrale, castigate de fortelc populate" - Uniun ea Populara
Agrarii (Bulgarski zemedelski naroden suyuz, BZNS), aflata
sub pre scdintia lui Alexander Stamboliiski. Guvemarea s-a
erodat repede , deoarece a cunoscut violentele "garzilor tara-
ncsti" impotriva liderilor opozijiei". Refo nna agrara din 192 1

l Scurtu, loan, coord. , Structuri politice ill Europo ern/rafii ~i de

Sud-Est(l918- 200/), vol. I, Bucurcsti, Editura Fundapci Culturale Romane,
2003, p. 20.
~ Dupa Primul Razboi Mondial, in Europa CentraHi si de Est au venit la
putere guvcmari populare , care si-an cdstigat notorietatea prin promisiuni
Bra acopcrire, dar foarte binc primite de populaue. fnsa in caliva ani
miscarilc popularc s-au prabusit. pc seena politics revenind partide le
traditionalc (in Romania, guvemarea Partidu lu i Poporului a fost jnlocuita ell
cca libcrala).
S Scurtu, loan, coord., op. cit., p. 55.

146
nu a reusit sa compenseze starea de spirit profund incordatii de
dupa derrobil izarc, care a provocat criza ccntrclor urbane' si
perspcctivele unci .aevolutii proletare'". Grupu ri d in corpul
ofiteresc, care sc opuncau aplicarii prevcdcr ilor Tratatului
privind dezarmarea, au intemeiat Liga Militara, eu earaeter de
drcapta. Prctcxtand grad ul rid ieat de corup tic in randul guver-
8
nantilor, Liga Militara , Alian ta Nationala $i VMR0 - toate de
drcapta - au dcclansat lovitura de stat (9 iunie 1923).
Suecesul aeesteia nu s-ar explie a rara aeordul tacit al lui
Boris al III-lea, care, la ace l moment, nu se putea dezvalui pu-
blic, pentru ca monarhia inca sufcrea din cauza esecului in raz-
boi. Deoarece guvemul nu era sprijinit de nimeni, lovitura de
stat a reusit in catcva ore, dar represiunca a pcrsistat inca 0
saptamana.
Radiealii din VRMO I-au eapturat pc Alcxandar Stambo-
liiski pc 14 iunie, acesta fiind supus torturii. Pcrsonalitatea
care s-a impus in tim pul loviturii de stat a fast Ale xander
Tankov, profcsor universitar de econo mic. In jurul sau s-a
eonstituit Alianta Democratica, care a organ izat la 18 noiem-

'Campton, RJ. , Eastern Europe in the Twentieth Century - and after,

LondonINewYork, Routlege, 1997,p. 120.
1 Panidul Comunist din Bulgaria (Bulganka Komumsticheska Paniia,
BKP) obt inuse 18.2% la alegeri le din august 1919. Liderii accsruia au
refuzar sa colaboreze cu elita agra riana, ast eptan d un mome nt prie lnic pen tru
a sc afinna. La izbucnirea revou et dreptei contra agrarien ilo r din Iume 1923.
comunisrii nu au luae nic i 0 pozuie, deoarece au co nside rat c! era 0 lupt!
intrc burghczia rura ld ~i cea urb ana. In septcmbric, Comintern-ul a impus
comu nisti lor bulgari schim barca stratcgici ~ i a izbucnu la Sofia 0 rcvcltd a
BK P. A es uar, ulterior fiin d ped epsua brutal de noul guvem condus de
Alexandar Ta ukov. Comunistii nu s-au resemnat pe moment si au tncercet in
epnlie 1925 sa-I asasineze pe ~, detonand 0 bomb! pe acoperisul catedralci
Sveta Nedeha din Sofia, in timpul unei ccremonii. De aceasu dati campania
de tercare a durat dow luni, iar scolile au devenit tabere de dqinuti, care nu
de pUiine ori erau asasinati in execuju publice.
Nationalistii macedoneni, nemultumi'[i c! prin Tratatul de Pace de la
Paris nu Ii s-a permis ~ i lor formarea unui stat national. Pe tcrito riul
Bulgariei erau grupap in Organizatia Intern! Revolutionara Macedc ncana >-

Vl1l1lresnQ makedonska revatucionerna organizacija.

147
brie 1923 alegeri. Noul rcg im al accs tci organizatii polit ice a
fost de dreapta, dcclansand rcprcsiunca comunistilor care pro-
vocasera tulburari in scptcmbric 1923. VMRO, d in cauza
programului extre mist, a icsit din cercul putc rii, fiind princi-
pala amenintarc pcntru siguranta stat ului, dato rita frecventelor
atentate pc care lc organize in marilc erase"
in anii cr izci eeonomicc mondialc (1939- 1933), fortelc de
stfinga au rccastigat din terenu l picrdut in fata conservatorilor.
in momcntul maxi m de cr iza, guvemarea a fost prcluata de un
Bloc Pop ular de stanga. Insii acesta nu a reusit sa rczolvc pro-
blcmclc. in consecinpi, comunistii au castigat alegerile muni -
eipale din Sofia, moment in care drcapta si-a mobi lizat fortclc,
in j urul unci organizati a clitci intelectuale - Liga Poporul ui
.Zveno'' (Naroden Saiuz Zveno, NSZ) -, care fusese interne-
iata in 1927 de colonc lul in rezcrva Kimon Ghcorghiev.
Pe fondu l erizei, instabilitatca era accentuate ~i de
reluarea campaniei de actiuni tcroristc a VM RO. A rcactionat
Liga Militara, componenta a miscarii de dreapta. La 19 mai
1934, colonelul Damian Velcev (lider al Ligi i Militarc) a
organizat 0 lovitura de stat, tara a intampina nici 0 opozitic.
Boris al III-lea a acce ptat un guvem condus de Kimo n
Gheorghiev, care a organizat in zilele urmatoarea .Jichidarca"
dcmocratici. Constitutia nu a fost suspe ndata, insa nu s-a mai
guvemat dupa prin cipiile ci: parlamentul a fost dizolvat, iar
rolu1 sau a fost substituit de guvern (emit ea decrete-Iegi);
partid ele politice au fost dcsfii ntatc, iar presa lor a fost
suprimata. Teritoriul a fost organizat in sapte provincii (dupa
model iugos lav '"), unde au fost numit i noi functionari in
administrat ia locala. Dupa ce au fost dcsfiintatc toate
sindicatele, a fost organizat .Stndicarul Oficial al Muncitori lor
Bulgari". Imitarea corporatismului italian a fost confirmata de
anuntarea componentci noului Parlament, care unna sa fie

~ Campton, R.I., op. cit., p. 122-124.

10 vcxi infra, p. 159.

14X
 alcatuit din muncitori, tarani, mestesugari, negustori, inte-
lectuali, functionari publici si liber-profesionisti. Viata politics
urrna sa fie monopolizara de nou-infiintatul Directorat pentru
Rcnastere Nationala. Regimu l Zveno a castigat rcpede suportul
popu latiei, care fusese dezamagita de guvernarea partidclor
politice traditionale. De ascmenea, noile autoritati au castigat
in imagine si prin lichidarea VMRO care, din 1935, nu a mai
reprezentat a forta .
AI doilea moment al reg imului autoritar a fost organizat
de rege, care a rcactionat la tentativcle lui Damian Veleev de a
da 0 nouii Constitutie, prin care monarhia devcnea doar 0 sim-
pia institutie administrativa. Boris al III-lea a obtinut sprijinul
fortclor politice care se opuneau crcstcrii rolului ofi tcrilor in
guvernare, iar de la 1 ianuarie 1935 a inceput modificarea gu-
vcmului. Au fost schimbati mai multi prim-ministri intr-un
timp scurt, Directoratul pcntru Renastcrc Nationals a fast des-
fiintat, ca de altfel ~i Liga Militara. Damian Vclccv a fost con -
darnnat la moarte lntr-un proces in care a fost acuzat de com -
plot impotriva guvemului si monarhului (pedeapsa i-a fost
comutata de Boris al III-lea). Corpul ofitcrcsc care partic ipasc
la lovitura din 19 mai 1934 a fost trecut in rezcrva, iar armata
a fast ccnvinsf de monarh sa sprijine noul regim autoritar sub
egida sa .
Forte le politice care I-au sustinut pe regc in lovitura de
stat se temeau de monopolizarea puterii de catre monarh, astfel
ca au organizat un Bloc Cons titut ional (Konstitucionni Bloc),
care solicita reintroducerca Constitutiei. Boris a1 III-lea era
insa adeptul "omisiunii" legii fundamentale si se temea ea
intr-un nou Pariament sa nu fie reprezentatc cxtrcmclc, pc care
nu Ie putea controla. Au fost introduse noi prevederi electora-
Ie: candidatii trcbuiau sa se inscrie pe liste in afara partidelor
politice si sa dovcdcasca ca nu sunt comunisti. Alegerile, dupa
ce fuscscra emanate, au fost programate pentru martie 1938.
Dupa un lung proces de selectic, au ajuns in parlament 160 de-

149
putati , 95 reprcze ntand guvcmul si 60 Blocul Constitutional".
Ideologia rcg imulu i nu a fost clar definite, fiind mai dcgraba 0
dictarura pcrsonala, in care rege1e contr ola componcnta Parla-
mcntului si numea guvemul, care ii era fidel. Represiunea a
fost mcntin uta si indrc ptata mai ales asupra extremistilor.

Primclc formatiuni de orientare fascists s-au manifestat in

Bulga ria eu ocazia campan iei clecto rale din 192 7. In accl mo-
ment, la Sofia situatia era destul de confuza, deoarece partidele
se macinau in lupte politice aflate la marginea dernocratiei si
eontribuiau la colapsul sistcmului parlamentar. Forma tiunea
Fascia Morti (Kubrat), cu mem bri in randul ofiteri lor in rezer-
va, numara aproxirnativ 50.000 de membri si trnpreuna cu
Uniunea Fescisnlor Bulgari a promovat propagand a nationa-
lista, antide mocraticii si antisemite (la ra sa castige 0 impor-
tanta lnscmnata in randul electoratului ). in acestc conditii a
cestigat tercn si organ izatia Naradna Zastia, cu membri tineri
(intre 16 $i 22 de ani), care purtau camssi negre cu sircturi albe
$i promovau de ascme nea un discurs antisc mit!'. Regimul au-
toritar Zveno - Liga Militara, dar, rnai ales, acela al regelui
Boris al Ill-lea a caut at sa izoleze rendintclc extremiste, iar
napo nalistii nu au putut evolua.
in 1937, in randul elite lor urbane a apiirut 0 noua organiza-
tic uaponalisra exrrernista, Ratnitii, fondata de prof. Kantargieff
(de la Facu ltatea de Agrono mie din Sofia). Printre membrii
activi se remarcau functionari de stat, clevi si studenti . Dupa
ce a fost tolcrata 0 pcrioada datorita prog ramului nationalist, in
momentul in care a ince put sa critice guvemul de tradarca in-
teresclor nation ale (aprilie 1939) a fost scoasa in afara lcgii.
Liderii organizatiei au deveni t pasibili de stabilirea domici-
liului oblig atoriu sau chiar de inchisoare. Programul miscarii

II Pavtowitch, Stcvan K., lstoria Balcanilor (1804·/945), last, Editura

Polirom, 2002 , p. 267·269.
I: Scurtu , loan, coord., op. cu., p. 56.

150
era foart e vag, Insa prin idcologia nationalista milita pentru
integrarea provinciilor Dobro gea, Tracia, Macedonia ~i Tari-
bad (sud-estul Jugoslaviei) In granitele nationalc'".

Cehoslovacia

Ca si Roman ia, Cehoslovacia s-a numarat printre stateie

avantajate de Confcrinta de Pace de la Paris, aflandu-sc in .Ja-
bara" Invingatorilor. Insa entuziasmul national a fost repede
umbrit de realitatea cconomica si geopolitica (min oritati natio-
nate", vecinatatea Uniunii Sovieticc etc .).
Alegc rilc parlamentarc org aniz ate in Cehos lovacia la 18
aprilie 1920 au reflcctat un vast conglomcra t poli tic (au parti-
eipat 23 de organizatii). N ici un part id nu a Intrunit majorita-
tea, astfe l ca s-a fonnat 0 alianta de stanga, .Comiretul cclor
cmci?" (Petka), care a asigurat guvemarea Ceh oslovaciei pc
tot parcursul perioadei interbclice. Initial avca 0 structure popu-
lara de stanga: agrariana, nationalist -democrata, socialist-natio-
nala si populista". Dar cscaladarea amcnintarilor la intcgritatca
statul ui au determi nat "C omitetul" sa intreprinda masu ri de
limitare a democratiei ~ i 0 usoara alunecare spre drcapta.
Cehoslovacia a fost singurul stat din Europa Centrale ~ i de
Est und e Part idul Comunist a functionat legal (cu 0 pondere
insemnata In Parlament) pe toata durata per ioadc i inter be1ice.
Aflat in subordinea Comintern-ului, Part idul Comunist di n
Cehosl ovacia (Komunisticka Strana Ceskoslovenska. KSC) a
fost un permanent factor de instabilitate. Initial, comunistii au

U Direcpa Arhivclor Nationale Istoricc Centrale, Fond Directia

Gcncrah'i a Politici. dosar nr. 88/1939, r. 1-3.
14 Gcrmanii erau in propc rtie de 23,36%, maghiarii in proportic dc
5,57%, tar rutcnii in proportic dc 3,45%.
15 Initiatoru l acesrcia a fost presedintclc Tomas Masaryk, lmpreuna Cll
apropiatii s1ii -c numiti "Castelul".
16 Scurtu, loan, coord., op. cit " p. 58.

lS I
 facut parte din stabilimentul parlamentar al republic ii, dcoarcce
activau in Par tidul Social-Democrat (Ceskoslovensksa soc iatne
demokratika strana delnicka, CSDSD), care facca parte din
Petka. Dcsprindcrca de soci al-democrati a fost accel erate de
implicarca lor in greva generala di n 1920, cand au rasp andit
rcvoltcle in fabrici si au ocupat cladirilc publice, pc fondul
inaintarii Armatei Rosii spre Varsovia. Cu un an inaintc, cxtre-
mistii de stanga mai fuseserf irnplicap intr-o tentativii de sub-
minare a statului national. In iulie 1919, profitand de proximi-
tatea unui guvem contr olat de comunistul Bela Kun in Ungaria,
si cu sprij inul aces tuia, comunistii slova ci au proclamat Re-
publica Sovictica .
Intcrvenria guvcr nului cch , sustiuut de Antantii, a deter-
minat la 7 iulic stoparca valul ui rcvolutionar'". lnsa comunistii
nu au fost scos i in afara lcgi i si nici CSDSD nu s-a scindat.
Problemele interne $i vccinatatca Rusiei Sov ietice au deter-
mina t Iimitarea rnasurilor guvernamentale la catcva reglcmcn-
tiiri juridicc, iar comunistii au putut sa-si continue activitatca
lega l, in ciuda dezordinilor provocate". in 1921, fracti unca
comunista din CS DS D s-a desprins, fondan d Partidul Comu-
nist din Cchoslovacia . Aceasta formatiune politica ave a poten -
tial suficient pentru a cuceri democratic putcrca, iar in ale-
geri le din 1925 a obtinut mai multe voturi decat CS DSD.
Mentinerea fortata a democratici pro movata de Petka a intcrzis
accesul KSC la guvcrnare, mai ales ca inccpand eu anul 1929
avea vedcri antiparlamentarc, in unna procesului intern de
.jolscvcarc..19 .

17 .... Totalitarismul de dreapta in Romania. Origini, manifestiui,

evohnie. 1919-1927, Bucures ti, Institutul National pentru Srudiul Totalitaris-
mului, 1996,p. 140.
18 Capoccia, Giovanni, "Legislative Responses against Extremism. The
«Protection of Democra cy» in the First Czechoslovak Republ ic (1920-
1938)", in East European Politics and Societies, an XVI, nr. 3, scptcmbric
r.
2003, 706.
I Ibidem, p. 700.

152
 Nu doar comunistii au destabilizat republica ccho slovaca
in pcrioada inrcrbelica. Aici , ea ~i in lugoslavia, natiunea eo-
fondat oare a statului - slovaca - a fost ncm ultumita de statutu l
sau, consi dcrgndu-sc 0 minoritatc ncrccunoscuta". Cchii au
profitat $i de faptul ca Siovac ia era slab pop ulate, aici trai nd
3.000.000 locuitori, dintr-un total de peste 13.600.000. Cca
rnai importanta formatiunc autonom ista slovac a din Par lamcnt
a fa st Partidul Slovac al Poporului tHtinkova Slovensksa
L 'udova strana , HSL' S). Initial, accasta grupare facusc parte
din misc arca populara cchoslov aca, in cadrul Partidului Po-
porului (Ceskos lovenskti strana Iidova • CSL), mcmb ru in
Pelka. ..Cehizarca'' guvcmarii a detenninat scindarea ramurii
slovacc sub numelc de HSL'S, in 1921. Noul partid a cerut auto-
nomia Slovacici. in intcrvalul 192 1-1938, HSL 'S a inaintat
trei pctitii autonorrus te, iar cu ocazia participarii la guvemare,
in anii 1920, partidul s-a preocupat cxclusiv de satis faccrca
rcvendicarilor ..neponate':". Mom cntul maxim de asce nsiune
al HSL' S a coincis cu declansarea crize i statu lui ee hoslovae si
eu victoria NSDAP (Partidul National-Socialist al Muneitorilo r
din Gennania, Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterparteh.
in august 1933, la Nitre (in Slovacia), guve m ul a organizat eu
mare fast l iDO ani de la atcstarea primei biserici crcs tine d in
Cehoslovacia. Erau prczenti la manifeslare minis trii guvern u-
lui, cle rul ina lt, oaspeti straini. in timpul ecremoniei, militantn
HSL 'S au intrerupt programul oficial si au insistat ca liderul
lor, Andrej Hlinka, sa sc adrescze mu ltimii . Solicirarile aces-
tuia dc a se pennitc slovaci lor sa fie ..0 nati une suverana" au
constitui t 0 grea loviturii pentru guvc rnul centralist, atat pe
plan intern , dar $i internat ional. Cu toate dl: unii mcmbri ai
guvern ului au ccrut dizolvarea HSL'S, situatia internationala
nu pennitea 0 astfel de masura si s-a dispus doar suspe ndarca
presci oficiale a partidclor slovacc. Anchctele ulterioare ale

!O Ibidem, p. 670.
!I Ibidem, p. 697· 700.

153
politiei au trimis 150 de persoane in fata justitiei, dar conflictul
a fost inchis in 1935, printr-o amnistie generala in cazul inci-
dcntului de la Nitra.

Pc hlnga "problema stovaca'', guvernul de la Praga a tre-

bui t sa gestioneze si 0 relatie dificila cu minoritatea gcrmana
din rcgiunea sudcta (in numar de 3.123 .568 locuitori la re-
ccnsamantul din 1921). Oricntarilc po litice ale sudctilor crau
diverse, de la social-democrate, la social-crestinc. Pana la
venirea NSDAP la puterc in Gennania, au existat doua forte
politice care contestau granitele statu lui cehoslovac: natio na-
Iistii din Deutsche Nationalpartei (DNP) ~i national-socialistii
grupati in Deutsche Nationalsozialistische Arbeiterpartei
(DNSAP)22. lncepand cu 1929, DNP si DNSAP si-au organi-
zat grupari paramilitare dupa modelul SA din Germania. in
octombric 1933, guvcrnul era dccis sa rcactioncze la provoca-
rca minoritatii germane si s-au dcclansat proccdurile legisla-
tive pentru suspendarea cclor doua grupari. Lidcrii DNSAP,
constienti de consecintelc procesului, au dizo lvat organizatia si
au fugit in Gennania. La proccsul DNP, autoritatile au adus
probe compromitatoarc care au dus la dizolvarca partidului.

Pentru a controla acest i factori dcstabi lizatori, guverncle

cehoslovace au construit un siste m legislativ "de protectie a
democratiei", prin care se introduceau tot felul de restrictii
privind drepturile si libertatile cetatenesti. Desigur ca nu pu-
tern vorbi despre un regirn autoritar in Cehoslovacia interbe-
lica, insa s-au luat numeroase masuri spccifice guvernarilor de
dreapta din acca pcrioada. Lcgislatia anti-cxtremista/anti-sece-
sionista facilita limitarea democratiei. Astfcl: 1. scful statului
sau cabinetul aveau posibilitatea de a dispune de puteri extra-
ordinare in situatii limita; 2. guve rnul putea scoate in afara
legii partidclc sau asociatiile politice care puneau in pericol

II Ibidem, p. 699.

154
 valorile fundamcntalc ale statu lui; 3. discursul extre mist care
discrcdita sistcmul democratic in fata electoratulu i era interzis;
4. statui sustinea 0 propaganda agresiva de promovare a "co-
rcctci dircctionari" a opi niei publico".
Prim ele masuri "de protec tie a democratici" au fost luate
in timpul grevei gene rale organi zate de comunisti in 1920 (cu
un caracter temporar) . Dupa asasinarea lui Alois Rasin (minis-
tru de Finante) de catrc un fost comunist (1923), a fost initiat
primul pachet de lcgi anti-extrcmiste. Statui cra protcj at prin
intcrzicerea defaimarii pc rsoanc i prcscdintclui - masura cxtin-
sa in anii urmatori asupra autoritatilor in general (dad 0 pre-
tinsa calomnic se dovedca a fi neadevarata, aces t Iucru nu era
admis in instanta): ocrotirca simbolurilor democratice; ~i obli-
gativitatca functionarilor de a fi fideli statu lui. De asemcnea
imaginca Armatci era protejata de aceste legi prin interzicerea
propagandci cont ra fortclor armate . Posibil itatca Infiintarii de
orga nizatii secrete era climinata prin: intcrziccrca gruparilor
paramilita rc si a prcga tir ii acestora; rcstrictii asupra libcrtatii
de asocicrc, asupra propagandei politicc si activitatii organi-
zatiilor care contestau ordi nca constitut ionala; aprccicrca drept
delict a detin erii si transferulu i annelor de foe si obligatia per-
soanelor flzice de a raporta orice informatie despre detinerea
ilegala de anne de roc". La momentul dezbatcrilor parlamen-
tare, HSL' S si partidcle minoritatilor s-au opus legilor, consi -
derand masurilc drept modalitati de intimidare.
Urmatoarele masuri legale anti-extremiste au fost adop tate
dupa vcnirca lui Adolf Hitler la conducerea guvcrnului german
(februarie 1933). In ace l moment, mis carea autonomists a mi-
noritatii germane a intrat intr-o noua faza, iar Pelka avca sc-
rioase problcme pc plan intern, prin radicalizarea discursului
slovacilor din HSL'S (care din cauza faptului ca nu primisera
dedit purine concesii autonomiste, in 1927, au refu zat sa intre

lJ Ibidem, p. 705.
l4 Ibidem,p . 709-7 11.

155
in guvern). In primul rand, s-au adoptat noi prevederi legisla-
tive pen tru a controla fidelitatea functionarilor statului. Erau
introduse pedepse aspre pentru oricc act de sabotaj (i~i pier-
dcau drcptul de pensie si erau j udccati de Tribunalul Discipli-
nar). in octombrie 1933, au fast introdusc noi prevederi legis-
lative privind posibi litatea guvernului de a suspenda organiza-
[iilc care atentau la indcpcndcnta, integritatea sau ordinca
constitutionala a statului cchoslovac. Prcsa acestor organizatii
putea fi suspendata pc 0 pcrioada nedeterminata, iar publica-
tiile si filme1e strainc care atcntau la siguranta statului erau
prohibite". Dupe incidcntul de la Nitre (25 octombrie 1933), a
fast adoptata .Jegca privind suspendarea activitatii ~i disol utia
partidelor pc liticc". Prin aceasta, sc intcrzicca reconstituirea
partidului dizolvat sub alt nume, iar fostii membri nu puteau
participa la alcgcri pc 0 pcr ioada de trei ani. Erau interzise
uniformclc, insignclc sau oricc alte embleme care simbolizau
apartcncnta la grupari cxtrcmistc".

in acest context Jegislativ, miscari lc nationalist-extremiste

s-au putut cu greu dezvolta. Cea mai lnscmnata a fast gruparea
fascistilor din Narodni obec Faiisticka (NOF). In general, ac-
tivisti i NOF au protestat [ala de tentat ivele de colaborarc eu
URSS, Incalcand astfel legiJe "de protcct ie a democratici". Cel
mai importa nt lider al miscari i fasciste cehoslovace a fost
genera lul Radola Gaj da, care, incepiind eu 1926, prin declara-
tiile sale antisovicticc, a intrat sub incidenta rcspectivelor legi.
In 1928 a fost exclus din Armata, iar in 1931 a fost ales in
Parlam ent pe listele NOF, loc pe care l-a pierdut din cauza
unor dcclaratii contra guvernului, apreciate mai apoi dcfaima-
toare. Momentu l maxim de afinnare a NOF a fast anul 1933,
cand un fost memb ru al miscarii, Ladisla v Kobsenek, a organi-
zat un slab atentat asupra unei tabere militare d in orasul Bm o

IS Ibidem, p. 713-715 .
16 Ibidem , p. 717-719.

156
(a fost rcpcdc prins). Legis latia "de protcctie a democratiei''
s-a aplicat imcdi at, iar Radola Gajda imp rcunii cu circa 100 de
lidcri fasci st i din Praga au fost arestati , ~ i cart icrul general al
NOF a fast inchis. A unnat un proc es caruia i s-a dat impor-
tantii propagandistic a dcoscbita , Insa Radola Gajda ~ i alti II a-
cuzati au fost achitati. in acel mom ent, unul din cei doi factori
garanti ai regimului constitutional, "Castclul" , a rcactionat.
Prin presiuni asupra Curtii Sup reme, in marti e 1934, Radola
Gajda a fost condamnat pcntru cii nu a raportat autoritatilor
cxistenta unui plan subvcrsiv. Omita nd acest incident , misca-
rca fascista a NOF nu a avut imp ort anta in Cehoslovacia, jar
dupa 1934 nu a mai desfasurat nici 0 actiunc tnsemneta".

Adcvaratul .pcrico t'' extremi st a venit nu de la ctnicii ce-

hoslovaci, ci de la s udctii gennani, care din 1933 au adoptat
tati~ di scursul autonomist. In mom entul in care Adolf Hitler a
cucerit puterea in Gcnnania, guvemul cehoslovac a actionat
rapid ~i a scos in afara legii organizati ile eu program anticon-
stitutional ale minoritatii germane. Consolidarea regimului
nat ional-socialist la Berlin a penni s rcgruparea miscari i cxtre-
miste sudete, iar sub condueerea lui Konrad Henlein s-a orga-
nizat in 1934 Sudetendeutsche Heimats front (SHF). Initial,
SHF a promovat un discurs moderat, deoarcce tocmai se largi-
sera cu un an inainte sanct iunile impotriva cxtremistilor. in
compcnsatie, au fost stabilite primele lcgaturi eu Adolf Hitler,
care a tinut din acel moment la curent SHF eu politica gerrna-
na privind Cehoslo vacia. Tot atunci , Toma s Masaryk a propus
.parlamentizarea" miscar ii, in spcranta aplanarii potenjialului
antistatal. Cu aeel prilej s-a sehimbat ~i nume le partidului, pen-
tru a se inlatura nuanjele extremiste: Partidul German Sudet
(Sudetendeutsche Partei, SdP). Speranjelc batranului prese-
dintc nu au fast eonfinnate, deoarece diseursul SdP s-a radica-
lizat dupa ce a obti nut in regiunea sudeta 15,2 % 1a alegcrile

17/bidem,p.7 11_712.

157
 din mai 1935. Totusi, in acel moment influenta SdP in randul
minoritatii germane in ansamblu era rcdusa, deoarcce partide lc
traditionale ale sudctilor preferand sa colaboreze cu guvemu l.
Autoritatilc si-au dat seama ca 0 riposta violenta ar fi creat
instabilitate, astfel ca noul presedintc, Edvard Benes, a intrc-
prins Inccpand cu 1936 vizite in regiunilc sudete si a promis
drepturi egale tuturor cctatcnilor. Pcntru a combatc cxtinde-
rea influcntci SdP, Partidul Social-Crcstin German (Deutsche
Christiichsoziale Volkspartei, DCVP) a fost eooptat la guver-
nare.
Au fost introduse noi intcrdictii referitoarc la portul de
uniforme si simboluri strainc, prccum ~i la libcra circulatic a
pcrsoanelor straine. Conform lcgislatici "de protccpe a demo-
cratiei'' innoite, guvemul putea sa primcasca putcri depline in
caz de atcntat la ordinea constitutionala sau chiar sa guvemcze
dictatorial prin suspendarca Constitutici (in cazul unci situatii-
limita). in urmatoarca pcrioadii, toti politistii din regiunea
sudcta trcbuiau sa fie cehi. in 1937, au fost confiscate rnii de
materialc de propaganda antistatala din rcgiunea sudcta.
Dar criza provocata in 1938 de pozitia ncutra a Marii Bri-
tanii a Inlaturat ~j ultimcle sperante de anihilare a miscarii
autonomistc. Accasta orientare se afla in 1938 la apogcu, iar
SdP a solicitat autonomia cu ocazia congrcsului din aprilie. in
luna mai, partidcle gcrmanilor care colaborau cu guvernul s-au
autodizolvat, iar cu suportul accstora, SdP a obtinut 90% din
voturile sudetilor la alegerile locale din aceeasi luna. Nationa-
Iistii cxtrcmisti gcrmani si-au atins scopul in mod democratic
in final (profitand desigur dc conjunctura intemationala). Ast-
fel, la 1 scptcmbrie 1938 Edvard Benes le-a acordat autono-
mie. Deoarccc neoficial crau 0 miscare scparatista, au sabotat
masura prin provocarea unui incident in care un politist a agrc-
sat un lider SdP, motiv pentru care s-au suspendat negocierile.
lncidcnte le ~i revoltele ultcrioare au determinat aplicarea pre-
vedcrilor legilor "de protectie a dcmocratiei": suspendarca
libertatilor democratice, introducerea star i de urgenta, dizol-
158
varea SdP. Masura de dizolvarc a partiduiui nu mai avea la
acei moment nici 0 importanta, deoarccc tsi indeplinisc
scopul - prima republica cchoslovaca fusese adusa in pragul
disolutiei".

Jugoslavia

Dupa Primu l Razboi Mondial, Iugoslavia (Regatul Sarbi-

lor, Croatilor ~i Slovenilor din 1918 pana in 1929) parea una
dintrc cele mai putcmice liiri din zona. Obtinuse toate revendi-
ciirilc teritoria le, avea potential economic si beneficia de 0 di-
plomatic eficienta. insa .ccabttarca in pace" a natiunilor co-
fondatoarc ale statului nu a funcponat, crcand instabilitate, ca
$i in cazul Cchoslovacici. .Rcvolta" natiunilor componcnte
este atcstata chiar a doua zi dupa proclamarea statului, cand la
2 dccembrie 1918 un grup de antiunionisti din miscarea Parti-
dului Drcpturi lor a dcclansat 0 revolts la zagreb. Dupe procla-
marea Ausgleich-ului", in teritoriul croat se organizase Partidul
Drcpturilor (Hrvatska stranka prava, HSP), cu program sovin
antisarbcsc, care propu nca lntcmcierea statului independent
Croatia Mare. Paralel cu aceste teoretizari, panslavistii militau
pcntru crcarea unui stat al slavilor de sud, avand ca forte mo-
trice cele doua natiuni puternice - cea croata si cea sarba29•
lmprejurarile de dupa riizboi au favorizat cca de-a doua viziu-
ne, dar conflictul a ramas latent. Croati i s-au ararat nemultu-
miti repcde, deoarece noului stat i s-a dat 0 prcpondcrenta sar-
ba, iar fostii panslavisti s-au trans fonnat in autonomisti.

18 Ibidem, p. 720-735 .
• Uniunea poluica dintrc Austria ~i Ungaria din 1867, in unna carcia
croatii (ca si romanii din Transilvania) ramaneau sub administratia Buda-
pcstci. dcsi ar fi doril autodeterminare.
19 Trifkovic, Srdjan, "The First Yugoslavia and Origins of Croatian
Separatism", in East European Quarterly, an XXVI, 11f. 3, septembrie 1992,
p.345-347.

159
 Primele alegeri parlamentare au fost organizate la 28 no-
iembrie 1920, fiind castigate de partidclc popularc'", ca in
toate statele din zona, de altfe!. Insa guvcma rea a fost atribuita
partidelor sarbesti Radical (Srpska radikalna stranka, SRS) si
Democrat (Srpska Demokratska Stranka, 50S), cu toatc ca
Partidul Tanincsc Croat (Hrvatska seljacka stranka, HSS) se
atla nu dcpartc de procentcle singulare ale acestora. Cabinetul
Nikola Pasic a fost nevoit sa se confrunte inca dc Ia instalare
cu problema scparatismului croat".

Cererile autonomistilor croati s-au facut auzite in Parla-

ment (Skupstina) prin vocea presedintelui HSS, Stjepan Redic
(el se sprijinea pe un procent de 16,37%, obtinut in alcgerilc
din noiembrie 1920). Stjepan Radio a lansat apeluri carrc ma-
rile puteri foste beligerante, in care cerea analiza solicitarilor
croate. Numai bolscvicii au dat riispuns, preocupati sa desta-
bilizcze sistemul instaurat de Confcrinta de Pace. Dupa ce pre-
sedintclc HSS si-a inseris formatiunca in Intcmationala Tara-
ncasca de la Moseova (1925) a fost arcstat pentru scurt timp.
Guvernul iugoslav nu-si putea pcrmitc cscaladarca conflictului
eu croatii, astfel ca Stjepan Radic a fost eooptat la guvernare
in iulie 1925. Dupe un an tnsa, nclntclcgerile au dus la ruperea
protocolului. Ulterior, separatismul croat s-a reactivat, dar lara
a mai cunoaste tenn enii anteriori. Insa deputatii croati au de-
clansat 0 campanie de boicot asupra initiativelor legislative, iar
in Skupstina scenele de violenta verbala ~i chiar de maltratarc
nu erau eeva neobisnuit. Toate acestea au culmina! in iunic
1928 cu impuscarea a cinci deputati HSS de catre dcputatul

30 0 surpriza a fost proccn tul obj inur de comunis n - 13,87%.

Confruntat deja cu separatismul croat, guvemul de la Belgrad a rcactionar
drastic fala de revizionismul comintemist al accstora. Astfcl, invocand unele
actiuni extrcmistc initiate de comunistii iugoslavi, la 3 august 192 1 guvc mul
a scos partidu l in afara legii. In anii 1930 comu nistii au fost in regres ~i nu
au rcprezentat un pericol pentru regimul regal.
31 Scurru, loan, coord ., op. cit., p. 65.

160
muntenegrean Punisa Racic. Doi d intrc acestia au murit pe loc,
iar Stjepan Radic, riinit, a deccdat dupa doua lunin .

Dupa asasinarea prescdi ntelui HSS, Stjepan Radio, lugo -

slavia a intrat lntr-o criza acut a. Nu era primul asas inat pol itic
d in Europa acclor vrem uri, dar, pctrccandu-sc ch iar Intr-o sc-
dinta a Skupstina, a socat intreaga lume . Co lapsu l dcmocratici
d in Jugoslavia s-a datorat crodarii partidclor politicc. Aici nu a
fost nevoie de 0 structura politics nationalist ext remista care sa
contestc regimu l parla mcnt ar, dco arece antagonisme lc dintre
partidcle sarbc si croatc au facut democrapa libcrala impracti-
cabila . Pe accst fond, a crescut influcnta monarhiei in toatc
domeni ile, care si-a atr ibuit rolul de garant al integritatii. La 6
ianuarie 1929, regcle Alexandru I a suspend at Consti tutia , fi-
ind primul scf de stat din regiune care a introdus modificari in
sistc mul const itutiona l dupa sfarsitul razboiului. Noul prim-
ministru, gen. Petar Zivkovic, a dcvcnit un simplu rcprezentant
al regelui (guvernul sau era compus din spccialisti si membri
din toatc grupa rilc parlamcntarc importante). Atributiile legis-
lative au fost transferatc rege lui, care a ernis 0 lcge de aparare
a statului, in vcdcrea evitarii haosului. S-a avut in vedcrc, in
primul rand, lnasprirca masurilor anticom unistc, dar ~i intcrzi-
ceree partidelor cu car acter regional. Pentru a functiona legal,
part idcle politice trcbuiau sa obtin a autorizatic. $-a creat 0
noua organizare administrativa, in afara rcgi unilor istoricc.
Astfcl teritoriul Iugos laviei (numele oficial al sta tului din acest
moment) a fost Impartit in noua banovia, conduse de un ban
(dcnumire adoptati'i din respect pcntru traditia croata), numit

31 Succesorul lui Stjcpan Redic la conduccrea HSS a fost Vladko

Macek, care a mcntinur pana la suspcndarea Constitutiei (septembrie 1931)
un ton moderat. insa dupa accca s-a radicalizat, dcoarece Skupstina fiind
suspendate, croarii nu mal avcau unde sa.~i prezintc oficial ccrerile. in 1939
(cu putin lnamtca aracarii Pclcniei) , Vladko Macek a fost chemat la masa
negocicrilor, scrnnand un acord cu guvcmul prin care se recunostce
auronc mia Croatiei.

161
de rcge. in general, opinia publica a acceptat aceste masuri,
spcrand rcstabilirea ordini. Dar miscarea separatism croata a
considerat legislatia drept 0 noua masura centralists sarba,
deoareec sc adoptasc numele de Jugoslavia, dar $i pcntru ca
regele numca guvernatori din anturaju l proprfu" .
.Bo lutia'' gandita de regclc Alcxandru Hpcntru instabilita-
tea politica a fast limitarea unor drcpturi democratice, prin
adoptarea unei noi Constitutii (septembric 1931). Aparent a
fost pastrat sistemul parlamentar, Insa alegerile nu mai erau
democratice. Senatul, devenea cxprcsic a vointci rcgelui (el
numea membrii acestuia). Conform noii constitutii, dcputatii
din Skupstina erau alesi indirect, prin vot public al elcctorilor
din ccle noua banovia. Alegerea democratica a reprczcntan-
tiler in Skupst ina era inca 0 data limitate prin principiul "lis-
telor nationalc", aprobate de autoritati. Aproximativ 1/3 din
cctateni nu aveau dreptul sa votczc, prin diverse restrictii. Ra-
dicalismul autonomistilor s-a accentuat, iar 1a 9 octombrie
1934, la Marseille, Alexandru I a fost asasinat de 0 echipa de
extremisti croati (ei prcgatcau atcntatul inca din deeembrie
1933). Printul regent Paul a perpctuat rcgimului autoritar si
chiar a avut tentative de largirc a atributiilor. Acestea nu au
fost aceeptate de guvern, de teama unor noi rcvoltc" .

Miscarea nationalist-extremista cea mai importanta din

Jugoslavia a fast gruparea Ustasa , aparuta in randul radicalilor
croati. Precursorii miscarii au fost cftteva grupuri de ofitcri
croati, care nu au acccptat scpararca de Austro-Ungaria si care
dupa 1918 s-au stabilit la Vicna si Budapcsta. Ei erau repre-
zentanti ai burgheziei conscrvatoarc, ncfiind in anii 1920 0
forta revolutionara. Aceste grupuri au facilitat primele con-
tacte dintre Ante Pavelic (seful Ustasa) si fascistii italicni.
Ustasa a fast fondata in 1930, eu statut de organizatic secreta,

JJ Pavlowitch, Stcvan K., op. cit., p. 259-260.

3~ Ibidem, p. 260-263.

162
avan d scopuri ultranationaliste si revol utionar-teroriste. Dato-
rita caracte rului revolutionar, rniscarca a rcfuzat, in toata pe-
rioada de existenta, co laborarea cu fortclc politicc traditionale.
Principalul punct programatic a fast separatismul, dar tara sa
intreprinda actiuni de anvcrgura. Din accst punct de ved ere,
Ustasa a fost singura miscarc nationa list extremists din rcgi-
une care a militat pcnt ru co nstit uirca unui stat national. Orga-
nizatia a propus un program socia l de tip colcctivist, idcali zand
conceptul de familic cxtinsit, de lip patriarhal - zadruga. [n tr-un
viitor stat croat, pamdntu l urma sa fie dctinut de zadruga, tara
ca cincva sa-l poata stapani ind ividual. Alaturi de accst prin-
cipiu conservalor de proprietatc, celelalte doua clemente iden-
titarc ale statului independent pe carc-I planificau au fost "com-
baterea sarbului'' ~ i catolicismul. Existenta sarbu lui in ideo-
logia nationa list-extremis ta croata a fost analoaga cxist entci
cvrculu i pcntru national-socialisti. Fara opo zitia fata de ssrbi,
mis carc nu-si putea justifica existcnta, ~ i astfcl a promovat un
sovinism foarte ag resiv. Stab ilirea identitara a catolicismului
venea in eompletarea ideologiei sovi ne, dcoarece de limitarea
etnica dintre sarbi si croati a fost facuta conform apartcncntei
religioase. Baza sociala a miscarii Ustasa este greu dc ideo-
tificat, deoarccc HSS reusise si ea sa cbtina suportul bur-
ghczic i (ca re dczaproba in buna masura idci le nati ona list-ex-
trcmi ste) . Dc altfcl, nici asupra apart cncntci ideolo gicc nu se
pot face aprecicri concrete, dcoarecc programul mis carii a fast
mai degreba scparatist-so vin decat fascist, in sensul dat in anii
1930 tcrmenului'",

Polonia

Polonia fuses e unul dintre cele mai importante state ale

Europ ei in pcri oada medie vala, insa la sfarsitul seco lulu i a1

3S Trifkovic, Srdja n, loe. cit., p. 363-368.

163
XV JI-Iea a fost tmpartita intrc Rusia, Imperiul Habsburgie si
Prusia . in secolul al XfXvlca, polonezii au avut 0 cmigratic
active in Occident si SUA, care milita pentru rcfaccrca tarii.
Dupa sfarsitul primulu i razboi mondial, noul stat parca sa fie
eel mai putcrnic din zona central-europeana, insa s-a con frun-
tat cu numeroase probleme politico-economicc. Primul "test" a
fost razboi ul cu Rusia Soviet ica din 19l 9-1920, inchciat indc-
cis, lara schimba ri de granite. Pe Hingii vccinatatea .pcriculoa-
sa" a URSS~uluiJ6, asupra polonczilor mai apasa si presiunea
ger mane, mai ales dupa vcnirca national-socialistilo r la gu-
vcmare (februarie 1933).
Person alitatca care a domin at politica intcma a Poloniei in
perioada intcrbc lica a fost gcneralul (devenit apoi marcsal)
Josef Pitsudski, crou al razboiului. La 14 noiembrie 1918 a
primit pute ri dcplinc din partca Consiliului de Regents (insti-
tuna cc guvcmasc tara in perioada conflagratiei mondiale),
care a dcmisionat. Dicta convocate la 20 februarie 1919 l-a
numit ,$f al statului", avand dreptul de a numi guvemul, care
se afla In raporturi destuI de vagi cu Parlamentul. in general,
JOsef Pilsudski a promovat personalitaplc apropiatc lui, cu
origini in cercuri le social-de mocrate in care activasc ante rior
conflagrapei mondiale. Razboiul cu Rusia Sovictica ( 1919~ 1920)
a intari t pozitia lui Josef Pilsudski, care a intrat mitologic in
constiinta po1onezilor. Acosta putea face apcl in orice moment
la popul aritatea sa pcntru a sc impune. Constitutia din 1921 ~i
alegcr ilc parlamentare din 1922, castigate de dreapta popula ra
(Asociatia Crestina a Unitati i Nationale - Chrzescijanski
Zwiqzek Jednosci Narodowej, prescurtat Chjena: nationalisti
dcmocrat i, dcmocrati cresti ni ~i crestini popular i) l-au determi-
nat pe Josef Pilsudski sa permit a largirca dcmocratici. in cali-

36 i n Polonia, extremismul de stsnga nu a avut multc ,,~ansc", fiind

atcnt - monitorizat de autoritati. A existar un Partid Comunist din Polonia
[Komunistyczna Ponto Polski, KPP), lnsa a ocupat 0 pozitie marginalii pe
sccna politic1i, multi conducatori ai sai domiciliind in URSS.

164
 tate de inspecto r general al armatei servea guvernul, pe ca re de
fapt il domina . insa gruparile de drcapta doreau controlul vietii
politicc, moment in care au intrat in conflict cu maresalul. Con-
form Constitutici, ..seful statului'' trebuia ales de Sejm (Aduna-
rca Dcp utatilor) si Scnat. Dreapta, dcsi controla lcgislativul , a
fost irnpiedicata din nou sa acceada la putcrc, fiind ales pre-
scdintc al statului Gabriel Narutowicz (prieten al lui Josef
Pilsuds ki, sustinut de stanga parlamentara ~i de minoritati lc
nationale). La doua zilc dupa clcctie, Gabriel Narutowicz a
fost asasinat de un extremist. Dupa aeeea a fost din nou pro-
movat un om al stflngii, Stanislaw Wojciechowski. Conflictul
lui Josef Pitsudski cu drcapta nu a fast castigat nici pe teren
economic (nu numai al lcgitimitatii), dcoarece Polonia trecea
printr-o criza cco nomica acuta. Dcsi dreapta dctinca majori-
tatca in Sejm , doar alianta cu Partidul Tiiriinesc Polonez (Po/she
Stronnictwo Ludowe .Ptosr', PSL .Piast") din 17 mai 1923
i-a asigurat chemarea la guvemare, prilej cu care Josef
Pilsudski s-a rctras din Armata ~i din viata politica".
Instaurarca unui regim autoritar in Polonia, care avca des -
tule premise, a fost intarziata in 1923. Dreptei democratiee i s-a
acorda t sansa sa ofere rczolva re problemelor poloneze. Prabu-
slrea sistemulu i protejal de Josef Pilsudski a avut in principal
cauze cconomice. Noul prim-ministru , Wladyslaw Grabski, a
cerut puteri financiare dcplinc in 1923 ~ i a reusit sa redrcsczc
cconomia. rnsa in 1924 Sejm-ul a rcfuzat sa-i prclungeasca aces-
te puteri depline, ceca ce a dus la crcstcrca somajului. Intrucat
cconomia polo ncza era legata de cea gcrmana, in 1925 prohibi-
rca ciirbunelui polonez de catre guvemul de la Berlin a provo-
cat 0 grava criza financiarii. La inceputul anului 1926, ciiderea
zlotului a detcrminat discutii in rindul dreptei si stangii parla-
mentare, fiind prezcntatc cdteva planuri de redresare".

31 ".The Cambridge History of Poland, Cambridge, Cambridge

University Press, 195I, p. 570-5 77.
J8 Ibidem, p. 58 1-583.

165
 in anii 1920, Polonia a fa st singura tara din regiu ne in
care cauza principals a instabilitatii era situatia economics. La
II mai 1926, Josef Pitsudski a dccis sa intcrvina ~ i a pub licat
un articol in care critica guvcrn ul. Sustinatorii siii din Armata
~ i din elita urbana au initiat dcmonstratii, dar guvemul s-a de-
cis sa rcziste in faja m iscarii mare salului, care dorca evident sa
instal eze un regim ....utoritar. Josef Pitsudski i-a avut de partea
sa pc socialisti, pe muneitori , dar mai ale s Armata. Conflictele
de strada au durat patru rile, timp in care se pregatise un mars
impotri va Varsovici. Pe 14 mai, guvemul si prcsedintclc
Stani slaw Wojciechowski au dcmi sio nat. Josef Pilsudski a
format un guvem sub cond ucerea unui apropiat, Kazimierz
Bartel, in a carei compon cnta au intrat suporteri ai sai, oficiali ai
statu lui si expcrti. A fost convocate Adunarea Nationala pentru
3 1 mai, care a confirmat rcgimul auto ritar. Jos ef Pilsud ski a
refuzat demnitatea de prcscdintc, pc care i-a acordat-o unui
pricten apropiat , Ignaey Moscicki . Nu a dcvc nit nici prim-mi-
nistru, iar, din postu ra de mini stru de raz boi, dom ina guvemul.
Partidelc nu au fost desfiintat e, dar si-a u pierdut puterea. Noul
rcgim autoritar a fost validat de consensul general, atat parti-
delc, dit ~i clitcle politi ce acceptandu-l.".
Pcntru ineeput, regi mul a fost sustinut de un Bloc al Par -
tidclor Parlamentare (Blok Bezpartyjny Wspolpracy z Rzqdem,
BBWR), iar, prin intimidarea politics a opozitiei ~i manipu-
larea alegerilor, si-a sporit putcrea. Deoarece Pitsudski primise
in totalitate sprijinul elitelor si al pcpulatiei, la inceputul anilo r
1930 era decis sa lichideze putcrea par lamcntara a partidelor.
Contestarea dictaturii personale a fost initiata de fostii aliati de
stanga (scptc mbrie 1930), cand presedintclc Sejm-ului a refu -
zat sa dcschida sesiunea legis lativului, sub pretextul eii in salii
se aflau ofiteri inarmati. Razvratitii au fost arestati ~i inchisi in
fortarea ta Brcst-Litovsk, dupa care a urmat un lung proccs.
Din acel moment, militarii au fast promovati cu precadere in

39 Ibidem, p. 587-588.

166
administratia statului, ocupand post uri importante in guvem:
col. Josef Beck (Exteme), col. Walery Slawek (prim-ministru
~i sef al BBWR). Cu timpu l, Blocul Partidelor Parlamentare a
fost inlocuit cu un organ ism fidel in totalitatc rcgimului, Ta-
bara Unificarii Nationale (Ob6z Zjednozczenia Narodowego,
OZON), condus de col. Adam Koc. Josef Piisudski a mentinut
in contin uare controlul discret, fiind inspector general al Ar-
matei ~i ministru de razboi .
46

Sub acest regim, Polonia a reusit sa se redrescze econo-

mic, iar stabilitatca nu i-a fost afectata de miscari ale minori-
tatilor nationale. Pe fondul unui val de modificari constitu-
tionalc in Europa Centrala ~i de Est, Inccpand cu 1933, colabo-
ratorii lui Josef Pitsudski au propus modificarca Constitutici.
Proiectul era exprcsia a ceea ce crcdea maresalul ea era bine
pcntru Polonia'" . In mod oficial a fost adoptara la 23 martie
1935, iusa fuscse prczcntata ~i Sejm-ului cu un an Inainte,
moment in care opozitia a parasit lucrarile. In acel moment,
opozitia nu mai era la fel de putemica, incat sa poata detenni-
na 0 criza ca aeeea din 1930, guvemul fiind sustinut de for-
mapunca apolitica OZON. In noua lege fundamentala rclatiile
de puterc crau inspirate de Constitutia SUA, dar cu modificari
esentialc privind reprezentativitatea. Pcntru pr ima data, Josef
Pitsudski devenea presedinte (oficial era ales de Senat ~i Sejm),
insa relatia sa eu eelelalte pute ri in stat era destul de neclara.
Doar 2/3 din membrii foruri lor legislative erau alesi, restul
fiind numiti de presedinte. Conform Consti tutici, scful execu-
tivului era prcscdintclc, care numca prim-ministrul, putea di-
zclva Pariamcntul, avca drcpt de initiativa legislative in lipsa
accstuia etc. In timpul scsiuni i parlamentare, legislativul nu
putca adopta dccizii tara aprobarea prcsedintclui. Era seful Ar-
matei si putea semna tratate tara consu ltari prealabile. Odata

40 Davies, Norman, Histoire de /a Potogne. fl., Fayard, 1986,

p.149- 150.
41 ***The Cambridge History ofPoland, p. 613.

167
ales, prescdintele era Inlocuibi l si nu raspundea in fata altui
organism adm inistrativ timp de sapte ani". Cand a fost adop-
tata Constitutia, Josef Pilsudski avea 77 de ani si era bolnav de
cancer. Dupa moartca sa (12.051935), continuitatca regimu lui
autoritar a fost asigurata de "guvemul de colonei", condus de
generalul Slawaj Skladowski. Mas unlc autoritarc au fost Inas-
prite dupe criza cchoslovaca din 1938, cand OZON a fost incu-
rajata sa accentuezc discursul sovin si antisemiftJ .

in conditiilc in care fortele constitutionalc promovau un

regim autoritar, miscarilc nationalist-extremistc au putut cu
greu sa-si face lac pc sccna politica. Acestea au avut 0 influ-
enta marg inala printre polonezi. Au ex istat catcva gru pari
radicalc si printre minoritatile nationale, insa nu au avut po-
tcntial sa dcstabilizezc statul.
Cca mai importanta gruparc natio nalist-extrcmista a po-
lon czilor a fost Tabara Marii Polo nii (Oboz Wielkiej Polski,
OWP), cunoscuta ~i sub numele de Endecja (Narodowa
Demokracja - .Dcmocratia Nationals"). Gruparea a fost fon-
data in 1926, impo rtanta ei fiind constituita de faptu l ea a
dczvoltat 0 miscarc mai importanta dedit partidul" (fenomen
intfi lnit freevent in tari le din reg iune). in 1933, in contextul
uno r revolte tarane~ti ~i a dcc lansarii miscarii separatiste ucrai-
nene, OW P a fost desfiintata, moment in care apare opo zitia
nationalista'". Tot printre polonezi a mai activat si orga nizat ia
fascista Falanga, dar impo rtanta ei a fost minima".
Nati onalistii extremisti germani s-au organizat in gruparca
parlamcntara Jungdeutsche Partei, dar lara sa constituie vreun
pcricol pentru ord inea consrituuonala".

.: Ibidem, p. 613-614.
43 Davies,Norman, op. cit., p. 151-152.
44 Ibidem , p.155.
4S Ibidem. p. 149-150.
46 Ibidem, p. [57.
41 Ibidem , p.[56.

168
 Ungarta

Dupa Confcrinta de Pace de la Paris, Ungaria a devenit

eel ma i ncrnultumit stat din Europa Ccntrala in ceca ce privea
noilc granite ale rcgiunii. Elitele considerau ca in unna Tra-
tatului de Trianon (4 iunic 1920) magh iarii picrd uscra 66% din
teritoriu, 60% din populatic, iar 3.000.000 maghiari sc .xtczna-
tionalizasera?". Criza interne a izbue nit inca de la tcnninarca
razboiului. Guvemul social-democrat, condus de Mihaly
Karlolyi, a lncercat initial sa cvitc scpararca natiunilor de stat,
in toamna anului 19 1849. Nee re usit, iar in Budapesta s-a
dcclansat insurectia comunistfi.
Cu toate ca lidcrul comunistilor, ziaristul Bela Ku n, fusese
arestat in timpul accstcia din cauza organizarii dczo rdinilor din
Capitala, a fost cooptat intr-un guvem social-democrat, pe care
de fapt l-a domi nat. Obtinand incredere, deoarece promitca
orice oricui (in Budapcsta se adunasera toti fostii functionari
regali, care traiau Intr-o cumplita mizerie) si justificand dema-
gogic iminentul ajutor al Armatei Rosii, a inceput sa rcfor-
meze statui dupa model sovictic. Au fast nationalizate intrc-
prinderile industrialc, s-a proc1amat ziua de munca de opt arc
si au fast infiintate tribunale revol utionare. Antanta fiind
tngrijorata de potentialul comunist din Europa Centrale pe
care il putca aduce acest reg im, a impu temicit Armata romana
sa ocupc Budapesta (august 19 19).
Revolutia comunista organizata de Bela Kun nu a avut
sorti de izbandaso, dcoarece nu a primit sprijinul populatici,

48 Barkey, Karen, .jcegociated Path to Nationalhood: A Comparison of

Hungary and Romania in the Early Twentieth Century". in East European
Politics and Societies, an XIV, nr. 3, septcrnbrie 2000, p. 518.
49 Campton, R.J., op. cu., p. 78-80 .
sc Bela Kun s-a refugiat in URSS, imprcuna cu toata conducerea
comunistilor maghiari. EI s-a regasit printrc milioanele de victimc ale "Marii

169
nemultumita de ncrespectarca programului soc ial ~i revizionist
promis". in tot acest timp, la Szeged, un grup de reprezentanti
ai c1asei mijlocii (condus de Gyu la Gombos), sprijinit de un alt
grup de ofit cri (condus de amira lul Mikl6 s Horthy), au cons ti-
tuit un centru concurcnt de putere. Cultura lor politica a sufcrit
o tran sformarc pe fondul perico lului comun ist: dcsi au ramas
in practice libcrali, au adoptat limbaj ul contrarevojupci". Aces t
grup a lnfaptuit ,.a treia rcvolutic", in noiembrie 1919, organi-
zand 0 rcpre siunc asp ra lmpotri va .Budapcstci pacatoase", in
decursul careia au cazut victimc comunistii, dar ~i evreii"
(grup to lerat pana atunci in UngariaS4 . ) Din ac cl moment, in
Europa Cent rala si de Est apare mitu l evrc ului bolsevizat, care
doreste sa instaureze comunismu l pri ntr-o rcvo lujie de stanga.
Ungaria a fast prima lara din rcgiunc care a introdus un
regim de drcapta" , pc fondul peri colului co munist. Dupa sem-

Terori" stalinisre, murind in Gulag prin 1941. Miscarca eo munistii ungarii a

fest supuss unei aprige reprcsiuni, in care condamnarea la moa rte prin
spanzuratoare. in urma unu i prcces sumar, a fost modalitatea de pedepsire a
majorililii lidcrilor revolutie i bolsevice. A~ numita "Teroare Alba" a fost
sistalli numai in momentul in care Antan ta a solicuat noului guvern oprirea
violcntclcr, spre a nu crea 0 stare ~i mai tcnstoneu. Din acel moment, oricc
tcntariva de lovuura de stat comunista a incetat, iar partidul comunist a
functionat in Hcgatuarc pana in 1945.
51 Camp ton, R.I., op. cit., p. 81 -82.
51 Barkey, Karen, loco cit., p. 521 .
5J Dcak, Istvan, "Ungaria", in Roggcr, Hans. ccord., Weber, Eugen,
coord., Dreapta europeana. Profil istoric, Bucuresti, Ed. Minerva, 1995, p. 284.
54 Egrcssy, Gergely, ..A Statist ical Overview of the Hungarian Nu-
merus Clausus Law of 1920 - A Historical Neccsiry or the First Step Toward
thc Holocaust?", in East European Quarterly. an XXX IV, nr. 4, ianuarie
200I,,r 448.
Pentru cii Ungarie i i s-a intcrzis de cnre Antanu sa conserve
monarhia, noul regim ccntrarevcluticnar a adoptat 0 solutie de compromis,
prin proclamarea de carre Parlament a regatului, la 1 marne 1920, sub
conduccrea regentului Horthy de Nagybanya. Monarhia f'licca parte din
idenritatea sratului maghiar si ca re nu putea renuma la aceasu folTI'lii de
guvernama nt. Prin imrcduccrca tirularurii de NagyWmya (de Baia Mare)
regcntului, se afinn a oficia l natura iredcntista a regimului de la Budapesta.

170
narca Tra tatului de la Trianon (iulie 1920), orice tcntativa de
conc iliere cu vecinii a fost respinsa, iar guvernarea s-a legiti-
mat in jurul lozincii Nem, Nem , Soha ("Nu, nu, niciodata") -
cu referire la acceptarea tcrmenilor tratatului'". Ircdentismul a
fost proclamat dcctrina de stat, astfe1 di in scolilc din Ungar ia
elcvii depuneau j urarnantul: "Cre d in Dumnezeu; cred Intr-o
singura tara mama; cred intr-c singura justitie crcrna adeva -
rata; cred in rcunificarea Unganei':". Statu i maghiar de la
Trianon, datorita limita rii fronticrclor la granitc le etnice, a fost
scut it de orice fel de complicatii provocate de minoritatile
nationalc'". Dupf csccul regimului part idelor populare", noul
guvern Istvan Bcthlc n (iunie 192 1) a instaurat 0 guvernare
bazata pe sprijinul aristocratiei ~i burghezie i. Pc plan extern, a
initiat negocie ri cu Antanta, obtinand 0 serie de Imprumuturi'".
in 1932, la eonducerea guvernu lui a venit Gyula Gombos, fost
lidcr al contrarcvolutiei din 1919, care i~i sustinea ideilc numai
prin demagogie. El a impus statului 0 guvernar e mult mai au-
toritara, iar pentru prima data a fost introdusa 0 forma de cen-
zurji a presei. Pentru a asigura linistea intema, guve rnul a platit
ee1c mai populare eotidienc ca sa-I sustina politica, in timp ce
la nivelul administratiei si Arma tei au fost inlocuiti functio-
narii opozanti eu unii fideli. Dupa moartea prim-ministru1ui
(1936), guvemarea autoritara a fost asigurata de un front care
avea in components part ide de dreapta si populare, ce susti-
neau in continuare contrarcvolutia.
Persistcnta regimului a fost garantata de adeziunea regen-

56 Deak, Istvan, loc. cit., p. 285.

57 Barkey, Karen, loco cit.,p. 518.
S8 lbidem,p. 517.
5~ in ianuarie 1920, regimul ccntrarcvolutionar a organizat alegeri
parlamentare, castigate de gruparile popularc: - Partidului Micilor Agrarieni,
Uniunea National-Cresting ~ i Partidului National-Democrat. lnsa solujiile
democratc propuse de aceste partide nu au reusit sii rezolve potentialul de
rcvolutic a stangii in Ungaria, flind nevoite sa lase locul fortclor radicale.
60 Dcak. Istvan, lococit., p. 288-289.

171
tului Miklos Horthy la regimul conservator, amiralul pri-
mind puteri sporite. Era comandantul suprcm at Annatci, avea
dreptul sa convoace, sa suprime sau sa dizo1ve Parlamentul
(Orszaggy u/es). Desi nu avca drept de veto, putca initia legi.
De asemenea, avea dreptul sa retumczc de doua ori 0 lege
Orszaggyu/es-ului. In mod oficial, persoana lui Miklos Horthy
era inviolabila, iar din 1937 nu mai era ob1igat sa depuna un
raport de activitate in Iata Iegislativului. in perioada intcrbe-
lid, rcgcnta reprezentata de Miklos Horthy a fost factor de
stabilitatc pentru Ungaria, iar persoana regentului s-a bucurat
de 0 popularitatc rcala61.

Organizatiile nationalist-cxtrcmiste din Ungaria au aparut in

timpul marii crize economice. Prima miscare, Partidul Natio-
nal-Socialist al Muncitorilor Unguri (dc importanta sccundara]
a mobilizat proletariatul agrar pauper de pc marilc domenii din
cstul tarii. La 1 mai 1936, Zolran Boszomeny, liderul miscarii,
a organizat 0 rascoala Impotriva .Budapestei pacatoase", A
fast imcdiat rcprimata de jandanni, iar in cele din urma partici-
pantii au fast achitati, deoarece s-a constat ca nu erau decat ta-
rani foartc saraci, care au recurs la acest gest din disperarc'".
Idcologia national-socialism a avut in anii 1930 mai multe
expresii politicc. La 16 iulie 1932, un deputat independent a
anuntat in timpul unci sedinte din Orszaggyules fondarea Par-
tidului National-Socialist a1 Teranilor si Muncitorilor. Cclc trei
punete doctrinare prevedeau rcvizuirca frontierelor, .valorl-
zarea" persoanelor care faccau dovada originii lor turanice ~i
condamnarea la munca silnica a coruptilor ~ i delapidatorilor.
Au fast adoptate ca simboluri camasa bruna ~i zvastiea. Dupa
interziecrea acestor Inscmne, in 1933, fiind simboluri ale altui
stat, au fast introdusc ca emblemc ale partidului camasile verzi
~i nyilaskereszt (crucea ell sagcti). Din acest moment s-a de-

61 Ibidem. p. 287.
62 Deak, Istvan. loc. cit.• p. 294·296.

172
clansat 0 miscare a "C rucii cu Sagen", dupa care au aparut
zeci de miscar i national-socialistc, iar teoria turanicii a fost
cxtinsf si la cea artana".

Dintre liderii miscarii "Crucea cu Sagcti", eel mai rcprc-

zentativ a fast maiorul Ferenc Szalasi. Dupa ce a dcmisio nat
din StatuI Major General (martie 1935), deoarece nu i se ac-
ceptase .Planul pentru edificarea statului ungar", a infiintat
Partidul Vointci Nationale. Datorita agitatii lor nationaliste
cxtrcmistc a fost arestat la 16 aprilie 1937, moment in care a
intrat in atcnti a opinie i publice. in timpul procesului si-a popu-
larizat discursu l antisemit, dar si propun crile sale de reforma
socials. Dupa achitare, a vizitat Germania, iar la Intoarcere a
schimbat denumirea formatiunii politice in Partidul Crueii cu
Sageu - Miscarea Ungarista'". Programul sau national promo-
va 0 Ungarie Mare, in care natiunile ar fi avut autonomic ~i in
care armata ungara trebuia sa aiba un rol conducator in stat,
garanta nd unitatea. Relatiile sociale si economia urmau sa fie
coordonate de un Consiliu General al Corporatiilor. Cu toate
ca Ferenc Szalas i declara ca este .sasemit", atcntiona in dis-
cursurile sale pc cvrei ca trebuie sa-si gaseasca 0 alta tara.
Numarul membrilor Partidului Crucii cu Sageti nu se poate
estima, datorita dcsclor suspendari. Partidul a fost condus de
tanar ul ziarist Kalman Hubay (care a fost constient de rolul
sau deeorativ), iar Ferenc Szalasi a ramas liderul spiritual al
miscar ii (mult mai importanta decat partid ut)". Contrar pro-
pagandei oficiale, Ferenc Szalas i nu a beneficiat de sustinc rca
Germanici, care a preferat eolaborarea ccrcurilor guvemamcn-
tale (Miklos Horthy). Popularitatea si-a asigurat-o prin refuzul
de a face conccsi i la chcstiun i de principiu".

6) Ibidem, p. 296-297.
601Ibidem, p. 298-299.
~5 Ibidem, p. 301-303.
66 Ibidem, p. 297.

173
 in 1937, Ferenc Szalasi i-a eerut regentului perrnisiunea
de a organiza un puci care sa-l promoveze prim-ministru, dar a
fost refuzat. Dupe un an, circulau zvonuri ca dreapta ar orga-
niza 0 lovitura de stat, iar temcrilc au fost Intarite de victoria
din alegerilc locale a Partidul ui Crucii cu Saget i (s-a aflat in
competitie cu rcprczentantii guvernului) . Ulterior acestora, gu-
vem ul a intcrzis functionarilor public i sa faca parte din par-
tidclc politicc (mai 1938). Ferenc Szalasi a fost arcstat, judecat
pentru actiuni subversive si condamnat la trei ani de lnchisoa-
reo in ciuda masurilor rcprcsivc, Partidul Cruc ii cu Sageti a
obtinut 31 locur i in Orszaggyules la alegerile din mai 1939.
Partidul a fost principala f011a de opozitic din timpul razbo iu-
lui si s-a angajat in apararea interesclor clasclor de jos'". Baza
socia ls a Partidului Crucii cu Sagct i au fost muncitori i neca-
lificati, somcrii si micii mestesugari si calfele lor. Muncito-
rimea calificata s-a lndreptat sprc socia l-democrati, ca si in
celela lte state din regiunc".

Miscarilc nationalist-cxtrcmistc analizate mai sus au apa-

rut, in general, independent de altc structuri straine. 0 parte
dintrc aceste a s-au revcndicat de la cure ntele nationaliste ante-
bclicc, pcrfectionandu-lc discursulla realitatilc perioadci inter-
belice. A doua categor ic de miscari, autodenumitc fascistc sau
national-socialistc, s-au marg init la imitari onomastice, adap-
tend structurile din Italia ~i Germania la rcalitatile nationale.
Datorita faptului ca fascistii au cuccrit putcrca in stat inca din
1922, idcologia acestora, organizarca partidu lui si a unita tilor
paramilitarc au oferit model pcntru majoritatea miscarilor si-
milarc.
Cu toate ca in perioada interbelicil Italia si German ia au
fost acuzate de guvemelc Europei Centrale ~i de Est ca i-au
organizat si finantat pc natio nalistii cxtrcmisti, nu s-a putut

67 Ibidem, p. 300.
68 Ibidem, p. 304.

174
dovcdi di accste state au deschis filiale ale partidclor lor
unice" (cu cxccptia Cchoslovaci ci).
Colabo rarea interrcgionala a miscari lor nationalist-extre-
miste nu a fost posibi la, in primul rand din motive legate de
programul individual al acestora. Cele carc-si propuncau retra-
sarea frontierelor au fost inchi state in accstc principii revizio-
niste. Ele au intrau in conflict ideologic cu miscarilc din tarile
vccinc , care chiar daca nu contcstau fronticrele, nu puteau ac-
cepta reducerea teritoriu lui national. Miscarile care propuneau
..rcnastcrea najionala" s-au limitat la problemele de organizare
nationa la, rara a sc interesa de altc colaborari exteme. Peste
toate aceste aspecte, interventia statu lui nationa l in eontrolarca
cxpansiunii dreptei a .xompromis" rclatiilc dintre nationa listii
cxtrc rnisti.
Nici tari1e aliate German iei in al Doilca Razboi Mondial
n-au avut politici filogerrnane in perioada interbeli ca. Abia la
sfllrsitul anilor 1930 s-a realizat 0 apropiere in acest sens, in-
flucntat ii de cvolutia politicii continentu lui, care arata ca Fran-
ta nu mai putea da garantii de sec uritate slatelor central si est
europe ne. Bulgaria nu a fost angajata fata de 0 marc putere
pana in septembrie 1939. Cand a izbucnit razboiul ui, la con-
ducerca guvemului de la Sofia a venit savantul filoge rrnan
Boris Filov, care a impus Bulgariei un discurs revizionist,
progcrman. Orientarea Ungariei spre Gennania a fost favori-
zata cxclusiv de criza economics, in spcranta revitalizarii
agric ulturii si dczvoltarii industriei alimentare. insa spre siar-
situl anilor '3 0 au inceput ~ i contaete politice insemnatc, Ger-
mania sugcrdndu-i regimului Horth y ca-i accepta prctentiile
teritoriale in Europa Central e. Jugoslavia, stat vizat de revizio-

" in limpu l celui de-a! Doilea Razboi Mondial, relariile rniscarilor

naponalist-extrcmiste eu Gennania au fast influentate de particularitatile
flccarei lari ocupate I aliatc. Nazi$ti i au dus 0 polirica pragmatica, preferand
in general sa cotaborcze cu pohticiemi cu ex.pericnlli (cu noscuti de
populatic) sau cu militarii de cariera, dccat ell tincrii extre misri, avizi de
putcrc $i d ispusi la gestu ri tcribiliste.

175
nismul italo-ungar, a fost nevoita sa lase la 0 parte interesele
.strategice'' in fata crizci economice. Deoarece in perioada
critica a Marii Crizc dinarul s-a dcpreciat cu 22% (1932), gu-
vemul de la Belgrad a initiat lcgaturi economice cu Italia si
Gennania, care Insa nu au fost dublate de uncle politice. Mai
mult, rcgele Alexandru I a Intarit alianta cu puterile garante. in
cele din urma, datorita modificiirii raportului de forte in Eu-
ropa Centrale si de Est, in ianuarie 1938 prim-ministrul Milan
Stojadinovic a plecat la Berlin, unde s-a angajat ca Iugoslavia
nu va semna nici un tratat impotriva Gcrmaniei.
Anexa 2
 Anexa 3

•
i ~
~
e- ~ e
t
 Abr evieri

CFR - Cai lc Fera te Romano

CML - Corp ul Muncitorcsc Legionar
CSL - Corpul Studc ntesc Legionar
DAN IC - Directia Arhivelor Nationale Istorice Ce ntrale
FdC - Pratiil e de Cruce
Gestapo - Geheime Staatspolizei, Politia secreta a Gcrmaniei
naziste
NSDAP - (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei,
Partidul National-So cialist al Muncitorilor din Ger-
mania )
PCd R - Partidul Comu nist din Romania
PNT - Partidul Nationa l Taranesc
PNL - Partidu l National Liberal
SD - Sicherheusdienst, Scrviciu1 de Securitate al Germaniei
naziste
SS - SchutzstafJel, Organizatie paramili tara a Partidu lui Nazist
ST B - Soc ietat ea de Tramvaie Bucuresti
URSS - Uni unea Republicil or Sovietice Socialistc
Wehrmacht - Denumirca oficiala a Armatei Gennaniei in
pcrioada 1935-194 5

Ane xe

BBWR - Blok Bezpartyjny Wsp6lpracy z Rzqdem (Blocul

Part idelor Parlamentare, Poloni a)
BKP - Bulgarska Komu nist icheska Partija (Partidul Comunist
din Bulgaria)
BZN S - Bulgarski zemedelski naroden suyuz (Uni unea Popu-
lara Agrara din Bu lgar ia)
CAU R - Comitati d'azione per l 'universalita di Roma (Comi-
tetul de Actiune pentru Universalitatea Rome i, Ital ia)

181
 Chjena - Chrzescijanski Zwiqzek Jednosci Narodowej (Aso-
ciatia Crestina a Unitatii Nationalc, Polonia)
CSDSD - Ceskosioven sksa socialne demokratikil strana
delnicka (Partidul Social-Democrat Cchoslovac)
CSL - Ceskosio venska strana lido va (Partidului Poporului din
Cchoslovacia)
DCVP - Deutsche Christlichsoziaie Voikspartei (Partidul
Social-Crcstin Gcnnan, Cchoslovacia)
DNP - De utsche Nationalpartei (Partidul National German,
Cehoslovacia)
-DNSAP - Deutsche Nationaisozialistische Arbeiter partei
(Partidul National Socialist al Muncitorilor Germani,
Ceho slovacia)
HSL'S - Hlinko va Slovensksa L 'udova strana (Partidul Siovac
al Poporului)
HSP - Hrvatska stranka prava (Partidul Drcptur ilor, forma-
tiunc politica a croat ilor in Austro -Ungaria)
HSS - Hrvatska seljacka stranka (Partidul Tiirancsc Croat)
KPP - Komunistycsna Partia Polski (Partidul Comunist din
Polonia)
KSC - Komunisticka Strana Ceskosiovenska (Partidul Comu-
nist din Cehoslovacia)
NO P - Narodni obec Fasisticka (Part idul Fascist, Polonia)
NS DAP - N ationaisozialistiche Deutsche Arbeiter Partei
(Partidul National-Socialist al Muncitorilor din Ger -
mania)
NSZ - Naroden Sajuz Zveno (Liga Poporului .Zveno", Bul-
garia)
OWP - Oboz Wielkiej Polski (Tabara Marii Polonii)
OZO N - Ob6z Zjednozceenia Narodowego (Tabara Unificdrii
Nationale , Polonia)
Petka - "Comitetu l ee lor cinci'fcoalitia de guvemare din
Cchos lovacia in pcrioada intcrbclica)
PSL .Piast" - Polskie Stronn ictwo Ludowe .Piast' (Partidul
T itrancsc Poloncz)

182
Sd P - Sudetendeutsche Partei (Parti dul German Sud et, Ceho-
slovac ia)
SDS - Srpska Demokratska Stranka (Partidul Democrat Sar-
besc)
SHF - Sudetendeutsche Hetmau front (Frontu l de Lup ta
Sudet, Cehoslo vacia)
SRS - Srpska radikalna stranka (Partidul Radical Sarbesc}
SUA - Statele Unite ale Ame ricii
URSS - Uniunea Republicilor Sovietice Soc ialistc
VMRO - Vnalresna makedonska revolucionema organizacija
(Organizatia Intcma Rc volutionara Macedoncana, Bul -
garia)
 Bibliografie

A. Documente
A.I . lnedi te

1. Arhiva Serviciului Roman de Informatii, Fond ..B", dosar nr.

382/5222.
2. Directia Arhivelor Nationale lstoricc Centrale , Fond Presed intia
Consiliului de Minis tri, dosar nr. 91/1942.
3. Directia Arhive lor Naticnale Istor ice Centra le, Fond Dlrecpa
Generalii a Poliriei, dosar nr. 88/1939, dosar nr. 45/ 1940, dosar
nr. 15211940, dosar nr. 22011940, dosar nr. 25211940, dosar nr.
25811940, dosar nr. 26211940, dosar nr. 263/1940, dosar nr.
1/1941 , dosar nr. 21194 1, dosar nr. 311941, dosar nr. 13/194 1,
dosar nr. 15/1941 . dosar nr. 16/1941 , dosar nr. 17/1941 , dosar llC.
18/194 1, dosar nr. 2011941, dosar nr. 30/ 194 1, dosar nr.
203/1941 , dosar nr. 224/1941 , dosar nr. 24711 94 1, dosar nr.
253/1941, dosar nr. 32111941, dosar nr. 17/ 1942, dosar nr.
20/1942 , dosar nr. 119/1942 , dosar nr. 19911942, dosar nr.
204/ 1942, dosar nr. 1/ 1943, dosar Dr . 2/1943 , dosar nr. 104/ 1943.

A.2. Editc

I. Beldiman, Dana, Dosar Haria Sima (1940-1946), Bucuresti,

Editura Evenimentul Romanesc, 2000, 344 p.
2. Trasca, Ottma r, Stan, Ana-Maria, Rebe/iunea tegionorii in arhi-
vele striiine (germane. maghiare. f ranceze). Bucuresti, Editura
Albatros, 2002, 480 p.

184
 B. Jumale ~i memo rii

I. Chioreanu, Nisto r, Legionarii romd ni 10 Buchenwald, 2006,

<http: //pages.prodigy.netinn ita/nistor_chioreanu_ leg ionarii.htm>
(februarie 2006).
2. Ch ioreanu, Nistor, Mormin le vii, Iasi, Institutul Europea n, 1992,
382 p.
3. Dumitrescu-Bcrsa, Ion, Cal troian intra muros. Memorii Iegio-
nare, [Bucuresti], Editura Lucman, [200 2], 464 p.
4. G heorghe, Ion, gen., Un dictator nefericu: Maresalul Antonescu
(Calea Raman iei spre statul satelu), Bucuresti, Editu ra Mac hia-
ve lli, 1996,376 p.
5. Gbimbase nu, Nita, Jurnal numai pantru mine, 2006 ,
<www. miscare a.comlghimbasanu .htm> (aprHie 2006).
6. lancu, Nicu, Sub steagul lui Codreanu. Momenle din trecutul
Iegionar , Madrid, Editura Dacia, 1973, 202 p.
7. Petrascu, Nico lae, Din viata legionarii, Bucuresti. Editura
Majadahonda , 1995, 220 p.
8. Sima, Horta, Era iibeniuii: statu! nationa l-Iegionar, vo l. II, Ma-
dri d, Editu ra Miscerii Legionare, 1982.
9. Sima , Hcria, Prizonieri ai puterilor Axei , Constanta, Editura
Met afo ra, 200 5, 302 p.
10.Sturdza, Jlie-Vlad, Pribeag intr-un seeol nebun. De la Legiunea
Arhanghelul Mihail la Legiunea Srriiinii, Bucuresti, Editura vre-
mea , 2002, 160 p.
l L'Sturdza, Mihai l, Roman ia si sjar$ilul Europet, Bucuresti, Editura
Fronde, Alba Julia, 1994, 328 p.
12. T rifa, vlorel D., Memorii, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2003,
174 p.
13. v alen as, Liviu, Miscarea leg ionarii Intre adeviir # mistificare.
Convorbiri cu Mircea Dimilriu, [Timisoara], Editura Marineasa,
2000, 358 p.

185
 C. Presa
Cd. Ziare

I. Cureruui, iunie 1941.

2. Jumalul National, martie 2005.
3. Jurnalul National, septembrie 2005.
4. Jumalul National, decembrie 2005.
5. Porunca Vremii, septembrie 1940.
6. Universul, iunie 1941.

C.2. Articole din periodice

I. "[iu, I1arion, .Relatiile regimului autoritar allui Carol al Il-lea cu

opozitia. Studiu de caa: arestarea conducerii Miscdrii Legionare'',
in Revista Erasmus, nr. 14/2003-2005, Bucuresti, [f,e.], 2005,
p. 105-113.

D. Dictionare ~i enciclopedii

I.......The Columbia Encyclopedia, 2003, <www .bartleby.com/65/

ex/exile.hrml> ( I iunie 2004) .
2. Hastings, James, Dictionary of the Apostolic Church, vol. II,
coord. James Hastings, Edinburgh, T.&T. Clark, 1926,724 p.

E. Lucriiri generale ~i speciale

I. ......The Cambridge History of Poland, Cambridge, Cambridge
University Press, 1951, 168 p.
2. Aradavoaice, Gheorghe, Naghi, Daniel, Nita, Dan, Sfar$itul
terorismului, Bucuresti, Editura Antet, 2002.
3. Barkey, Karen, "Negociated Path to Nationalhood: A Compa-
rison of Hungary and Romania in the Early Twentieth Century",
in East European Politics and Societies, an XIV, nr. 3,
septembrie 2000, p. 497 -531.

186
4. Beldiman, Dana, Armata # M4carea Legionarii (/9 27- /947) ,
Bucures ti, Instititutu l Natio nal pentru Studiul Totalitari smului,
2002 , 272 p.
5. Berea, Lav inia, Psihologie politico. in divid, lider, multime in
regimul comunist, Arad, Editura Concord ia, 2007, 226 p.
6. Campton, R.J., Eastern Europe in the Twentieth Century and
after, London/New York , Ro utlege, 1997, 526 p.
7. Capocc ia, Giova nni, " Legislative Responses aga inst Extremism.
The «Protectio n of Democ racy» in the First Czechos lovak
Republic ( 1920-1938)", in East European Politics and Societies ,
an XVI, nr . 3, septembr ie 2003 , p.691-738.
8. Davies, Norman. Histoire de la Potogne, f.l., Fayard , 1986,
544 p.
9. Egre ssy, Gergely, ,.A Statistical Overv iew of the Hungarian
Numerus Clausus Law of 1920 - A Historical Necesity or the
First Step Toward the Holocaust?", in East European Quarterly,
an XXXIV, nr. 4, ianu arie 2001, p. 4474 64.
10. Patu, Mihai, Spala jelu, Ion, Garda de Her. Organizatie teroristii
de tip fascis t, Bucuresti, Editu ra Politics, 1971,430 p.
II. Heinen, Armin, Legiunea " Arhanghelul Mihai/ ". Miscare
socialii ~i organizatie politico. 0 conmbutie la problema
foscis mului international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999,
552 p.
12. Pa laghita, Ste fan, Garda de Fier spre reinvierea Romdniei,
Buenos Aires, Editura autorului, 195 1, 384 p.
13.Pavlowitch, Stevan K., tstoria Balcanilor (1804-/ 945), Iasi,
Editura Po lirom, 2002, 352 p.
14. Perculescu, Co nstantin, Mi~carea legionarii. Mit si reaiitate,
Bucuresti , Editura No ua Alternative, 1997, 3 18 p.
15.Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, lstoria ronuinilar in seeolul XX
(1918-/948), Bucuresti, Editura Paideia, 1999, 486 p.
16. Scurtu, loan, coo rd., Structuri pounce in Europa Centralii $i de
Sud-Est (/ 918-2001), vol. I, Bucuresti. Edit ura Fundape i Cul-
turale Romane, 2003, 328 p.

187
17. Scurtu, loan, coord., Structuri potitlce in Europa Centra/a si de
Sud-Est (/9/8-2001), vol. I, Bucuresti, Editura Fundatiei
Culturale Roma ne, 2003, 328 p.
18. Trifkovic, Srdjan, "T he First Yugoslavia and Origins of Croatian
Separatism", in East European Quarterly, an XXVI, 1lI. 3,
septembrie 1992, p. 345·37 0.
19. Weber, Eugen, coord., Dreapta europeanii. Profit istortc, Bucu-
resti, Editura Minerva, 1995,476 p.
20. Zamfirescu, Dragos. Legiunea Arhanghe/u/ Mihai/ de /a mit /a
realuate, Bucuresti, Editura Bncicloped ica, 1997, 456 p.
 Cuprins

Introd ueere 5
I. Guvernu! national-legionar 11
1. 1. Portofolii legionare 13
1.2. Lupta pentru putere eu Ion Antoneseu 16
1.3 . Abuzuri ale lcgionarilor 18
1.3 .1. Politia legionara 18
1.3 .2. Abuzuri tn administratic 22
1.3 .3. Razbunari personate 24
: . ~_ 4 Masuri antievrciest i 25
1.3.::. "I rcspotismulvlui Haria Sima 26
2. .Rebeliunca legionara" 30
2.1. Evenimentele din 21·23 ian uarie 1941 31
2.1.1 . Rupcrea relet iilor eu Ion Antoneseu 31
2. 1.2. Os tilitatile 34
2.1 .3 . .Regimul Antoncseu" 36
2.2. •.Exilul" liderilor in Germania 38
2.2.1 . •.Rebeli i'' sub protectie nazista 38
2.2.2. Refugiul 39
2.2.3. Cazarea .exilatilor" in Germania 43
2.3 . .Procescle rebeliunii 44
2.3 . 1. Masuri legislative si politienesti 44
2.3.2. Va lul de arcstari 46
2.3.3 . Procesele "capi!or rebeliunii" 49
3. Clandestinitate 59
3. 1. " Grupul din inchisori" 59
3. 1.1. Regimul concentrationar 59
3. 1.2. Organizatia Iegionara din tnc hisori 60
3.1.3 . Internarea Icgionarilor in lagarc 62

189
 3.1.4. Activitati politice in dctentie 64
3.1.5. Inrolarea pe frontul de Est 65
3.2. "Co la bora~i on i~t i i" 68
3.2.1. Gruparea din jurul familiei Codrcanu 68
3.2.2. Gruparea Novcanu-Bidianu , 71
3.2.3. Gruparea Radu Mironovici ., 71
3.2.4. Alte centre de influcnta 72
3.3. Centre de putere 73
3.3.1. "Comandamentul al lII-lea de prigoana" 73
3.3.2. Corpul Muncitor csc Legionar 81
3.3.3. Corpul Studcntcsc Legionar si Fratiile de Cruce 86
3.3.4. Centre de putere ale .modcratilor' 93
3.4. Relatiilc eu Ion Antoneseu 96
3.4. 1. Tentati ve de asasinat 96
3.4.2 . Riizboiul din Est 97
4. .Bxilatii" 100
4.1. Plasarea in Gcnnania IOO
4.1. 1. Conducerea Miscarii legionarc 100
4.1.2. Legionarii implicati in .jcbcliune" 107
4.1.3. Alte domicilii de .cxil'' III
4.2. Relatiile eu nazistii 1l4
4.2.1. Contaetele cu guvemul german ll4
4.2.2. Fuga lui Horia Sima in Italia 120
4.2.3. Intcmarea in lagare de concentrare 124
4.3. Centre de putere 129
4.3.1. .Comandarnentul din Gennania" 129
4.3.2. Grupul de la Rostock 130
4.3.3. Grupu1 de la Buchenwald , 133
4.3.4. Grupul de la Daehau 134
Coneluzii 138
ANEXE
I. Extrema dreapta, la sfarsit de drum 145
Bulgaria 146
190
 Cehos lovacia 151
lugoslavia 159
Polonia 163
Ungaria 169

2. Hart ii - Romania ( 194 1- 1944) 177

3. Harte - Europa in anul 1942 179
Abrcvicri 181
Bibliografie 184
 Editura VREM EA

Adresa postala:
Str. Constantin Daniel, or. 14
01063 1, sector I, Bucurest i

Rcdactia:
Piata Natiun ilor Unite, nr. 3·5,
040012, sector 4, Bucuresti
telefon 335.8 1.3 1
f.x311.02.19
e-mai l: office @edituruvrcmca.ro
www.edituravremca.ro
www.cdituravremea.blogspot.com

Tiparul executat 1a Multiprint - Iasi

Coli tipar: 12
 lJario n Tlu este abse lvent a l Fa eu lla tii de
Isrerte a Uninnil.itii din Bucuresu,
promona 200.-. A urm at curs ur ue
'I astl"rului Romania ;1I secotut X \". la aceca}i
Iacunare (200'-· 2006). Din tanu art e 2005
es te redactor la Departam entul de tst orte
recenta a l cotid ia n ului Jurll al"f S a{im,"J.

In deeembrie 1937, la ultirnete alegeri demoeratiee

din Ro mania interb elica , Mi$carea legionara se dovedise
o forta politica l nsern nata , ca stiqand 15,58% din sufragii
l loeul al treilea dupa PNL , i PNT). [...]
In septe mbrie 1940. Mi$carea ajunge la guvemare,
in tr-un Exeeutiv condus de prestigiosul militar,
generalui Ion Antoneseu. Aeesta nu era foarte con vins
de capacitatea adrnin istrati va a ex trermstilor de dreapta,
insa l-a acceptat la insistentele ge rma nilor. in eele cinci luni
de . coabitare", generalul $i leg ionarii au du s 0 pag uboasa
lupta pentru putere. care s-a lnchela t tragi c
la 2 1 lanuarle 194 1, cane, i n toata l ara, au izbu cnit vio lente
i ntre armata $i extrernlsttl de dreap ta. Cu suport german ,
Jon Antonescu iese .Jnvinqator", pornind 0 campan ie dura
de neutralizare a fostilor parteneri de guve rnare.
Luerarea de fa\<3 ana nzeaza evolutia Miscaril legionare
du pa aces t moment, al ruperii relatlllor generalului
cu legionari i, $i pana la lovitura de Palat
de la 23 august 1944 , cand Ion Antoneseu esle lndepartat
de la conducerea statulu i,

ISB N 9711 -973-M5-2M·6

91[~ ~~~~1~1I11ImH I