Motivele care au dus la cucerirea Daciei in 106 d.

Ch de catre traian (98-117) au fost multiple implicand

atat determinatii de ordin politic suprapuse peste cele de ordin strategic si chiar economic. Mai intai
trebuie sa aducem in revista inceputul tensiunilor dintre daci si romani. In secolul al III-lea î.Ch Roma isi
promoveaza politica de expansiune in cadrul peninsulei Balcanice. In 148 î.Ch este cucerita Macedonia,
in 146 î.Ch cea mai mare parte a Greciei este transformata in pronincia Ahaia, urmand ca pana in 68 î.Ch
romani sa ajunga in zona Dunării si a Marii Negre.Astfel in 62 î.Ch guvernatorul Macedoniei, Gaius
Antonius Hybrida (unchiul lui Marc Antoniu), va intreprinde o campanie punitiva la adresa cetatilor
grecesti rasculate, intrand in conflict cu o coalitie geto-daco-bastarnă, in urma caruia va fi invins. Acesta
este momentul cand romani vor constientiza puterea dar si pericolul reprezentat de Daci. Mergand mai
departe in secolul I î.Ch la conducerea regatului dacic il intalnim pe Burebista, care ingrijorat probabil de
politica de expansiune dusa de Romani in zona Dunarii, se decide sa intervina in conflictul dintre Cesar si
Pompei, de partea celui din urma. Motivele sunt evidente: Promisiunea lui Pompei privind pastrarea
status quo-ului in zona Dunareană. Totusi, regele dac a pariat pe calul gresit intrucat Legiunile lui Cesar il
vor infrange pe Pompei. Sigurca Cesar a planificat o campanie punitiva impotriva Dacilor,insa din cauza
mortii celor doi comandanti,campania va fi amanata pentru urmatoarele decenii.Dupa moartea lui
Burebista, conducatorii ce i-au urmat au continuat sa se implice in politica Romei. Plutarh aminteste de
un anume Dicomes, care a intervenit in conflictul dintre Octavian (mai tarziu imparatul Augustus) si Marc
Antoniu, culmea si el alegand persoana perdanta. Suetonius,un alt cronicar roman, aminteste de o
capetenie numita Coson, a carui fica ar fi trebuit sa se casatoreasca cu Octavian.Politica de expansiune
continua,fiind formata provincia Moesia. Profitand de tensiunile dintre capetenile getice, romanii
cuceresc Dobrogrea1 al carui litoral va fi pus sub jurisdictia guvernatorului Macedoniei,restul fiind
introdus in provincia Tracia. Aceste evolutii nelinistesc profund trinurile Dacice,care in loc sa adopte o
pozitie defensiva,intreprind raiduri de jaf la sud de Dunare,mai ales iara cand Dunarea este inghetata, in
special in provincia Moesia. Florus,un istoric roman care a trait in timpul imparatilor Traian si Hadrian,
ne aminteste de o capetenie Cotyso, care a ,,trecut Moesia prin foc si sabie” dar care a fost infrant de
Crassus.
Initial Romanii au avut o atitudine detasata fata de Daci,preferand sa-si asigure frontiera Dunareana in
locul unei campanii. Augustus a promovat crearea unui teritoriu tampon intre imperiu si regatul dacic,
transmutand populatii in acest sens din sud in nord. Nero, a creat Crassis Pontica, o flota a Marii Negre,
aducand trupe pentru a asigura paza regiunii. Totusi in urma campaniei din iarna anului 85, cand trupe
ale batranei capetenii Duras, il vor ucide pe guvernatorul Macedoniei, Oppius Sabianus,luandu-I capul ca
trofeu, romanii vor infatisa o atitudine belicoasa la adresa Dacilor dorind sa se razbune. In replica,
Domitian intreprinde o campanie punitiva, in 87 impotriva Dacilor, insa armata romana,aflata sub
conducerea generalului Cornelius Fuscus este invinsa la Tapae. Romani incearca si anul urmator sub
conducerea generalului Tettius Iulianus si desi ii infrang pe Daci, din cauza problemelor avute cu Quazi si
marcomanii, sunt nevoiti sa incheie pace cu Decebal. Dupa Domitian, la conducerea imperiului ajunge
Nerva, care va petrece putin timp la carma imperiului, pasându-I frâiele fiului sau adoptiv, Traian. Istet si
energetic, Hispanicul era constient de faptul ca Imperiul nu va putea face față simultan si Dacilor si
Partilor cu care se aflau atunci in conflict. Nu exista alta cale, Dacia trebuia cucerita si zona Dunareana
pacificata. Desigur ca, pe langa determinatiile strategice, si bogatele resurse in aur ale Daciei au
contribuit la decizia lui Traian. Razboiul cu partii fiind unul constisitor.

1
Mai precis Roles, o capetenie,care ii cere ajutorul generalului roman Crassus in conflictul cu o alta capetenie
Dapyx. Crassus ii invinge atat pe Dapyx cat si pe un alt basileu get Zyraxes
Dupa cucerirea Daciei,Traian,datorita importantei strategice dar si a bogatiilor de care dispunea, doreste
transformarea zonei in provincie romana si includerea ei in imperiu cat mai rapid. Incepe procesul de
romanizare. Printre elementele care au contribuit la acest fapt amintim cateva:
administratia,urbanizarea,armata,colonisti...etc.
In ceea ce priveste administratia fiind o provincie imperiala,Dacia, se afla sub autoritatea
imparatului,care isi exercita controlul prin intermediul unui guvernator. Primul guvernator al
Daciei,care la inceput sa numit Dacia Capta (cucerita), apoi Dacia Felix, a fost Decimus Terentius
Scaurianus, in timpul caruia a inceput probabil organizarea Daciei dupa model roman. El este cel care a
ridicat Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa,fapt ilustrat si de o inscriptie. Sub Hadrian (117-
138), din cauza conflictelor avute cu sarmați (iazigi,roxolani), se dispune reorganizare sistemului
administrativ al Daciei in 3 provincii distincte: Dacia superior, care dispunea de marea majoritate a
teritoriului,( Aproape toata Transilvania,Banatul, parti din Oltenia si Muntenia) avea capitala la Apullum,
si era comandata de un Legatus Augusti pro pretore (de rang pretorian). Dacia inferior, care dispunea de
sud-estul Transilvaniei, Estul Olteniei, Sud-Vestul si Nord-Vestul Munteniei, avea capitala la Drobeta si
era condusa de un procurator augusti (de rang ecvestru). Regiunea de la nord de Arieș si Mures forma
Dacia Porolisensis,cu capitala la Napoca fiind condusa tot de un procurator augusti.
In timpul imparatului Marcus Aurelius (138-161), provincile sunt redenumite in Apulensis,Malvensis si
Porolisensis aflate sub comanda unui singur guvernator, un legatus augusti pro pretore trium
Daciarum.Aceasta forma de organizare se va mentine pana in 275 cand imparatul Aurelian va retrage
armata la sud de Dunare.Mergand mai departe daca in Dobrogea existau asezari urbane
(Histria,Tomis,Callatis), infintate de colonistii greci inca din secolele VII-VI î.Ch, in ceea ce priveste
Dacia,ubanizarea a fost posibila odata cu venirea romanilor. Astfel au fost create orase care au avut un
statut diferit:
 Colonie: Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetuza, Apullum,Napoca…etc
 Municipium: Dierna, Tibiscum, Ampelum, Porolissum (in vremea imparatului Septimius Severus)
Totusi aici trebuie sa facem o precizare,anume ca inafara de Ulpia Traiana Sarmisegetusa, care o fost
creata strict ca o colonie, toate celelalte asezari au fost la baza castre, in jurul carora s-au dezvoltat acele
Canabae, care ulterior au evoluat, ajungand sa detina titlul fie de municipium fie de coloniae, astfel
ajungem la un alt factor care a contribuit la procesul de romanizare……ARMATA. Se estimeaza ca pentru
a asigura paza regiunii pe tot cuprinsul Daciei au fost cantonati in jur de 30-40.000 de Soldati atat in
castre de legiune ,cum a fost cel de la Apullum, dar si castre de trupe auxiliare. Dacii au fost de
asemenea inrolati in cadrul armatei romane dupa cum ne informeaza Hyginus Gromaticus in ,,De
Munitionibus Castrorum”,atat pe cuprinsul Daciei cat si in alte regiuni ale imperiului. Astfel ei au putut
deprinde stilul de viata al soldatului roman, devenind chiar ei cetateni dupa inchierea stagiului militar
obligatoriu de 25 de ani…..deci s-au romanizat prin intermediul armatei.
Si in fine un alt factor important in procesul de romanizare a fost reprezentat de Religie,mai precis
adoptarea de catre autohtonii Daci a panteonului roman. Totodata are loc un syncretism religios adica o
contopire a doua divinitati asemanatoare dar din arealuri geografice diferite, precum Jupiter Dolichenus,
o divinitate care il imbina pe Jupiter,zeul suprem al romanilor, cu zeul semitic Baal, din orasul
Doliche,din Asia Mică.Pe langa asta asistam si la ,,interpretio romana”, adica la adorarea sub nume
romane a unor divinitati neromane, precum Diana Augusta.