. 1 Martie este Ziua Mărţişorului în România.

Este o sărbătoare care există sub forme

asemănătoare doar în Balcani, în Bulgaria, Macedonia şi Albania. Mărţişorul este un obiect de
podoabă legat cu un şnur împletit dintr-un fir roşu şi altul alb. Originile sărbătoririi mărţişorului
nu sunt cunoscute exact, însă se consideră că această sărbătoare a apărut pe vremea Imperiului
Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a lunii Martie, culorile semnificând pace (alb) şi
război (roşu). În fiecare zonă a ţării mărţişorul este sărbătorit in moduri specifice: de exemplu, în
Moldova, băieţii primesc mărţişoare de la fete de 1 martie şi le oferă fetelor de 8 martie, în
Transilvania mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre sau de coarnele animalelor.
Sursa: www.salut-trecut.com
Cerinţe:
a) Consideraţi că mărţişorul satisface o nevoie a românilor de a se bucura de venirea primăverii
sau, dimpotrivă, mărţişorul a creat în ultimii ani această nevoie de menţinere a tradiţiilor?
Dezvoltaţi!
b) Identificaţi rolul marketingului în promovarea acestei sărbători tradiţionale româneşti şi
propuneţi modalităţi concrete de susţinere a acestei sărbători româneşti prin produsele/serviciile
pe care le cumpărăm/consumăm.
c) Precizaţi punctele tari şi punctele slabe ale Mărţişorului.

2. Fabrica de magiun Topoloveni

Scurt istoric: În 1914, este înfiinţată fabrica, prima unitate de producţie de acest fel din ţară,
cunoscută sub numele de Cooperativa din Topoloveni, unde se producea magiun. Maximilian
Popovici a fost cel care a pus bazele fabricii, folosind la preparare cazane cu pereţi dubli cu
abur, care să imite oalele de lut puse în cuptoare de pământ de gospodine.
În 1941, fabrica este preluată de Ministerul Agriculturii, în perioada care a urmat s-a diversificat
şi mărit producţia (magiun, marmeladă din prune, mere şi dovleac).
În 1972, este pusă în funcţiune secţia de sucuri, magiun, fructe şi legume deshidratate.
În 2001, fabrica (nu producea nimic) este cumpărată de la statul român de SONIMPEX SERV
COM, societate deţinută de antreprenoarea Bibiana Stanciulov. În 2003, exportul magiunului a
crescut de la 20 tone la 180 tone; în 2004 este înregistrat magiunul de prune ca produs tradiţional
românesc în baza de date a Ministerului Agriculturii. În 2008, firma obţine Codul de operator
NATO, în urma testării produsului în laboratoarele MAN. În 2013, se dezvoltă portofoliul de
produse de la un produs (magiun de prune) la 18 produse; firma devine furnizor oficial al Casei
Regale a României pentru produsul Magiun de pune Topoloveni.
În 2014, la o sută de ani, firma producea magiun, dulceţuri, zacuscă şi pastă de roşii, fiind
singura fabrică autohtonă care produce conserve din fructe şi legume fără aditivi alimentari, fără
zahăr adăugat şi fără conservanţi.
Cerinţe:
1. Căutaţi şi alte informaţii despre produsele şi activitatea firmei din Topoloveni.
2. Identificaţi punctele tari şi punctele slabe ale companiei.
3. După părerea voastră, ce rol a jucat activitatea de marketing în existenţa firmei din
Topoloveni?
4. Discutaţi despre orientarea de marketing a firmei în perioada ultimilor 10-15 ani. Este
orientată spre producţie, spre produs, spre vânzări, spre marketing sau spre marketing
societal?
Dedeman, afacere românească de succes
Dedeman reprezintă o afacere de familie cu 42 de magazine, cu o suprafaţă totală a de 436 000 mp, 8171
de angajaţi, vânzări care se situează în 2015 în jurul a 4 miliarde de lei. Dedeman este o afacere a doi
fraţi Dragoş şi Adrian Pavăl, care se înţeleg foarte bine, au reguli clare pe care le-au stabilit, Adrian se
ocupă de partea operaţională a afacerii, iar Dragoş se axează pe dezvoltare, investiţii, marketing,
reprezentând interfaţa cu exteriorul.
În 2015, Dedeman a fost cel mai important retailer român, iar Dragoş Pavăl a fost declarat cel mai
puternic şi cel mai admirat om de afaceri din România potrivit Catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO
din România, a şasea ediţie, realizat de Business Magazin pe baza voturilor din partea mediului de
afaceri privat din România. Dragoş Pavăl a urcat două poziţii în acest clasament faţă de anul trecut.
La ediţiile anterioare ale catalogului, primul loc a fost ocupat de Mariana Gheorghe (în 2010 şi 2011),
Steven von Groningen (în 2012 şi 2013), Iulian Stanciu (2014).
 Momentul cheie al dezvoltării afacerii a fost anul 1992, anul în care a fost înfiinţată firma
Dedeman.
Dragoş Pavăl a terminat facultatea de informatică la Iaşi în 1990 şi a primit repartiţie la o fabrică de
confecţii, la centrul de calcul, în Bacău. A schimbat calculatoarele din firmă cu PC care apăruseră deja,
dar lumea nu le utiliza încă. În 1991 a pus la punct un sistem informatic în firma pentru care lucra, în
vreme ce softurile erau puţin utilizate de companii.aventura antreprenorială a băcăuanului a început în
1992 prin participarea şi câştigarea unei licitaţii a unui magazin care vindea mobilă la Bacău. A inventat
un sistem de gestiune şi avea încă de la început un calculator pe care ţinea evidenţa. La acea vreme,
Pavăl vindea tot felul de accesorii, băuturi răcoritoare, dulciuri, pe care le cumpăra dintr.un centru
comercial aflat pe centura Bucureştiului.
 Un alt moment important în dezvoltarea Dedeman a fost 1993, când fratele său a terminat
facultatea şi i s-a alăturat. Adrian Pavăl a strâns 10 000 mărci germane în vremea studenţiei la
Iaşi prin cumpărarea unor produse din bazar, de la ruşi, şi vânzarea acestora la Craiova.
 În 1995, fraţii Pavăl au văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni peste hotare şi şi-au
propus să facă acelaşi lucru şi în România. A durat mai bine de zece ani până au ajuns la formatul
actual de magazin.
 În 2005, Dedeman era un jucător regional important, dar încă nu se detaşa de competitorii săi
locali Ambient şi Arabesque sau de reţelele străine prezente deja pe piaţa românească sau care
urma să apară: Bricostore, Praktiker, Hornbach sau bauMax.
 Un reper în activitatea Dedeman este 2010, anul în care afacerea a devenit cel mai mare retailer
român, ajungând la afaceri de 300 milioane de euro. Rulajele retailerului de bricolaj le-au depăşit
pe cele dezvoltate de alţi antreprenori români, ca Dan Şucu (care a dezvoltat Mobexpert) sau Dan
Ostahie (care a construit Altex). În acest an, Dedeman a deschis 5 magazine ca principalii trei
competitori la un loc-Praktiker, Bricostore şi bauMax.
 În 2015, Dedeman s-a asociat cu sportul prin semnarea unui contract de parteneriat cu Simona
Halep şi cu Comitetul Olimpic Român (COR), pe termen de cinci ani, prin care susţine
Olimpiada Gimnaziilor, pentru a stimula practicarea sportului de masă şi de performanţă.
Reprezentanţii COR au apreciat că acest contract este cel mai important semnat în ultimii ani
pentru susţinerea sportului în România. Dragoş Pavăl spune că: Investim în sport şi pentru că ne
face cunoscuţi în afara ţării, pentru că scoate tot ce e mai bun din noi şi ne aduce la un loc
împreună. Olimpiada Gimnaziilor este despre şi cu copiii noştri.
Ţinta antreprenorilor Dragoş şi Adrian Pavăl pentru piaţa românească este: 50 magazine.
Cifra de afaceri a crescut de peste 62 ori, de la 12 milioane euro (în 2000) la 767 milioane euro (în
2014), 981 miliarde euro (2015) şi 1,17 miliarde euro (2016).
La sfârşitul anului 2017, Dedeman număra 48 magazine şi avea peste 10 000 anagajaţi.
Cerinţe:
1) Explicaţi alegerea numelui firmei şi descoperiţi povestea din spatele acestei denumiri.
2) Căutaţi şi alte informaţii despre evoluţia firmei în perioada 2015-2019.
 3) Identificaţi punctele tari şi punctele slabe ale firmei.

IKEA în România
Piaţa mobilei din România este dominată de retailerii români: Mobexpert, Elvila şi de grupul
multinaţional IKEA. Din 2008 a intrat pe piaţa românească şi grupul austriac Kika. Compania
suedeză IKEA a deschis primul său magazin de mobilă şi accesorii în Zona Comercială Băneasa
în ziua de 21 martie 2007, aşa cum anunţaseră oficialii firmei în cursul anului 2006. Piaţa de
mobilă din România a fost în 2006 de valoare de 500-600 mil euro, iar în 2007 s-a înregistat o
creştere a volumului valoric cu 10 %.
Ce a însemnat prima zi de vânzări IKEA România:
- au intrat în magazin 12 000 de clienţi, din care au cumpărat 5200 diferite produse,
în special accesorii şi decoraţiuni
- s-au vândut aproximativ 63 500 de articole, din care 50 600 au fost din categoria
accesorii, iar diferenţa de 12 900 a fost reprezentată de piese de mobilier
- cele mai vândute produse au fost farfuriile MOTTO la 1 leu bucata (5000 de bucăţi),
tigăile STEKA de 5 lei (1000 de bucăţi) şi jucăriile de pluş SOT de 1,9 lei (500 bucăţi)
- în restaurantul firmei, amplasat la ieşirea din magazin, s-au vândut în prima zi circa
1,5 tone de chifteluţe suedeze, adică 35 000 de chifteluţe, 1 kilometru de hot-dog,
adică 6000 de bucăţi. Firma şi-a deschis o linie proprie de producţie a crenvurştului,
deoarece firmele specializate din Bucureşti aveau preţuri prea mari
- vânzările din prima zi au fost de 1 420 690 lei, adică 350 000 de euro
Se cere:
1) Identificaţi dimensiunile pieţei efective şi potenţiale pe exemplul oferit de vânzările
companiei din ziua inaugurării magazinului său de la Bucureşti.
2) Calculaţi ponderea reprezentată de cele mai bine vândute produse
(farfurii, tigăi, jucării) în totalul vânzărilor din 21 martie 2007 ale magazinului IKEA
Băneasa.
3) Determinaţi cumpărătura medie a unui cumpărător din prima zi.

Detergenţi România
Detergentul DERO (al cărui nume a fost format prin folosirea primelor litere ale Detergenţi
România) a fost fabricat pentru prima dată în 1966. numele a ajuns sinonim cu al categoriei şi
este echivalent, în mintea celor mai mulţi români, cu orice tip de detergent.
1966 - este produs pentru prima dată Dero.
1995 - Marcă împreună cu fabrica au fost preluate de grupul anglo-olandez Unilever.
1996 - este relansată marca prin campania Scoate cele mai frecvente 99 de pete.
1998 - este lansat detergentul pentru spălare automată, fiind prima marcă din segmentul
economic care a intrat pe această nişă.
2006 -producţia locală a fost concentrată pe platforma industrială a Unilever de la Ploieşti,
realizată prin construcţia unei fabrici de alimente pe care se află şi fabrica de detergenţi.
Platforma a atras o investiţie de 4 milioane de euro.
2007 - Dero deţinea 27,7% din valoarea pieţei de detergenţi, estimată la 170 de milioane de euro
de The Nielsen Company. Marca şi-a triplat vânzările şi a câştigat nouă procente de cotă de piaţă
în patru ani, în perioada 2003-2007. În acelaşi an, Unilever începe să producă la Ploieşti
margarina Kaliakra, o marcă vândută pe piaţa bulgărească, centrul de producţie de la Ploieşti
devenind una dintre cele mai importante capacităţi deţinute de Unilever în Europa.
2014- cele două mărci de detergenţi ale Unilever, Dero şi Omo, deţin o cotă de piaţă de 24,8%.
(conform datelor Euromonitor).
Unilever South Central Europe, cu sediul la Bucureşti, are o cifră de afaceri de circa 180 milioane
de euro.
Cerinţe:
1. Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale produselor obţinute sub marca DERO în
comparaţie cu concurenţii săi principali de pe piaţa românească a detergenţilor?
2. Identificaţi produsele existente pe piaţa românească a detergenţilor.
3. Care sunt principalele motive de cumpărare a detergenţilor?

Frigidere Arctic Găeşti

Arctic Găeşti, cel mai mare producător local de electrocasnice, face parte din grupul turc Arcelik,
iar România este în cadrul grupului a doua ţară ca mărime a cotei de piaţă după Turcia. În 2015,
Arctic deţine o cotă de piaţă de 35%, propunându-şi ca obiectiv o cotă pană la 50%. Anul acesta
Artic sărbătoreşte 45 ani de existenţă şi 25 milioane de frigidere vândute.
Câteva cifre semnificative pentru Arctic:
 Cifra de afaceri a grupului Arctic în România a fost în 2014 de 300 mild euro
 110 milioane euro investiţii realizate din 2002 până acum de Arcelik în fabrica Arctic de
la Găeşti
 3000 angajaţi lucrează la Arctic România
 1,6 milioane frigidere produse la găeşti şi exportate în 2014
Se cunoaşte faptul că majoritatea electrocasnicelor mari au fost cumpărate în perioada dinaintea
crizei economice(2005-2007), cunoscută ca o perioadă a creditelor de consum pe baza
buletinului, a urmat o perioadă de scădere, se constată că vânzările de frigidere au început să
crească în 2014, după doi ani consecutivi de declin., ca şi maşinile de spălat (cu 14% în volum şi
cu 17% în valoare) şi maşinile de gătit (creştere de 12% ca valoare şi 8% în volum).
Maşinile de spălat vase sunt în continuare o piaţă emergentă, vânzându-se anual doar 30-40 mii
de unităţi, ceea ce este un număr prea mic comparativ cu populaţia ţării. Potrivit datelor oferite de
compania de cercetare de piaţă, doar 6% dintre gospodăriile româneşti au maşină de spălat vase,
pe când gradul de penetrare a acestui tip de electrocasnice este de 34% în Cehia şi de 70% în
Germania.
Arcelik este prezentă pe piaţa românească cu trei branduri: Arctic, Grundig şi Beko, atât pe
segmentul electrocasnicelor amri, cât şi mici. Doar frigiderele sunt produse pe plan local,
celelalte electrocasnice fiind produse în celelalte fabrici ale grupului.
Fabrica de la Găeşti exportă 85% din producţia de frigidere în 60 de ţări (Italia, Polonia, Turcia
sunt cele mai importante pieţe de export). Pe piaţa locală se mai află producători importanţi ca:
Electrolux, Philips, DeLonghi.
Se cere:
1) Identificaţi misiunea şi viziunea companiei Arctic Găeşti.
2) Realizaţi analiza PEST pentru Arctic Găeşti.
3) Identificaţi punctele tari şi slăbiciunile firmei şi stabilităţi oportunităţile de piaţă şi
ameninţările pentru perioada următoare.
Sursa: Casota Florin, Despre strategie, la rece, Business magazin nr. 536(35)/2015
 2. Fabrica de pantofi Guban
1935. Fabrica începe timid în 1935 cu un singur angajat şi o cremă de pantofi,
inventată de Blaziu Guban, un bărbat cu origini modeste, născut în comuna Ubediu,
judeţul Bihor, în 1904. El a pus bazele societăţii împreună cu doi asociaţi. Maestrul
Guban, cu o experienţă de chimist industrial şi maestru de finiş la multe fabrici de
încălţăminte, a studiat timp de 25 de ani influenţa cremei de ghete asupra
durabilităţii pantofilor şi vine pe piaţă cu o cremă de ghete de calitate superioară
fabricată în ţara noastră, care prelungeşte cu 50-100% durabilitatea pantofilor.
1937. A apărut în Registrul Comerțului numele unei noi firme Uzinele Chimice
Guban Timișoara, unde crema de ghete se realiza regulamentar.
1952. Blaziu Guban donează societatea statului român, obţinând un contract prin
care statul se obliga să investească masiv în dezvoltarea întreprinderii. Se schimbă
şi denumirea din Guban Uzina Chimică Timişoara în Întreprinderea Industrială de
Stat Fabrica de Produse Chimice şi Încălţăminte Bela Breiner Timişoara.
Întreprinderea îşi sporeşte activitatea de producţie prin numeroase repartizări de
locaţii şi instalaţii, autocamioane şi lucrări de construcţii.
1959. Fabrica are 475 angajaţi, dintre care 394 muncitori(sursa: Arhivele
naţionale).
1963. Firma îşi schimbă denumirea în Fabrica de Încălţăminte şi Mase Plastice
Victoria, producţia se diversifică, fabrica având unităţi şi secţii de: mase plastice,
confecţii, imprimerie, tâmplărie, accesorii metalice, blănărie, încălţăminte, o
magazie de piele artificială şi un laborator.
1995. Societatea se privatizează prin metoda MEBO, 1047 de angajați devenind
acționari.
2009. Compania înregistrează datorii de peste 1,5 mil euro la bănci, fiind preluată
de fondul de investiţii american New Centurz Holdings, reprezentat în România
prin NCH Advisors. Datoriile au fost achitate şi noul proprietar a investit 200 000
euro în retehnologizare, training pentru angajaţi, campanii de promovare.
2013. se deschide un magazin Guban în Băneasa Shopping Mall.
2014. în fabrică lucrează circa 100 de oameni. Fabrica produce anual 50 000
perechi de pantofi, iar 5% din producţie merge la export în Belgia, Polonia, Spania,
Canada. Cifra de afaceri este în jur de 7 milioane lei faţă de 6 milioane lei anul
trecut.
2016. Sediul fabricii Guban de pe Bulevardul Eroilor a fost demolat. Pantofii se
realizează într-un sediu nou pe Calea Stan Vidrighin nr.22
2020. În prezent este cunoscută sub denumirea de SC GP& Company SA,
aparținând unui grup de firme italian. Linia de produse are două colecții Clasic
Guban Timișoara și Guban no 1, exporturile au fost reluate spre Polonia, Canada,
Italia, Elveția și Slovenia.
Cerinţe:
 1. Determinaţi, pe baza documentării privind activitatea Fabricii Guban,
punctele tari şi punctele slabe ale acestei companii.
2. Identificaţi principalele ocazii favorabile şi ameninţări cu care fabrica se
confruntă în cadrul mediului său extern.
3. Recomandați o strategie de marketing capabilă să asigure
compatibilitatea între posibilităţile interne ale firmei şi ocaziile externe de
care dispune în etapa actuală de dezvoltare (2019-2020).

Fabrica de cosmetice Farmec Cluj-Napoca

Farmec este cel mai mare producător de cosmetice din România şi unul dintre cei mai importanţi
din Europa de Sud-Est.
1889 - iau naştere la Budapesta laboratoarele Molnar Moser.
1943 - se desprinde un mic laborator, Mol-Mos, care îşi desfăşoară activitatea la Cluj-Napoca.
1965 – este produs pentru prima dată Laptele DOINA, unul dintre cele mai bine vândute
demachiante de pe piaţa românească şi în prezent.
1967- Liviu Turdean ajunge director al Farmec şi fabrica devine primul producător de creme şi
emulsii Gerovital H3 prof. Ana Aslan. 1970 –începe dezvoltarea celei mai importante platforme
de cosmetice din România.
1995- Farmec se privatizează prin metoda MEBO, Liviu Turdean îşi menţine funcţia de director
general. 2000 – sunt puse bazele reţelei de distribuţie, dezvoltată la nivel naţional, coordonată
prin intermediul reprezentanţilor şi punctelor de lucru din principalele oraşe ale ţării.
Originalitatea şi calitatea produselor FARMEC a fost recunoscută oficial în anul 2002, atunci
când compania a obţinut Certificatul Internaţonal de Calitate ISO 9001:2008.
2004 – este modernizată gama Gerovital Plant, în ton cu tendinţele cosmeticii naturiste, anume s-
a renunţat la coloranţi.
2008 – Farmec preia integral drepturile de utilizare a mărcii Gerovital. Principiile active pe care
Farmec le foloseşte provin în mare parte din natură: fructe hrănitoare şi bogate în vitamine, care
sunt bune şi la frumuseţe, nu doar la gust, plante medicinale autohtone care îşi regenerează tenul
şi părul, argila din munţi, care n-ar fi fost decât pământ, dacă nu am fi aflat ce minuni poate face.
Acestora li se adaugă ingrediente de ultimă oră, pe care specialiştii companiei le testează şi le
combină în aşa fel încât să primeşti tot ce e mai bun pentru frumuseţea şi sănătatea ta. Grija
pentru frumos şi respectul faţă de tradiţie, sănătate şi mediul înconjurător, completate de
cercetarea continuă, originalitatea şi atenţia faţă de cerinţele clienţlor săi, au făcut din FARMEC
un producător apreciat de-a lungul timpului.
2014 – Farmec este cel mai mare producător român de cosmetice, având 602 angajaţi, o cifră de
afaceri de 138 milioane lei (în 2013) şi 152 mil lei (2014) şi un profit de peste 9 milioane lei
(conform datelor de la Ministerul Finanţelor). Printre cele mai cunoscute mărci ale firmei se află
Gerovital H3, Ecovital, Farmec 16, Dermofarm, Triumf şi Nufăr. În categoria cremelor şi
emulsiilor, Farmec deţine mărci precum Gerovital Plant, Ana Aslan, Aslavital, Farmec şi Doina,
iar din categoria deodorantelor fac parte Obsesie, Athos, You & Me. 10% din cifra de afaceri a
companiei constă în exporturi, aceasta fiind prezentă pe toate continentele lumii, în peste 30 ţări
printre care Japonia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Irak, Kuwait, Grecia, Canada.
Sursa: Dorin Oancea, Fabricile cu cea mai îndelungată tradiţie. Cum au rezistat? Cover story, Business
magazin nr.489(36)/2014, pp. 36-54
2014 a însemnat pentru compania clujeană şi primirea titlului de SUPERBRAND la categoria
“Îngrijire personală” pentru Gerovital, un premiu conferit în urma unei evaluări complexe de
către SUPERBRANDS România şi care certifică performanţa excepţională a mărcii atât la nivel
naţional, cât şi internaţional.
În 2015 s-au renovat şi redeschis două magazine din Cluj-Napoca. Redeschiderea acestora face
parte dintr-o strategie amplă a companiei de a investi în magazinele de brand din principalele
oraşe din ţară.
Până la finalul anului 2016 se vor reamenaja toate magazinele de brand din ţară, printr-o
investiţie care se va ridica la aproximativ 200.000 de euro şi se vor deschide încă cinci.
Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producător local de cosmetice după cifra de afaceri, este
prezent în circa 23.000 de magazine şi farmacii din România, acoperind astfel un sfert din tot ce
înseamnă comerţ alimentar şi farmacii. Totuşi, pe lista direcţiilor viitoare de dezvoltare se numără
şi comerţul online şi magazinele proprii.
“Produsele Farmec sunt disponibile în toate lanţurile jucătorilor internaţionali, în magazinele de
brand (ale Farmec) şi în peste 4.500 de farmacii din România. De asemenea, avem şi un shop
online. Pe comerţul tradiţional avem în total aproximativ 17.000 de clienţi“, spune Mircea
Turdean, directorul general al Farmec Cluj-Napoca.
Sursa :Cristina Roşca, Turdean, Farmec Cluj -Napoca: Vrem în 2016 cinci magazine proprii noi și pariem pe
creșterea online-ului, www.zf.ro/26 februarie 2016
Farmec a înregistrat în primul semestru al anului 2017 o cifră de afaceri de 105,5 milioane lei,
ceea ce înseamnă o crestere cu 9% fată de aceeaşi perioadă din 2016.
 În martie 2020, rețeaua de magazine de brand deținute de Farmec cuprinde 8 magazine
Farmec, amplasate în Cluj-Napoca, Arad, Brașov, Sibiu, Târgu-Mureș și Timișoara, 20
magazine Gerovital care se găsesc în Cluj-Napoca, București, Constanța, Timișoara,
Craiova, Ploiești, Suceava, Iași, Piatra Neamț, Galați, Oradea și Râmnicu Vâlcea și
2 magazine Gerovital deschise prin sistemul de franciză, la Bacău și Pitești
Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice, începe de astăzi (20.03.2020) producția a
două noi produse igienizante pentru uz personal, pe bază de alcool 70%: Loțiunea
igienizantă pentru mâini și Gelul de igienizare pentru mâini. Produsele acționează rapid, fiind
o măsură practică şi eficientă pentru apărarea sănătății. Acestea vin în completarea portofoliului
actual, care cuprinde alte două tipuri de produse pentru igiena mâinilor și a suprafețelor: Săpun
Lichid Spumă Antibacterian Gerovital Pure și Nufăr Dezinfectant Universal.
www.farmec.ro/

Cerinţe:
1. Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale Fabricii de Cosmetice Farmec SA Cluj- Napoca în
comparaţie cu concurenţii săi principali de pe piaţa românească a cosmeticelor?
2. Determinaţi cota de piaţă a firmei Farmec la nivelul anului 2019.
3. Identificaţi şi precizaţi produse din gama Farmec.