FIŞĂ DE CARACTERIZARE A CLASEI

INFORMAŢII GENERALE

Clasa a III-a
Număr elevi: 8 (4 fete şi 4 băieţi cu vârste cuprinse între 8 şi 9 ani).

Profesiile părinţilor: - 7 mame casnice şi una muncitoare la o fabrică

de confecţii;
- 6 taţi agricultori şi 2 muncitori calificati în
anumite meserii.
Starea sănătăţii: sunt dezvoltaţi normal şi nu au probleme majore de
sănătate.
Situaţia la învăţătură:

Clasa I , 2004-2005

Disciplina A.V. G.G. G.E. M.B. M.M. M.Ş. M.G. Ţ.D.

Lb. română S F.B. F.B. B. B. B. B FB
Matematica S F.B. F.B. F.B. F.B. B B FB

Clasa a III-a, 2005-2006

Disciplina A.V. G.G. G.E. M.B. M.M. M.Ş. M.G. Ţ.D.
Lb. română S FB FB B B S S FB
Matematica S FB FB B B B S FB

Clasa a III-a semestrul I, 2007-2008

Disciplina A.V. G.G. G.E. M.B. M.M. M.Ş. M.G. Ţ.D.

Lb. română B B FB S S S S FB
Matematica B B FB S B B S FB
Ştiinţe S B FB B B B B FB
Ed civică B B FB B B B B FB

Elevi cu aptitudini deosebite (sportive, matematice, tehnice): nu s-au

 remarcat până în prezent.
Starea generală la disciplină a colectivului: în mare măsură sunt
disciplinaţi.

Elevi care ridică probleme:

a) sociale: 3 elevi (parinti plecati in Italia, situaţia financiară
precară etc.)
b) la învăţătură: 1 elev cu dificultăţi de învăţare
c) comportamentale: 1 elev

II. DINAMICA GRUPULUI

Colectivul clasei a III-a este format din 8 elevi, toţi aceştia au
fost colegi de grădiniţă.
Fiind o clasă cu un număr mic de elevi nu există tendinţa de
subdiviziune, de separare, cu toate că elevii acestei clase provin din
două sate a acestei comune si nu au tendinţa de a se prefera
reciproc. Acest lucru poate se datorează si faptului ca in activitaţile
de învatare care presupune cooperare şi lucru în echipă, s-a reuşit
eliminarea segregării colectivului.
Alegerea responsabilităţilor din clasă se face cu acordul
majoritar al membrilor acestuia prin vot, ceea ce duce la menţinerea
unui echilibru prin realizarea sarcinilor, responsabilităţilor pe care le-
au de îndeplinit fiecare dintre ei.
Ca grup şcolar are o vechime de 2 ani şi jumatate. Se poate
spune că se observă o oarecare omogenitate a sa, manifestată prin
capacităţi intelectuale şi aspiraţii suficient de asmănătoare, prin relaţii
de simpatie, de atractie şi nu de respingere.
Relaţiile ce s-au stabilit între membrii acestui colectiv de elevi
arată un grad mare de coeziune, manifestat deseori prin interesul
crescut faţă de starea celorlaţi membri în diferite situaţii precum şi
atitudinile luate în diverse ocazii. Foarte important este şi rolul
învăţătorului prin atitudinea lui, deschisă faţă de elevi, să fie
percceput de aceştia drept colaborator care să dovedească
înţelegere, entuziasm şi prietenie ceea ce va determina consolidarea
coeziunii grupului.

III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP SOCIAL

 Clasa a III-a învaţă în regim de simultan la două clase. Alături
de ei este clasa I .Se poate spune că în cadrul relaţiilor
interpersonale interne între aceste două grupuri sunt predominant de
colaborare, de prietenie, de acceptare mai ales că avem activităţi pe
care le desfăşurăm împreună.
La început de an şcolar elevii au fost solicitaţi să alcătuiască un
regulament al clasei, de a lua decizii cu privire la regulile şi
procedurile pe care trebuie să le respecte. Acest demers este
justificat în sensul că le da posibilitatea de a controla tot mai multe
aspecte ale activităţii desfăşurate în clasă, bineînţeles sub o
supraveghere, în sensul că acele activităţi să se desfăşoare în acele
direcţii care asigură finalitatea pedagogică planificată
„Când suntem uniţi înflorim”- acest slogan al clasei presupune
promovarea unei valori expresive care constituie un adevătat imbold
pentrua ctivităţile de cooperare, de colaborare, de lucru în echipă etc.
În cadrul acestui grup sunt evidente relaţiile de colegialitate şi
prietenie, lucrează cu plăcere pe grupe fără să ţină seama de
apartenenţa socială sau intelectuală. Degajarea cu care lucrează
determină la cei mai mulţi conformism, acceptare şi favorizează o
atmosferă destinsă de lucru între membrii acestuia. Îndeplinirea unor
sarcini sau activităţi comune determină între elevi o serie de relaţii
funcţionale de interdepedenţă în vederea atingerii obictivului propus.
Evident că viaţa în grup comportă şi aspecte”conflictuale”, dar
acestea au rezolvare imediată.
În activităţile extracurriculare au dat dovadă de autonomie,
independenţă în raport cu alte grupuri cu care am desfăşurat
activităţile. Atât în clasă cât si în afara ei în cea mai mare măsură
elevii respectă normele de grup.

IV. CONCLUZII
Fiind în clasa a III-a , elevii au trecut de perioada de acomodare
şi se poate spune că este un colectiv unitar, cooperator cu o
sintalitate bine definită care adoptă relaţii prefernţiale pozitive între
elevi, a unor afinităţi ce favorizează colabotările şi asigură o
coeziune internă necesară unei activităţi productive.