Copyright

Mihai
VRÎNCUȚ
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

Reflexia săptămânii
Octombrie 1835 Karl Marx a început să studieze la
Universitatea din Bonn. 3 ani mai târziu, alături de
Friedrich Engels publică Manifestul Comunist, unul
dintre cele mai influente manuscrise politice.

Citat: “Vinde unui om un

pește, și îl vei hrăni pentru o
zi. Învață un om să
pescuiască și...”
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Octombrie 1848
Încep cursele regulate de vapoare cu abur între
coastele de est şi de vest ale Statelor Unite. SS
California pleacă din New York.

La 4 luni şi 22 de
zile după aceea,
Ajunge în San
Francisco.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

O călătorie de poveste
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

http://www.kidport.com/reflib/usahistory/calgoldrush/lifeof49er.htm
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Octombrie 1929
„Marțea Neagră” marchează începutul celei
mai puternice, de durată și devastatoare
crize economice ale secolului XX.

Statele Marea
Franța Germania
Unite Britanie
Producția industrială –46% –23% –24% –41% 1933-1945
Prețurile vânzărilor
–32% –33% –34% –29%
angro
Comerțul exterior –70% –60% –54% –61%
Șomajul +607% +129% +214% +232%
 Copyright

Cauze şi efecte ale Recesiunii

Mihai
VRÎNCUȚ

1. Cauze
a) Oamenii trăiau pe credit
b) Practici agricole proaste
c) Eşecul industriilor
principale
d) Bariere comerciale
e) Investiţii proaste
2. Prăbuşirea bursei din 1929
a) Marţea neagră
 Copyright

Cauze şi efecte ale Recesiunii

Mihai
VRÎNCUȚ

3. Efecte
a) Cozi la adăposturile sociale unde
se oferea hrană gratis sau foarte
ieftin
b) Tabere de refugiaţi la marginea
oraşelor mari
c) Câmpuri aride, lăsate în paragină
d) Şomaj
e) Rata suicidului în creştere
f) O scădere a ratei celor ce mergeau
la şcoală
g) Zgârcenie
Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Octombrie 49 Î.C.
Iulius Caesar s-a proclamat
dictator al Republicii Romane,
pornind un război civil ce
avea să țină 4 ani.

100 Î.C.-44. Î.C.

 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Lecții de management
1. Legiunile romane conduse de Caesar au cucerit
mare parte din lumea cunoscută utilizând în luptă
arme reduse ca dimensiuni față de oponenții lor,
care însă le confereau eficiență în gestionarea
energiei. Astfel, romanii puteau câștiga o bătălie
împotriva unor sorți potrivnici de 2:1 sau chiar
3:1.
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Lecții de management
2. Oamenii doresc să fie conduși, nu controlați. Cât timp
Caesar și-a condus legiunile, oamenii săi l-au urmat
orbește oriunde. De ce? Pentru că îi conducea la victorie și
glorie. Când s-a proclamat dictator al Romei, mutând
paradigma conducerii sale de la leadership spre control
absolut, oamenii Romei au reacționat violent, asasinându-l
pentru a da un exemplu eventualilor viitori dictatori.
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Lecții de management
3. „Veni, vidi, vici!” (Am venit, am văzut, am câștigat!).
Leadership-ul înseamnă curaj, viziune, dar în cele din
urmă, ceea ce face ca un lider să aibă succes sunt
victoriile sale. Abilitatea de a conduce trebuie
dovedită constant prin obținerea de victorii cheie.
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Lecții de management
4. „Prefer să fiu fruntaș la sat, decât codaș la oraș.”
Iulius Caesar a renunțat la viața tihnită de la Roma pentru
a conduce armate în cele mai îndepărtate provincii ale
Romei. La Roma nu s-ar fi putut ridica niciodată în vârful
ierarhiei, dar în provinciile îndepărtate a avut șansa
aceasta. El și-a asumat multe riscuri, pentru că nu a putut
accepta să nu fie numărul 1.
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Lecții de management
5. „Nu mă tem de barbarii puternici și bine hrăniți, ci de
cei sărmani și flămânzi”
Ca și lider al unei industrii, ar trebui să te îngrijoreze mai
mult tinerii întreprinzători „flămânzi”, dornici să se afirme,
care au idei pentru a redefini industria și a te scoate de pe
piață decât cei mai apropiați competitori.
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Lecții de management
6. „Este mai bine să creezi decât să înveți.”
Este întotdeauna să fii un pionier într-un domeniu decât
studentul unora care l-au abordat deja. Până ca Caesar să
mărșăluiască în Galia și să o transforme în teritoriu roman,
romanii o priveau cu suspiciune și se temeau că acest
pământ barbar nu va putea fi niciodată îmblânzit.
Henry Ford a avut de asemenea o viziune. La fel și Steve
Jobs.
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Lecții de management
7. „Cere totul de la oamenii tăi, dar și recompensează-
i ca pe niște regi!”
Cei care au servit în legiunile conduse de Caesar și au
supraviețuit până la final s-au retras oameni bogați.
Nu uita niciodată să recompensezi munca celor care
contribuie la succesul tău!
 Copyright

Reflexia săptămânii
Mihai
VRÎNCUȚ

Lecții de management
8. „Alea iacta este!” (Zarurile au fost aruncate!)
Ia decizii! Învață să ți le asumi! Odată ce ți-ai asumat
un anumit curs pentru organizația ta, timpul dubiilor
și al indeciziei a trecut, și trebuie să te arăți dedicat
urmării cursului pe care l-ai ales.
 Copyright

Reflexia săptămânii Mihai

VRÎNCUȚ

De ce managerii buni iau decizii proaste

Dezastrul financiar din ultimii ani a aruncat o
lumină negativă asupra capacităţii
managerilor de a-şi feri companiile de
faliment. După ce a studiat câţiva ani procesul
de luare a deciziilor, Sydney Finkelstein,
profesor de business la Universitatea din
Dartmouth, a identificat câteva vulnerabilităţi
în raţiunea managerilor, care, necorectate la
timp, îi pot face până şi pe cei mai
experimentaţi lideri victime ale propriilor
decizii.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

De ce managerii buni iau decizii proaste

Principala greşeală a acestora, este, conform lui
Finkelstein, tendinţa de a se încrede prea mult în
experienţele trecute. O formulă trecută folosită în trecut,
dovedită eficientă într-un context asemănător, nu va fi
neapărat eficientă în contextul curent.
Exemplul cel mai bun este cel al lui Dick Fuld de la
Lehman Brothers. În anii '90 a salvat compania după criza
LTCM. Zece ani mai târziu a crezut că o poate face din
nou, utilizând aceeaşi strategie. După cum se ştie,
Lehman şi-a închis acum porţile, falimentul său ducând
criza financiară într-o etapă mult mai adâncă.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

De ce managerii buni iau decizii proaste

"Vorbim întotdeauna despre cât de importantă este
experienţa. Cred că supralicităm acest aspect, deoarece
nu întotdeauna un model experimentat în trecut este
valabil pentru un eveniment prezent. Ne încredem în
strategii care se pot dovedi nefaste", spune Finkelstein.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

De ce managerii buni iau decizii proaste

O a doua greşeală este promovarea interesului personal.
Mulţi manageri nu realizează că interesul personal operează la
un nivel subconştient în procesul lor decizional.
Aici, poate fi dat ca exemplu directorul Merrill Lynch, John
Thain. Deşi compania sa era la marginea prăpastiei, salvată
doar prin unirea forţată cu Bank of America, el nu şi-a putut
reprima dorinţa de a-şi renova propriul birou, afacere de
aproape 150.000 dolari, şi de a acorda bonusuri de peste 4
miliarde de dolari cu puţin timp înainte de fuziune, o parte a
acestora revenindu-i chiar lui.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

De ce managerii buni iau decizii proaste

O a treia greşeală constă în folosirea de idei
preconcepute. Liderii folosesc adesea astfel de idei care,
în unele cazuri, se dovedesc fatale. În timpul uraganului
Katrina, şeful Comisei de Urgenţă a decis ca situaţia din
New Orleans, oraş lovit în plin de uragan, nu este critică,
deoarece văzuse la televizor un grup de persoane care
petreceau în centrul oraşului. Lipsa sa de reacţie a dus la
punerea în pericol a câtorva mii de locuitori.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

De ce managerii buni iau decizii proaste

A patra greşeală identificată de Finkelstein este ataşarea.
– Ataşarea de oameni, locuri sau lucruri.
– Un exemplu este greutatea cu care unii manageri renunţă la
afaceri construite în timp îndelungat, cu efort susţinut. Chiar
dacă afacerea se află în lipsă cronică de lichidităţi, mulţi lideri
amână până în ultima clipă vânzarea unor părţi ale companiei.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

Reflexia săptămânii
 Copyright
Mihai

Reflexia săptămânii VRÎNCUȚ

Identificați funcțiile managementului menționate în versurile următoare:

1 • Am ales sa fac asta fiindcă altceva n-a fost / și vreau să fac bani din asta
fiindcă altfel n-are rost / fără pop, fără rock, fără R&B [...]
2 • Și tot ce ține de respect, nu dai nu ai,
nu mai vrea nimeni să muncească acum pe 50 de parai [...]
3 • Sunt același pe care ție-ți place să-l urăști / Născut și crescut pe străzile
din București / Băieți cu două fețe care vor să te învețe / Mai mult cum
să le dai decât să iei / Atenție! Teoria conspirației funcționează. / Am
băieți peste băieții la care apelează / A venit și poliția cu muniția /
Nimeni n-o să poată să oprească Mafia.
4 • Suntem normali avem doar nevoi speciale! / Acoperite de sume
proporționale / Mai mult sau mai puțin legale, / Fără mișto! / Vreau o
mie, un milion, o tonă de Euro! / Planul e făcut, / Sunt gata să-l execut! /
Nu o să cerșesc, nu mă umilesc, nu îi împrumut! / Fără rezidență la
penitenciar! / Fără să mă stilizeze un gabor, / Cu creta pe trotuar! / Sunt
acționar la SC Străzile / Îmi apăr și îmi ajut aproapele! / Profit de
moment, și cândva cu alai / O să mă duc să servesc un Mai-Tai în Hawaii.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

Reflexia săptămânii
Nigel Marsh despre echilibrul
între muncă și viață:
http://www.youtube.com/watch
?v=jdpIKXLLYYM

1964 -
 Nokia
România
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ
 În ianuarie 2008, Nokia a anunţat într-un comunicat de
presă că intenţionează să închidă fabrica de telefoane
mobile din Bochum, Germania.
 Pe 16 mai 2008, uzina şi-a închis porţile definitiv iar
producţia acesteia s-a mutat la noua fabrică din
România.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

 În 2007, a fost semnat

memorandumul
privind asocierea în
participaţiune între
Consiliul Judeţean
Cluj şi compania
Nokia pentru
deschiderea unei
fabrici de telefoane
mobile şi a unui centru
de cercetare.

 Producţia efectivă de
telefoane a început în
toamna anului 2008.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

 Guvernul a alocat 12 milioane lei pentru finanţarea

lucrărilor de infrastructură, necesare acestei investiţii.
 Printre aceste lucrări, se număra şi construirea unei
gări în Jucu de Jos, pentru a ajuta angajaţii care fac
naveta către fabrică, investiţie în valoare de
aproximativ 950.000 lei.

 S-a luat în considerare şi
construirea unei autostrăzi, care
trebuia să asigure legătura între
autostrada Transilvania, Cluj-
Napoca şi comuna Jucu.
 Valoarea estimativă a contractului
a fost de 3,66 milioane de lei.
Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ
 S-a renunţat la construirea
acestei autostrăzi deoarece
proiectul autostrăzii Nokia
s-a suprapus cu proiectul
centurii de sud a Clujului,
de 8 km iar fondurile erau
destul de mici chiar şi
pentru aceasta din urmă.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

În 2008, după construirea fabricii propriu zise,

Nokia a început producţia de telefoane mobile,
aici urmând a fi ansamblat modelul 1200 pentru
pieţele din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

 În octombrie 2009, fabrica de la Jucu a fost

atestată de Consiliul American al Clădirilor Verzi
ca fiind prima clădire din România care obține un
rating LEED Gold (Leadership in Energy and
Environment Design).
 Astfel, fabrica Nokia de la Jucu este considerată
una din cele mai „verzi” clădiri din lume.
 Odată cu apariţia crizei economice,
managerul companiei, John Guerry, a precizat că
Nokia România va trece la reducerea unor costuri,
aşa cum face orice companie pentru a trece de
efectele crizei economice, dar producţia va
continua conform planului şi în trimestrul
următor.
 Din acest punct, situaţia companiei finlandeze
a început să se înrăutăţească
 În perioada 22 decembrie 2008 - 5 ianuarie
2009, conducerea Nokia România a anunţat
că a decis să oprească producţia pentru a
permite angajaţilor să se odihnească
 Nokia a avut dificultăţi în a obţine
infrastructura promisă de autorităţi
 Dezvoltarea Nokia Village, care ar fi trebuit
să înglobeze societăţi furnizoare ale
companiei finlandeze, a fost blocată de lipsa
infrastructurii
 În 2010, Nokia era cea mai mare companie
IT&C din România, după ce cifra de
afaceri a ajuns la aproximativ 1,6 miliarde
euro, de la 455 milioane euro in 2008.
 În acelaşi an, compania a devenit al doilea
exportator al României, după Dacia, dar
valoarea adaugată produsă de Nokia a fost
mică, deoarece importa majoritatea
componentelor din Asia.
 Un semnal îngrijorător a fost dat la începutul
lui 2011 când Nokia şi-a închis divizia de
cercetare şi dezvoltare din România.
 În martie 2011, producţia a început să fie
afectată iar toţi angajaţii au fost informaţi că,
din cauza lipsei comenzilor, vor fi trimişi
acasă, prin rotaţie, în concediu fără plată.
 La 29 septembrie 2011, Nokia a anunţat
închiderea fabricii de la Jucu, în urma căreia
2200 de angajaţi şi-au pierdut locurile de
muncă.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

Angajaţii au fost anunţaţi de conducerea

companiei, printr-o scrisoare, că vor fi plătiţi
până la sfârşitul lunii martie 2012 şi că vor
beneficia de un pachet compensatoriu.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

 Plecarea unui investitor de calibrul Nokia nu are cum să nu

influenţeze economia României iar asta mai ales în condiţiile în
care compania a fost cel de-al doilea mare exportator, după
Dacia.
 Cifra de afaceri a fabricii de la Jucu a fost în 2010 de 1,6
miliarde de euro (1,3% din PIB-ul României), însă valoarea
adăugată creată a fost mult mai mică, de circa 0,25% din PIB,
ca urmare a importului consistent de componente.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

 Cu toate acestea, în 2012, o serie de firme străine şi-au anunţat deja

intenţia de a investi în România.
 Locul producătorului finlandez de telefoane mobile din parcul
industrial Tetarom III va fi luat de producătorul german de
componente auto Bosch şi de cel italian de electrocasnice
De'Longhi. Valoarea însumată a acestor investiţii este de peste 100
de milioane de euro.
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

Reflexia săptămânii

STRESUL
CAUZE
 schimbări organizaţionale
 lipsa de disciplină a
personalului
 supraîncărcarea cu
informaţii
 cantitatea de muncă
(prea multa/prea puţină)
 conflictele (la muncă/acasă)
 lipsa delegării
 aşteptări prea mari
(perfecţionismul)
Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ
SIMPTOME
 Fizice: dureri de cap,
indigestii, alergii,
insomnii
 Mentale: indecizie,
uitare, lipsa de
concentrare
 Emoţionale: iritabilitate,
nervozitate, lipsa
încrederii in sine,
frustrare
 Comportamentale:
nesociabilitate,
nerăbdare, lucrul acasă,
lipsa poftei de mâncare
 Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

Oamenii îşi fac griji pentru lucruri care:

40% nu se întâmplă niciodată

2%
8%
35% nu pot fi schimbate
40%
15% 15% se dovedesc mai bune decât se aştepta
35%
8% sunt minore, neimportante

2% sunt probleme reale

Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ
Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ
Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ
 Copyright

Strategia de management al stresului Nr. 1: Mihai

VRÎNCUȚ

Evitaţi stresul nenecesar

Nu toţi factorii de stres pot fi evitaţi, şi nu este sănătos să evitaţi o situaţie gravă
care necesită atenţie. Totuşi, o mare parte din factorii de stres pot fi evitaţi.
– Învăţaţi să spuneţi “nu” – Învăţaţi-vă limitele, şi rezumaţi-vă la ele. Fie în viaţa personală sau cea
profesională, refuzaţi să întreprindeţi lucruri în plus odată ce sunteţi aproape de atingerea
obiectivelor. A face mai mult decât poţi va conduce întotdeauna la apariţia stresului.
– Evitaţi oamenii care vă stresează – Dacă cineva vă cauzează stres în mod curent, limitaţi timpul
petrecut cu acea persoană sau încheiaţi relaţia cu totul.
– Controlaţi-vă mediul – Dacă ştirile de la tv/de pe internet vă cauzează stres, închideţi televizorul.
Dacă traficul vă stresează, luaţi-o pe un drum mai puţin aglomerat, chiar dacă va dura mai mult.
Dacă vă stresează mersul la piaţă, faceţi-vă aprovizionarea online.
– Evitaţi polemicile pe teme sensibile – Dacă vă agită de regulă discuţiile despre politică sau
religie, scoateţi-le din lista de lucruri discutabile.
– Revizuiţi-vă lista de lucruri de făcut – Analizaţi-vă orarul, responsabilităţile şi activităţile zilnice.
Dacă aveţi prea multe de făcut, împărţiţi lucrurile în “ar trebui făcute” şi “trebuie făcute.”
Ierarhizaţi în ordinea descrescătoare a vitalităţii activităţilor lista, eventual eliminând activităţile
nenecesare.
 Copyright
Strategia de management al stresului Nr. 2: Mihai
VRÎNCUȚ

Modificaţi parametrii stresului

Dacă nu puteţi evita o situaţie stresantă, modificaţi-i parametrii. Daţi-vă seama
ce puteţi face pentru ca problema să nu se mai manifeste în viitor. Deseori, asta
implică schimbarea modului în care comunicaţi sau reacţionaţi în viaţa de zi cu zi.
– Exprimaţi-vă sentimentele în loc să le ascundeţi. Dacă ceva sau cineva vă deranjează,
comunicaţi acest lucru într-o manieră deschisă şi respectuoasă. Dacă nu vă exprimaţi
sentimentele, veţi acumula frustrare.
– Fiţi dispuşi la compromis. Când rugaţi pe cineva să îşi schimbe comportamentul, fiţi pregătiţi să
faceţi acelaşi lucru. Dacă amândoi sunteţi dispuşi la compromis, aveţi şanse bune să găsiţi un
numitor comun.
– Fiţi mai hotărâţi. Nu sta pe rândul din spate la filmul propriei tale vieţi. Fă tot ce poţi să
anticipezi apariţia problemelor şi să le rezolvi cât mai repede. Dacă ai de învăţat la un examen şi
colega ta vorbăreaţă de cameră tocmai a venit acasă, spune-i de la început că nu poţi vorbi decât
5 minute.

– Gestionaţi-vă timpul mai bine. Un management al timpului slab va genera mult stres.
 Copyright
Strategia de management al stresului Nr. 3: Mihai
VRÎNCUȚ

Adaptaţi-vă factorului de stres

Dacă nu puteţi modifica factorul de stres, adaptaţi-vă lui.
– Reformulaţi problemele. Încercaţi să vedeţi situaţiile stresante dintr-un unghi pozitiv.
În loc să vă plângeţi de un blocaj de circulaţie, priviţi-l ca pe o oportunitate de a lua o
pauză şi de a vă regrupa, de a asculta staţia de radio favorită, sau de a vă bucura de
puţin timp singur.
– Priviţi imaginea de ansamblu. Priviţi situaţiile stresante în ansamblul lor. Întrebaţi-vă
cât de importante vor fi pe termen lung. Vor mai avea impact peste o lună? Un an?
Chiar merită să vă necăjiţi din cauza lor? Dacă răspunsul este nu, folosiţi-vă timpul şi
energia pentru altceva.
– Ajustaţi-vă standardele. Perfecţionismul este o sursă majoră şi evitabilă de stres. Nu
vă asiguraţi eşecul încercând să atingeţi perfecţiunea. Stabiliţi standarde rezonabile
pentru dumneavoastră şi ceilalţi, şi învăţaţi să vă mulţumiţi şi cu “suficient de bine.”
– Concentraţi-vă pe elementele pozitive. Când stresul vă doboară, reflectaţi un
moment la toate lucrurile pe care le apreciaţi în viaţă, incluzând propriile
dumneavoastră calităţi. Această strategie simplă vă ajută să priviţi lucrurile în
perspectivă.
Strategia de management al stresului Nr. 4: Copyright
Mihai
VRÎNCUȚ

Acceptaţi lucrurile pe care nu le puteţi

schimba
Unele surse de stres nu sunt evitabile. Nu poţi evita sau răsturna un factor de
stres cum ar fi moartea cuiva drag, o boală gravă, sau o criză economică. În astfel
de cazuri, cel mai bine e să accepţi lucrurile aşa cum sunt. Deşi poate părea
dificil, pe termen lung este mai uşor decât să lupţi cu o situaţie pe care n-o poţi
schimba.
– Nu încercaţi să controlaţi necontrolabilul. Multe lucruri în viaţă sunt dincolo de controlul nostru
– în special comportamentul altor oameni. În loc să vă supăraţi din cauza lor, concentraţi-vă pe
lucrurile pe care le controlaţi, cum ar fi cum puteţi reacţiona la probleme.
– Priviţi partea bună a lucrurilor. “Ceea ce nu ne omoară ne face mai puternici.” Când aveţi de-a
face cu probleme majore, priviţi-le mai curând ca pe oportunităţi de creştere personală. Dacă
propriile dumneavoastră alegeri au contribuit la o situaţie stresantă, reflectaţi la ele şi învăţaţi
din propriile greşeli.
– Împărtăşiţi-vă sentimentele. Vorbeşte cu un prieten de încredere sau cu un psiholog.
Exprimarea problemei poate avea un efect liniştitor, chiar dacă nu se poate face nimic efectiv
pentru rezolvarea ei.
– Învăţaţi să iertaţi. Acceptaţi faptul că lumea în care trăim este imperfectă şi că oamenii fac
greşeli. Nu vă încărcaţi cu ură şi resentimente. Eliberaţi-vă de energia negativă iertând şi
mergând mai departe.
 Copyright
Mihai

Strategia de management al stresului Nr. 5: VRÎNCUȚ

Faceţi-vă timp pentru relaxare

Dacă vă faceţi regulat timp pentru lucrurile care vă relaxează, veţi
putea face faţă mai uşor factorilor de stres.
Nu vă lăsaţi aşa prinşi în agitaţia vieţii încât să uitaţi să vă rezolvaţi
propriile nevoi. A vă satisface nevoile este o necesitate, nu un lux.
– Luaţi-vă timp pentru a vă relaxa. Includeţi odihna şi relaxarea în programul zilnic.
Aveţi nevoie de acest timp pentru a vă reîncărca bateriile.
– Conectaţi-vă cu alţii. Petreceţi timp cu oameni care un impact pozitiv asupra
dumneavoastră. Un sprijin puternic vă va proteja de stres.
– Faceţi ceva plăcut în fiecare zi. Nu uitaţi de activităţile de relaxare care vă fac plăcere:
mergeţi pe bicicletă, alergaţi prin parc sau privitul stelelor.
– Păstraţi-vă simţul umorului. Aceasta include abilitatea de a râde. Actul râsului vă
ajută să luptaţi cu stresul.
 Copyright

Strategia de management al stresului Nr. 6: Mihai

VRÎNCUȚ

Adoptaţi un stil de viaţă sănătos

Vă puteţi creşte rezistenţa la stres crescându-vă rezistenţa fizică.
– Faceţi sport regulat. Activitatea fizică joacă un rol crucial în atenuarea stresului. Faceţi sport
măcar 30 de minute, de trei ori pe săptămână. Este cel mai bun remediu pentru stres.
– Mâncaţi sănătos. Corpurile bine hrănite sunt mai bine pregătite să facă faţă stresului, deci aveţi
grijă ce mâncaţi. Nu săriţi peste micul dejun, şi menţineţi-vă corpul şi mintea în formă cu mese
echilibrate pe parcursul zilei.

– Reduceţi cofeina şi zahărul. Creşterile temporare de formă furnizate de acestea vor sfârşi prin
căderi bruşte de dispoziţie. Reducând cantitatea de cafea, băuturi carbogazoase, ciocolată şi
dulciuri din dietă, vă veţi simţi mai relaxaţi şi veţi dormi mai bine.
– Evitaţi alcoolul, ţigările şi drogurile. Pe termen scurt, vă pot ajuta să scăpaţi de stres. Nu evitaţi
sau mascaţi problemele cu ajutorul lor; rezolvaţi-le cu mintea limpede şi cât de repede se poate.
– Dormiţi suficient. Suficient somn vă energizează mintea şi corpul. Oboseala vă va amplifica
stresul, deoarece vă va scădea capacitatea de a raţiona coerent.