Șapte instrumente de bază ale calității

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cele șapte instrumente de bază ale calității sunt o denumire dată unui grup determinat de tehnici grafice, identificate ca fiind
cele mai utile pentru rezolvarea problemelor referitoare la calitate, conform cu American Society for Quality (Societatea
Americană pentru Calitate).[1] Acestea sunt denumite de bază deoarece sunt convenabile pentru persoane cu puțină instruire
formală în statistică și din cauză că pot fi utilizate pentru rezolvarea majorității vaste a problemelor referitoare la calitate.[2]

Cele șapte instrumente sunt:[3] [4] [5]

Diagrama cauze și efect (cunoscută și ca diagrama „os de pește” sau diagrama Ishikawa)
Fișa de verificare
Fișa de control
Histograma
Diagrama Pareto
Diagrama de dispersie (engleză Scatter diagram)
Stratificare (alternativ, diagrama procesului sau diagrama de succesiune a datelor).
Denumirea a apărut în Japonia postbelică, inspirată de cele șapte arme faimoase ale lui Benkei.[6]. Este posibil ca [denumirea] să
fi fost introdusă de Kaoru Ishikawa , la rândul său influențat de o serie de conferințe ținute de W. Edwards Deming pentru
inginerii și oamenii de știință japonezi în 1950.[7] În acele timpuri, companiile care au început instruirea forței lor de muncă în
privința controlului statistic al calității au constatat că complexitatea subiectului a intimidat marea majoritate a muncitorilor lor și
a redus instruirea pentru a se concentra mai întâi pe metode mai simple care sunt suficiente pentru multe probleme referitoare la
calitate[8].

Cele șapte instrumente de bază se află în contrast cu metode statistice mai avansate, ca de exemplu eșantionarea pentru cercetare
(engleză Survey sampling) , eșantionarea pentru acceptare, testarea ipotezelor statistice, proiectarea experimentelor, analiza
multi-variabile și diferite metode dezvoltate în domeniul cercetării operaționale.[9]

The Project Management Institute (Institutul de Management al Proiectelor) face referire la Cele Șapte Instrumente de Bază în A
Guide to the Project Management Body of Knowledge ca un exemplu de instrumente generale utile pentru planificarea și
controlul calității proiectelor.[10]

Note
1. ^ Montgomery, Douglas (2005). Introduction to Statistical Quality Control (Introducere în controlul statistic al
calității). Hoboken, New Jersey: John Wiley & Sons, Inc. p. 148. ISBN 978-0-471-65631-9.OCLC 56729567 (http
s://www.worldcat.org/title/introduction-to-statistical-quality-control/odc/56729567)
2. ^ Ishikawa, Kaoru (1985), What Is Total Quality Control? The Japanese Way (1 ed.) ( Ce este controlul total al
calității? Calea japoneză (ediția 1))Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice-Hall. p. 198 ISBN 978.0-13-952433-2
OCLC 11467749 (https://www.worldcat.org/title/what-is-total-quality-control-the-japanese-way/odc/11467749)
„După experiența mea din trecut, nouăzeci și cinci la sută din toate problemele dintr-o companie pot fi rezolvate
cu ajutorul acestor instrumente.”
3. ^ Nancy R. Tague (2004). Seven Basic Quality Tools. The Quality Toolbox. Milwaukee, Wisconsin, American
Society for Quality. p. 15
4. ^ Ishikawa, Kaoru (1985), What Is Total Quality Control? The Japanese Way (1.ed.). Englewood Cliffs, New
Jersey: Prentice Hall. p. 198. ISBN 978.0-13-952433-2 OCLC 11467749 (https://www.worldcat.org/title/what-is-tot
al-quality-control-the-japanese-way/odc/11467749) „Elementary Statistical Method (the so-called Seven Tools) 1.
Pareto chart : The Principle of vital few; trivial many 2.Cause and effect diagram (This is not precisely a statistical
 technique) 3. Stratification 4. Check sheet 5. Histogram 6. Scatter diagram (analysis of correlation through
determination of median; in some instances, use of binomial probability paper) 7. Graph and control chart
(Shewhart control chart)”
5. ^ Imai, Masaaki (1986), Kaizen (Ky'zen), the Key to Japan's Competitive Succes (1 ed.) (Trad.: Kaizen, cheia
pentru succesul competițional al Japoniei) New York, Random House, pp. 239-240, ISBN 9780394551869, OCLC
13010323 (https://www.worldcat.org/title/kaizen-kyzen-the-key-to-japans-competitive-success/odc/13010323)
„The seven statistical tools used for such analytical problem-solving are: 1. Pareto diagrams[...] 2. Cause-and-
effect- diagrams[...] 3. Histograms [...] 4. Control charts [...] 5. Scatter diagrams[...] 6.Graphs[...] 7. Checksheets”
6. ^ Ishikawa, Kaoru (1990) Introduction to Quality Control (Introducere în controlul calității) (1 ed.) Tokio: 3ACorp, p.
98, ISBN 978-4-906224-61-6, OCLC 23372992 (https://www.worldcat.org/title/introduction-to-quality-control/odc/2
3372992) „Acestea au fost numite cele Șapte Instrumente pentru Controlul Calității (CC) după faimoasele șapte
arme ale preotului-războinic japonez Benkei din perioada Kamakura care i-au permis lui Benkei să triumfe în
bătălie; de asemenea, cele Șapte instrumente de Bază ale CC, dacă sunt utilizate cu abilitate, vor permite să fie
rezolvate 95% dintre problemele de la locurile de muncă. Cu alte cuvinte, instrumentele statistice intermediare și
avansate sunt necesare numai în aproximativ 5% din cazuri.”
7. ^ The seven basic tools of quality (Cele șapte instrumente de bază ale calității). Improvement and
Innovation.com, London, 2007-11-30. „Ishikawa a dorit să „democratizeze calitatea”: adică, să spunem , a vrut să
facă controlul calității ușor de înțeles pentru toți muncitorii și inspirat de conferințele lui Deming, a formulat cele
șapte instrumente de bază ale controlului calității.”
8. ^ Ishikawa, Kaoru (1985) What is Total Quality Control? The Japanese Way (1 ed.). Englewood Cliffs, New
Jersey: Prentice Hall, p. 18 ISBN 978.0-13-952433-2 „Este adevărat că metodele statistice sunt eficiente, însă noi
am supra-accentuat importanța lor. Ca rezultat, oamenii fie s-au speriat fie au avut antipatie față de controlul
statistic ca fiind ceva foarte dificil. Noi am învățat excesiv oamenii, oferindu-le metode sofisticate, atunci când, la
acea etapă, ar fi fost suficiente metode simple.”
9. ^ Ishikawa, Kaoru (1985), What is Total Quality Control? The Japanese Way (1 ed.) Englewood Cliffs, New
Jersey: Prentice Hall, pp. 198-199. ISBN 978.0-13-952433-2. „Eu împart metodele statistice în următoarele trei
categorii în conformitate cu nivelul lor de dificultate. 1. Metode statistice elementare (așa-numite cele șapte
instrumente)[...] 2. Metode statistice intermediare [...] 3. Metode statistice avansate (utilizând concomitent
calculatoare.”
10. ^ A Guide to the Project Management Body of Knowledge. Newtown Square, PA: Project Management Institute.
2013. pp. 236-238, ISBN 978-1-935589-67-9

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Șapte_instrumente_de_bază_ale_calității&oldid=12406549

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 9 octombrie 2018, ora 09:12.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.