3 ARBORELE COTIT

În această temă se va realiza un model de arbore cotit de la un

motor cu aprindere prin scânteie cu patru cilindri în linie, care ul-
terior va fi folosit la realizarea ansamblului virtual al unui motor.
Modelul este generat în workbench-ul Part. Pentru că geometria
este repetitivă, prima dată se va realiza un obiect compus de tip
body, care cuprinde un fus maneton, un fus palier şi două braţe
maneton, care se va repeta ulterior generând alte 3 obiecte de tip
body. Ultimul dintre acestea va conţine în final flanşa volantei, iar
primul partea de antrenare a distribuţiei. Pentru aceste obiecte
body sunt folosite feature de tip shaft, groove, pocket şi slot,
completate cu cele din categoria dress-up feature pentru racor-
dări şi teşituri. Pentru a spori flexibilitatea, dimensiunile importan-
te se vor gestiona sub forma unor variabile globale.

3.1. ELEMENTE PREGĂTITOARE

1. Generaţi un desen nou, folosind meniul File de unde alegeţi opţiunea
New (Ctrl+N). În continuare din cutiile de dialog din figura 3-1, selectaţi
la rând: opţiunea Part şi validaţi cu butonul OK. Introduceţi apoi în zona
de editare Enter part name numele noii piese ca ArbCotit şi validaţi cu
OK.
 Tema 3: ARBORELE COTIT 53

Fig. 3-1 - Generare fişier

2. Din meniul File alegeţi opţiunea Save (Ctrl+S), şi salvaţi modelul în direc-
torul grupei, folosind numele implicit ArbCotit.CATPart.
3. Cu comanda Formula generaţi parametrii din figura 3-2, unde valorile
momentane ale acestora sunt exprimate în metri. Opţiunile din cutia de
dialog trebuie precizate în ordinea indicată în figura 3-2. La opţiunea
Filter Type selectaţi valoarea User parameters şi introduceţi un nou pa-
rametru, folosind butonul New parameter of type. La tipul parametrului
trebuie să fie selectată în prealabil valoarea Real. Odată generat un pa-
rametru modificaţi numele implicit şi valoarea acestuia folosind zonele
Edit name or value of the curent parameter, după care folosiţi butonul
Apply. În final închideţi cutia de dialog cu butonul OK.

4 5

2
3

Fig. 3-2 - Parametri arbore cotit

54 Secţiunea 3.2: GENERAREA ELEMENTELOR DE REFERINŢĂ

3.2. GENERAREA ELEMENTELOR DE REFERINŢĂ

4. Cu comanda Plane generaţi un plan de referinţă nou, cu argumentele din
figura 3-3, unde la câmpul Reference planul XY trebuie selectat în arbo-
rele de specificaţie. Pentru a indica argumentul Offset sub forma unei re-
laţii, faceți click pe butonul dreapta de mouse în câmpul Offset şi alegeţi
opţiunea Edit formula. În cutia de dialog din partea de jos a figurii selec-
taţi la rând argumentele indicate cu 4 şi 5 folosind simplu click pe buto-
nul din stânga. La argumentul 6 selectaţi cu dublu click pe butonul stân-
ga de mouse, încât numele parametrului să apară în zona de editare a
relaţiei, indicată cu 7. Ignoraţi avertismentul legat de inconsistenţa uni-
tăţilor şi astfel noul plan de referinţă va fi situat la distanţa indicată în
parametrul Semicursa de planul XY. Din meniul de context al noului plan
denumit implicit Plane.1, folosiţi opţiunea Properties şi schimbaţi-i nu-
mele în ManetonSus.
1 2

4
6

Fig. 3-3 Definire plan de referinţă

5. Procedaţi asemănător ca la pasul anterior şi creaţi un plan de referinţă
paralel cu planul XY, dar situat sub acesta, la aceiaşi distanţă ca şi planul
anterior. Pentru a inversa direcţia folosiţi butonul Reverse Direction din
figura 3-3. Schimbaţi numele noului plan generat în ManetonJos.
 Tema 3: ARBORELE COTIT 55

3.3. BRAŢUL MANETON

3.3.1. PROFILUL MANETONULUI

6. Selectaţi în arborele de specificaţie planul YZ, şi cu comanda Sketch
creați o schiță nouă. Cu comenzile Line, Circle şi Profile realizaţi obiectele
cu linie continuă din figura 3-4 . Cercul mic are raza de 32.5 mm, cu cen-
trul proiectat pe axa locală V şi pe planul ManetonSus. Cercul mare are
raza de 69 mm şi centrul în originea sistemului de coordonate local.
Segmentele se construiesc încât să respecte condiţiile de tangenţă faţă
de cercul mic, aşa cum se poate vedea.

Fig. 3-4 - Profil iniţial

7. Cu comanda Quick Trim ştergeţi porţiunile din profilul anterior, astfel în-
cât să arate ca în figura 3-5. Cu comanda Corner racordaţi cele două col-
ţuri cu o rază de 12 mm. Dacă este cazul aplicaţi restricţii geometrice de
tip coincidenţă între punctele de capăt de la aceste segmente, şi apoi
aplicaţi restricţiile dimensionale pentru cele două raze ale cercurilor ini-
ţiale.
plan
ManetonSus

Fig. 3-5 - Completare profil

8. Adăugaţi restricţiile dimensionale care se pot observa în figura 3-6, după
care schiţa trebuie să fie complet restricţionată. Restricţiile cu valoarea
zero orientate vertical impun ca terminaţiile unor segmente să fie situa-
te pe aceiaşi ordonată.
56 Secţiunea 3.3: BRAŢUL MANETON

plan
ManetonSus

plan
ManetonJos

Fig. 3-6 - Profil complet

9. Ieşiţi din planul de schiţă cu comanda Exit Workbench şi generaţi cu co-
manda Pad o extrudare la care argumentul Length are valoarea
GrManeton, ca în figura 3-7.

Fig. 3-7 - Braţ maneton

 Tema 3: ARBORELE COTIT 57

3.3.2. ELEMENTE DE REFERINŢĂ

10. Cu comanda Point generaţi două puncte de referinţă cu parametrii din
figura 3-8, şi apoi cu comanda Line generaţi o axă de referinţă determi-
nată de punctele anterioare, urmărind parametrii în aceiaşi figură.

Fig. 3-8 - Definire puncte

11. Cu comanda Plane generaţi un plan de referinţă care face un unghi de
-21° cu axa definită mai sus, conform parametrilor din figura 3-9. Creaţi
apoi un alt plan paralel cu faţa plană a manetonului indicată în figură cu
punctul P1, către exteriorul acestuia pe direcţia pozitivă a axei X, la dis-
tanţa dată de relaţia: -(GrManeton +0.01), a cărei valoare este evaluată
la -30mm.
Rotation
axis

Reference
YZ plane

P1

Fig. 3-9 - Plan de referinţă frezaje

3.3.3. FREZAJE LA MANETON

12. Cu comanda Sketch creați o schiță nouă folosind ca plan de schiţă ulti-
mul plan realizat, şi aplicaţi restricţiile din figura 3-10.
58 Secţiunea 3.3: BRAŢUL MANETON

Fig. 3-10 – Schiţă frezaj lateral

13. Reveniţi în spaţiul de modelare cu comanda Exit Workbench, şi cu co-
manda Pocket generaţi frezajul din figura 3-10, folosind la parametrul
Type valoarea Up to plane şi la parametrul Limit indicaţi planul de refe-
rinţă care face unghiul de -21°.
14. Pentru a obţine frezajul simetric5 din figura 3-11, generaţi întâi un plan
de referinţă care face un unghi de 21° de data aceasta, şi apoi în planul
paralel cu faţa plană a manetonului creaţi un profil simetric ca cel ante-
rior. Generaţi cu comanda Pocket frezajul care se poate observa mai jos.

Plan de
schiţă Plan de
referinţă

Fig. 3-11 - Frezaj lateral

15. Cu comanda Sketch generaţi o schiţă în planul ZX, care conţine un tri-
unghi realizat cu comanda Line şi aplicaţi apoi restricţiile din figura 3-12.
În continuare, cu comanda Pocket, creaţi frezajul central folosind valoa-
rea Up to last la argumentul First limit şi second limit, pentru parametrul
Type.

5
O altă variantă pentru simetrizarea frezajului este de a folosi comanda Mirror.
 Tema 3: ARBORELE COTIT 59

Planul ZX
de schiţă

Fig. 3-12 - Frezaj central

16. Cu comanda Fillet racordaţi cele 4 muchii indicate în stânga figurii 3-13
cu raza R=8 mm, şi celelalte două muchii din partea dreaptă a figurii cu
raza R=1 mm.

R1

R8

R8

R8
R8

R1

Fig. 3-13 - Racordări

3.3.4. FUSUL MANETON ŞI FUSUL PALIER

17. Cu comanda Skecth generaţi o schiţă nouă folosind planul YZ, cu aspectul
din figura 3-14. Centrele celor două cercuri cu diametrele de 40 mm şi
44 mm trebuie să aibă restricţii de coincidenţă cu planele indicate cu
punctele P1 şi P2. Pentru aceasta folosiţi comenzile Constraint şi respec-
tiv Constraint in dialog box.
60 Secţiunea 3.3: BRAŢUL MANETON

P2

P1

Fig. 3-14 - Schiţă fus maneton

18. Reveniţi în spaţiul de modelare cu Exit Workbench, şi cu comanda
MultiPad generaţi o extrudare, folosind la argumentul Type valoarea
Dimension. La argumentul Length utilizaţi valoarea 2 mm pentru cercul
exterior şi valoarea 16 mm pentru cercul interior. Selectarea alternativă
a celor două diametre de face în secţiunea Domains a cutiei de dialog
din figura 3-14. Dacă este cazul, folosiți butonul Reverse Direction astfel
încât extrudarea să se realizeze către exterior.
19. Cu comanda Mirror faceţi o copie în oglindă a solidului curent, având ca
plan de oglindire faţa plană a fusului maneton, indicată în figura 3-15 ca
argument Mirroring element.

Mirroring
element

P1

Fig. 3-15 - Oglindire maneton

20. Creaţi o schiţă nouă având ca plan de schiţă faţa manetonului indicată cu
punctul P1 în figura 3-15. În schiţa din figura 3-16 cele două cercuri cu
diametrele de 50 mm şi 54 mm trebuie să aibă restricţii de coincidenţă
cu planele indicate cu punctele P1 şi P2.
 Tema 3: ARBORELE COTIT 61

P1
P2

Fig. 3-16 - Fus palier

21. Reveniţi în spaţiul de modelare cu Exit Workbench şi cu comanda
MultiPad generaţi o extrudare, folosind la argumentul Type valoarea
Dimension, Iar la argumentul Length valoarea 2 mm pentru cercul exte-
rior şi valoarea 38 mm pentru cercul interior. Selectarea alternativă a ce-
lor două diametre se face în secţiunea Domains a cutiei de dialog din fi-
gura 3-16.
22. Cu comanda Sketch faceţi o schiţă nouă în planul indicat cu punctul P1 în
figura 3-17, şi introduceţi un cerc cu diametrul de 54 mm, concentric cu
cercul de la fusul palier.

P1

Fig. 3-17 - Umăr cuzinet

23. Reveniţi în spaţiul de modelare cu Exit Workbench, şi cu comanda Pad
creaţi umărul pentru cuzinet, folosind la argumentul Type valoarea
Dimension, Iar la argumentul Length valoarea 2 mm și având grijă ca di-
recţia de extrudare să fie orientată către piesă.

3.3.5. ORIFICIUL DE UNGERE

24. Folosiţi planul ZX al sistemului global de coordonate şi cu comanda
Sketch creaţi schiţa din figura 3-18, care are în componenţă un drep-
tunghi rotit cu 55°. Restricţiile de 11 mm şi 65 mm sunt aplicate între
colţul din stânga al dreptunghiului şi cele două plane YZ şi XY.
62 Secţiunea 3.4: MULTIPLICARE TRONSON

Axă rotaţie

Fig. 3-18 - Gaură de ungere

25. Reveniţi în spaţiul de modelare cu Exit Workbench, şi cu comanda Groo-
ve generaţi gaura de ungere, pe baza schiţei anterioare folosind ca axă
de rotaţie latura lungă din stânga dreptunghiului. Privită într-o secţiune
gaura de ungere va arăta ca în dreapta figurii.

3.4. MULTIPLICARE TRONSON

26. Cu comanda Point creaţi un punct cu coordonatele 100, 0, 0, iar apoi cu
comanda Line creaţi o axă definită de punctele Point.1 şi Point.3 din ar-
borele de specificaţie, folosind parametrii din figura 3-19.

Fig. 3-19 – Elemente de referinţă

27. Porţiunea din arborele cotit care este definită până acum corespunde
unui singur cilindru, şi necesită o operaţie de multiplicare pentru ceilalţi
trei cilindri. Pentru aceasta selectaţi în arborele de specificaţie obiectul
 Tema 3: ARBORELE COTIT 63

PartBody şi din meniul de context invocaţi opţiunile Copy şi apoi Paste

special, de unde ca în figura 3-20.a, alegeţi As Result with Link.

a) b)
–(GrManeton *2+LgFusMan +LgFusPal)

c)

Fig. 3-20 - Multiplicare şi poziţionare tronson adiacent

28. Selectaţi în arborele de specificaţie noul obiect denumit Body.2 şi cu
comanda Translation deplasaţi-l pe faţă de planul YZ cu -110 mm. Pentru
aceasta la argumentul Direction din figura 3-20.b selectaţi planul YZ în
arborele de specificaţie, iar la argumentul Distance din meniul de con-
text selectaţi Edit formula, şi cu parametrii vizibili în 3-20.c construiţi re-
laţia care evaluată va avea valoarea -110 mm.

Fig. 3-21 - Multiplicare şi poziţionare tronson

29. Pentru a stabili poziţia finală a noului tronson selectaţi în arborele de
specificaţie obiectul Body.2, şi cu comanda Rotation rotiţi-l cu 180° în ju-
rul axei denumită Line.2, cu parametrii din figura 3-21.
64 Secţiunea 3.5: FLANŞA DE VOLANTĂ

30. Selectaţi în arborele de specificaţie obiectul Body.2 şi invocaţi comanda

Assemble din toolbar-ul Boolean operation. Acest lucru va face ca ambe-
le obiecte să fie tratate ca un singur corp la proprietăţile mecanice.
31. Selectaţi în arborele de specificaţie obiectul PartBody şi din meniul de
context invocaţi comanda Copy. Cu comanda Paste special inseraţi o co-
pie de tipul As Result with Link. Cu comanda Translation deplasaţi noul
obiect denumit Body.3 ca la tronsonul anterior, pe o distanţă de -220
mm, cu relaţia –2*(GrManeton *2+LgFusMan +LgFusPal). Cu comanda
Rotation rotiţi-l cu 180°, ca la tronsonul anterior.
32. Cu noul obiect selectat în arborele de specificaţie invocaţi din nou co-
manda Assemble şi validaţi unificarea cu obiectul PartBody.
33. Selectaţi în arborele de specificaţie obiectul PartBody şi din meniul de
context invocaţi comanda Copy. Cu comanda Paste special inseraţi o co-
pie de tipul As Result with Link. Cu comanda Translation deplasaţi noul
obiect denumit Body.4 pe o distanţă de -330 mm, folosind la parametrul
Distance relaţia: –3*(GrManeton *2+LgFusMan +LgFusPal).
34. Cu noul obiect selectat în arborele de specificaţie invocaţi comanda
Assemble şi validaţi unificarea cu obiectul PartBody. În final arborele
trebuie să arate ca în figura 3-22.

P1

Fig. 3-22 - Arbore cu tronsoane poziţionate

3.5. FLANŞA DE VOLANTĂ

35. Cu comanda Body generaţi un nou corp pentru modelarea flanşei. În ar-
borele de specificaţie acest nou obiect este automat subliniat, ceea ce
înseamnă că va primi toate schiţele şi solidele care se vor genera.
36. Pentru a genera flanşa de fixare a volantei faceţi cu comanda Sketch o
schiţă în planul indicat cu punctul P1 în figura 3-22. Acolo creaţi un cerc
cu diametrul de 80 mm, al cărui centru are două restricţii de coincidenţă
cu planele ZX şi XY.
 Tema 3: ARBORELE COTIT 65

14

P1

Fig. 3-23 - Flanşa volantei

37. Reveniţi în spaţiul de modelare cu comanda Exit Workbench, şi generaţi
o extrudare cu comanda Pad, pe distanţa de 14 mm, pe direcţia indicată
în figura 3-23.
38. Cu comanda Hole faceţi prima gaură pentru fixarea volantei, unde la
prompterul „Select a face or a plane” selectaţi faţa indicată în figura 3-23
cu punctul P1. Indicaţi în dialogul din figura 3-24.a parametrii necesari şi
poziţionaţi explicit centrul găurii făcând click pe butonul Positioning
Sketch. Sistemul intră automat în editarea schiţei pentru gaură, şi în ar-
borele de specificaţie expandaţi la rând nodurile Skecth.16 şi apoi
Geometry. Aici selectaţi cu tasta Ctrl apăsată elementele Point.1 şi XY
plane, după care invocaţi comanda Constraint şi aplicaţi restricţia cu va-
loarea 32 mm din figura 3-25.

a) b)

Fig. 3-24 - Parametri gaură filetată

39. Selectaţi apoi Point.1 şi ZX plane după care aplicaţi o restricţie de coinci-
denţă între cele două. Reveniţi cu Exit Workbench în spaţiul de modela-
re, şi selectaţi tabulatorul Thread definition pentru a indica parametrii fi-
letului pentru gaura realizată, conform dialogului din figura 3-24.b. Fina-
lizaţi comanda Hole cu butonul OK.
66 Secţiunea 3.5: FLANŞA DE VOLANTĂ

32

Fig. 3-25 - Schiţă poziţionare gaură

40. Cu comanda Circular Pattern faceţi o copie într-o reţea polară a găurii
anterioare, folosind parametrii din figura 3-26. Înainte de a lansa co-
manda selectaţi în arborele de specificaţie obiectul Hole.1, şi apoi la ar-
gumentul Reference Direction selectaţi axa de simetrie a reţelei, ca în fi-
gură.

Fig. 3-26 - Reţea polară găuri de fixare

41. Selectaţi în arborele de specificaţie ultimul obiect Body şi invocaţi co-
manda Assemble pentru a face joncţiunea cu PartBody.
 Tema 3: ARBORELE COTIT 67

3.6. CAPĂTUL CU ELEMENTELE DE ANTRENARE

42. Cu comanda Body generaţi un nou obiect care să conţină capătul pentru
organele de antrenare.
43. Cu comanda Sketch generaţi o schiţă nouă în planul ZX, iar la capătul
primului maneton creaţi cu comanda Profile obiectele cu restricţiile din
figura 3-27. Ca restricţii geometrice trebuie aplicate 2 coincidenţe cu fa-
ţa plană a manetonului (punctul P1 din figură), şi cu axa de simetrie a
arborelui (punctul P2).

P1

Shaft

P2

Fig. 3-27 - Schiţă capăt distribuţie

44. Reveniţi în spaţiul de modelare şi generaţi un solid de rotaţie cu coman-
da Shaft, folosind ca axă rotaţie aceiaşi axă ca şi în figura 3-26.
45. Pentru a realiza gaura de fixare a flanşei care antrenează cureaua de ac-
cesorii, şi care totodată fixează şi pinionul de distribuţie, invocaţi co-
manda Hole, şi indicaţi suprafaţa plană de la capătul arborelui (marcată
cu P1 în figura 3-28), utilizând în continuare parametrii din aceiaşi figură.

P1

Fig. 3-28 - Gaură fixare flanşă accesorii

46. Cu comanda Chamfer teşiţi cu distanţa de 0.5 mm muchiile indicate în fi-
gura 3-29 cu punctele P1…P6.
68 Secţiunea 3.6: CAPĂTUL CU ELEMENTELE DE ANTRENARE

P6

P5

P4

P1

P2
P3

Fig. 3-29 - Teşire muchii

47. Pentru a realiza canalul de pană pentru antrenarea flanşei de accesorii
faceţi cu comanda Sketch o schiţă in planul ZX, cu aspectul din figura
3-30, folosind comenzile Circle şi Arc.
48. Cu comenzile Constraint şi Constraint in dialog box aplicaţi restricţiile
dimensionale şi restricţia de tangenţă care se observă în figură.

Fig. 3-30 - Canal de pană

49. Cu comanda Exit Workbench reveniţi în spaţiul de modelare şi generaţi
cu comanda Pocket canalul cu lăţimea de 3 mm, dispus simetric, cu pa-
rametrii din figura 3-31.

Fig. 3-31 – Parametrii generare canal pană

 Tema 3: ARBORELE COTIT 69

50. Selectaţi în arborele de specificaţie ultimul obiect Body şi invocaţi co-

manda Assemble pentru a-l unifica cu corpul de bază PartBody.

3.7. PROPRIETĂŢILE DE MASĂ

51. Cu comanda Apply material ataşaţi la arborele cotit unul din materialele
predefinite în bibliotecă. Din cutia de dialog a comenzii selectaţi tabula-
torul Metal şi selectaţi un oţel generic denumit Steel, ca în figura 3-32.
Pentru a putea aplica materialul selectaţi în arborele de specificaţie no-
dul cel mai de sus denumit ArbCotit, după care validaţi cu butonul OK.

Fig. 3-32 – Alegere material

52. În arborele de specificaţie va apare un nou nod, denumit Steel, de unde
cu meniul de context şi opţiunea Properties se pot schimba proprietăţile
de material, accesibile în tabulatorul Analysis, ca în figura 3-33.

Fig. 3-33 – Proprietăţi de material

70 Secţiunea 3.7: PROPRIETĂŢILE DE MASĂ

53. Selectaţi în arborele de specificaţie obiectul denumit ArbCotit şi din me-

niul de context alegeţi opţiunea Properties. Selectaţi tabulatorul Mass,
de unde se pot inspecta proprietăţile de masă ale arborelui, calculate pe
baza geometriei şi materialului atribuit, după cum se poate vedea în fi-
gura 3-34.

Fig. 3-34 - Proprietăţi de masă

54. După cum se observă coordonatele Y şi Z ale centrului de masă sunt
foarte aproape de valoarea zero, (y=8.424e-007mm şi z=-3.459e-
004mm), ceea ce înseamnă că din punct de vedere constructiv arborele
este echilibrat static şi nu mai necesită alte ajustări de natură geometri-
că pentru a-l echilibra.
55. Antrenarea pinionului de distribuţie se va face cu caneluri, care vor fi
plasate pe treapta de lângă cea cu canalul de pană, dar acestea se vor
completa direct în ansamblul motorului, pornind de la profilul interior al
pinionului de distribuţie.
56. Salvaţi şi închideţi fişierul pentru a-l utiliza la tema de asamblare a moto-
rului.