Medicina Legală c) timpul survenirii decesului;
1) La traversarea capului cu roata
automobilului in direcţie transversală se
produc fracturi:
a) infundate;
b) liniare;
c) cominutive;
d) in terase;
e) orificiale.
2) Indicaţi direcţia deplasării prin inerţie a
corpului şoferului in salonul automobilului
la coliziune frontală:
a) posterioară;
b) anterioară;
c) spre dreapta;
d) spre stanga;
e) nu se deplasează.
3) La traumatismul auto se atribuie
leziunile corporale produse in urma:
a) exploziei motorului automobilului;
b) exploziei rezervorului automobilului;
c) intoxicaţiei cu СО in automobil;
d) acţiunii automobilului aflat in mişcare;
e) morţii subite in automobil.
4) Mecanismul de bază de formare a
leziunilor corporale in traumatismul auto:
a) lovirea cu părţile automobilului;
b) traversarea corpului cu roţile;
c) traumatismul in salonul automobilului;
d) explozia motorului automobilului;
e) acţiunea factorului termic.
5) Fractura-bară (bamper) se produce in
următorul tip de traumatism auto:
a) in salonul automobilului;
b) la traversarea corpului cu roţile
automobilului;
c) la ciocnirea automobilului cu pietonul;
d) la cădere din automobilul in mişcare;
e) la compresiunea corpului de carosabil.
6) In traumatismul auto mortal, medicul
legist soluţionează intrebările, cu excepţia:
a) care este cauza decesului;
b) ce leziuni corporale sunt depistate pe
cadavru;
d) culpabilitatea şoferului;
e) prezenţa stării de ebrietate.
7) Amprentele anvelopelor pe hainele şi
corpul decedatului se formează la:
a) ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) traumatismul in salonul automobilului;
c) traversarea corpului cu roţile;
d) căderea din automobilul aflat in mişcare;
e) compresiunea pietonului prin caroseria
camionului de copac.
8) Leziunile specifice pentru traumatismul
auto sunt:
a) dezmembrarea corpului;
b) fracturi eschiloase ale oaselor craniene;
c) amprenta căptuşelii radiatorului pe corp;
d) fracturi multiple ale oaselor bazinului;
e) fracturi deschise ale oaselor femurale.
9) Ciocnirea primară cu autoturismul se
realizează la nivelul:
a) capului;
b) gatului;
c) toracelui;
d) membrelor superioare;
e) gambelor.
10) Eschilul osos în fractura-bară (bamper)
are formă:
a) rotundă;
b) triunghiulară;
c) ovală;
d) pentagonală;
e) pătrată.
11) In cazul ciocnirii autoturismului cu
pietonul, punctul de contact mai frecvent se
va afla:
a) mai sus de centrul de greutate;
b) mai jos de centrul de greutate;
c) la nivelul centrului de greutate;
d) la nivelul capului;
e) la nivelul centurii scapulare.
12) Clasificarea leziunilor musculare după
caracterul morfologic:
a) hemoragie;
b) plagă;
1
c) ruptură;
d) zdrobire;
e) excoriaţie.
13) Manifestarea tardivă a echimozei pe
tegumente depinde de:
a) profunzimea localizării;
b) dimensiunilor hemoragiei;
c) sexul pătimitului;
d) forma suprafeţei obiectului vulnerant;
e) particularităţile ţesuturilor lezate.
14) Tipurile traumatismului auto sunt:
a) ciocnirea automobilului aflat in mişcare
cu pietonul;
b) aruncarea corpului şi căderea pe
carosabil;
c) in salonul automobilului;
d) traversarea corpului cu roţile;
e) alunecarea corpului pe carosabil.
15) Traversarea cu roţile automobilului
este posibilă la poziţia corpului pe:
a) flancul stang;
b) spinare;
c) abdomen;
d) flancul drept;
e) pe flanc, semiflectat.
16) Amprenta benzii de rulare a roţilor
automobilului pe hainele victimei poate fi
depistată in cazul:
a) traversării corpului cu roţile
automobilului;
b) ciocnirii automobilului aflat in mişcare
cu pietonul;
c) contactului hainelor cu urmele benzii de
rulare de pe carosabil;
d) alunecării corpului pe carosabil;
e) traumatismului in salonul automobilului.
17) Circumstanţele de producere ale
traumatismului auto in salonul
automobilului sunt:
a) ciocnirea unui automobil cu altul;
b) la inceperea mişcării automobilului;
c) răsturnarea automobilului;
d) ciocnirea automobilului de un obstacol
imobil;
2
e) franare lină.
18) Tipurile de cădere sunt:
a) cădere de la inălţime (precipitare);
b) cădere pasivă;
c) cădere veritabilă;
d) cădere simplă de pe acelaşi plan;
e) cădere in fantani, gropi.
19) Căderea de la înălţime (precipitarea)
poate fi:
a) directă (liberă);
b) directă coordonată;
c) in trepte;
d) in trepte coordonată;
e) directă necoordonată.
20) Fazele in care se produc leziuni
corporale in precipitare:
a) zborul;
b) desprinderea corpului de pe suprafaţa de
suport;
c) aterizarea;
d) deplasarea corpului din locul aterizării
primare;
e) pană la desprinderea corpului de pe
suprafaţa de suport.
21) Părţile proeminente ale automobilului
cu care se produc leziuni la ciocnire cu
pietonul:
a) bara de protecţie;
b) farul;
c) căptuşeala radiatorului;
d) retrovizorul (oglinda) extern;
e) portbagajul.
22) Leziunile produse in traumatismul auto
se clasifică:
a) leziuni vechi ale aparatului locomotor;
b) caracteristice;
c) necaracteristice;
d) specifice;
e) leziuni ale organelor vizual şi auditiv.
23) Accidentele rutiere pot fi condiţionate
de următoarele stări patologice:
a) boli cardio-vasculare cu caracter acut;
b) diminuarea esenţială a văzului;
c) defecte anatomice ale membrelor;
d) maladii ale organului auditiv;
e) cefalohematom.
24) La examinarea medico-legală a
persoanelor decedate in accidentele rutiere
este necesar de prelevat:
a) sange pentru depistarea alcoolului etilic;
b) mostre de bilă;
c) mostre de păr, in cazul prezenţei plăgilor
capului;
d) mostre de salivă;
e) sange pentru stabilirea apartenenţei de
specia şi de grup.
25) "Fractura-bară" in traumele rutiere se
formează pe:
a) oasele craniene;
b) vertebrele cervicale;
c) oasele femurale;
d) oasele tibiene;
e) oasele bazinului.
26) In traumatismul auto combinat pot fi
depistate următoarele leziuni:
a) patologie a organului auditiv;
b) amprenta benzii de rulare pe
tegumentele toracelui;
c) maladii ale organului văzului;
d) anchiloza articulaţiilor genunchiului;
e) "fractură-bara" a femurului.
27) Dintre particularităţile examinării
cadavrelor in accidentele rutiere fac parte:
a) prelevarea viscerelor pentru examenul
toxico-chimic general;
b) măsurarea distanţei „plante-leziuni";
c) secţiuni suplimentare pe suprafaţa
posterioară a corpului;
d) examinarea organelor cavităţii toracice
şi abdominale;
e) cercetarea organelor văzului şi auzului.
28) Concluziile referitor la moartea prin
traumatisme auto se bazează pe:
a) datele cercetării la faţa locului;
b) prezenţa carosabilului uzat şi condiţiilor
meteorologice nefavorabile;
c) rezultatele examinării medico-legale ale
cadavrului;
d) depistarea sangelui, părului victimei pe
automobil;
e) rezultatele cercetării automobilului.
29) Leziunile produse in cadrul
traumatismelor auto sunt:
a) excoriaţii;
b) echimoze;
c) plăgi contuze;
d) cefalo-hematomul;
e) fracturi.
30) La traversarea corpului cu roţile
automobilului se produc:
a) fracturi cominutive ale oaselor craniene
cu rupturi ale meningelui dur;
b) fracturi bilaterale ale coastelor;
c) fractură prin bara de protecţie a
femurului;
d) amprente ale benzilor de rulare pe
tegumente;
e) echimoze circulare - amprente ale
farului.
31) Volumul lezional in cazul traversării
corpului cu roata depinde de:
a) inălţimea barei de protecţie;
b) direcţia traversării;
c) masa automobilului;
d) lăţimea roţilor;
e) caracterul desenului benzii de rulare.
32) In cazul depistării leziunilor corporale
imense, produse in circumstanţe
necunoscute, in favoarea traumatismului
auto vor pleda:
a) "fractura-bară" a tibiei;
b) rupturi ale cordului şi pulmonilor;
c) amprentele benzii de rulare pe
tegumentele toracelui;
d) hematomul subdural;
e) plăgi contuze ale capului.
33) Dintre leziunile produse prin
precipitare fac parte:
a) plăgi contuze;
b) "fractura-bară" a tibiei;
c) rupturi ale organelor parenchimatoase;
d) dezmembrare;
3
e) fracturi angrenate.
34) Pentru căderile simple este
caracteristic:
a) prezenţa leziunilor de contralovitură ale
creierului şi meningelor;
b) fracturi bilaterale ale oaselor bazinului;
c) fracturi inelare ale bazei craniului;
d) lipsa leziunilor produse prin comoţia
generală a intregului corp;
e) fracturi in „bici" („whiplash") ale
vertebrelor cervicale.
35) La precipitare se referă căderea de la:
a) 150 m;
b) 25 m;
c) cădere din poziţie ortostatică;
d) 5 m;
e) 10 m.
36) Schimbările ireversibile in S.N.C. şi in
sistemul cardio-respirator se instalează
imediat după:
a) pierderea cunoştinţei;
b) pauza terminală;
c) moartea clinică;
d) perioada agonală;
e) moartea biologică.
37) Peste cat timp după moarte
temperatura cadavrului se egalează cu cea a
mediului ambiant (temperatura aerului fiind
de +180C)?
a) peste 3 - 5 ore;
b) peste 12 ore;
c) spre sfarşitul primei zile;
d) spre sfarşitul zilei a doua;
e) peste 5 zile.
38) Care este mecanismul formării
lividităţilor cadaverice?
a) scăderea tonusului muscular;
b) schimbarea proprietăţilor fizico-chimice
ale sangelui;
c) deplasarea postmortem a sangelui prin
vase in părţile declive ale corpului;
d) scăderea densităţii sangelui in vase;
e) creşterea permeabilităţii vaselor
sanguine.
4
39) Ce culoare au lividităţile cadaverice in
intoxicaţia cu CO?
a) brună;
b) albastru-violacee;
c) surie;
d) roz-roşietică;
e) surie-brună.
40) Lividităţile cadaverice vor fi mai
pronunţate in moartea prin:
a) hemoragie externă din vasele sanguine
cervicale;
b) nefrită cronică cu uremie;
c) traumă cranio-cerebrală cu hemoragie;
d) asfixie mecanică (spanzurare);
e) fractură deschisă a femurului cu lezarea
vaselor.
41) Peste cat timp după instalarea morţii,
de regulă, incepe rezoluţia rigidităţii
cadaverice?
a) peste 12 h;
b) peste 24 h;
c) peste 48 h;
d) peste 72 h;
e) peste 96 h.
42) Cand apar petele Liarche?
a) in poziţia cadavrului cu faţa in jos;
b) in cazul congestiei conjunctivei
palpebrale;
c) in cazul desecării sclerei ochilor
deschişi;
d) in cazul desecării sclerei ochilor inchişi;
e) in cazul feţei acoperite cu pămant.
43) Unde vor fi localizate lividităţile
cadaverice pe corpul unui spanzurat in
poziţie verticală?
a) pe spate, fese, suprafaţa posterioară;
b) pe suprafaţa anterioară a trunchiului,
gatului şi feţei;
c) pe membrele inferioare, porţiunea
inferioară a trunchiului, pe maini şi plante;
d) pe suprafaţa laterală a trunchiului;
e) pe toată suprafaţa corpului.
44) Peste cat timp după moarte lividităţile
cadaverice pot să se deplaseze complet in
părţile declive, la schimbarea poziţiei b) medicul reanimatolog;
cadavrului? c) medicul stomatolog;
a) peste 4-5 h; d) comisia medicilor specialişti;
b) peste 48 h; e) medicul farmacist.
c) peste 12-15 h; 50) In aceleaşi condiţii de păstrare care
d) peste 24 h; cadavru se va răci mai repede?
e) peste 36 h. a) a unui adult;
45) La digitopresiune lividităţile b) a unui nou-născut;
cadaverice dispar complet. Cat timp a c) a unei persoane caşectizate;
trecut de la moarte? d) a unei persoane obeze;
a) pană la 12-15 h; e) a unui copil.
b) de la 15 pană la 36 h; 51) Ce culoare au lividităţile cadaverice in
c) pană la 48 h; intoxicaţie cu substanţe
d) de la 48 pană la 72 h; methemoglobinizante?
e) peste 72 h. a) roz-roşietică;
46) Dintre semnele certe ale morţii fac b) albastru-violacee;
parte: c) roşie-violacee;
a) lipsa pulsului; d) brună;
b) lipsa reflexelor; e) roşu-aprins.
c) electroencefalograma "mută"; 52) Peste cat timp după moarte poate fi
d) lipsa respiraţiei; observată rigiditatea cadaverică?
e) absenţa cunoştinţei. a) peste 5 - 10 minute;
47) Din ce cauză pielea in caz de b) peste 0,5 - 1 h;
putrefacţie are culoarea verde-cenuşie? c) peste 2 - 4 h;
a) din cauza formării methemoglobinei; d) peste 12 h;
b) din cauza formării e) la 26 ore.
verdhemocromogenului. 53) In ce regiuni ale corpului iniţial apar
c) din cauza imbibiţiei ţesuturilor semnele de putrefacţie?
subcutanate cu sange hemolizat; a) pe faţă şi gat;
d) din cauza formării sulfhemoglobinei şi a b) pe coapse şi gambe;
sulfurii de fier; c) in regiunile declive ale corpului;
e) din cauza formării carboxihemoglobinei; d) pe torace şi membrele superioare;
48) Ce condiţii favorizează saponificarea e) in fosele inghinale.
cadavrelor? 54) La modificările cadaverice precoce nu
a) sol uscat, bine afanat; se atribuie:
b) mediu umed, neaerat; a) mumificarea;
c) umiditate crescută, ventilaţie bună (bine b) deshidratarea;
aerat); c) răcirea;
d) terenuri mlăştinoase cu reacţie acidă d) rigiditatea cadaverică;
puternică; e) lividităţile cadaverice.
e) mediu uscat cu temperatură crescută. 55) La modificările cadaverice tardive nu
49) Decizia despre intreruperea măsurilor se atribuie:
de reanimare poate fi luată de către: a) rigiditatea cadaverică;
a) medicul legist; b) putrefacţia;
5
c) mumificarea; e) congelarea cadavrului.
d) lignificarea; 62) Proba Magnus se bazează pe:
e) saponificarea. a) lipsa pulsului;
56) Rigiditatea cadaverică poate lipse b) lipsa respiraţiei;
peste 6 ore de la deces pe cadavrul: c) comprimarea unui deget la bază printr-o
a) unui bărbat; ligatură;
b) unei femei; d) comprimarea laterală a globului ocular;
c) in intoxicaţie cu CO; e) reacţia idiomusculară a bicepsului.
d) in spanzurare; 63) Proba Beloglazov se bazează pe:
e) unui nou-născut. a) lipsa pulsului;
57) Rigiditatea cadaverică dispare complet b) lipsa respiraţiei;
peste: c) comprimarea unui deget la bază printr-o
a) 2-4 ore; ligatură;
b) 12 ore; d) comprimarea laterală a globului ocular şi
c) 24 ore; schimbarea formei pupilei;
d) 3 zile; e) reacţia idiomusculară a bicepsului.
e) cateva minute de la deces. 64) Care este vechimea morţii, dacă la
58) Petele Liarche apar ca urmare a: digitopresiune lividităţilor cadaverice
a) lividităţilor cadaverice; dispar şi se restabilesc peste 5 secunde?
b) rigidităţii cadaverice; a) 15-29 ore;
c) deshidratării cadavrului; b) 6-8 ore;
d) autolizei; c) 24 ore;
e) putrefacţiei. d) 48 ore;
59) Examenul entomologic se bazează pe: e) 72 ore.
a) tabloul histopatologic al modificărilor in 65) Care este vechimea morţii, dacă la
organe; digitopresiune lividităţile cadaverice nu-şi
b) legitatea apariţiei pe cadavru a diferitor modifică culoarea?
insecte; a) 4-5 ore;
c) cercetarea spectrală a sangelui; b) 12 ore;
d) metodele botanice; c) 48 ore;
e) metodele imunologice. d) 16 ore;
60) Gradul de macerare a tegumentelor e) 20 ore.
indicг: 66) Care este vechimea morţii, dacă la
a) cauza morţii; digitopresiune lividităţile cadaverice pălesc
b) durata aflării cadavrului in apă; şi se restabilesc peste 3-5 minute?
c) durata stării agonale; a) 4-5 ore;
d) adancimea bazinului cu apă; b) 10 ore;
e) categoria morţii. c) 12 ore;
61) Care modificări cadaverice permit d) peste 48 ore;
stabilirea schimbării poziţiei cadavrului: e) 16-18 ore.
a) deshidratarea cadaverică; 67) Interacţiunea hidrogenului sulfurat cu
b) lividităţile cadaverice; hemoglobina determină următoarea culoare
c) autoliza; a lividităţilor cadaverice şi a tegumentelor:
d) saponificarea; a) violacee-albăstrie;
6
b) violacee;
c) verde;
d) cafenie;
e) roşie.
68) Timpul necesar pentru mumificarea
cadavrului unui om adult este de:
a) cateva ore;
b) 2-3 zile;
c) 1 săptămană;
d) 2 săptămani;
e) cateva luni.
69) In structura cauzelor morţii subite
predomină maladiile aparatului:
a) cardio-vascular;
b) SNC;
c) digestiv;
d) respirator;
e) endocrin.
70) Viteza de răcire a cadavrului depinde
de:
a) temperatura mediului ambiant;
b) sexul decedatului;
c) cauza decesului;
d) varstă;
e) obiectul vulnerant.
71) Scopurile principale ale expertizei
medico-legale a cadavrului constau in:
a) stabilirea cauzei morţii;
b) determinarea genului morţii;
c) determinarea vechimii morţii;
d) stabilirea cauzei producerii traumei;
e) stabilirea obiectului vulnerant.
72) Expertiza medico-legală a cadavrului
se dispune şi se efectuează, in mod
obligatoriu, pentru constatarea:
a) cauzei morţii;
b) genului morţii violente;
c) caracterului vătămărilor integrităţii
corporale;
d) gradului de gravitate a vătămărilor
integrităţii corporale;
e) motivului infracţiunii.
73) Motivele examinării medico-legale a
cadavrului sunt:
a) moartea violentă;
b) moartea subită;
c) decedaţi in staţionar cu diagnosticul
clinic stabilit;
d) cadavrele pruncilor, născuţi la domiciliu;
e) cadavrele persoanelor, decedate in drum
spre spital.
74) In care compartimente ale „Raportului
de examinare medico-legală" se includ
intrebările, expuse de către organul de
urmărire penală, şi răspunsurile la acestea?
a) partea descriptivă;
b) concluzii;
c) partea introductivă;
d) inainte de concluzii;
e) oricare din cele indicate.
75) Care din pete se referă la modificările
cadaverice precoce?
a) Tardieu;
b) Liarche;
c) cadaverice;
d) Minakov;
e) Vişnevski.
76) Expertiza (examinarea) medico-legală
a cadavrului se efectuiază in baza:
a) deciziei Ministerului Sănătăţii;
b) indicaţiei primăriei;
c) ordonanţei procurorului;
d) solicitării in scris a organului de
urmărire penală;
e) indicaţiei medicului şef al spitalului.
77) Modificările cadaverice precoce sunt?
a) saponificarea;
b) răcirea cadaverică;
c) lividităţile cadaverice;
d) rigiditatea cadaverică;
e) lignificarea.
78) La examinarea medico-legală a
cadavrelor obligatoriu se deschid
următoarele cavităţi:
a) craniană;
b) toracică;
c) canalul rahidian;
d) abdominală;
7
e) sinusurile paranazale.
79) Semne pozitive ale morţii se
consideră:
a) lipsa respiraţiei;
b) lipsa pulsului;
c) prezenţa lividităţilor cadaverice;
d) petele de deshidratare ale sclerelor
ochilor;
e) paloarea tegumentelor.
80) Vechimea morţii in primele 12 ore
poate fi stabilită mai exact in baza:
a) lividităţilor cadaverice;
b) rigidităţii cadaverice;
c) excitaţiei electrice a muşchilor;
d) reacţiei pupilei la agenţi chimici;
e) reacţiei idiomusculare a bicepsului.
81) In baza lividităţilor cadaverice pot fi
stabilite:
a) timpul survenirii decesului;
b) durata aflării cadavrului intr-o poziţie
anumită;
c) gradul de gravitate al leziunilor;
d) maladiile preexistente;
e) cauza decesului.
82) Pentru efectuarea expertizei medico-
legale a cadavrului sunt necesare:
a) ordonanţa emisă de către organul de
urmărire penală;
b) dosarul penal;
c) fişa medicală de staţionar;
d) procesul verbal al examinării locului
faptei;
e) depoziţiile martorilor.
83) La stadiile lividităţilor cadaverice se
referă:
a) autoliza;
b) hipostaza;
c) difuzia;
d) imbibiţia;
e) emfizemul cadaveric.
84) Rigiditatea cadaverică cataleptică se
poate instala in:
a) leziune prin armă de foc a bulbului
rahidian;
8
b) refrigerare;
c) traumă prin explozie a capului cu
dilacerarea totală a creierului;
d) intoxicaţie cu CO;
e) spanzurare.
85) Fenomenele cadaverice precoce au
importanţă pentru:
a) soluţionarea problemelor maladiilor
preexistente;
b) diagnosticul pozitiv al morţii;
c) presupunerea cauzei decesului;
d) stabilirea categoriilor morţii;
e) diagnosticarea vechimii morţii.
86) Stadiile lividităţilor cadaverice se
determină in baza:
a) modificării culorii lividităţilor la
digitopresiune;
b) duratei restabilirii complete a culorii
iniţiale;
c) efectuării probei Magnus;
d) efectuării probei Beloglazov;
e) deplasării lividităţilor la schimbarea
poziţiei cadavrului.
87) Modificările cadaverice tardive permit
stabilirea:
a) condiţiilor mediului de aflare a
cadavrului;
b) cauzei morţii;
c) vechimii probabile a morţii;
d) caracterului maladiilor preexistente;
e) genului morţii.
88) Modificările cadaverice tardive sunt?
a) autoliza;
b) lignificarea;
c) saponificarea;
d) putrefacţia;
e) imbibiţia intimei arterelor magistrale.
89) Care factori condiţionează viteza
răcirii cadavrului?
a) temperatura aerului ambiant;
b) cauza decesului;
c) masa cadavrului;
d) caracterul hainelor;
e) obiectul vulnerant.
 90) Compartimentele de bază ale
„Raportului de examinare medico-legală a
cadavrului" sunt:
a) introductiv;
b) descriptiv;
c) diagnosticul;
d) epicriza postmortem;
e) concluziile.
91) Particularităţile examinării cadavrului
in caz de traumă auto sunt toate cu
excepţia:
a) examinarea organelor văzului, auzului şi
aparatului locomotor;
b) recoltarea materialului pentru examenul
bacteriologic;
c) examinarea ţesuturilor moi ale spatelui;
d) recoltarea sangelui şi urinei pentru
determinarea alcoolului etilic;
e) examinarea radiologică a pulmonilor.
92) Genul morţii violente include:
a) moartea subită;
b) omorul;
c) moartea patologică;
d) suicidul;
e) accidentul.
93) La descrierea fiecărui organ obligator
se indică:
a) dimensiunile;
b) caracterul suprafeţei secţiunii;
c) diagnosticul modificărilor patologice;
d) forma, culoarea, dimensiunile focarului
patologic;
e) conţinutul organului cavitar.
94) Autopsia cadavrului prezintă
particularităţi in următoarele cazuri:
a) trauma de trafic;
b) asfixiile mecanice;
c) congelare;
d) maladii oncologice;
e) intoxicaţii.
95) Examinarea medico-legală a
cadavrului diferă de cea morfopatologică
prin următoarele particularităţi:
a) cercetarea modificărilor morfologice;
b) studierea minuţioasă a modificărilor
cadaverice;
c) cercetarea hainelor şi corpurilor delicte;
d) stabilirea cauzei morţii;
e) metoda efectuării probelor pentru
pneumotorace şi emboliei gazoase.
96) Examinarea externă a cadavrului
cuprinde:
a) examenul capului;
b) examenului gatului şi corpului;
c) examenul membrelor;
d) secţionarea spatelui şi extragerea
măduvei spinării;
e) descrierea leziunilor corporale.
97) Etapele de bază ale examenului extern
al cadavrului sunt:
a) examenul general al cadavrului;
b) cercetarea sinusurilor paranazale;
c) descrierea hainelor;
d) descrierea leziunilor corporale;
e) cercetarea modificărilor cadaverice.
98) Cadavrele, persoanelor decedate in
staţionare, se supun examinării medico-
legale in următoarele cazuri:
a) cadavrele persoanelor necunoscute;
b) persoanele decedate in rezultatul
acţiunilor suicidale;
c) maladii oncologice;
d) prezenţa plangerilor privind tratamentul
incorect;
e) cadavrele persoanelor cu tratament
staţionar indelungat şi cu diagnostic clinic
stabilit.
99) In cazurile autopsiei cadavrelor,
mostrele corpurilor delicte de origine
biologică pentru cercetare se recoltează de
către:
a) medicul legist titular;
b) anchetator;
c) procuror;
d) medicul legist delegat;
e) judecător.
100) Putrefacţia cadavrului se manifestă
extern prin:
9
a) petele Liarche;
b) indurarea ţesuturilor moi şi muşchilor;
c) reţeaua venoasă de putrefacţie;
d) emfizemul cadaveric;
e) vezicule de putrefacţie.
101) Ce factori externi condiţionează
dezvoltarea procesului de saponificare:
a) insuficienţa sau lipsa aeraţiei;
b) sol uscat şi poros;
c) sol umed şi lutos;
d) aeraţie bună;
e) temperatură inaltă.
102) Modificări cadaverice sunt:
a) lividităţile cadaverice;
b) rigiditatea cadaverică;
c) exhumarea;
d) autoliza;
e) hemoliza.
103) Probe speciale, la examinarea
medico-legală a cadavrului, sunt:
a) proba la embolie aeriană;
b) proba la pneumotorace;
c) probele hidrostatice;
d) proba Goppe-Zeiler;
e) proba cu apă oxigentată.
104) Cauze ale morţii subite in maladiile
cardio-vasculare pot fi:
a) ruptura anevrismului aortei;
b) tuberculoză pulmonară;
c) tumore cerebrală;
d) insuficienţa cardiacă acută;
e) bronhopneumonia.
105) Cauze ale morţii subite in maladiile
tractului gastro-intestinal pot fi:
a) hepatita cronică;
b) pancreonecroza hemoragică;
c) peritonită;
d) diverticul esofagian;
e) hemoragia acută.
106) Sarcinile de bază la autopsia
cadavrelor cu semne de maladii infecţioase
sunt:
a) prevenirea contaminării personalului,
care efectuează necropsia;
10
b) prevenirea contaminării mediului
ambiant;
c) prelevarea organelor şi ţesuturilor pentru
examenul toxico-chimic general;
d) prelevarea organelor şi ţesuturilor pentru
diagnosticul corect;
e) efectuarea expertizelor medico-
criminalistice.
107) După efectuarea autopsiei se
intocmesc următoarele documente:
a) raport de expertiză medico-legală a
cadavrului;
b) raport de examinare medico-legală a
cadavrului;
c) proces verbal de cercetare morfo-
patologică a cadavrului;
d) proces verbal de expertiză a cadavrului;
e) certificatul medical constatator de deces.
108) Metodele de cercetare utilizate pentru
stabilirea vechimii morţii:
a) traseologică;
b) biochimică;
c) radiologică;
d) histologică;
e) balistică.
109) La cercetarea cadavrului mumificat
pot fi soluţionate intrebările:
a) sexul decedatului;
b) vechimea inhumării;
c) prezenţa unor semne individuale;
d) scopul comiterii infracţiunii;
e) varsta decedatului.
110) La cercetarea cadavrului scheletat pot
fi soluţionate intrebările:
a) apartenenţa oaselor omului sau
animalului;
b) varsta decedatului;
c) sexul decedatului;
d) cauza morţii subite;
e) prezenţa maladiilor ţesutului osos.
111) Distrugerea ţesuturilor moi ale
cadavrului in sezonul cald al anului se
produce de către:
a) furnici;
b) rozătoare;
c) animale sălbatice;
d) muşte (larve);
e) lipitori.
112) In primele 24 ore după moarte
autolizei se supun:
a) pancreasul;
b) oasele;
c) tendoanele;
d) mucoasa gastrică;
e) tegumentele.
113) Semnele deshidratării cadavrului se
depistează pe:
a) buze;
b) mucoasa gastrică;
c) sclerele ochilor;
d) mucoasa laringelui şi traheii;
e) scrot.
114) Scopurile examenului medico-legal
histologic sunt:
a) stabilirea vechimii leziunilor;
b) stabilirea vitalităţii leziunilor;
c) stabilirea mecanismului producerii
leziunilor;
d) stabilirea obiectului vulnerant;
e) confirmarea diagnosticului.
115) Examenul histologic al excoriaţiilor,
plăgilor, echimozelor se efectuează pentru
stabilirea:
a) vechimii leziunilor;
b) particularităţilor obiectului vulnerant;
c) mecanismului cauzării traumei;
d) vitalităţii leziunilor;
e) identificarea obiectului vulnerant.
116) Pană la examinarea medico-legală a
cadavrului medicul legist trebuie să
studieze:
a) fişa de insoţire a ambulanţei;
b) copia procesului verbal de examinare a
cadavrului la faţa locului;
c) fişa medicală de staţionar;
d) ordonanţa de efectuare a expertizei
medico-legale;
e) depoziţiile martorilor.
117) Examinarea externă a cadavrului
include:
a) descrierea hainelor;
b) examinarea sinusului sfenoidal;
c) descrierea leziunilor corporale;
d) fotografierea cadavrelor persoanelor
necunoscute;
e) efectuarea probei pentru pneumotorace.
118) Şanţul de spanzurare nu poate fi:
a) continuu;
b) discontinuu;
c) orizontal;
d) cu adancime uniformă;
e) cu amprenta nodului.
119) In care asfixie mecanică se determină
mărirea in volum a pulmonilor cu prezenţa
petelor hemoragice subpleurale pal-
roşietice?
a) compresiune toraco-abdominală;
b) strangulare;
c) aspiraţie cu mase vomitive;
d) spanzurare;
e) inec.
120) In care stadiu clinic al asfixiilor
mecanice are loc compensarea insuficienţei
de oxigen?
a) preasfictic;
b) dispnee inspiratorie;
c) dispnee expiratorie;
d) respiraţie terminală;
e) agonal.
121) Din semnele general asfixice externe
fac parte toate, cu excepţia:
a) cianoza feţei;
b) lividităţi cadaverice precoce, difuze;
c) rigiditatea cataleptică;
d) hemoragii punctiforme pe conjunctivă;
e) semne de defecaţie şi ejaculare.
122) La semnele general asfixice interne
se atribuie următoarele, cu excepţia:
a) supraumplerea cu sange a
compartimentelor drepte ale inimii;
b) hemoragii punctiforme subpleurale;
c) venecongestia organelor interne;
11
d) semnul Belin;
e) sangele fluid.
123) Semnul specific extern in spanzurare
este:
a) şanţul de spanzurare;
b) semnul Amusat;
c) rupturi transversale ale intimei arterelor
carotide;
d) hemoragii punctiforme subpleurale;
e) masca echimotică.
124) Fractura osului hioid şi a cartilajelor
laringiene se va produce mai frecvent in:
a) spanzurare;
b) strangulare;
c) sugrumare;
d) obturarea căilor respiratorii cu corpuri
străine;
e) inec.
125) Proba Bokarius se efectuează pentru:
a) stabilirea vitalităţii şanţului de
spanzurare;
b) stabilirea localizării şanţului;
c) diagnosticului diferenţial al şanţului de
spanzurare cu cel de strangulare;
d) stabilirea tipului laţului;
e) stabilirea lăţimii şanţului.
126) Suicidul este imposibil prin:
a) spanzurare;
b) strangulare cu laţul;
c) sufocare;
d) obturarea căilor respiratorii cu corpuri
străine;
e) sugrumare.
127) Pentru sugrumare sunt caracteristice
următoarele leziuni corporale:
a) echimoze ovale şi excoriaţii semilunare
pe coapse;
b) echimoze ovale şi excoriaţii semilunare
pe gat;
c) semne de luptă şi autoapărare;
d) masca echimotică;
e) şanţ de strangulare.
128) In compresia toraco-abdominală se
determină:
12
a) masca echimotică;
b) emfizem pulmonar pronunţat;
c) amprentele costale pe suprafeţele latero-
posterioare ale pulmonilor;
d) edem pulmonar carminat;
e) fracturi ale osului hioid.
129) In inec se determină următoarele
semne, cu excepţia:
a) petele Rasskazov-Lukomski-Paltauf;
b) semnul Kruşevski;
c) amprentele costale pe suprafeţele latero-
posterioare ale pulmonilor;
d) edem pulmonar carminat;
e) semnul Sveşnikov.
130) In cazul necropsiei persoanelor
decedate in rezultatul inecului nu se
cercetează:
a) cavitatea craniană;
b) sinusurile paranazale;
c) cavitatea toracică;
d) cavitatea abdominală;
e) ţesuturile moi ale membrelor.
131) Semne de retenţie a cadavrelor in apă
sunt toate, cu excepţia:
a) culoarea roză a tegumentelor;
b) căderea părului;
c) macerarea tegumentelor;
d) poziţia „boxerului" in gardă;
e) leziuni produse de raci, peşti, etc.
132) Compresia organelor gatului, asociată
cu un complex pronunţat de fenomene
periculoase pentru viaţă, se referă la
vătămări corporale:
a) uşoare;
b) grave, periculoase pentru viaţă;
c) medii, cu dereglarea sănătăţii de lungă
durată;
d) medii, cu o incapacitate stabilă de
muncă mai puţin de 1/3;
e) uşoare, cu dereglarea sănătăţii de scurtă
durată.
133) In cazul decesului prin spanzurare se
efectuează proba:
a) docimazia hidrostatică pulmonară;
b) Goppe-Zeiler; d) sugrumare;
c) Bokarius; e) compresie toraco-abdominală.
d) docimazia hidrostatică gastro- 140) Hemoragiile difuze in picioruşele
intestinală; muşchilor sterno-cleido-mastoidieni in
e) la pneumotorace. locul inserţiei pe claviculă şi stern (semnul
134) Proba Bokarius se efectuează in caz Walcher) se produc in:
de: a) inec;
a) inec; b) spanzurare;
b) sugrumare; c) strangulare;
c) spanzurare; d) compresie toraco-abdominală;
d) compresie toraco-abdominală; e) sugrumare.
e) obturare a căilor respiratorii cu corpuri 141) Echimozele ovale şi excoriaţiile
străine. semilunare in sugrumare sunt:
135) La efectuarea probei Bokarius se a) semne de luptă şi autoapărare;
utilizează: b) semne specifice;
a) microscopul; c) leziuni accidentale;
b) lamele de sticlă; d) modificări postmortale;
c) cutia Petri; e) leziuni prin cădere.
d) coloranţi specifici; 142) Edemul carminat al plămanilor se
e) aparatul roentgenologic. intalneşte in:
136) La semnele morţii rapide se referă a) inec;
petele: b) spanzurare;
a) Liarche; c) compresie toraco-abdominală;
b) Tardieu; d) aspiraţia maselor vomitive;
c) Fabrikantov; e) sugrumare.
d) Minakov; 143) Şanţul orizontal, continuu, cu
e) Vişnevski. adancime uniformă este caracteristic
137) Semnul Amusat se determină in: pentru:
a) inec; a) spanzurare;
b) spanzurare; b) strangulare;
c) strangulare; c) asfixie prin compresie;
d) sugrumare; d) luptă şi autoapărare;
e) compresie toraco-abdominală. e) leziunile accidentale.
138) Semnul Sveşnikov este caracteristic 144) Obturarea căilor respiratorii cu
pentru: corpuri străine se referă la:
a) spanzurare; a) asfixii prin strangulare;
b) inec; b) asfixii prin obturare;
c) strangulare; c) asfixii prin compresie;
d) sugrumare; d) accidente;
e) compresie toraco-abdominală. e) suicid.
139) Semnul Kruşevski se stabileşte in: 145) Care din semnele morţii prin
a) spanzurare; compresie toraco-abdominală pot apărea
b) inec; postmortem?
c) strangulare; a) petele Tardieu;
13
b) masca echimotică; sunt:
c) edemul carminic al plămanilor; a) şanţ de spanzurare oblic-orizontal;
d) petele Minakov; b) semnul Kruşevski;
e) edemul cerebral. c) semnul Amusat;
146) La moartea in apă se atribuie: d) masca echimotică;
a) inecul; e) semnul Sveşnikov.
b) hemoragiile intracerebrale difuze; 152) In compresia toraco-abdominală pot
c) lezarea postmortem a corpului cu alicele fi depistate:
bărcilor cu motor; a) semnul Sveşnikov;
d) lezarea postmortem a corpului de către b) edem pulmonar carminat;
raci şi peşti; c) semnul Amusat;
e) depistarea planctonului in sinusul osului d) masca echimotică;
sfenoidal. e) poziţia "boxerului in gardă".
147) Semnul Kruşevski şi petele Paltauf se 153) In strangularea cu laţul se depistează
intalnesc in cazul morţii: următoarele semne:
a) in apă; a) şanţ de strangulare orizontal;
b) prin inec; b) edem pulmonar carminat;
c) prin spanzurare; c) masca echimotică;
d) prin compresie toraco-abdominală; d) semnul Kruşevski;
e) prin sugrumare. e) fracturile cartilajelor laringiene.
148) Procesul asfixic se soldează cu 154) Semne ale inecului sunt:
decesul in decurs de: a) hemoragii in mucoasa bazinetelor
a) 1-2 minute; renale;
b) 5-6 minute; b) semnul Sveşnikov;
c) 30 minute; c) amprentele costale pe suprafeţele
d) 10-15 minute; postero-laterale ale pulmonilor;
e) 40-50 minute. d) masca echimotică;
149) In inec pot fi depistate: e) semnul Kruşevski.
a) hemoragii sub endocard de formă 155) In favoarea vitalităţii şanţului de
alungită; spanzurare vor indica:
b) hemoragii punctiforme in mucoasa a) embolia eritrocitară şi lipidică a
bazinetelor renale; ganglionilor limfatici regionali;
c) hemoragii punctiforme sub epicard; b) direcţie orizontală a şanţului;
d) hemoragii in mucoasa stomacului; c) proba Bokarius pozitivă;
e) hemoragii subpleurale pal-roşii, fără d) edem pulmonar carminat;
limite certe. e) emfizem pulmonar acut.
150) Leziunile specifice pentru sugrumare 156) In evoluţia clinică a asfixiilor
sunt: mecanice se deosebesc următoarele stadii:
a) echimoze ovale pe gat; a) preasfixic;
b) petele Tardieu; b) dispnee inspiratorie;
c) proba Bokarius pozitivă; c) dispnee expiratorie;
d) excoriaţii semilunare pe gat; d) agonie;
e) venecongestia organelor interne. e) respiraţie terminală.
151) Semnele specifice pentru spanzurare 157) Din semnele general asfixice externe
14
fac parte:
a) cianoza pronunţată a feţei;
b) masca echimotică;
c) hemoragii subconjunctivale;
d) lividităţi cadaverice precoce şi extinse; e
e) semne de defecare şi ejacular.
158) Din semnele generalasfixice interne
fac parte:
a) venecongestia organelor interne;
b) sangele fluid;
c) edem pulmonar carminat;
d) petele Tardieu;
e) semnul Amusat.
159) Procesul evoluţiei asfixiilor se
caracterizează prin:
a) scăderea concentraţiei oxigenului in
ţesuturi;
b) dezvoltarea alcalozei tisulare;
c) dezvoltarea acidozei tisulare;
d) acumularea bioxidului de carbon in
ţesuturi;
e) formarea carboxihemoglobinei.
160) Tipurile asfixiilor mecanice:
a) prin strangulare;
b) prin comprimare;
c) spanzurare;
d) prin obturare;
e) inec.
161) Particularităţile şanţului de
spanzurare sunt:
a) direcţie orizontală;
b) direcţie oblic-orizontală;
c) continuu, adancime uniformă;
d) discontinuu, adancime neuniformă;
e) culoare brun-cafenie.
162) Particularităţile şanţului de
strangulare cu laţul:
a) direcţie orizontală;
b) direcţie oblic-ascendentă;
c) continuu, adancime uniformă;
d) discontinuu, adancime neuniformă;
e) culoare galben-brună.
163) In asfixiile mecanice prin sufocare cu
obiecte moi, leziunile se produc la nivelul:
a) tegumentelor din jurul nasului şi gurii;
b) cartilajelor laringiene;
c) epiglotei;
d) mucoasei cavităţii bucale şi buzelor;
e) inelelor traheii.
164) Mecanismele de formare a măştii
echimotice sunt:
a) deplasarea mecanică a sangelui in
sistemul venei cave superioare in rezultatul
compresiei toraco-abdominale;
b) diminuarea refluxului sanguin de la
nivelul organelor toracelui şi abdomenului;
c) staza venoasă in sistemul venei cave
superioare din cauza stopării funcţiei de
aspiraţie a cutiei toracice;
d) leziunile multiple ale organelor interne;
e) fracturile coastelor şi coloanei
vertebrale.
165) La asfixiile mecanice prin obturare se
referă:
a) compresiunea toraco-abdominală;
b) sufocarea;
c) obturarea căilor respiratorii cu lichide;
d) sugrumarea;
e) obturarea căilor respiratorii cu corpuri
străine.
166) Variantele poziţionării corpului in
spanzurare sunt:
a) atarnare;
b) atarnare cu suport parţial pe plante;
c) şezandă;
d) atipică;
e) in genunchi.
167) Elementele şanţului de strangulare
sunt:
a) fundul;
b) hemoragii subcutanate la nivelul
şanţului;
c) marginile;
d) bureletul;
e) semnul Amusat.
168) Tipurile de bază ale inecului sunt:
a) aspirativ;
b) spastic;
15
c) adevărat; b) leziunile mecanice grave;
d) mixt; c) embolia gazoasă;
e) reflector. d) asfixic;
169) Diagnosticul cert al inecului se e) lipsa oxigenului in aerul inspirat.
bazează pe depistarea planctonului in: 175) In caz de inec, pentru examenul de
a) ţesutul pulmonar; laborator se expediază:
b) lichidul sinusului sfenoidal; a) lichidul din sinusul osului sfenoidal;
c) rinichi; b) mostre de lichid din bazinul cu apă;
d) măduva osoasă a oaselor tubulare mari; c) mostre de păr;
e) sangele din cavităţile cordului. d) rinichi;
170) Localizarea laţului pe gat poate fi: e) măduva osoasă din oasele tubulare mari.
a) joasă; 176) La semnele general asfixice nu se
b) atipică; atribuie:
c) inaltă; a) petele Tardieu;
d) tipică; b) sangele fluid;
e) liberă. c) petele Fabrikantov;
171) Materialul de confecţionare a laţului d) petele Vişnevski;
poate fi: e) petele Rasskazov-Lukomski.
a) moale; 177) La semnele retenţiei cadavrului in
b) unic; apă se atribuie:
c) dur; a) spumă albicioasă stabilă in căile
d) semidur; respiratorii;
e) multiplu. b) prezenţa planctonului in măduva osoasă;
172) Mecanismul survenirii morţii in c) hainele umede;
spanzurare se explică prin: d) macerarea tegumentelor;
a) comprimarea vaselor magistrale ale e) emfizemul pulmonar hiperhidric.
gatului; 178) La asfixiile mecanice prin strangulare
b) tromboembolie; se referă:
c) redistribuirea sangelui in circuitul mic; a) spanzurarea;
d) comprimarea nervului vag şi laringian b) inecul;
superior; c) strangularea;
e) rupturi ale intimei arterelor carotide. d) compresiunea toraco-abdominală;
173) In cadrul examinării organelor e) obturarea căilor respiratorii cu corp
gatului, in caz de spanzurare se depistează: străin.
a) rupturi transversale ale intimei arterelor 179) Spanzurarea poate avea loc in:
carotide comune; a) laţ;
b) fracturile inelelor traheii; b) doar la comprimarea suprafeţei
c) hemoragii in sinusul carotidian; posterioare a capului;
d) fracturi ale osului hioid; c) intre scandurile gardului;
e) hemoragii in muşchii sterno-cleido- d) intre ramurile copacilor;
mastoidian. e) comprimarea cutiei toracice.
174) Mecanismele survenirii morţii in 180) Şanţul de strangulare se poate forma
compresia toraco-abdominală sunt: in compresiunea gatului cu:
a) sufocarea; a) laţul;
16
b) mainile; şanţul de strangulare prin:
c) obiecte contondente dure; a) direcţie oblic-ascendentă;
d) elementele hainelor (guler, fular); b) adancime neuniformă;
e) obiecte ascuţite. c) culoare;
181) In spanzurare, bureletul cutanat se d) lăţime;
produce in cazul: e) pergamentare.
a) şanţului unic; 187) In strangularea cu laţul pot fi
b) şanţului dublu; depistate următoarele semne de luptă şi
c) şanţului triplu; autoapărare:
d) şanţului multiplu; a) excoriaţii pe maini;
e) compresiei cu obiect contondent de b) hemoragii in muşchii sterno-cleido-
formă alungită. mastoidieni;
182) La descrierea şanţului de strangulare c) excoriaţii şi echimoze pe torace;
este necesar de indicat: d) echimoze pe faţă;
a) direcţia; e) edem carminat pulmonar.
b) lăţimea; 188) Asfixia prin compresie toraco-
c) adancimea; abdominală survine ca rezultat al:
d) culoarea; a) comprimării toracelui de către caroseria
e) fracturile cartilajului tiroid. unui autocamion răsturnat;
183) Şanţul de strangulare poate fi b) comprimării toracelui şi abdomenului de
confundat cu: către un bloc de beton armat;
a) defectele produse de insecte c) căderii pe cap a unui bloc de beton
postmortem; armat;
b) benzile produse prin compresia gulerului d) comprimării indelungate a membrelor
hainei; inferioare;
c) modificările cadaverice tardive; e) comprimării toracelui şi abdomenului de
d) cutele tegumentare naturale; către un copac tăiat.
e) semne de luptă şi autoapărare. 189) In sufocare cu obiecte moi se
184) Ca rezultat al lovirii părţilor corpului depistează:
de obiectele inconjurătoare in spanzurare, a) masca echimotică;
se pot produce: b) excoriaţii pe mucoasa buzelor;
a) rupturi renale; c) prezenţa penelor, firelor de aţe in
b) echimoze; orificiile nazale, laringe, traheie;
c) plăgi contuze; d) fractura osului hioid;
d) fracturi ale vertebrelor toracale; e) echimoze pe tegumentele din jurul
e) excoriaţii. orificiilor bucal şi nazale.
185) In strangulare, laţul se strange in jurul 190) Moartea prin obturarea lumenului
gatului sub acţiunea: căilor respiratorii se poate instala in
a) greutăţii parţiale a corpului; rezultatul:
b) mainilor proprii; a) pătrunderii in laringe a obiectelor
c) greutăţii intregului corp; eterogene-compacte;
d) forţei exterioare; b) compresiei toracelui;
e) spontan. c) inchiderii lumenului traheii cu chiaguri
186) Şanţul de spanzurare se deosebeşte de sanguine;
17
d) spanzurării; e) sub aspectul resturilor de plante.
e) umplerii traheii şi bronşiilor cu substanţe 197) La modificările postmortem ale
pulverulente. cadavrelor extrase din apă se atribuie:
191) In asfixia prin obturarea căilor a) amprentele costale pe suprafeţele
respiratorii cu obiecte compacte se postero-laterale ale pulmonilor;
depistează: b) leziunile produse de raci şi peşti;
a) nisip; c) leziunile produse in timpul căutării şi
b) fragmente din proteze dentare; extragerii cadavrului din apă;
c) căluş; d) leziunile produse de păsări acvatice;
d) fragmente de alimente nemasticate; e) prezenţa planctonului in sinusul osului
e) făină. sfenoidal.
192) In asfixiile prin obturarea căilor 198) Este oare posibilă efectuarea
respiratorii la copii cu substanţe expertizei fără prezentarea ordonanţei
pulverulente se depistează: anchetatorului?
a) monede; a) este posibilă in majoritatea expertizelor;
b) nisip; b) nu este posibilă;
c) făină; c) este posibilă doar ca excepţie;
d) grau; d) ordonanţa va fi prezentată după
e) nasturi. efectuarea expertizei;
193) Inecul poate fi: e) este posibilă cu acordul directorului
a) drept cauză a morţii patologice; Centrului de Medicină Legală.
b) suicid; 199) Măsurile care pot fi aplicate pentru
c) accident; prezentarea concluziilor false sau
d) drept cauză a morţii subite; divulgarea datelor anchetei preliminare
e) homicid. sunt:
194) Asfixia prin compresia toraco- a) amendă;
abdominală poate fi: b) disciplinare;
a) homicid; c) administrative;
b) drept cauză a morţii subite; d) penale;
c) accident; e) mustrare.
d) suicid; 200) Medicul legist prezintă concluziile
e) drept cauză a morţii patologice. din numele:
195) Asfixia prin spanzurare poate fi: a) său;
a) drept cauză a morţii patologice; b) Centrului de Medicină Legală;
b) accident; c) Secţiei tanatologie;
c) suicid; d) Laboratorului;
d) drept cauză a morţii subite; e) Ministerului Sănătăţii.
e) homicid. 201) Pentru concluziile prezentate,
196) Planctonul poate avea următoarele medicul legist poartă răspundere:
varietăţi: a) colectivă;
a) pseudoplancton; b) personală;
b) fitoplancton; c) nu poartă răspundere;
c) sub aspectul unor raci mici; d) materială;
d) zooplancton; e) toate răspunsurile sunt corecte.
18
 202) Indicaţi dacă anchetatorul este obligat
să asiste la efectuarea expertizei:
a) este obligat;
b) nu este obligat;
c) are dreptul;
d) in funcţie de caz;
e) la propunerea medicului legist.
203) Medicul legist are dreptul:
a) să facă cunoştinţă cu dosarul penal;
b) a interoga martorii;
c) să participe, cu autorizarea
anchetatorului, la acţiuni de anchetă penală;
d) să soluţioneze intrebarea referitor la
culpabilitatea persoanei suspecte;
e) să facă demers in vederea solicitării unor
materiale suplimentare.
204) Obligaţiunile medicului legist sunt:
a) consultarea persoanelor pe diverse
probleme;
b) de a formula concluzii argumentate şi
obiective conform intrebărilor expuse;
c) de a păstra taina anchetei preliminare;
d) de a se prezenta la solicitarea
anchetatorului, procurorului, judecătorului;
e) de a efectua cercetări ştiinţifice.
205) Drept obiectele ale expertizei
medico-legale pot fi:
a) persoanele vii;
b) literatura specială pe medicina legală;
c) corpurile delicte;
d) locul depistării cadavrului;
e) cadavrele.
206) Există următoarele feluri de
expertiză:
a) primară;
b) suplimentară;
c) in comisie;
d) exhumare;
e) complexă.
207) Partea descriptivă a raportului de
expertiză este semnat de:
a) anchetatorul care a numit efectuarea
expertizei;
b) medicul legist titular;
c) medicul legist delegat;
d) martorii oculari;
e) personalul cu studii medicale medii.
208) Schema generală de efectuare a
expertizei medico-legale include
următoarele etape:
a) studierea ordonanţei anchetatorului;
b) aprecierea calităţii materialelor
prezentate;
c) cercetarea obiectului expertizei;
d) analiza tuturor investigaţiilor efectuate;
e) elaborarea concluziilor expertale.
209) Concluziile medico-legale necesită a
fi:
a) depline;
b) bazate pe literatura ştiinţifică;
c) obiective;
d) bazate pe experienţa medicului legist;
e) argumentate.
210) Tipurile de materiale ilustrative
anexate la raportul de expertiză medico-
legală pot fi:
a) desene-scheme;
b) fotografii;
c) corpuri delicte - obiectul vulnerant;
d) clişee radiologice;
e) haine cu defecte de stofă.
211) Acţiunile de anchetă la care poate
participa medicul legist sunt:
a) cercetarea locului faptei;
b) examinarea persoanei suspecte;
c) efectuarea experimentului de anchetă;
d) cercetarea cadavrului la faţa locului;
e) expertiza invinuitului.
212) Neglijenţa reprezintă:
a) practicarea medicinii de către o persoană
fără studii medicale;
b) neindeplinirea atribuţiilor de serviciu;
c) abatere neintenţionată a medicului;
d) acţiuni şi cuvinte nechibzuite ale
medicilor;
e) medicul nu a putut prevedea sau preveni
consecinţele traumei.
213) Eroarea medicală este:
19
a) contravenţie civilă; a) erorii medicale;
b) infracţiune medicală; b) accidentului medical;
c) contravenţie administrativă; c) neacordarea ajutorului medical
d) abatere neintenţionată a medicului; bolnavului;
e) neindeplinirea atribuţiilor de serviciu. d) iatrogenie;
214) Practicarea ilegală a medicinii este: e) eroare de diagnostic condiţionată de
a) abatere neintenţionată a medicului; caracterul atipic al maladiei.
b) practicarea medicinii de către o persoană 220) Problema culpabilităţii medicului este
fără studii medicale; soluţionată de către:
c) neindeplinirea atribuţiilor de serviciu; a) Ministerul Sănătăţii;
d) contravenţie civilă; b) medicul-şef al staţionarului;
e) contravenţie administrativă. c) judecata;
215) Iatrogenia reprezintă: d) comisia de medici legişti;
a) abatere neintenţionată a medicului; e) primăria.
b) acţiuni şi cuvinte nechibzuite ale 221) Pentru neacordarea ajutorului fără
medicilor; motive intemeiate pasibil penal este:
c) neindeplinirea atribuţiilor de serviciu; a) asistenta medicală;
d) medicul nu a putut prevedea sau preveni b) medicul;
consecinţele traumei; c) felcerul;
e) infracţiune medicală. d) moaşa;
216) Cauze ale erorii diagnostice pot fi e) infirmiera.
cele indicate, cu excepţia: 222) Necropsia cadavrelor persoanelor de
a) maladiile concomitente; sex feminin, decedate in rezultatul
b) evoluţia atipică a maladiei; avortului criminal incepe cu efectuarea
c) subestimarea datelor de laborator; probei:
d) ingrijirea insuficientă a pacientului; a) la pneumotorace;
e) examinarea incompletă a pacientului. b) la embolia gazoază;
217) In cazul expertizelor infracţiunilor c) Bokarius;
medicale, comisia de medici legişti d) Goppe-Zeiler;
soluţionează toate intrebările, cu excepţia: e) Docimaziei hidrostatice pulmonare.
a) corectitudinea efectuării tratamentului; 223) Expertiza medico-legală in baza
b) corectitudinea stabilirii diagnosticului; documentelor dosarelor penale se dispune
c) cauza decesului; de către:
d) vina medicului in survenirea decesului; a) avocat;
e) existenţa legăturii de cauzalitate dintre b) anchetator;
tratamentul efectuat şi decesul bolnavului. c) judecată;
218) Avortul se consideră ilegal in cazul d) directorul Centrului de Medicină Legală;
efectuării lui in: e) la propunerea rudelor.
a) secţia chirurgicală; 224) Pasibile de pedeapsă penală sunt
b) ambulator; următoarele deficienţe profesionale
c) la domiciliul medicului; medicale:
d) secţia ginecologică; a) eroarea medicală;
e) punctul medical. b) avortul criminal;
219) Medicul este pasibil penal in cazul: c) iatrogenia;
20
d) neglijenţa;
e) accidentul medical.
225) Cauzele accidentului medical sunt:
a) ignoranţa;
b) practicarea ilegală a medicinii;
c) neglijenţa;
d) evoluţia atipică a maladiei;
e) particularităţile individuale ale
organismului.
226) Expertiza cazurilor deficienţelor şi
infracţiunilor medicale se efectuează in
comisie, cu concursul:
a) judecătorului;
b) directorului Centrului de Medicină
Legală;
c) medicului consultant;
d) anchetatorului procuraturii;
e) medicului legist.
227) Medicul este pasibil penal pentru
neacordarea ajutorului medical in
următoarele cazuri:
a) motivare prin lipsa instrumentarului
necesar;
b) boala medicului solicitat;
c) refuzul de a examina pacientul din alt
sector;
d) refuzul terapeutului de a trata un pacient
chirurgical;
e) tratarea unui bolnav mai grav in
momentul solicitării.
228) In cazurile deficienţelor şi
infracţiunilor medicale, comisia de medici
legişti soluţionează următoarele intrebări:
a) corectitudinea efectuării tratamentului;
b) culpabilitatea medicului in sfarşitul
nefavorabil al cazului;
c) cauza decesului;
d) corectitudinea stabilirii diagnosticului;
e) care medici consultanţi sunt pasibili
pentru decesul pacientului.
229) Activitatea medicului legist este
reglamentată de următoarele documente:
a) codul de procedură penală al RM;
b) codul penal al RM;
c) legea ocrotirii sănătăţii;
d) codul de procedură civilă;
e) decizia instanţei judecătoreşti.
230) La efectuarea expertizei, medicul
legist semnează preintampinarea despre
răspundere penală pentru:
a) refuzul efectuării expertizei;
b) atitudine neglijentă faţă de obligaţiile
sale;
c) concluzii care depăşesc competenţa
expertizei medico-legale;
d) prezentarea premeditată a unor concluzii
false;
e) efectuare necalitativă a expertizei.
231) După cercetarea cadavrului la faţa
locului medicul poate răspunde
anchetatorului la toate intrebările
enumărate mai jos, cu excepţia:
a) care este vechimea aproximativă a
decesului?
b) care este cauza probabilă a decesului?
c) sunt la faţa locului urme asemănătoare
cu sangele sau alte lichide biologice?
d) care este grupa sanguină a cadavrului?
e) ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
232) La cadavrul, cercetat la faţa locului,
s-au depistat lividităţi cadaverice roşii-
aprinse, care la digitopresiune dispar şi
reapar imediat. Care este cauza probabilă a
morţii şi stadiul de evoluţie al lividităţilor
cadaverice?
a) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de
stază;
b) intoxicaţie cu CO, stadiul de stază;
c) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de
imbibiţie;
d) intoxicaţie cu CO, stadiul de imbibiţie;
e) intoxicaţie cu CO, stadiul de hipostază.
233) Lividităţile cadaverice au o nuanţă
gri-cafenie in moartea prin:
a) intoxicaţie cu etanol;
b) inec;
c) intoxicaţie cu CO;
d) spanzurare;
21
e) intoxicaţie cu nitriţi.
234) Generalizarea definitivă a rigidităţii
cadaverice survine la:
a) 12 ore;
b) 24 ore;
c) 36 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.
235) In cazul cercetării cadavrului la faţa
locului, profunzimea canalului de rănire se
concretizează in?
a) faza statică;
b) faza dinamică;
c) experimentul de anchetă;
d) toate cele enumărate;
e) nici una din ele.
236) In cazul cercetării cadavrului la faţa
locului, corpurile delicte se prelevează?
a) in faza statică;
b) in faza dinamică;
c) la cercetarea suplimentară (la faţa
locului);
d) in toate cele enumărate;
e) in nici una din ele.
237) Cine intocmeşte procesul verbal de
cercetare la faţa locului?
a) expertul medico-legal;
b) anchetatorul procuraturii;
c) expertul criminalist;
d) colaboratorii poliţiei;
e) poliţia criminală.
238) Medicul legist in timpul cercetării
cadavrului la faţa locului efectuează toate
acţiunile, cu excepţia:
a) constatarea decesului;
b) descrierea hainelor şi starea lor;
c) descrierea modificărilor cadaverice şi
gradului de evoluţie;
d) concretizarea profunzimii canalului de
rănire;
e) particularităţile şi leziunile părţilor
anatomice ale corpului.
239) In timpul cercetării cadavrului la faţa
locului, pentru estimarea vechimii morţii,
22
care preparat medical introduce medicul
legist in camera anterioară a ochilor
cadavrului?
a) pilocarpină;
b) adrenalină;
c) cofeină;
d) lobelină;
e) camfor.
240) In procesul de cercetare a cadavrului
la faţa locului pot fi implicaţi toţi
specialiştii, cu excepţia:
a) pediatrul;
b) chirurgul;
c) ginecologul;
d) igienistul;
e) farmacistul.
241) Reacţia idiomusculară se produce in
muşchii scheletali ai cadavrului, in condiţii
de temperatură a camerei:
a) in limitele a 6-9 ore după deces;
b) după 24 ore;
c) după a 2-a zi;
d) la a 3-a zi;
e) după o săptămană de la deces.
242) Determinarea temperaturii corpului
cadavrului in fosa axilară:
a) are importanţă pentru estimarea
probabilă a vechimii morţii;
b) ajută la constatarea cauzei morţii;
c) nu are importanţă practică;
d) stabileşte condiţiile de aflare a
cadavrului;
e) are importanţă pentru stabilirea
schimbării poziţiei corpului.
243) Subdezvoltarea ţesutului celulo-
adipos subcutanat la cadavre:
a) condiţionează răcirea cadaverică;
b) nu are influenţă asupra răcirii
cadavrului;
c) reţine răcirea cadaverică;
d) accelerează instalarea rigidităţii
cadaverice;
e) incetineşte evoluţia lividităţilor
cadaverice.
 244) Cercetarea locului faptei şi a
cadavrului la faţa locului constituie:
a) o expertiză;
b) o cercetare de anchetă primară;
c) o examinare;
d) un experiment de anchetă;
e) o constatare.
245) Perioada clinică a morţii poate dura:
a) 30 minute;
b) 5-7 minute;
c) pană la o oră;
d) pană la 2 ore;
e) 3 ore.
246) Examinarea cadavrului la faţa locului
se efectuează cu concursul:
a) medicului legist titular;
b) farmacistului;
c) personalului cu studii medicale medii;
d) medicului legist delegat;
e) stomatologului.
247) Medicul legist exercită funcţia la faţa
locului in baza:
a) propriei iniţiative;
b) indicaţiilor anchetatorului;
c) cererii rudelor decedatului;
d) cererii colaboratorului poliţiei criminale;
e) indicaţiilor procurorului.
248) La faţa locului, medicul legist este
obligat de a:
a) intocmi procesul verbal de cercetare a
locului faptei;
b) ajuta anchetatorul in depistarea şi
prelevarea corpurilor delicte;
c) ajuta anchetatorul in descrierea
cadavrului;
d) transporta cadavrul in secţia
tanatologică;
e) consulta anchetatorul la examinarea
cadavrului şi expertizarea lui ulterioară.
249) In lipsa semnelor certe ale morţii, la
faţa locului, medicul legist este obligat de
a:
a) solicita ambulanţa;
b) preleva corpurile delicte;
c) descrie locul faptei;
d) solicita martorii asistenţi;
e) efectua măsurile de reanimare.
250) Fazele cercetării cadavrului la faţa
locului sunt:
a) repetată.
b) definitivă;
c) dinamică;
d) intermediară;
e) statică;
251) Semnele de constatare a decesului
sunt:
a) probabile;
b) precoce;
c) certe;
d) tardive;
e) negative.
252) Semnele certe de stabilire ale morţii
la faţa locului sunt:
a) semnul Beloglazov;
b) lipsa respiraţiei;
c) lipsa cunoştinţei;
d) lividităţile cadaverice;
e) fenomenele cadaverice tardive.
253) Metodele de bază de stabilire a
vechimii morţii la faţa locului sunt:
a) termometria cadavrului;
b) cercetarea enzimelor organelor interne;
c) determinarea excitării electrice a
muşchilor;
d) cercetarea lividităţilor cadaverice;
e) cercetarea biochimică a sangelui.
254) In favoarea modificării locului iniţial
de aflare a cadavrului şi poziţiei lui vor
indica:
a) semne de tarare pe haine şi corp;
b) prezenţa sangelui pe haine;
c) necorespunderea localizării fenomenelor
cadaverice precoce poziţiei cadavrului;
d) prezenţa sangelui pe tegumentele
cadavrului;
e) tegumente cu aspect de "piele de gască".
255) Sarcinile de bază ale medicului legist
la examinarea cadavrului la faţa locului
23
sunt:
a) constatarea decesului;
b) descrierea cadavrului;
c) dezbrăcarea completă a cadavrului;
d) depistarea şi prelevarea corpurilor
delicte;
e) transportarea cadavrului in secţia
tanatologică.
256) La examinarea cadavrului la faţa
locului participă:
a) anchetatorul;
b) medicul legist;
c) martorii asistenţi;
d) martorii oculari;
e) expertul criminalist.
257) Care sunt măsurile efectuate de
medicul legist la faţa locului in faza
statică?
a) cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) descrierea poziţiei şi atitudinii
cadavrului;
c) intocmirea procesului verbal de
examinare a locului faptei;
d) intocmirea schemei locului faptei;
e) prelevarea corpurilor delicte.
258) Care sunt măsurile efectuate de
medicul legist la faţa locului in faza
dinamică?
a) descrierea leziunilor corporale;
b) cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) prelevarea corpurilor delicte;
d) descrierea poziţiei şi atitudinii
cadavrului;
e) descrierea lojei cadavrului.
259) Care documente se intocmesc la
examinarea cadavrului la faţa locului?
a) procesul verbal de examinare a locului
faptei;
b) raport de examinare a cadavrului;
c) solicitare de examinare medico-legală a
cadavrului;
d) certificat medical de deces;
e) concluzie consultativă pentru medicul de
sector.
24
260) La examinarea cadavrelor
persoanelor necunoscute la faţa locului,
medicul legist este obligat a:
a) descrie deplin hainele;
b) efectua dactiloscopia;
c) stabili varsta aproximativă după exterior;
d) stabili sexul decedatului;
e) stabili constituţia.
261) Motivele examinării cadavrului la
faţa locului sunt:
a) moartea violentă;
b) maladie oncologică la varsta senilă;
c) suspecţie de avort criminal;
d) deces in secţia de internare cu
diagnosticul nestabilit;
e) depistarea cadavrului unui nou-născut
neidentificat.
262) In cazul examinării cadavrului la faţa
locului se permite:
a) fotografierea cadavrului;
b) dezbrăcarea şi deschiderea unor cavităţi
ale cadavrului;
c) mişcarea cadavrului;
d) intocmirea schemelor, desenelor;
e) prelevarea corpurilor delicte.
263) In cadrul examinării cadavrului la
faţa locului petele de sange pot fi depistate
pe:
a) hainele cadavrului;
b) corpurile delicte;
c) tegumentele cadavrului;
d) apă;
e) sol.
264) Pentru depistarea petelor de sange, la
faţa locului pot fi examinaţi:
a) victima;
b) persoana suspectă;
c) martorii oculari;
d) martorii asistenţi;
e) inculpatul.
265) In cazurile de precipitare, la faţa
locului, examenului extern vor fi supuse:
a) cadavrul şi hainele sale;
b) locul depistării cadavrului;
c) petele de sange in locul căderii corpului; b) rezultatul probei Bokarius;
d) obiectele proeminente pe traiectoria c) localizarea nodului;
căderii corpului; d) materialul laţului;
e) obiectele personale ale rudelor victimei. e) prezenţa semnului Amusat.
266) La cercetarea locului accidentului 271) Urma de sange, produsă prin căderea
rutier (locul faptei) pot fi depistate: picăturii pe o suprafaţă orizontală, este:
a) desenul benzii de rulare ale pneurilor; a) prelingere;
b) amprente ale farurilor; b) frotiu;
c) fragmente din hainele victimei (căciulă, c) pată;
nasturi, batiste etc.); d) ştersătură;
d) amprente ale părţilor proeminente e) amprentă.
inferioare ale automobilului; 272) Depistarea elementelor figurate ale
e) semne ale benzii de franare. sangelui se stabileşte in baza:
267) In cazul ciocnirii automobilului cu a) metodei morfologice;
pietonul şi traversării ulterioare cu roţile, b) investigaţiei histo-chimice;
pe hainele victimei pot fi depistate: c) analizei spectrale;
a) urme din vopseaua automobilului; d) reacţiei de precipitare;
b) fragmente ale sticlei farurilor; e) metodei de absorbţie-eluţie.
c) rupturi ale hainelor cu pete de sange; 273) Depistarea creatininei denotă
d) amprente ale părţilor proeminente prezenţa:
inferioare ale automobilului; a) transpiraţiei;
e) desenul benzii de rulare a automobilului. b) spermei;
268) La examinarea locului faptei, in caz c) salivei;
de leziuni prin arme de foc, pe cadavru pot d) urinei;
fi depistate: e) sangelui.
a) factori suplimentari ai tragerii; 274) Depistarea serinei denotă prezenţa:
b) bura (buza); a) transpiraţiei;
c) proba Bokarius pozitivă; b) salivei;
d) fenomenul Vinogradov; c) spermei;
e) tubul de cartuş. d) urinei;
269) Pe cadavrul victimei decedate in e) sangelui.
rezultatul incendiului, la faţa locului pot fi 275) Sangele de pe zăpadă se prelevează:
depistate: a) in eprubetă;
a) arsuri vitale; b) pe tifon;
b) spumă densă, perlată, stabilă in jurul c) pe cutia Petri;
gurii şi nasului; d) pe vată;
c) arsuri termice ale mucoasei cavităţii e) pe hartie.
bucale; 276) Sangele de pe perete se recoltează:
d) lividităţi cadaverice roşii-aprinse; a) pe tifon;
e) arsuri ale firelor de păr. b) in eprubetă;
270) In cazul decesului in rezultatul c) pe vată;
spanzurării, la faţa locului in procesul d) se rade pe hartie curată;
verbal este necesar de indicat: e) pe cutia Petri.
a) localizarea laţului; 277) Ce urme se produc la căderea
25
sangelui in cantităţi mari pe o suprafaţă b) examenul spectral;
neabsorbantă? c) proba cu apă oxigenată;
a) pete; d) metoda de adsorbţie-eluţie;
b) improşcături; e) reacţia de precipitare.
c) ştersături; 283) Depistarea ptialinei denotă prezenţa:
d) prelingeri; a) transpiraţiei;
e) băltoace. b) spermei;
278) Care obiecte se referă la corpurile c) urinei;
delicte de origine biologică? d) salivei;
a) medicamentele; e) sangelui.
b) toxicele; 284) Care sunt investigaţiile prin care se
c) sperma; depistează prezenţa sangelui in pată?
d) glontele; a) reacţia de imunofluorescenţă;
e) banii. b) reacţia cristalografică;
279) Fiecare medic trebuie să poată face c) examinare morfologică;
totul, cu excepţia: d) analiza spectrală;
a) a ajuta anchetatorul in depistarea, e) reacţia de izohemaglutinare.
recoltarea şi ambalarea corpurilor delicte; 285) La cercetarea petelor suspecte de
b) a descrie la faţa locului impreună cu spermă se soluţionează intrebările:
anchetatorul urmele de sange, spermă, păr a) diagnosticul pozitiv de spermă;
etc.; b) raportul procentual al spermatozoizilor
c) a efectua examinarea medico-legală a viabili;
corpurilor delicte; c) apartenenţa de grup a spermei;
d) a ajuta anchetatorul la formularea d) capacitatea de procreare;
intrebărilor necesare pentru soluţionare in e) apartenenţa de specie a spermei.
cadrul examinării corpurilor delicte; 286) Care sunt semnele caracteristice
e) a efectua la faţa locului diagnosticul firului de păr uman ?
probabil al urmelor de sange. a) cuticula cu solzi romboizi mari;
280) Picătura căzută pe un plan oblic- b) medulara lată;
vertical va forma: c) corticala ingustă;
a) pată; d) medulara ingustă;
b) improşcături; e) corticala lată.
c) ştersătură; 287) La cercetarea petei de sange pe haină,
d) prelingeri; se soluţionează intrebările:
e) băltoace. a) diagnosticul pozitiv al petelor de sange;
281) Sangele de la cadavru se prelevează: b) apartenenţa de specie a sangelui;
a) in eprubetă; c) apartenenţa de grup a sangelui;
b) pe cutia Petri; d) stabilirea locului de provenienţă a
c) pe lama de sticlă; sangelui;
d) pe tampon de vată; e) stabilirea volumului total al hemoragiei.
e) prin toate metodele sus-indicate. 288) Apartenenţa de specie a sangelui se
282) Metoda de diagnosticare probabilă a determină in baza:
urmelor de sange este: a) reacţia de precipitare;
a) metoda morfologică; b) reacţia de imunoelectroprecipitare;
26
c) reacţia de aglutinare combinată; pe o suprafaţă orizontală se pot forma:
d) reacţia de electroprecipitare in agar; a) pete cu contururi regulate;
e) metoda de extracţie. b) ştersături;
289) Diagnosticul pozitiv al petelor de c) băltoace;
spermă se efectuează in baza: d) pete cu margini zimţate, cu stropi in jur;
a) spectrografiei in emisie; e) amprente.
b) reacţiei de microcristalizare; 296) Firul de păr constă din:
c) cromatografiei; a) stratul pigmentar;
d) examenului morfologic; b) stratul extern - cuticula;
e) eletroforezei. c) substanţă corticală;
290) La descrierea petelor de sange se d) stratul cornos;
indică: e) canalul medular - medula.
a) forma; 297) Acţiunii presiunii inalte organismul
b) dimensiunile; uman este supus in:
c) densitatea; a) condiţii de altitudine inaltă;
d) culoarea; b) zbor la inălţimi mari;
e) grupa sanguină. c) submersii la adancimi mari;
291) Urmele de sange sunt: d) spaţiu inchis;
a) băltoacă; e) schimbarea bruscă a poziţiei corpului.
b) pată; 298) Acţiunii presiunii joase organismul
c) improşcături; uman este supus in:
d) prelingere; a) condiţii de altitudine inaltă;
e) echimoză. b) lucrări subacvatice la adancimi mari;
292) La faţa locului, părul se prelevează c) spaţiu inchis;
cu: d) fantani adanci;
a) corţangul; e) schimbarea bruscă a poziţiei corpului.
b) pensetă cu branşele de cauciuc, 299) Boala chesonierilor se dezvoltă la:
c) pensetă cu branşele metalice; a) trecerea bruscă de la presiune joasă la
d) degetele; presiune normală;
e) bisturiul. b) trecerea bruscă de la presiune inaltă la
293) Tipurile de examinare a părului sunt: normală;
a) morfologică; c) schimbarea bruscă a poziţiei corpului;
b) metoda amprentelor colorate; d) condiţii de altitudine inaltă;
c) traseologică; e) spaţiu inchis.
d) serologică; 300) In barotraumă se produc următoarele
e) roentgenologică. leziuni:
294) In rezultatul examinării părului pot fi a) rupturi ale ţesutului pulmonar;
stabilite: b) fracturi ale oaselor craniene;
a) apartenenţa unei persoane concrete; c) leziuni ale aparatului auditiv;
b) provenienţa regională; d) fracturi deschise ale membrelor;
c) provenienţa de sex; e) efect hidrodinamic.
d) vechimea lezării părului; 301) Pentru acţiunea locală a
e) prelucrarea chimică a părului. temperaturilor joase este caracteristic:
295) In rezultatul căderii petelor de sange a) prezenţa degerăturilor;
27
b) petele Vişnevski;
c) petele Fabrikantov;
d) poziţia "boxerului in gardă";
e) congelarea cadavrului.
302) Pentru acţiunea locală a
temperaturilor inalte este caracteristic
producerea:
a) arsurilor;
b) osteomielitei;
c) escarelor;
d) mărcii electrice;
e) pseudo-inelului de excoriaţie.
303) Petele Vişnevski se localizează:
a) pe mucoasa esofagului;
b) pe mucoasa gastrică;
c) sub pleură;
d) pe mucoasa intestinului gros;
e) pe mucoasa bazinetelor renale.
304) Petele Fabrikantov se localizează:
a) pe mucoasa gastrică;
b) pe mucoasa esofagului;
c) pe mucoasa intestinului subţire;
d) pe mucoasa calicelor şi bazinetelor;
e) sub pleură.
305) Petele Vişnevski se produc in
moartea cauzată de:
a) arsuri;
b) hipotermie (refrigerare);
c) acţiunea presiunii inalte;
d) boala chesonierilor;
e) electrocuţie.
306) Petele Fabrikantov se produc in
moartea cauzată de:
a) arsuri masive;
b) boala chesonierilor;
c) hipotermie (refrigerare);
d) acţiunea presiunii inalte;
e) electrocuţie.
307) Arsurile termice de gr.III-IV ale
corpului cu suprafaţa mai mare de 15% se
referă la leziuni corporale:
a) uşoare;
b) medii, cu dereglarea sănătăţii de lungă
durată;
28
c) grave, periculoase pentru viaţă;
d) medii, cu o incapacitate stabilă de
muncă mai puţin de 1/3;
e) fără cauzarea prejudiciului sănătăţii.
308) Clasificarea arsurilor se bazează pe:
a) profunzimea lezării tegumentelor şi
ţesuturilor moi subiacente;
b) suprafaţa combustiei;
c) profunzimea lezării tegumentelor şi
suprafaţa combustiei;
d) caracterul acţiunii factorului termic;
e) durata tratamentului.
309) La semnele acţiunii vitale ale flăcării
se atribuie:
a) petele Vişnevski;
b) arsuri ale hainelor;
c) sangele fluid;
d) venecongestia organelor interne;
e) arsurile mucoasei cavităţii bucale,
laringelui şi traheii.
310) Hematoamele epidurale pot apărea
postmortem in:
a) acţiunea presiunii inalte;
b) şocul hipertermic;
c) hipotermie (refrigerare);
d) carbonizare;
e) insolaţie.
311) Tipurile acţiunii vitale ale
temperaturilor inalte sunt:
a) indelungată;
b) locală;
c) generală;
d) de scurtă durată;
e) superficială.
312) Arsurile se produc in rezultatul
acţiunii:
a) gazelor incandescente;
b) obiectelor incandescente;
c) flăcării;
d) lichidelor fierbinţi;
e) toxicelor distructive.
313) In cazul arsurilor de gr.II,
modificările morfologice se produc in:
a) epiderm;
b) grosimea dermului; c) starea de ebrietate;
c) stratul celulo-adipos subcutanat; d) incălţămintea stramtă;
d) muşchi; e) lipsa hainelor calde.
e) organe interne. 320) Stările organismului care contribuie
314) In cazul arsurilor de gr.III A şi III B, acţiunii temperaturilor joase sunt:
modificările morfologice se produc in: a) adinamia;
a) epiderm; b) ebrietatea alcoolică;
b) grosimea dermului; c) somnul;
c) derm şi stratul celulo-adipos subcutanat; d) contactul cu obiectele reci;
d) muşchi; e) surmenajul.
e) oase. 321) La semnele decesului prin hipotermie
315) In cazul arsurilor de gr.IV, (refrigerare) se atribuie:
modificările morfologice se produc in: a) atitudinea "embrionară";
a) epiderm; b) degerături;
b) grosimea dermului; c) petele Vişnevski;
c) derm şi stratul celulo-adipos subcutanat; d) petele Fabrikantov;
d) muşchi; e) congelarea cadavrului.
e) măduva spinării. 322) Boala arşilor evoluează in
316) Gravitatea arsurilor depinde de: următoarele etape:
a) profunzime; a) şocul primar;
b) suprafaţă; b) toxemia acută;
c) origine; c) tromboza vaselor magistrale;
d) grad; d) insuficienţa respiratorie;
e) localizare pe tegumente. e) septicotoxemia.
317) Semnele aflării vitale in focarul 323) In cazul degerăturilor de gr.II,
incendiului sunt: modificările morfologice se produc in:
a) funingine in căile respiratorii; a) epiderm;
b) arsuri ale căilor respiratorii; b) derm;
c) arsuri ale tegumentelor; c) stratul celulo-adipos subcutanat;
d) poziţia "boxerului in gardă"; d) muşchi;
e) parlirea părului cu arsuri ale e) oase.
tegumentelor. 324) In cazul degerăturilor de gr.III,
318) Cauzele morţii la persoanele decedate modificările morfologice se produc in:
şi depistate in focarul de incendiu pot fi: a) epiderm;
a) intoxicaţie cu CO; b) derm;
b) caşexia combustională; c) stratul celulo-adipos subcutanat;
c) toxemia combustională; d) muşchi;
d) şocul combustional; e) oase.
e) septicemia. 325) In cazul degerăturilor de gr.IV,
319) Condiţiile mediului ambiant care modificările morfologice se produc in:
contribuie acţiunii temperaturilor joase a) epiderm;
sunt: b) derm;
a) vantul puternic; c) stratul celulo-adipos subcutanat;
b) caşexia; d) ţesuturile moi profunde;
29
e) organele interne. d) prezenţa substanţelor pulverulente in
326) Cauzele morţii la persoanele decedate incăpere;
in staţionar in rezultatul combustiilor pot fi: e) umiditatea hainelor, membrelor.
a) şocul primar; 332) Materialele hainelor şi incălţămintei
b) toxemia; care protejează impotriva acţiunii
c) septicemia; curentului electric sunt:
d) pneumonia; a) cauciucul;
e) aspiraţia. b) bumbacul;
327) In moartea prin fulgeraţie se c) mătasea naturală;
depistează următorul semn specific: d) lana;
a) marca electrică; e) pielea naturală.
b) figura de trăsnet; 333) Curentul electric manifestă
c) excoriaţie; următoarele acţiuni asupra organismului
d) plagă; uman:
e) fractură. a) hemoragie;
328) In moartea prin electrocuţie se b) fibrilaţia ventriculară;
depistează următorul semn specific: c) spasmul coardelor vocale;
a) marca electrică; d) rupturi ale organelor interne;
b) figura de trăsnet; e) convulsii tonice ale muşchilor scheletali.
c) excoriaţie; 334) In urma acţiunii curentului electric
d) plagă; atmosferic se depistează următoarele semne
e) fractură. caracteristice:
329) Gradul reacţiei organismului la a) "figura de trăsnet" pe tegumente;
acţiunea curentului electric este determinat b) lividităţi cadaverice difuze;
primordial de: c) topirea obiectelor metalice ale hainelor;
a) sex; d) edem pulmonar;
b) particularităţile individuale ale e) leziuni ale oaselor craniene cu
organismului; carbonizare.
c) intensitatea curentului; 335) Acţiunea curentului electric asupra
d) prezenţa maladiilor preexistente; organismului uman se manifestă prin
e) surmenaj. următoarele efecte:
330) Tipurile de curent electric cu a) mecanic;
importanţă medico-legală sunt: b) luminiscent;
a) static; c) electrolitic;
b) industrial; d) termic;
c) tehnic; e) psihologic.
d) atmosferic; 336) Tabloul microscopic al mărcii
e) alternativ. electrice se caracterizează prin:
331) Acţiunii curentului electric contribuie a) emfizem subcutanat (vacuole termice);
următorii factori externi: b) particule de metal in stratul cornos al
a) umiditatea crescută a aerului; pielii;
b) particularităţile individuale ale c) localizare marginală a leucocitelor;
organismului uman; d) alungire verticală a celulelor bazale ale
c) umezirea pămantului; stratului Malpighi;
30
e) diapedeza eritrocitară. c) caracterului leziunii transfixiante a
337) Metodele de laborator pentru vezicii urinare supraumplute;
depistarea metalizării in marca electrică d) caracterului lezării diafizelor oaselor
sunt: tubulare mari;
a) biologică; e) tuturor semnelor sus-indicate.
b) radiologică; 342) La armele de foc nu se atribuie:
c) spectrală; a) revolverul;
d) traseologică; b) pistolul-automat;
e) metoda amprentelor colorate. c) arma de vanătoare;
338) In cazul expertizei medico-legale a d) arma pneumatică;
cadavrului cu plagă prin armă de foc e) carabina.
medicul legist trebuie să soluţioneze toate 343) Factorul traumatic de bază al tragerii
intrebările, cu excepţia: este:
a) stabilirea originii balistice a leziunii; a) flacăra;
b) stabilirea distanţei tragerii; b) funinginea;
c) stabilirea direcţiei canalului de rănire; c) particulele de pulbere;
d) stabilirea genului morţii violente; d) uleiul armei;
e) stabilirea tipului armei de foc. e) proiectilul.
339) Cauza principală de producere a 344) La cartuşul armei de vanătoare cu
defectului de ţesut din regiunea orificiului alice nu se atribuie:
de intrare este: a) alicele;
a) mişcarea de rotaţie a glonţului in jurul b) capsa;
axului său longitudinal; c) trăgaciul;
b) masa considerabilă a proiectilului; d) pulberea;
c) energia cinetică considerabilă a e) bura.
glonţului; 345) La factorii suplimentari ai tragerii nu
d) masa nesemnificativă a proiectilului; se atribuie:
e) deformarea glonţului in timpul penetrării a) alicele;
ţesuturilor umane. b) mitraliile;
340) In care condiţii devine mai posibilă c) pulberea arsă incomplet;
depistarea factorilor suplimentari ai tragerii d) gloanţele incendiare;
la nivelul orificiului de intrare pe corpul e) gloanţele trasoare.
victimei: 346) La factorii traumatici secundari se
a) tragere de la distanţă apropiată prin atribuie:
obstacol; a) alicele;
b) tragere cu ţeava lipită neermetic; b) pulberea arsă incomplet;
c) tragere de la distanţă indepărtată; c) flacăra;
d) tragere de la distanţă apropiată din armă d) fragmente din obstacolul penetrat;
pneumatică; e) glonţul.
e) tragere cu ţeava lipită ermetic. 347) In care consecutivitate urmează
341) Stabilirea direcţiei tragerii este conţinutul cartuşului de vanătoare cu alice?
posibilă in baza: a) bura-pulberea-alicele-bura;
a) microscopiei canalului de rănire; b) pulberea-bura-alicele-bura;
b) caracterului lezării oaselor plate; c) alicele-bura-pulberea-bura;
31
d) bura-pulberea-bura-alicele; e) toate acţiunile sus-indicate.
e) nu este o consecutivitate strictă. 353) Cartuşul de vanătoare constă din:
348) Ştanţ-marca se produce la tragerea de a) tub şi capsă;
la distanţa: b) pulbere;
a) indepărtată; c) bure;
b) foarte indepărtată; d) alice;
c) apropiată; e) factori suplimentari ai tragerii.
d) cu ţeava lipită ermetic; 354) Semnele orificiului de intrare la
e) de la orice distanţă. impuşcarea din armă de foc cu glonţ sunt:
349) In cazul depistării inelelor de a) minus-ţesut;
excoriaţie şi ştergere in jurul plăgii balistice b) forma alungită;
se poate afirma că plaga reprezintă: c) inelul de ştergere;
a) orificiu de ieşire; d) efectul hidrodinamic;
b) orificiu de intrare; e) inelul de excoriaţie.
c) orificiu de intrare şi de ieşire; 355) La tragere cu ţeava lipită ermetic se
d) aceste semne nu sunt caracteristice depistează:
pentru leziuni balistice; a) funingine pe tegumentele din jurul
e) soluţionarea acestei intrebări nu plăgii;
reprezintă competenţa medicului legist. b) culoarea roşie a sangelui şi muşchilor;
350) Rupturile suplimentare ale marginilor c) prezenţa factorilor suplimentari in
orificiului de intrare la tragere cu ţeava canalul de rănire;
lipită ermetic se produc in rezultatul d) ştanţ-marca;
acţiunii: e) fenomenul Vinogradov.
a) glonţului; 356) Mecanismele principale de acţiune
b) gurii ţevii; ale glonţului sunt:
c) gazelor; a) de perforare;
d) efectului hidrodinamic; b) cu ţeava lipită;
e) gazelor şi efectului hidrodinamic. c) cuneiformă;
351) Mişcarea de rotaţie al glonţului in d) distanţă indepărtată;
jurul axei sale longitudinale este e) de rupere.
condiţionată de: 357) Efectul hidrodinamic al glonţului se
a) construcţia glonţului; manifestă in cazul lezării:
b) acţiunea gazelor; a) cordului in diastolă;
c) ghintuiturile ţevii; b) scapulei;
d) energia cinetică; c) pulmonilor;
e) toţi factorii sus-indicaţi. d) vezicii urinare pline;
352) Scurtarea ţevii armei de foc e) femurului.
condiţionează: 358) Semnele orificiului de ieşire ale
a) mărirea distanţei de zbor a funinginii şi plăgii impuşcate sunt:
pulberii; a) inelul de ştergere;
b) schimbarea traiectoriei zborului b) forma de fisură;
glonţului; c) „minus ţesut";
c) deformarea şi fragmentarea glonţului; d) răsfrangerea marginilor plăgii in afară;
d) polimorfismul leziunilor balistice; e) prezenţa factorilor suplimentari pe
32
tegumentele din jurul plăgii.
359) In cazul expertizei cadavrului cu
plăgi prin arme de foc medicul legist
soluţionează toate intrebările, cu excepţia:
a) stabilirea originii balistice a leziunilor;
b) stabilirea distanţei de tragere;
c) stabilirea genului morţii violente;
d) stabilirea intenţiei agresorului;
e) stabilirea direcţiei tragerii.
360) Determinarea direcţiei impuşcăturii
este posibilă in baza:
a) microscopiei canalului de rănire;
b) caracterului lezării oaselor plate;
c) deformării şi fragmentării glonţului;
d) caracterului lezării oaselor tubulare;
e) prezenţei amprentei gurii ţevii (ştanţ-
marca).
361) La armele de foc se atribuie:
a) pistolul;
b) pistolul-automat;
c) arma de vanătoare;
d) arma pneumatică;
e) arma de vanătoare acvatică.
362) Factorii suplimentari ai impuşcăturii
reprezintă:
a) flacăra;
b) funinginea;
c) bura;
d) glonţul;
e) particule de pulbere.
363) Indicaţi care sunt distanţele tragerii
din armele de foc:
a) cu ţeava lipită ermetic;
b) apropiată;
c) cu ţeava lipită neermetic;
d) indepărtată;
e) foarte indepărtată.
364) La tragere din arma de foc de la
distanţă indepărtată pot fi depistate:
a) minus-ţesutul;
b) inelul de excoriaţie;
c) funinginea;
d) impregnarea prin pulbere;
e) inelul de ştergere.
365) Calibrul armei de foc se determină in
baza:
a) diametrului camerei cartuşului (camerei
detonante);
b) diametrului canalului ţevii;
c) distanţei dintre marginile opuse ale
ghintuiturilor helicoidale;
d) masei glonţului;
e) lungimii ţevii.
366) Elementele leziunilor balistice pe
corpul uman sunt:
a) orificiul de intrare;
b) canalul de rănire;
c) orificiul de ieşire;
d) depuneri de funingine pe tegumente;
e) pătrunderea particulelor de pulbere in
ţesuturi.
367) Semnele de bază ale tragerii cu ţeava
lipită ermetic reprezintă:
a) rupturi ale tegumentelor in regiunea
orificiului de intrare;
b) ştanţ-marca;
c) minus-ţesutul;
d) depunere de funingine in jurul orificiului
de intrare;
e) culoarea roşie a sangelui şi ţesuturilor
din regiunea plăgii.
368) In plăgile produse la tragere din arma
de vanătoare cu alice de la distanţă
apropiată se depistează:
a) o plagă masivă cu prezenţa plăgilor
oarbe de dimensiuni mici;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) parlirea părului;
e) ştanţ-marca.
369) Fenomenul Vinogradov se produce in
condiţiile:
a) viteză mare de zbor a glonţului;
b) prezenţa obstacolului;
c) prezenţa spaţiului liber intre straturile
hainelor;
d) lipsa hainelor;
e) prezenţa hainelor in două straturi.
33
 370) Armele de foc portative după d) bura;
destinaţie se clasifică in: e) aerul preglonţial.
a) cu destinaţie specială (pistol de 376) Tipurile canalelor de rănire produse
semnalizare, pistol de construcţie şi prin armele de foc sunt:
asamblare); a) orb;
b) sportivă; b) intrerupt;
c) de vanătoare; c) cuneiform;
d) automat; d) tangenţial;
e) de luptă. e) penetrant in cavitate.
371) In funcţie de lungimea ţevii, armele 377) Plaga balistică transfixiantă se
se clasifică in: caracterizează prin:
a) cu ţeava scurtă; a) fenomenul Vinogradov;
b) de construcţie proprie; b) orificiu de intrare;
c) cu ţeava lungă; c) orificiu de ieşire;
d) cu ţeava mijlocie; d) canal de rănire;
e) atipică. e) lipsa factorilor suplimentari ai tragerii.
372) Cartuşul armei de luptă constă din: 378) Plaga balistică oarbă se
a) glonţ; caracterizează prin:
b) bură; a) lipsa factorilor suplimentari ai tragerii;
c) capsă; b) orificiu de intrare;
d) tub; c) canal de rănire;
e) pulbere. d) fenomenul Vinogradov;
373) Orificiul de intrare produs prin e) arsuri ale tegumentelor din jurul plăgii.
acţiunea glonţului incendiar se 379) In cadrul examinării cadavrului cu
caracterizează prin: plagă prin armă de foc, glonţul se extrage
a) dehiscenţa plăgii; cu:
b) arsuri ale tegumentelor din jurul plăgii; a) mainile;
c) parlirea firelor de păr din jurul plăgii; b) penseta cu branşe de cauciuc;
d) rupturi ale tegumentelor; c) cornţangul;
e) inelul fals de excoriaţie. d) bisturiul;
374) Pentru leziunile produse la tragere e) foarfecul.
din armă de construcţie proprie este 380) Urmele căror factori suplimentari ai
caracteristic: tragerii pot fi depistate pe haine?
a) plăgi oarbe; a) flăcării;
b) polimorfism al orificiilor de intrare; b) particulelor de pulbere;
c) leziuni masive ale oaselor şi organelor c) glonţului;
interne; d) burei;
d) fenomenul Vinogradov; e) particulele uleiului armei.
e) inelul fals de excoriaţie. 381) Care sunt modificările produse de
375) Care din factorii suplimentari ai factorii suplimentari pe corpul victimei:
tragerii posedă acţiune termică pronunţată: a) inelul de excoriaţie;
a) glonţul; b) arsuri pe tegumente;
b) flacăra; c) impregnarea cu pulbere;
c) gazele; d) ştanţ-marca;
34
e) parlirea părului. c) ordonanţei anchetatorului comisariatului
382) Excoriaţia cu vechimea de 3-4 zile se de poliţie;
caracterizează prin: d) indicaţiei in scris a Primarului;
a) lipsa crustei, sub nivelul tegumentelor; e) ordonanţei inspectorului poliţiei rutiere.
b) sub aspectul unui sector depigmentat, 387) Leziunea corporală poate fi calificată
fără crustă, la nivelul tegumentelor; drept desfigurare a feţei de către:
c) acoperită cu crustă situată de asupra a) medicul legist;
nivelului tegumentelor adiacente; b) chirurgul maxilo-facial;
d) acoperită cu crustă la nivelul c) medicul cosmetolog;
tegumentelor; d) comisiei formate din medicii sus-numiţi;
e) acoperită cu crustă situată de asupra e) judecată.
nivelului tegumentelor, cu decolare 388) Echimoza recentă nu poate fi:
marginală. a) roşie;
383) Consecutivitatea producerii leziunilor b) roşie-albăstrie;
corporale poate fi stabilită in baza: c) violacee;
a) modificării culorii echimozei; d) violacee-inchisă;
b) gradului de exprimare a modificărilor e) violacee cu nuanţă verzuie.
reactive; 389) Plaga plesnită este o varietate a
c) gradului hemoragiei; plăgii:
d) necorespunderii plăgii cutanate cu a) contuze;
canalul plăgii tăiate-inţepate (inţepate, b) despicate;
balistice) penetrante in cavitatea toracică; c) tăiate;
e) tuturor semnelor sus-indicate. d) inţepate;
384) Mecanismul de bază de producere a e) tăiate-inţepate.
plăgii inţepate este: 390) Semnul morfologic de bază prin care
a) secţionarea ţesuturilor; plaga tăiată se deosebeşte de cea contuză
b) ruperea ţesuturilor; este:
c) indepărtarea ţesuturilor de la centru spre a) forma;
periferie; b) dimensiunile;
d) compresia ţesuturilor; c) adancimea;
e) extensia ţesuturilor. d) volumul hemoragiei;
385) Semnul de bază de diferenţiere a e) lipsa punţilor de ţesut conjunctiv.
plăgii tăiate-inţepate de cea tăiată este: 391) Semnul morfologic de bază al plăgii
a) un colţ ascuţit, altul rotunjit; despicate este:
b) ambele colţuri sunt ascuţite; a) colţurile rotunjite;
c) margini neregulate; b) marginile neexcoriate;
d) ambele colţuri rotunjite; c) hemoragia abundentă;
e) marginile excoriate. d) lezarea ţesutului osos subiacent;
386) Expertiza gradului de gravitate a e) marginile regulate.
vătămărilor corporale poate fi efectuată in 392) La efectuarea expertizelor medico-
baza oricărui din următoarele documente legale ale leziunilor corporale, medicul
indicate mai jos, cu excepţia: legist trebuie să soluţioneze toate
a) hotărarii judecatei; intrebările, cu excepţia:
b) ordonanţei procurorului; a) tipul leziunii;
35
b) vechimea leziunilor; c) abdomenului;
c) obiectul vulnerant şi mecanismul de d) capului;
producere a leziunii; e) tuturor regiunilor anatomice indicate mai
d) gradul de gravitate; sus.
e) volumul incapacităţii profesionale de 398) La inţepătoare se atribuie obiectele
muncă. cu:
393) Criteriul de apreciere a gradului de a) lamă cu o margine ascuţită;
vătămare corporală a leziunilor organelor b) lamă cu 2 margini ascuţite;
cavităţii abdominale este: c) lamă cu margine şi varf ascuţit;
a) volumul incapacităţii generale de d) suprafaţă de interacţiune plată;
muncă; e) varf ascuţit şi formă alungită.
b) pericol pentru viaţă; 399) Marginile plăgilor tăiate şi inţepate-
c) durata dereglării sănătăţii; tăiate sunt:
d) nici unul din cele indicate mai sus; a) neregulate;
e) toate cele indicate mai sus. b) microzimţate;
394) Excoriaţia prezintă dereglarea c) echimotice;
integrităţii: d) regulate;
a) epidermului; e) excoriate.
b) vaselor sanguine ale tegumentelor; 400) Plaga tăiată este mai profundă:
c) epidermului şi dermului; a) la inceput;
d) epidermului, dermului şi ţesuturilor b) la mijloc;
subiacente; c) la sfarşit;
e) tegumentelor pană la nivelul stratului d) are adancime uniformă;
bazal. e) adancimea nu poate fi stabilită.
395) Care este mecanismul de bază de 401) Echimoza reprezintă:
producere al excoriaţiilor: a) hemoragie cavitară;
a) lovirea; b) hemoragie in ţesutul muscular;
b) compresiunea; c) hemoragie cutanată şi subcutanată;
c) extensiunea; d) hemoragie per diapedesum;
d) fricţiunea; e) dilatare funcţională a vaselor pieii.
e) comoţia. 402) Punţile tisulare localizate la fundul
396) Care este cauza modificării culorii plăgii sunt caracteristice pentru:
echimozei? a) plăgile tăiate;
a) formarea carboxihemoglobinei; b) plăgile inţepate;
b) creşterea permeabilităţii vaselor; c) plăgile inţepate-tăiate;
c) formarea verdhemocromogenului şi d) plăgile contuze;
biliverdinei; e) plăgile despicate.
d) hemoliza eritrocitelor cu eliberarea 403) Plaga produsă prin acţiunea
hemoglobinei in patul vascular; obiectului contondent se numeşte:
e) proces inflamator local. a) balistică;
397) Plaga plesnită poate fi produsă prin b) despicată;
lovire cu un obiect contondent la nivelul: c) tăiată;
a) coapsei; d) contuză;
b) feselor; e) inţepată.
36
 404) In care cazuri este posibilă stabilirea
mai exactă a lungimii lamei in baza
lungimii canalului de rănire a plăgilor
inţepate şi inţepate-tăiate?
a) plagă penetrantă in cavitatea
abdominală;
b) plagă in regiunea feselor;
c) plagă transfixiantă a cutiei toracice;
d) plagă penetrantă in cavitatea toracică;
e) plagă a suprafeţei anterioare a cutiei
toracice cu lezarea coloanei vertebrale.
405) In baza cărui semn se stabileşte
vechimea echimozei?
a) culorii;
b) formei;
c) dimensiunilor;
d) circumstanţelor faptei;
e) tuturor semnelor indicate.
406) Plaga tăiată nu poate fi:
a) liniară;
b) arcuită;
c) in zig-zag;
d) in lambou;
e) in pană.
407) In cazul pierderii unuia din ochii
sănătoşi gradul de gravitate se stabileşte in
baza criteriului:
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) volumul incapacităţii generale de
muncă;
e) desfigurarea feţei.
408) Bătaia, torturarea şi chinuirea
reprezintă:
a) leziuni corporale grave;
b) leziuni corporale medii;
c) leziuni corporale uşoare;
d) leziuni corporale fără cauzarea
prejudiciului sănătăţii;
e) acţiuni cu producerea unor suferinţe
deosebite.
409) In cazul unei plăgi tăiate a braţului cu
lezarea arterei brahiale, gradul de gravitate
se stabileşte in baza următorului criteriu:
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) volumul incapacităţii generale de
muncă;
e) volumul hemoragiei.
410) Criteriile de apreciere a gradului de
vărămare corporală sunt toate, cu excepţia:
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) volumul incapacităţii profesionale de
muncă;
d) volumul incapacităţii generale de
muncă;
e) consecinţele traumei.
411) Care este gradul de gravitate in cazul
unei plăgi inţepate, penetrante in cavitatea
abdominală fără lezarea organelor interne:
a) leziune corporală gravă;
b) leziune corporală uşoară;
c) leziune corporală medie;
d) leziune corporală fără cauzarea
prejudiciului sănătăţii;
e) gradul de gravitate depinde de starea
generală a sănătăţii victimei.
412) Dereglarea sănătăţii de lungă durată,
cauzată de leziune, reprezintă termenul de:
a) 6 zile;
b) 10 zile;
c) mai mult de 21 zile;
d) 20 zile;
e) 14 zile.
413) Drept incapacitate generală stabilă
insemnată de muncă, in cazul vătămărilor
corporale medii, se consideră următorul
volum:
a) de la 10% la 33%;
b) mai mult de 33%;
c) pană la 10%;
d) pană la 5%;
e) mai mult de 50%.
414) Drept incapacitate generală stabilă
neinsemnată de muncă se consideră
37
următorul volum: corporale cuprinde:
a) pană la 33%; a) localizarea;
b) pană la 10%; b) vechimea;
c) 15%; c) forma;
d) 11%; d) dimensiunile;
e) 25%. e) tipul obiectului vulnerant.
415) Problema reparabilităţii leziunii feţei 421) Semnele morfologice de bază ale
ţine de competenţa: plăgii tăiate sunt:
a) judecate; a) prezenţa punţilor tisulare;
b) medicului cosmetolog; b) ambele colţuri ascuţite;
c) chirurgului; c) forma liniară a plăgii;
d) medicului legist; d) adancime neuniformă;
e) medicului şef al clinicii. e) lezarea ţesutului osos.
416) Bătaia este o noţiune: 422) Semnele morfologice de bază ale
a) medicală; plăgii contuze sunt:
b) juridică; a) formă in fantă;
c) habituală; b) lezarea ţesutului osos subiacent;
d) biologică; c) margini neregulate, excoriate;
e) socială. d) punţi tisulare la fundul plăgii;
417) Torturarea şi chinuirea sunt noţiuni: e) colţuri rotunjite.
a) sociale; 423) Semnele morfologice de bază ale
b) medicale; plăgii despicate sunt:
c) juridice; a) prezenţa punţilor tisulare;
d) biologice; b) adancime şi dehiscenţă considerabilă;
e) habituale. c) un colţ rotunjit şi altul ascuţit;
418) Aprecierea gradului de gravitate al d) forma in fantă;
rupturilor himenale se bazează pe e) lezarea ţesutului osos subiacent.
următorul criteriu: 424) Plaga inţepată-tăiată se caracterizează
a) incapacitate generală, stabilă a muncii; prin:
b) pericol pentru viaţă; a) adancime neuniformă;
c) durata dereglării sănătăţii; b) margini regulate;
d) perversitatea acţiunilor; c) un colţ rotunjit şi altul ascuţit;
e) incapacitate profesională stabilă a d) lezarea ţesutului osos subiacent;
muncii. e) prezenţa punţilor tisulare la fundul
419) Rezultatele expertizei medico-legale plăgii.
de apreciere a gradului de vătămare 425) Semnele specifice ale plăgii tăiate,
corporală se expun in: care indică mecanismul acţiunii obiectului
a) raportul de expertiză medico-legală; tăietor sunt:
b) raportul de examinare medico-legală; a) direcţia şi lungimea plăgii;
c) procesul verbal de examinare; b) adancimea neuniformă;
d) raportul de constatare medico-legală; c) localizarea anatomică;
e) raportul de certificare a leziunilor d) excoriaţie superficială la unul din
corporale. colţuri;
420) Schema descrierii leziunilor e) lezarea ţesutului muscular.
38
 426) Factorii vulneranţi ai mediului a) studierea circumstanţelor faptei;
ambiant sunt: b) studierea documentaţiei medicale;
a) mecanici; c) examinarea persoanei;
b) chimici; d) stabilirea volumului incapacităţii
c) botanici; profesionale de muncă;
d) fizici; e) intocmirea concluziilor expertale.
e) psihici. 433) Vechimea leziunilor se stabileşte in
427) Leziuni corporale primare sunt: baza:
a) plaga; a) evoluţiei crustei;
b) bătaia; b) gradului reacţiei de inflamaţie;
c) fractura; c) numărului leziunilor;
d) torturarea; d) dezvoltării calosului osos;
e) excoriaţia. e) modificării culorii echimozei.
428) Mecanismele de acţiune a obiectelor 434) Determinarea tipului obiectului
contondente sunt: vulnerant se efectuează in baza:
a) lovirea; a) stării marginilor plăgii;
b) căderea; b) formei colţurilor;
c) compresiunea; c) dimensiunilor plăgii;
d) extensiunea; d) gradului dehiscenţei plăgii;
e) coliziunea. e) formei plăgii.
429) După mecanismul de formare 435) Plăgile inţepate sunt periculoase prin:
echimozele se clasifică in: a) lezarea ţesutului osos;
a) traumatice; b) hemoragie internă;
b) patologice; c) lezarea organelor interne;
c) artificiale; d) lezarea muşchilor;
d) secundare; e) hemoragie externă.
e) primare. 436) Identificarea obiectului vulnerant se
430) Metode suplimentare de laborator de bazează pe studierea:
cercetare a leziunilor corporale sunt: a) depunerilor in regiunea leziunii;
a) fotografică; b) semnelor morfologice ale leziunilor;
b) traseologică; c) duratei de regenerare a leziunilor;
c) entomologică; d) gradului hemoragiei;
d) microscopică; e) depunerilor pe obiectul vulnerant.
e) radiologică. 437) A efectua examinarea medico-legală
431) Examinarea medico-legală a a persoanelor pătimite are dreptul:
persoanelor vii poate fi efectuată: a) medicul legist;
a) in ambulator; b) judecătorul;
b) in incinta incăperilor organelor de c) anchetatorul;
anchetă; d) terapeutul;
c) la domiciliul medicului; e) martorul asistent.
d) in instituţiile medicale; 438) Ce se subinţelege prin pierderea
e) in locurile de detenţie. auzului?
432) Etapele expertizei medico-legale a a) surditate stabilă la ambele urechi;
persoanelor vii sunt: b) surditate stabilă la o ureche;
39
c) diminuarea auzului la gradul cand
persoana nu percepe vorbirea obişnuită la o
distanţă de 3-5 cm de la pavilionul urechii;
d) diminuarea auzului la gradul cand
persoana nu percepe vorbirea obişnuită la o
distanţă de 20-30 cm de la pavilionul
urechii;
e) lezarea ambelor pavilioane auriculare.
439) Ce se subinţelege prin pierderea
vederii?
a) orbirea stabilă la un ochi;
b) orbirea stabilă la ambii ochi;
c) diminuarea acuităţii vizuale la ambii
ochi pană la 0,2 dioptrii;
d) diminuarea acuităţii vizuale la ambii
ochi pană la 0,5 dioptrii;
e) diminuarea acuităţii vizuale la ambii
ochi pană la 0,04 dioptrii.
440) Pierderea capacităţii de reproducere
presupune pierderea funcţiilor de:
a) copulare;
b) procreare;
c) nidare şi purtare a sarcinii;
d) de naştere pe căi naturale;
e) educare.
441) Pierderea manii (membrului superior)
ca organ presupune:
a) anchiloza articulaţiei cotului;
b) pareza membrului superior;
c) amputarea la nivelul treimii medii a
antebraţului;
d) amputarea la nivelul articulaţiei cotului;
e) amputarea la nivelul articulaţiei
umărului.
442) Pierderea piciorului (membrului
inferior) ca organ presupune:
a) anchiloza articulaţiei genunchiului;
b) pareza membrului inferior;
c) amputarea la nivelul treimii superioare a
gambei;
d) amputarea plantei;
e) amputarea la nivelul articulaţiei coxo-
femurale.
443) Stabilirea consecutivităţii producerii
40
leziunilor este posibilă in baza:
a) necorespunderii plăgii cutanate cu
canalul de rănire;
b) gradului de exprimare a hemoragiei;
c) gradului de exprimare a reacţiei de
inflamaţie;
d) deplasării marginilor uneia din plăgile
intersectate;
e) localizării anatomice a leziunilor.
444) In cazul expertizei medico-legale a
leziunilor corporale in concluzii se indică:
a) felul leziunii;
b) vechimea leziunii;
c) intenţia de producere a leziunilor;
d) tipul obiectului vulnerant;
e) gradul de gravitate al leziunilor
corporale.
445) La examinarea persoanelor vii se
intocmesc următoarele documente:
a) certificat medico-legal;
b) buletin de boală;
c) raport de examinare medico-legală;
d) proces verbal de examinare a persoanei;
e) raport de expertiză medico-legală.
446) Indicaţi factorii cu influenţă asupra
gradului de distrucţie a ţesuturilor:
a) energia cinetică a obiectului;
b) caracterul ţesutului lezat;
c) particularităţile individuale ale
organismului;
d) caracterul obiectului vulnerant;
e) suprafaţa de lezare a corpului.
447) Factorii ce determină schimbarea
culorii echimozei sunt:
a) profunzimea echimozei;
b) localizarea anatomică;
c) gradul de dezintegrare a hemoglobinei şi
eritrocitelor;
d) dimensiunile obiectului vulnerant;
e) gradul de dezintegrare a hematinei.
448) Clasificarea plăgilor contuze este:
a) dislocate;
b) strivite;
c) muşcate;
d) ferestruite; d) procentul incapacităţii profesionale de
e) plesnite. muncă;
449) Ce plăgi pot fi produse prin acţiunea e) incapacitate stabilă generală de muncă.
unui obiect contondent cu suprafaţa 455) Leziunile capului vor fi considerate
preponderent plană: drept grave in cazurile:
a) contuză; a) fractură deschisă a oaselor bolţii
b) despicată; craniului;
c) strivită; b) fractură inchisă a oaselor bazei
d) plesnită; craniului;
e) tăiată. c) fractura lamelei externe a osului frontal;
450) Tipurile acţiunilor traumatice care d) fractură inchisă a osului zigomatic;
contribuie la formarea fracturilor coloanei e) fractură deschisă a oaselor nazale cu
vertebrale sunt: deplasarea fragmentelor.
a) lovirea; 456) Tipurile hemoragiilor intracraniene
b) extensiunea; sunt:
c) fricţiunea; a) epidurale;
d) alunecarea; b) subdurale;
e) compresiunea. c) cefalohematomul;
451) Clasificarea leziunilor ţesuturilor moi d) bosa sero-sanguină;
după caracter este: e) subarahnoidiene.
a) excoriaţie; 457) Cauzele compresiei creierului in
b) echimoză; cadrul traumatismului cranio-cerebral sunt:
c) bătaie; a) hematomul epidural;
d) plagă; b) hematomul intracerebral;
e) chinuire. c) tumoarea intracerebrală;
452) Clasificarea plăgilor in funcţie de d) hemoragiile subarahnoidiene;
obiectul vulnerant mecanic este: e) hematomul cerebelului.
a) contuze; 458) Semnele traumei cranio-cerebrale
b) tăiate; deschise penetrante sunt:
c) impuşcate; a) lezarea meningelui dur;
d) chimice; b) dilacerarea substanţei cerebrale;
e) prin explozie. c) lezarea concomitentă a ţesuturilor moi
453) Clasificarea juridică a gradului de pericraniene, oaselor, meningelui dur şi
vătămare corporală este: substanţei cerebrale;
a) grave; d) fractura oaselor craniului;
b) foarte grave; e) lezarea concomitentă a ţesuturilor moi
c) medii; pericraniene, oaselor şi meningelui dur.
d) uşoare; 459) Clasificarea obiectelor ascuţite este:
e) bătăi. a) inţepătoare;
454) Criteriile medicale de apreciere a b) tăietoare;
gravităţii vătămărilor corporale sunt: c) despicătoare;
a) pericolul pentru viaţă; d) inţepător-tăietoare;
b) durata dereglării sănătăţii; e) eschilele exploziei.
c) consecinţele traumatismului; 460) Cauza morţii in leziunile tăiate ale
41
gatului poate fi:
a) hemoragia acută;
b) embolia gazoasă;
c) embolia grăsoasă;
d) hemoragia internă masivă;
e) şocul algic.
461) Semnele leziunilor corporale grave
sunt:
a) pericol pentru viaţă;
b) pierderea stabilă a vederii;
c) maladie psihică;
d) dereglarea sănătăţii mai mult de 3
săptămani;
e) pierderea auzului la o ureche.
462) Semnele vătămărilor corporale medii
sunt:
a) plagă penetrantă a craniului;
b) leziuni inchise ale organelor interne;
c) dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai
mult de 3 săptămani;
d) pierderea stabilă, insemnată a capacităţii
generale de muncă mai puţin de o treime;
e) pierderea stabilă a capacităţii
profesionale de muncă.
463) In cadrul expertizelor medico-legale a
leziunilor corporale, medicul legist este
obligat să stabilească:
a) prezenţa şi caracterul leziunilor
corporale;
b) localizarea şi vechimea;
c) mecanismul producerii leziunii;
d) volumul incapacităţii profesionale de
muncă;
e) gradul de gravitate.
464) Semnele leziunilor corporale fără
cauzarea prejudiciului sănătăţii sunt:
a) dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai
mult de 3 săptămani;
b) incapacitate stabilă, neinsemnată şi
generală de muncă;
c) dereglarea sănătăţii pană la 6 zile;
d) lipsa dereglării sănătăţii;
e) pericol pentru viaţă.
465) Dereglarea sănătăţii de scurtă durată
42
condiţionată de traumatism constituie:
a) mai mult de 21 zile;
b) 10 zile;
c) 20 zile;
d) 5 zile;
e) 2 luni.
466) Desfigurarea ireparabilă a feţei este
stabilită de către:
a) medicul legist;
b) medicul cosmetolog;
c) judecată;
d) anchetator;
e) comisia de experţi.
467) Reparabilitatea leziunii feţei
presupune:
a) diminuarea considerabilă a modificărilor
patologice pe parcursul timpului;
b) diminuarea considerabilă a modificărilor
patologice sub influenţa mijloacelor
nechirurgicale;
c) diminuarea modificărilor patologice
după intervenţia cosmetologică;
d) diminuarea modificărilor patologice
după orice intervenţie;
e) diminuarea modificărilor patologice
după transplantarea pieii.
468) Caracterul penetrant al plăgii
localizate pe torace este confirmat de:
a) hemotorax;
b) pneumotorax;
c) emfizemul subcutanat;
d) colabarea pulmonului;
e) deformarea cutiei toracice.
469) La examinarea histologică a
obiectului pot fi stabilite:
a) vechimea şi vitalitatea producerii
leziunilor;
b) stabilirea mecanismului de producere a
leziunilor;
c) confirmarea diagnosticului;
d) stabilirea obiectului vulnerant;
e) stabilirea modificărilor patologice in
organele interne.
470) Identificarea obiectelor inţepător-
tăietoare şi despicătoare in baza 476) Care sunt metodele de cauzare a
microtraseurilor este posibilă pe: leziunilor corporale?
a) oase plate; a) prejudiciul adus sănătăţii;
b) ţesut muscular; b) torturarea;
c) tegumente; c) bătaia;
d) oase tubulare; d) pericolul pentru viaţă;
e) organe parenchimatoase. e) chinuirea.
471) Expertiza medico-legală a gradului de 477) Schema descrierii unei plăgi contuze
gravitate a vătămării corporale se include:
efectuează in baza: a) forma plăgii;
a) ordonanţei anchetatorului; b) dimensiunile plăgii;
b) foii de insoţire eliberată de ambulanţă; c) localizarea;
c) solicitării inspectorului de poliţie de d) descrierea orificiului de intrare;
sector; e) starea fundului plăgii.
d) solicitării instituţiei curative; 478) Schema descrierii echimozei include:
e) hotărarii judecatei. a) forma;
472) Expertiza medico-legală a b) caracterul marginilor;
persoanelor vii este efectuată de către: c) dimensiunile;
a) medicul curant; d) localizarea;
b) medicul legist; e) adancimea.
c) expertul medico-legal; 479) Schema descrierii excoriaţiei include:
d) felcerul; a) localizarea;
e) conducătorul instituţiei curative. b) forma;
473) Excoriaţia permite a stabili: c) dimensiunile;
a) faptul traumatizării; d) culoarea suprafeţei;
b) numărul acţiunilor traumatice; e) caracterul marginilor.
c) vechimea traumei; 480) La vătămări corporale grave,
d) locul aplicării forţei; periculoase pentru viaţă se atribuie:
e) timpul survenirii morţii. a) fractura deschisă a bolţii craniului;
474) Echimoza permite a stabili: b) fractura inchisă a bolţii craniului;
a) faptul traumatizării; c) fisura izolată a lamelei externe a osului
b) obiectul vulnerant concret; parietal;
c) vechimea leziunii; d) leziune penetrantă a cavităţii
d) cauza decesului; abdominale;
e) timpul survenirii decesului. e) leziune penetrantă a cavităţii toracice.
475) La necropsia medico-legală, 481) La vătămări corporale medii se
marginile plăgii contuze se prelevează atribuie:
pentru stabilirea: a) fractură inchisă a osului ulnar;
a) vitalităţii leziunii; b) ruptura splinei;
b) consecutivităţii cauzării leziunilor; c) fractură inchisă a colului femural;
c) vechimii traumei; d) ruptura rinichiului;
d) posibilităţii efectuării cercetărilor e) fractură inchisă a tibiei.
traseologice; 482) La vătămări grave, după consecinţă
e) direcţiei acţiunii obiectului traumatizant. se atribuie:
43
a) pierderea stabilă a vederii; e) 1 lună.
b) intreruperea sarcinii; 488) Dispariţia bosei sero-sanguine are loc
c) leziune penetrantă a traheii şi esofagului; in:
d) pierderea stabilă a auzului; a) 10 ore;
e) compresia organelor cu simptoame b) 20 ore;
periculoase pentru viaţă. c) 2-3 zile;
483) La leziuni corporale fără cauzarea d) 10 zile;
prejudiciului sănătăţii se referă: e) 1 lună.
a) excoriaţiile mici; 489) Masa corpului unui nou-născut la
b) echimozele mici; termen reprezintă:
c) bătaia; a) 2 kg;
d) chinuirea; b) 3,5 kg;
e) torturarea. c) 500 gr;
484) La efectuarea expertizei medico- d) 1000 gr;
legale privind leziunile corporale este e) 1500 gr.
necesar de a studia următoarele documente: 490) Fătul născut la termen se consideră in
a) fişa medicală de staţionar; baza:
b) cartela medicală de ambulator; a) gradului dezvoltării fizice la momentul
c) clişeele radiologice; naşterii;
d) explicaţiile martorilor; b) termenului aflării in uterul matern de 10
e) buletinul de boală. luni obstetricale;
485) In cadrul efectuării expertizei c) termenului aflării in uterul matern de 8
medico-legale privind leziunile corporale, luni obstetricale;
identitatea persoanei agresate este stabilită d) masa corpului de 2 kg;
in baza: e) circumferinţei capului de 25cm.
a) paşaportului; 491) Fătul născut matur se consideră in
b) buletinului de identitate; baza:
c) certificatului medical; a) termenului aflării in uterul matern de 10
d) fişei medicale de staţionar; luni obstetricale;
e) cartelei medicale de ambulator. b) termenului aflării in uterul matern de 8
486) In cadrul efectuării expertizei luni obstetricale;
medico-legale privind leziunile corporale, c) gradului dezvoltării fizice la momentul
concluziile trebuie să reflecte: naşterii;
a) localizarea şi caracterul leziunilor; d) lungimii corpului 25cm;
b) mecanismul producerii leziunilor; e) circumferinţei capului 20cm.
c) vechimea leziunilor; 492) Lungimea corpului nou-născutului la
d) gradul de gravitate al leziunilor; termen se află in limitele:
e) persoana-agresor. a) pană la 50cm;
487) In medicina legală, nou-născutul este b) 50-55cm;
considerat pruncul care a trăit după naştere: c) 35-40cm;
a) mai mult de 24 ore; d) 70cm;
b) pană la 24 ore; e) pană la 35cm.
c) 3 zile; 493) Viabilitatea nou-născutului
d) 1 săptămană; reprezintă:
44
a) gradul dezvoltării fizice a fătului la c) asasinarea pruncului de propria lui mamă
momentul naşterii; peste o săptămană de la naştere;
b) posibilitatea continuării vieţii inafara d) asasinarea pruncului de propria lui
organismului matern; mamă la naştere sau in primele 2 ore;
c) imposibilitatea continuării vieţii in afara e) asasinarea pruncului de propriul lui tată
organismului matern; peste o săptămană de la naştere;
d) masa mai mică de 1000gr; 499) Nucleul Beclard are 10 mm in
e) lungimea corpului pană la 35cm. diametru:
494) Probele docimaziei hidrostatice a) prunc neviabil;
pulmonare şi gastro-intestinale se b) prunc născut mort;
efectuează pentru stabilirea: c) prunc născut viu;
a) estimarea vieţii extrauterine; d) prunc născut la termen;
b) duratei vieţii intrauterine; e) nou-născut.
c) viabilităţii fătului; 500) Lipsa ambilor rinichi:
d) pruncuciderii; a) prunc născut la termen;
e) cauzei morţii. b) nou-născut;
495) Lungimea cordonului ombilical al c) prunc născut mort;
fătului la termen de 10 luni obstetricale este d) pruncucidere;
egală cu: e) prunc neviabil.
a) 35cm; 501) Pulmoni neexpansionaţi de
b) 40cm; consistenţă cărnoasă:
c) 50cm; a) prunc neviabil;
d) 20cm; b) prunc născut la termen;
e) 15cm. c) nou-născut;
496) Pruncuciderea este o noţiune: d) prunc născut mort;
a) medicală; e) prunc viabil.
b) juridică; 502) Cordonul ombilical proaspăt, umed,
c) habituală; fără inel de demarcare indică:
d) biologică; a) pruncucidere;
e) socială. b) prunc neviabil;
497) La ce termen după naşterea pruncului c) prunc născut la termen;
in jurul cordonului ombilical se formează d) nou-născut;
inelul de demarcare: e) prunc viabil.
a) peste 1-2 ore; 503) Durata vieţii intrauterine a fătului se
b) peste 24 ore; determină in baza:
c) peste 3 zile; a) lungimii fătului;
d) la a 7-a zi; b) masei placentei;
e) imediat după naştere. c) gradului de umplere a tractului gastro-
498) Din punct de vedere medico-legal intestinal cu aer;
pruncuciderea reprezintă: d) dimensiunilor placentei;
a) asasinarea fătului de propria lui mamă e) gradului de umplere a pulmonilor cu aer.
pană la naştere; 504) Nucleele de osificare Beclard se
b) asasinarea pruncului de propriul lui tată cercetează pentru stabilirea:
in timpul naşterii; a) cauzei morţii;
45
b) vechimii morţii; a) căldură;
c) diagnosticului pozitiv de nou-născut; b) hrană;
d) maturităţii; c) asistenţă medicală in caz de asfixie
e) viabilităţii. mecanică;
505) Diagnosticul pozitiv de nou-născut se d) haine;
stabileşte in baza prezenţei: e) băutură.
a) bosei sero-sanguine; 511) Metodele pruncuciderii active sunt:
b) vernix caseosa (sebum); a) sugrumarea;
c) orificiului oval neobliterat; b) trauma mecanică;
d) cordonului ombilical fără inelul de c) intoxicaţia;
demarcare; d) inecul;
e) nucleelor de osificare Beclard. e) abandonare fără căldură.
506) Moartea violentă a fătului şi nou- 512) Cauzele morţii nou-născutului in
născutului poate surveni: pruncuciderea activă pot fi:
a) pană la naştere; a) neviabilitatea;
b) in timpul naşterii; b) asfixia mecanică;
c) după naştere; c) hemoragia;
d) in timpul sarcinii; d) intoxicaţia medicamentoasă;
e) in timpul acordării ajutorului medical la e) fractura oaselor craniene.
naştere. 513) In cazul examinării cadavrelor nou-
507) Moartea subită a fătului pană la născuţilor medicul legist trebuie să
naştere poate fi cauzată de următoarele soluţioneze următoarele intrebări:
maladii ale mamei: a) diagnosticul pozitiv de nou-născut;
a) lipsa rinichilor la făt; b) viabilitatea nou-născutului;
b) infecţie cronică; c) s-a produs pruncuciderea activă sau
c) toxicoză; pasivă;
d) asfixia intrauterină a fătului in rezultatul d) estimarea vieţii extrauterine;
strangulării gatului cu cordonul ombilical; e) cauza decesului nou-născutului.
e) infecţie acută. 514) In care cazuri proba docimaziei
508) Moartea violentă a nou-născutului hidrostatice pulmonare va fi pozitivă:
poate fi: a) nou-născut viu;
a) accident; b) starea de putrefacţie avansată;
b) suicid; c) pulmoni ingheţaţi;
c) pruncucidere; d) respiraţie artificială;
d) omor; e) neviabilitatea nou-născutului.
e) rezultatul neviabilităţii. 515) Particularităţile examinării cadavrelor
509) Pruncuciderea poate fi: nou-născuţilor sunt:
a) intenţionată; a) efectuarea probelor docimaziei
b) activă; hidrostatice;
c) pasivă; b) stabilirea cauzei decesului;
d) neintenţionată; c) cercetarea nucleelor de osificare;
e) accidentală. d) descrierea leziunilor corporale;
510) Pruncuciderea pasivă constă in e) efectuarea măsurărilor antropometrice.
lipsirea nou-născutului de: 516) Bosa sero-sanguină poate fi localizată
46
pe:
a) cap;
b) fese;
c) maini propriu-zise;
d) tălpile picioarelor;
e) organele interne.
517) Cefalohematomul poate fi depistat
pe:
a) osul frontal;
b) cutia toracică;
c) osul temporal;
d) osul occipital;
e) scapulă.
518) In cadrul examinării cadavrelor nou-
născuţilor vernix caseosa poate fi depistată:
a) pe faţă;
b) pe cutele gatului;
c) in regiunile inghinale;
d) in lumenul căilor respiratorii superioare;
e) pe spinare.
519) Semnele maturităţii nou-născutului
sunt:
a) masa mai mult de 3500gr;
b) lungimea corpului 52cm;
c) prezenţa cefalohematomului;
d) prezenţa bosei sero-sanguine;
e) nucleele de osificare Beclard in epifiza
distală a femurului cu diametrul 10mm.
520) Nou-născutul este viabil in cazul:
a) lungimii corpului 52-54cm;
b) prezenţei cefalohematomului;
c) lipsei anomaliilor incompatibile cu viaţa;
d) prezenţei cordonului ombilical;
e) masei 3500-4000gr.
521) Pentru estimarea vieţii extrauterine se
efectuează:
a) proba docimaziei hidrostatice
pulmonare;
b) cercetarea nucleelor de osificare;
c) proba Goppe-Zeiler;
d) proba docimaziei hidrostatice gastro-
intestinale;
e) măsurările antropometrice.
522) Tehnica efectuării probei docimaziei
hidrostatice pulmonare include următoarele
etape:
a) aplicarea ligaturilor pe trahee şi esofag;
b) eviscerarea organo-complexului;
c) plasarea in apă a fiecărui pulmon in
parte;
d) efectuarea probei pentru pneumotorax;
e) plasarea in apă a lobilor şi fragmentelor
mici de pulmoni.
523) Tehnica efectuării probei docimaziei
hidrostatice gastro-intestinale include
următoarele etape:
a) aplicarea ligaturilor la nivelul cardiei şi
pilorului stomacului;
b) aplicarea ligaturilor pe intestinul subţire
şi gros;
c) eviscerarea organo-complexului şi
plasarea lui in apă;
d) perforarea stomacului şi intestinului sub
apă;
e) perforarea vezicii biliare sub apă.
524) Moartea subită a pruncului imediat
după naştere poate surveni din cauza:
a) anomaliilor de dezvoltare a creierului;
b) strangulării gatului cu cordonul
ombilical;
c) atreziei totale a intestinului;
d) lipsei capului;
e) cordului bicameral.
525) In pruncuciderea pasivă prin
abandonarea pruncului şi deces prin
hipotermie se depistează:
a) lipsa hainelor;
b) bosa sero-sanguină;
c) cefalohematomul;
d) petele Vişnevski;
e) nucleele de osificare.
526) La examinarea cadavrelor nou-
născuţilor se utilizează următoarele metode
de cercetare:
a) histologică;
b) chimică;
c) balistică;
d) macroscopică;
47
e) radiologică. d) 1 săptămană;
527) Durata vieţii intrauterine a pruncului e) 5-6 zile.
se stabileşte in baza: 533) La femeile, care trăiesc viaţă sexuală,
a) lungimii corpului; din semne tardive ale raportului sexual va
b) masei corporale; fi:
c) gradului de umplere a tractului gastro- a) prezenţa spermei in căile sexuale;
intestinal cu aer; b) prezenţa rupturilor himenale;
d) prezenţei nucleelor de osificare; c) sarcina;
e) gradului de dezvoltare a placentei. d) prezenţa sangelui bănuitului;
528) Violul este o noţiune: e) prezenţa firelor de păr ale bănuitului.
a) medicală; 534) Semnul Belin reprezintă:
b) juridică; a) ruptura himenului ajunge pană la baza
c) habituală; de inserţie;
d) biologică; b) marginile rupturii sunt ingroşate, sidefii;
e) socială. c) ruptura himenului nu corespunde
529) Faptul privind acţiunile perverse se localizării pliurilor longitudinale vaginale;
constată de către: d) forma de unghi a rupturii;
a) judecată; e) localizarea rupturii in porţiunile postero-
b) martori; inferioare ale himenului.
c) medicul legist; 535) Semnele recente ale raportului sexual
d) obstetrician-ginecolog; la bănuit sunt:
e) comisia medicală. a) prezenţa maladiilor venerice;
530) In caz de infracţiuni sexuale hainele, b) prezenţa cicatricei in locul rupturii
pentru expertiza ulterioară, sunt luate de frenului prepuţial;
către: c) ruptură sangerandă a frenului prepuţial;
a) medicul legist; d) prezenţa leziunilor pe corpul victimei;
b) martorii asistenţi; e) leziuni ale hainelor bănuitului.
c) anchetator; 536) Stabilirea sexului se efectuează in
d) judecător; următorul caz:
e) criminalist. a) viol;
531) In caz de infracţiuni sexuale corpurile b) acţiuni de desfranare;
delicte de origine biologică sunt prelevate c) hermafroditism;
de către: d) pederastie;
a) anchetator; e) stabilirea maturităţii sexuale.
b) martorii asistenţi; 537) Hermafroditismul adevărat se
c) medicul legist; manifestă prin:
d) judecător; a) prezenţa ovarelor şi caracterelor sexuale
e) asistenta medicală. secundare masculine;
532) Marginile rupturilor himenale pot fi b) prezenţa ovarelor şi caracterelor sexuale
edemaţiate, sangerande, echimotice in secundare feminine;
următorul termen după deflorare: c) prezenţa testiculelor şi caracterelor
a) 1-2 zile; sexuale secundare masculine;
b) 10 zile; d) prezenţa testiculelor şi caracterelor
c) 2 săptămani; sexuale secundare feminine;
48
e) prezenţa concomitentă a ovarelor şi
testiculelor cu manifestarea caracterelor
sexuale secundare feminine şi masculine.
538) Semnele veridice ale raportului
sexual la persoanele de sex feminin sunt:
a) spermă in căile genitale feminine;
b) sarcina;
c) rupturi ale himenului;
d) maladii venerice;
e) sperma pe hainele bănuitului.
539) In cazul examinării himenului,
medicul legist trebuie să descrie:
a) forma;
b) dimensiunile vestibulului vaginal;
c) caracterul marginii libere;
d) crestăturile naturale;
e) leziunile himenului.
540) Faptul comiterii infracţiunilor sexuale
este stabilit de către:
a) medicul legist;
b) medicul ginecolog;
c) judecată;
d) anchetator;
e) comisia de medici.
541) Semnele recente ale raportului sexual
la persoane de sex masculin sunt:
a) ruperea frenului prepuţial;
b) prezenţa epiteliului vaginal pe glandul
penisului;
c) prezenţa părului victimei pe organele
genitale ale bănuitului;
d) echimoze şi excoriaţii pe faţa bănuitului;
e) prezenţa leziunilor pe corpul victimei.
542) In caz de viol, de la pătimită se vor
preleva pentru examenul de laborator
următoarele:
a) conţinutul subunghial;
b) mostre de sange;
c) frotiuri cu conţinut vaginal;
d) mostre de păr;
e) eliminări de transpiraţie.
543) De la persoana suspectată in viol
pentru examenul de laborator se vor
preleva:
a) frotiuri-amprentă de pe glans penis;
b) mostre de sange;
c) mostre de păr;
d) conţinutul subunghial;
e) eliminări de transpiraţie.
544) In caz de viol, medicul legist trebuie
să stabilească:
a) semne de raport sexual;
b) locul comiterii infracţiunii;
c) consecinţele medicale ale violării
(sarcina, maladii venerice etc.);
d) urme ale agresiunilor fizice;
e) suspectul in comiterea infracţiunii.
545) Cauzele stării neputincioase ale
victimei in caz de viol sunt:
a) maladiile psihice;
b) starea de ebrietate narcotică;
c) starea de ebrietate alcoolică;
d) defectele fizice;
e) agresiunea fizică.
546) Semnele morfologice ale rupturii
recente ale himenului sunt:
a) ţesut de granulaţie cu elemente de
cicatrizare a suprafeţei rupturii;
b) rupturi cu margini sangerande;
c) prezenţa edemului marginilor rupturii;
d) margini echimotice;
e) semnul Belin.
547) Semnele recente ale unui raport
sexual la victimă, in caz de viol sunt:
a) ruptură recentă a himenului;
b) sarcină;
c) prezenţa sangelui, părului bănuitului in
regiunea organelor genitale feminine;
d) prezenţa spermei in căile genitale
feminine;
e) maladii venerice.
548) Pentru agresarea fizică a victimei in
caz de viol este caracteristic:
a) excoriaţii pe gat;
b) echimoze pe fese;
c) echimoze pe coapse;
d) leziuni la nivelul organelor genitale;
e) preţenţa spermei in vagin.
49
 549) La infracţiunile sexuale se atribuie: b) hemolitic;
a) violul; c) paralizia centrului respiraţiei;
b) acţiunile de desfranare; d) stop cardiac;
c) avortul; e) insuficienţa hepatică acută.
d) pederastia; 556) Mecanismul acţiunii CO este:
e) hermafroditismul. a) dereglarea respiraţiei celulare;
550) După avortul criminal pot apărea b) legarea hemoglobinei (formarea
următoarele consecinţe: carboxihemoglobinei);
a) hemoragia; c) schimbarea valenţei ferului;
b) embolia gazoasă; d) paralizia centrului de respiraţie;
c) septicemia; e) stop cardiac.
d) perforarea intestinului; 557) Mecanismul acţiunii toxicelor
e) chist ovarian. methemoglobinizante este:
551) Pentru conservarea obiectelor a) legarea hemoglobinei;
prelevate pentru examenul toxico-chimic se b) schimbarea valenţei ferului;
utilizează: c) dereglarea respiraţiei celulare;
a) formalina; d) paralizia centrului respirator;
b) glicerina; e) stop cardiac.
c) acetona; 558) Lividităţile cadaverice roşii-aprinse
d) etanolul; se determină in intoxicaţia cu:
e) metanolul. a) acid acetic;
552) Toxicele corosive acţionează b) fenol;
preponderent: c) CO;
a) rezorbtiv; d) acid sulfuric;
b) local; e) baze.
c) cumulativ; 559) Lividităţile cadaverice brun-surii se
d) local şi rezorbtiv concomitent; determină in intoxicaţia cu:
e) hemolitic. a) acid acetic;
553) Necroza de tip colicvatic se stabileşte b) CO;
la acţiunea: c) toxice methemoglobinizante;
a) bazelor; d) acid fosforic;
b) acizilor; e) baze.
c) toxicelor distructive; 560) Conţinutul letal de
d) toxicelor funcţionale; carboxihemoglobină este de:
e) alcoolului etilic. a) pană la 5%;
554) Necroza de tip coagulant se stabileşte b) 10%;
la acţiunea: c) 15%;
a) bazelor; d) 30%;
b) acizilor; e) mai mult de 60%.
c) toxicelor distructive; 561) Care semn caracterizează moartea
d) toxicelor funcţionale; prin intoxicaţie cu toxice
e) alcoolului etilic. methemoglobinizante:
555) Mecanismul acţiunii arsenicului este: a) sange fluid;
a) capilaro-toxic; b) congestie a organelor interne;
50
c) lividităţi cadaverice albastru-intunecate; a) pană la 0,3‰;
d) culoare brună a sangelui, muşchilor, b) 0,3-1‰;
organelor interne; c) 1,5-2‰;
e) distrofie hepatică şi renală acută. d) 2,5-3‰;
562) Mecanismul de bază de acţiune a e) 4‰.
cianurilor constă din: 568) Hemoliza pe cadavru se manifestă
a) paralizia centrului respirator; prin:
b) blocarea citocromoxidazei celulare; a) lividităţi cadaverice roşii-aprinse;
c) dereglarea echilibrului acido-bazic; b) lividităţi cadaverice brune;
d) transformarea hemoglobinei in c) imbibiţie precoce a intimei arterelor de
methemoglobină; calibru mare;
e) hemoliza eritrocitelor. d) colită ulceroasă;
563) Investigaţia pentru confirmarea e) necroză de tip colicvatic.
intoxicaţiei letale cu cianuri este: 569) Ciupercile „zbarciogul gras" conţin:
a) histologică; a) amanitotoxină;
b) botanică; b) amanitohemolizină;
c) toxico-chimică; c) acid helvelic;
d) traseologică; d) cicutotoxină;
e) biologice. e) muscaridină.
564) In cazul depistării etanolului doar in 570) Pentru confirmarea diagnosticului de
urină poate fi soluţionată intrebarea intoxicaţie cu ciuperci se efectuează
referitor la: investigaţia:
a) gradul de ebrietate alcoolică; a) spectrală;
b) cantitatea de alcool ingerată; b) histologică;
c) consumarea şi timpul ingerării c) botanică;
alcoolului; d) traseologică;
d) caracterul alimentelor ingerate; e) imunologică.
e) tipul băuturilor alcoolice. 571) Recoltarea sangelui cadavrului pentru
565) Starea de ebrietate uşoară corespunde stabilirea carboxihemoglobinei se
concentraţiei alcoolului in sange: efectuează din:
a) pană la 0,3‰; a) sinusurile meningelui dur;
b) 0,5-1‰; b) vasele gatului;
c) 2‰; c) venele profunde ale membrelor
d) 2,5-3‰; inferioare (femurale);
e) 5‰. d) cavitatea toracică;
566) Starea de ebrietate medie corespunde e) cavitatea abdominală.
concentraţiei alcoolului in sange: 572) Căile de pătrundere a toxicului in
a) pană la 0,3‰; organism sunt:
b) 0,5-1‰; a) per os;
c) 2‰; b) prin ficat;
d) 3‰; c) intravenos;
e) 5‰. d) prin tegumentele integre;
567) Starea de ebrietate gravă corespunde e) prin plămani.
concentraţiei alcoolului in sange: 573) Căile de eliminare a toxicului din
51
organism sunt: c) modificările microscopice ale organelor
a) rinichi; şi ţesuturilor cadaverice;
b) pulmoni; d) investigaţiile medico-criminalistice;
c) mucoase; e) investigaţiile toxico-chimice.
d) păr; 580) In intoxicaţiile cu compuşii metalelor
e) oase. grele preponderent se afectează:
574) Evoluţia clinică a intoxicaţiilor poate a) ficatul;
fi: b) rinichii;
a) acută; c) creierul;
b) subacută; d) intestinul gros;
c) generală; e) mucoasa cavităţii bucale.
d) locală; 581) Formele intoxicaţiilor cu compuşii
e) cronică. arsenicului sunt:
575) După caracter, substanţele toxice se a) gastro-intestinală;
clasifică in: b) pulmonară;
a) corosive; c) renală;
b) distructive; d) neuroparalitică;
c) hematice; e) hemoragică.
d) funcţionale; 582) Din toxicele hematice fac parte
e) cu acţiune pronunţată. substanţele:
576) Pentru confirmarea intoxicaţiei se a) hemolitice;
utilizează următoarele metode de laborator: b) CO;
a) histologică; c) care măresc permeabilitatea peretelui
b) toxico-chimică; vascular;
c) botanică; d) care dereglează hematopoeza;
d) traseologică; e) care dereglează coagulabilitatea
e) bacteriologică. sangelui.
577) Din toxicele corosive fac parte: 583) Semnele morfologice ale intoxicaţiei
a) acizii; cu CO sunt:
b) arsenicul; a) lividităţile cadaverice violacee;
c) bazele; b) lividităţile cadaverice roşu-aprinse;
d) mercurul; c) culoarea roşie a muşchilor şi sangelui;
e) fenolul. d) cheaguri sanguine in cord;
578) In rezultatul acţiunii locale a acizilor e) edemul lojei şi peretelui vezicii biliare.
şi bazelor in ţesuturi se produce: 584) Semnele intoxicaţiei cu toxice
a) inflamaţie septică; hemolitice sunt:
b) necroză de tip colicvatic; a) icter al tegumentelor;
c) cumularea toxicului; b) lividităţi cadaverice difuze;
d) necroză de tip coagulant; c) nefroza hemoglobinureică acută;
e) inflamaţie aseptică. d) colita ulceroasă;
579) Diagnosticul medico-legal al e) imbibiţia precoce a intimei vaselor
intoxicaţiilor letale se bazează pe: magistrale.
a) circumstanţele cazului; 585) Semnele intoxicaţiei cu substanţe
b) examinarea medico-legală a cadavrului; methemoglobinizante sunt:
52
a) sange fluid de culoare brună;
b) lividităţi cadaverice brune;
c) hemoliza sangelui;
d) sange de culoare roz-aprinsă;
e) venecongestia organelor interne.
586) Diagnosticul intoxicaţiei letale cu
substanţe methemoglobinizante se
confirmă prin:
a) methemoglobină in sange nu mai puţin
de 80%;
b) culoare brună a muşchilor şi viscerelor;
c) depistarea toxicului nemijlocit prin
investigaţia toxico-chimică;
d) colita ulceroasă;
e) hemoragii sub endocardul ventriculului
stang.
587) Semnele intoxicaţiei letale cu cianuri
sunt:
a) lividităţi cadaverice violacei, difuze;
b) miros de migdale amare de la viscerele
cadavrului;
c) lividităţi roz-roşietice;
d) edem pulmonar;
e) supraumplerea vezicii urinare.
588) Fazele toxicodinamicii alcoolului
sunt:
a) de resorbţie;
b) de eliminare;
c) de oxidare;
d) de cumulare in ţesuturi;
e) eliminarea alcoolului nemodificat.
589) Pentru confirmarea intoxicaţiei letale
cu ciuperci este necesar a:
a) depista modificările microscopice
specifice ale viscerelor;
b) depista resturi de ciuperci in stomac;
c) efectua investigaţia botanică;
d) efectua investigaţia spectrală;
e) preleva organele pentru investigaţia
toxico-chimică generală.
590) Pentru efectuarea investigaţiei toxico-
chimice in cazul intoxicaţiei cu un toxic
necunoscut, in borcane se prelevează:
a) produsele infectate cu microbi;
b) un fragment de creier;
c) rinichiul şi urina;
d) stomacul cu conţinut, 1m de intestin
subţire şi gros;
e) un fragment de ficat cu vezica biliară.
591) Modificările morfologice ale
intoxicaţiei letale cu compuşii arsenicului
sunt:
a) sange de culoare brună;
b) conţinut de tipul "fierturii de orez" in
intestin;
c) hemoragii benziforme, peteşiale sub
endocardul ventriculului stang;
d) nefroză pigmentară;
e) hepatită.
592) Diagnosticul intoxicaţiei letale cu
alcool etilic se bazează pe depistarea:
a) mirosului strident de alcool de la
organele interne;
b) lividităţilor cadaverice difuze;
c) supraumplerea vezicii urinare;
d) in sange a 6‰ de alcool etilic;
e) hemoragii punctiforma sub pleură.
593) Semnele intoxicaţiei cu acid acetic
sunt:
a) arsuri chimice roşii-negre ale esofagului;
b) sange de "lac";
c) hemosideroza organelor parenchimatose;
d) edem pulmonar;
e) anemia organelor interne.
594) In intoxicaţiile cu compuşi ai
mercurului se depistează:
a) lividităţi cadaverice brune;
b) gingivită şi stomatită;
c) colită ulceroasă;
d) nefrozo-nefrită necrotică;
e) sange hemolizat.
595) La care concentraţii de alcool etilic in
sange survine intoxicaţia letală?
a) 2,5‰;
b) 3,0‰;
c) 5,5‰;
d) 7,0‰;
e) 1,5‰.
53
 596) In cazul intoxicaţiilor nemortale cu
toxice corosive pot surveni următoarele
complicaţii:
a) peritonită;
b) mediastinită;
c) hemoragie gastro-intestinală masivă;
d) pneumonie hipostatică;
e) encefalită.
597) Pentru intoxicaţia cu acid azotic este
caracteristic:
a) sange hemolizat;
b) culoarea galben-aprinsă a conţinutului
esofagului şi stomacului;
c) miros sufocant specific;
d) lividităţi cadaverice brune;
e) hemosideroza organelor interne.
598) Intoxicaţia cu fenol se caracterizează
prin:
a) pătrunderea toxicului in organism prin
tegumentele integre;
b) acţiune asupra ţesuturilor cu intreaga
moleculă;
c) crustă uscată, dură, alb-surie;
d) miros specific de fenol;
e) lividităţi cadaverice roşii.
599) Investigaţia botanică se efectuează in
intoxicaţiile cu:
a) baze;
b) ciuperci;
c) barbituraţi;
d) plante;
e) pahicarpină.
600) Intensitatea acţiunii toxicului asupra
organismului uman depinde de:
a) căile de pătrundere;
b) structura chimică;
c) cantitatea toxicului pătruns;
d) starea ficatului, rinichilor, cordului şi
altor organe;
e) condiţiile mediului ambiant.

54