INTREBĂRI DE AUTOVERIFICARE: MEDLEG

*1. Primul simț care dispare în starea de agonie este:

A. mirosul

B. gustul

C. văzul

D. auzul

2. Moartea aparentă:

A. stare frecvent intâlnită

B. numită și vita minima

C. activitate cardio-respiratorie ușor decelabilă

D. poate fi confundată cu moartea reală

3. Reprezintă factori fizici ai morții violente:

A. asfixia mecanică prin înec

B. expunerea la temperaturi scăzute (hipotermia)

C. intoxicația cu ciuperci

D. barotrauma

4. Reprezintă semne pozitive de moarte:

A. lipsa contracțiilor cardiace

B. lividitățile

C. lipsa respirației

D. autoliza

*5. Lividitățile cadaverice au culoare roz în:

A. intoxicația cu nitriți

B. hipotermie

C. intoxicație cu CO

D. intoxicația cu cianuri

6. În faza de imbibiție, lividitățile:

A. dispar la digitopresiune
 B. nu se modifică odată cu schimbarea poziției cadavrului

C. preced putrefacția

D. pălesc la digitopresiune

*7. Primul semn al putrefacției este reprezentat de:

A. circulația postumă

B. pata verde de putrefacție

C. flictenele de putrefacție

D. emfizemul de putrefacție

*8. Nu reprezintă leziune traumatică elementară:

A. plaga

B. fractura

C. hematomul

D. excoriația

9. Echimoza:

A. revărsat sanguin de mari dimensiuni

B. cea mai frecventă leziune în practica medico-legală

C. nu deformează regiunea anatomică

D. păstrează întotdeauna forma agentului traumatic

10. Limfoseromul: (szerintem C,D)

A. apare la acțiunea tangențială a agentului traumatic

B. se formează rapid

C. asociază modificări de culoare local

D. se resoarbe lent

11. Referitor la hematom, putem afirma că:

A. dispare la digitopresiune

B. apare la locul traumatismului

C. poate apărea la distanță

D. complicațiile în evoluție sunt excluse

*12. Plaga contuză nu poate fi:

A. mușcată

B. plesnită

C. perforantă

D. sfâșiată

*13. Plaga înțepată:

A. presupune lipsă de țesut

B. adâncimea este de obicei mai mare decât lungimea

C. poate fi doar superficială

D. poate fi produsă de un cuțit

14. În cazul plăgii tăiate-despicate:

A. poate fi produsă de o secure

B. predomină aspectul plăgii contuze dacă lama e foarte ascuțită

C. marginile plăgii sunt dehiscente

D. nu este profundă

15. Sindromul de strivire (crush-syndrome) se caracterizează prin:

A. distrucție redusă/medie de țesuturi moi

B. acumulare locală de lichide

C. necroză

D. restabilirea fluxului snguin poate produce diseminarea produșilor toxici

16. Reprezintă mecanisme indirecte ale fracturilor:

A. flexia

B. penetrarea

C. lovirea

D. torsiunea

*17. Pentru fractura fără deplasare a piramidei nazale se acordă:

A. 5-6 zile de îngrijire medicală

B. 22-24 zile de îngrijire medicală

C. 12-14 zile de îngrijire medicală

 D. 30-32 zile de îngrijire medicală

*18. Fractura LeFort, apare la nivelul:

A. osului malar

B. mandibulei

C. osului zigomatic

D. maxilarului superior

*19. Moartea reflexă/prin inhibiție se poate produce cel mai frecvent în traumatismele:

A. toracice

B. cranio-cerebrale

C. gâtului

D. vertebro-medulare

20. Unitatea motorie a coloanei vertebrale cuprinde:

A. două vertebre

B. discul

C. structuri capsulo-ligamenare

D. măduva spinării

21. În traumatismele abdominale:

A. gravitatea leziunilor interne este concordantă cu leziunile externe (tegumentare)

B. răsunetul asupra viscerelor depinde de intensitatea traumatismului

C. lovirea în plexul solar poate produce moarte reflexă

D. la nivelul organelor parenchimatoase se pot produce plăgi perforante.

22. Reprezintă mecanisme directe nemediate în TCC:

A. accelerația

B. hiperflexia-hiperextensia

C. decelerația

D. prin intermediul mandibulei

23. Contuzia cerebrală:

A. este cauzată de leziuni axonale difuze

B. determinată de ruperea posttraumatică a unor vase în substanța cerebrală

 C. asociază soluție de continuitate a țesutului cerebral

D. aspect de microhemoragii peteșiale

*24. Referitor la hematomul subdural, putem afirma că:

A. are cel mai frecvent etiologie traumatică

B. format între dura mater și substanța cerebrală

C. simptomatologia apare la cantități mari de sânge

D. asociază pierderea arhitecturii cerebrale

*25. Pierderea arhitecturii cerebrale este specifică:

A. hematomului subdural

B. dilacerării

C. contuziei cerebrale

D. hemoragiei subarahnioidiene

*26. Reprezintă complicații tardive ale TCC-urilor:

A. trombozele sinusurilor venoase

B. edemul cerebral

C. fongusul cerebral

D. abcesul cerebral

27. Reprezintă complicații imediate ale TCC-urilor:

A. fongusul cerebral

B. meningoencefalita

C. edemul cerebral

D. abcesul cerebral

28. Hemoragia intracerebrală:

A. este localizată intraventricular

B. este localizată în substanța albă

C. etiologie traumatică sau netraumatică

D. asociază leziune arteră meningee medie

29. Reprezintă arme de atac/apărare proprii omului:

A. pumnalul
 B. mâna (unghii, palmă, pumn)

C. cuțitul

D. piciorul

*30. Reprezintă factor primar al tragerii:

A. flacăra

B. fumul

C. proiectilul

D. pulberea arsă/nearsă

31. Următoarele elemente reprezintă factori secundari ai tragerii:

A. fumul

B. glonțul

C. elemente din interiorul țevii (rugină, grăsime)

D. flacăra

32. Orificiul de intrare în cazul plăgilor împușcate:

A. prezintă lipsă de substanță

B. marginile sunt orientate spre exterior

C. diametrul plăgii de obicei mai mare decât al proiectilului

D. nu prezintă inel de contuzie

33. Zona de tatuaj:

A. este situată în afara inelului de excoriere

B. este specifică orificiului de ieșire

C. nu se spală sub jetul de apă

D. se datorează factorilor cuaternari ai tragerii

*34. Canalul în seton are următoarele caracteristici:

A. viteza mare a proiectilului

B. proiectilul străbate pielea și osul

C. proiectilul alunecă pe suprafața osului

D. traiect în zig-zag
*35. Orificiul de ieșire:

A. prezintă lipsă de substanță

B. marginile sunt orientate spre interior

C. marginile sunt zdrențuite, neregulate

D. este întotdeauna unic

36. Reprezintă factori cauzali principali ai accidentelor rutiere:

A. condițiile meteo

B. imprudența

C. neglijența

D. condițiile de drum

*37. Echimoze semicirculare la nivelul toracelui, fracturi sternale/costale și leziuni la nivelul mâinilor pot
apărea în:

A. sindromul de bord

B. sindromul de volan

C. sindromul de airbag

D. sindromul de parbriz

*38. Mecanismul cel mai frecvent implicat în cazul pietonilor este:

A. lovirea

B. căderea

C. proiectarea

D. lovirea-proiectarea

*39. Leziunile grave, cu reacție vitală minimă/absentă și dispersare de fragmente pe mari distanțe sunt
specifice:

A. pietonului lovit de vehicul cu pneuri

B. motociclistului

C. pieton lovit de vehicul fără pneuri

D. șofer nerestricționat

40. În condițiile unei decelerări bruște, șoferul nerestricționat va fi proiectat:

A. anterior

B. posterior
 C. în sus

D. spre dreapta

41. Gravitatea leziunilor traumatice la pieton depind în primul rând de:

A. tipul autovehiculului

B. înălțimea victimei

C. vârsta victimei

D. viteza autovehiculului

42. Reprezintă elemente specifice victimei în calitate de motociclist:

A. leziuni localizate pe partea stângă a corpului

B. căderea în vertex

C. leziuni cu precădere pe fețele antero-laterale ale membrelor pelvine

D. urme de ulei pe hainele/corpul victimei

*43. Intoxicația cu CO reprezintă:

A. asfixie de aport

B. asfixie de utilizare

C. asfixie de transport

D. asfixie anoxică

44. În asfixiile mecanice sângele cadaveric:

A. este coagulat

B. este lichid

C. este roșu aprins

D. este roșu închis (negricios)

45. Caracteristicile spânzurării tipice complete:

A. nodul situat submandibular

B. corpul în poziție cu punct de sprijin

C. corpul total suspendat

D. nodul situat occipital

46. Caracteristicile șanțului de strangulare:

 A. adâncime neuniformă

B. traiect transversal/orizontal

C. traiect oblic

D. aspect de circulară completă

*47. Peteșiile Paltauf sunt specifice asfixiei mecanice prin:

A. strangulare

B. înecare în apă

C. comprimarea toracelui

D. aspirat de conținut gastric

*48. Peteșiile Tardieu sunt localizate:

A. conjunctival

B. epicardic

C. pleural

D. meningeal

49. Referitor la ciuperca înecatului:

A. este formată din apă, aer, mucus

B. vizibilă indiferent de perioada de timp care a trecut de la înecare

C. reprezintă reacție vitală

D. apare doar peri-nazal

*50.Prejudiciul estetic grav și permanent:

A. criteriu direct de evaluare medico-legală a consecințelor posttraumatice

B. constă într-o deformare vizibilă, obiectivă, cu caracter temporar ce alterează aspectul estetic
armonios, al unei regiuni anatomice

C. plasează persoana respectivă într-o condiție de inferioritate față de semenii săi

D. sechelele posttraumatice ce creează prejudicii estetice sunt localizate doar la nivelul feței
(sluțirea/desfigurarea)

51. În precipitare:

A. înălțimea de cădere este ˃2-3 m

B. înălțimea de cădere este ˂2-3 m

C. leziunile de impact sunt dintre cele mai severe

 D. leziunile de impact sunt asemănătoare celor din cădere

52. Se încadrează în art. 194 CP- Vătămarea corporală

A. o infirmitate

B. leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 60 de zile de îngrijiri medicale

C. leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare ˃90 de zile de îngrijiri medicale

D. punerea în primejdie a vieții persoanei

53. Invaliditatea:

A. existența unui deficit funcțional cu caracter temporar/permanent ce afectează capacitatea de

muncă a individului

B. infirmitatea reprezintă obligatoriu invaliditate

C. pierderea totală a capacității de muncă cu imposibilitatea persoanei de a se autoîngriji se

încadrează în gr. III

D. pierderea totală a capacității de muncă cu imposibilitatea persoanei de a se autoîngriji se

încadrează în gr. I

54. Numărul de zile de îngrijire medicală acordat reprezintă:

A. timpul efectiv de vindecare anatomică a leziunii

B. întreaga perioadă de spitalizare necesară vindecării

C. estimarea gravității leziunilor dpdv medico-legal

D. estimarea gravității patologiilor posttraumatice dpdv medico-legal

*55. Infirmitatea:

A. criteriu medico-legal direct de evaluare a consecințelor posttraumatice

B. obligatoriu cu caracter permanent

C. obligatoriu cu caracter temporar

D. starea de inferioritate generată putea să existe anterior evenimentului traumatic

56. În căderi/precipitări, gravitatea leziunilor depinde de

A. viteza de impact

B. traiectoria corpului până la contactul cu planul de impact

C. condițiile de mediu în care se produce căderea/precipitarea

D. zona corpului care ia contact cu planul de impact.

*57. Agenții fizici ce pot produce leziuni traumatice sunt următoarele, cu excepția:
 A. arsurile și hipertermia

B. electrocutarea

C. precipitarea

D. hipotermia

58. Decesul în electrocuții se poate produce prin:

A. inhibiția centrilor respiratori truncali

B. inhibiția centrilor cardiovasculari centrali

C. insuficiență pluriorganică

D. șoc traumatic

59. Expunerea tegumentului la radiațiile UV poate determina

A. edemul actinic

B. hiperpigmentări cu caracter permanent

C. neoplazii

D. creșterea elasticității pielii

60. Unele dintre efectele trăznetului asupra organismului

A. arsuri până la carboniare

B.eritemul ramificat pe traiectul dintre locul de intrare și ieșire al curentului

C. fotodermatite

D. cheratoconjunctivite

61. În narcoza hiperbară/ beția adâncurilor

A. presiunea va scădea în apă cu 1 atm la fiecare 10 m

B. azotul va trece în fază lichidă

C. azotul va trece în fază gazoasă

D.presiunea va crește în apă cu 1 atm la fiecare 10 m

62. Hipotermia apare

A. dacă temperatura corpului scade sub 35 ˚C

B. dacă temperatura corpului scade sub 30 ˚C

C. prin expunerea prelungită la temperaturi scăzute

D. prin expunerea de scurtă durată la temperaturi scăzute

*63. Consumul de alcool favorizează hipotermia, cu excepția

A. scăderea consumului de oxigen la nivel cerebral

B. vasodilatația periferică accelerează eliminarea de căldură

C. sedentarismului specific

D. crește riscul de cădere prin tulburările de echilibru caracteristice

*64. În intoxicația cu alcool etilic decesul apare la concentrații de:

A. peste 3g la mie

B. peste 1,5g la mie

C. peste 2g la mie

D. peste 2,5g la mie

65. CO este:

A. toxic hematic

B. toxic respirator

C. simptomatologia depinde de concentrația CO în aerul respirat și de timpul de expunere

D. decesul în intoxicația cu CO apare la concentrații de 15-20% a COHb

66. Opiul:

A. se consumă prin inhalare, peroral, intravenos

B. determină lent toleranță, dependență fizică și psihică

C. utilizat datorită acțiunii elective pe centrii corticali ai durerii

D. decesul se produce prin insuficiență cardiocirculatorie acută

67. Cannabisul

A. cel mai răspândit drog, conţine > 400 substanțe chimice cu acţiune pe sistemul nervos

B. canabidiolul prezintă proprietăți halucinogene

C. delta 9 tetrahidrocanabinolul prezintă proprietăți halucinogene

D. are ca și mecanism de acțiune activarea receptorilor canabinoizi din sistemul nervos periferic

68. Intoxicația cu HCN și derivați

A. cel mai frecvent accidentală

 B. cel mai frecvent în scop suicidar

C. decesul se produce prin paralizia centrilor cardiorespiratori truncali

D. decesul se produce prin paralizia m frenic

69. Consumarea de Ecstasy (MDMA)

A. duce la eliberarea masivă de serotonină

B. duce la blocarea recaptării serotoninei

C. duce la eliberarea masivă de acetilcolină

D. duce la blocarea recaptării acetilcolinei

*70. Alcoolul metilic

A. prezintă o colorație albăstruie cu miros înțepător

B. neinflamabil, slab potențial exploziv

C. intoxicația este preponderent accidentală, prin inhalare, ingestie

D. se metabolizează preponderent renal

*71. Următoarele tipuri de himen nu permit un raport sexual fără deflorare, cu excepția:

A. imperforat

B. cribriform

C. septat/pluriseptat

D. inelar/semiluna cu un orificiu de peste 1,5-2cm (himen complezent)

72. Incizurile fiziologice/ congenitale ale himenului

A.sunt complete

B. sunt incomplete

C. merg până la baza de inserție a himenului

D. nu merg până la baza de inserție a himenului

73. Conform art. 218 CP violul reprezintă

A. un raport/act sexual cu o persoană liber consimțit de către ambele părți

B. un raport/act sexual cu o persoană săvârșit prin constrângere

C. victima este pusă în imposibilitate de-a se apără sau de a-și exprima voința

D. victima se poate apăra și își poate exprima voința

74. Sub aspect judiciar, pentru definirea infracțiunii de viol sunt necesare:
 A. probarea existenței unui raport sexual genital/anal cu penetrare

B. probarea lipsei de consimțământ sau de discernământ a victimei

C. este suficientă declarația martorilor

D. este suficientă existența leziunilor traumatice externe

75. Incapacitatea sexuală a bărbatului are următoarele forme:

A. impotență fiziologică

B. incapacitate de copulație

C. impotența de procreere

D. incapacitate psihologică

76. În expertiza capacității sexuale la femei aceasta trebuie să prezinte:

A. capacitate de copulație

B. capacitate de alăptare

C. capacitate de gestație

D. capacitate de a îngriji corespunzător un nou-născut

*77. Pruncuciderea reprezintă

A. uciderea nou-născutului imediat după naștere de către mamă, aflată într-o stare de tulburare
pricinuită de naștere

B. uciderea nou-născutului imediat după naștere de către mamă sau tată

C. uciderea nou-născutului după naștere de către tată cu acordul mamei

D. uciderea nou-născutului de către mamă aflată în proces de divorț

78. În codul familiei se pleacă de la următoarele prezumții:

A. copilul născut în cursul căsătoriei are ca tată pe soțul legitim al mamei

B. Copilul născut la cel mult 300 de zile după desfacerea/anularea/declararea nulității căsătoriei
are ca tată pe actualul concubin al mamei

C. Copilul născut la cel mult 300 de zile după desfacerea/anularea/declararea nulității căsătoriei
nu are tată.

D. Copilul născut la cel mult 300 de zile după desfacerea/anularea/declararea nulității căsătoriei
are ca tată pe fostul soț dacă copilul a fost conceput în timpul căsătoriei sau mama nu s-a
recăsătorit în acest timp

79. Tipuri de teste de paternitate prin metode serologice:

 A. examinarea sistemului HLA

B. ABO, RH, sistem haptoglobinic

C. determinare genetică

D. spermograma prezumtivului tată

80. Principalii factori care determină modificări cadaverice după înhumare sunt:

A. tipul solului și adâncimea la care se realizează înhumarea

B. tipul constituțional al cadavrului

C. timpul scurs de la înhumare la exhumare

D. anotimpul în care cadavrul este înhumat

81*. În identificarea pe piese scheletice se stabilesc următoarele, cu excepția

A. apartenența la specie

B. sexul

C.vârsta

D. tipul constituțional

82. Metodologia expertizei medico-legale în exhumări

A. consemnarea stării mormântului, tipul solului, deschiderea sicriului, consemnarea

particularităților acestuia (material, grad de degradare)

B. examinarea medico-legală a cadavrului în sicriu

C. extragerea și examinarea medico-legală a cadavrului într-o sală de autopsie

D. la exhumare participă medicul legist și aparținătorii persoanei exhumate

83. Caracteristici utile pentru identificarea decedatului

A. culoarea ochilor, pielii, părului

B. vestimentația decedatului

C. greutatea decedatului, tipul constituțional

D. tatuaje, cicatrici postoperatorii, stigmate profesionale

*84. Examenele de laborator folosite în identificarea medico-legală sunt următoarele, cu excepția:

A. serologic (grup sanguin, Rh)

B. histopatologic
 C. imagistic postmortem (rtg, CT, ecografii, RMN)

D. sumar de urină

*85. Următoarele reprezintă tipuri de măsuri de siguranță, cu excepția

A. obligarea la tratament medical

B. evaluare psihologică periodică

C.internarea medicală

D. interzicerea ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii

86. În dreptul penal, expertiza medico-legală psihiatrică este obligatorie atunci când

A. infracțiunea a fost comisă de către un minor

B. pe perioada reținerii/detenției inculpatul/deținutul solicită acest lucru

C. organul de urmărire penală sau instanța au îndoieli asupra discernământului suspectului

D. inculpatul este recidivist

87. Discernământul reprezintă

A. aptitudinea unei persoane de a înțelege și a aprecia critic consecințele faptelor sale

B. aptitudinea unei persoane de a acționa în propriul interes

C.aptitudinea unei persoane de a putea distinge între bine și rău, legal și ilegal

D. aptitudinea unei persoane de a acționa conform unor principii personale

88. Capacitatea de exercițiu poate fi

A. parțială

B. deplină

C. absentă

D. temporară

89. Măsurile de siguranță

A. sunt dispuse pentru a preîntâmpina săvârșirea altor fapte de către acea persoană

B. au o durată determinată, prestabilită

C. au o durată nedeterminată, atât cât durează starea de pericol și posibilitatea săvârșirii unor fapte cu
caracter penal

D. cauzele care înlătură răspunderea penală sau executarea pedepsei produc efecte și asupra măsurilor
de siguranță

90. Obligarea la tratament medical se instituie dacă

 A. făptuitorul, din cauza unei boli, prezintă un pericol pentru societate

B. făptuitorul nu prezintă discernământ

C. se consideră că starea de pericol poate fi înlăturată prin administrarea în ambulatoriu a

tratamentului recomandat

D. făptuitorul nu respectă periodicitatea și doza medicației recomandate

*91. O persoană pusă sub interdicție

A. prezintă un pericol pentru societate

B. nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale

C. poate semna valabil un act notarial

D. răspunde penal pentru faptele comise

*92. O normă nu se aplică în buna desfășurare a activității medicale

A. Legea sanitară

B. Declarația de la Haga

C. Jurământul lui Hipocrate

D. Codul de deontologie medicală

93. Tipuri de răspundere juridică a medicului

A. răspundere civilă

B. răspundere instituțională

C. răspundere penală

D. răspundere interdisciplinară

94. În practica medicală, cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei sunt:

A. intoxicația voluntară

B. îndeplinirea unei activități fără consimțământul persoanei vătămate

C. cazul fortuit ( fapta ilicită este consecința unei împrejurări ce nu putea fi prevăzută)

D. starea de necesitate

95. Neglijența în practica medicală este consecința încălcării unor reguli de bază:

A. medicul curant poate prescrie tratamente experimentale fără acordul pacientului

B. datoria de a răspunde la urgențe

 C. datoria de perfecționare continuă

D. medicul curant poate pune un diagnostic din experiență fără a utiliza mijloacele științifice
disponibile

96. Situații în care medicul are dreptul de a încălca confidențialitatea

A. către alți medici pentru beneficiul bolnavului (consult interdisciplinar)

B. față de unitățile medico-legale

C. tuturor aparținătorilor care se interesează de pacient

D. expoziția unui caz în mass media, dacă acesta este de interes actual

97. Consimțământul informat

A. constituie o deplină încunoștiințare a pacientului asupra patologiei sale și a tuturor opțiunilor

medicale ce pot fi luate pentru a corecta aceste patologii

B. stările de urgență nu justifică încălcarea consimțământului

C. în intervențiile uzuale, neriscante consimțământul se prezumă

D. obținerea consimțământului est eobligatorie când se decide orice manevră/intervenție încă

neefectuată

*98. Nu reprezintă culpă medicală

A. efectuarea unor acțiuni inadecvate, prin imprudență, nepricepere, nepăsare

B. inacțiunea, neexecutarea unei acțiuni necesare datorită lipsei de experiență

C. acțiune ce a cauzat o infirmitate pentru care pacientul a fost informat și a semnat un acord
special

D. alegerea greșită a procedurilor, delegarea unei persoane nepotrivite