DROGUL-CAPCANA PRIMEI ÎNCERCĂRI

Drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai
multe funcţii. În sens farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei
folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale,
ale percepţiei şi ale comportamentului.
Drogurile sunt substanţe naturale sau sintetice folosite de consumatori pentru acţiunea lor
asupra psihicului, ca stimulente sau ca sedative ale activităţii mentale. Ele modifica senzatiile si
perceptiile, atentia, gandirea, imaginatia, vointa, genereaza tulburari in intreaga viata afectiva,
emotionala, in intregul comportament al celor care le consuma. (conform OMS – Organizaţia
Mondială a Sănătăţii).
Consumul regulat duce dupa un timp la farmaco-dependentă, care poate lua diferite
forme:
 Dependenţa fizică- este consecinţa interacţiunii prelungite între organism şi drog, şi care
determină necesitatea organică de a folosi drogul pentru a evita tulburările ce apar la încetarea
utilizării acestuia.
 Toleranţa- diminuarea progresivă a efectului drogului la repetarea administrării lui,
respective necesitatea creşterii dozei, pentru a obţine efectul scontat.
 Dependenţa psihică- este starea ce se caracterizează prin nevoia şi dorinţa psihica
imperioasă de a administra drogul, pentru a retrăi anumite senzaţii sau pentru a înlătura
disconfortul psihic şi fizic. Aceasta este cea mai gravă, însoţind toate tipurile de droguri.
 Sindromul de sevraj (abstinenţă, lipsă)- reprezintă totalitatea tulburărilor fizice şi psihice,
uneori grave, care apar la întreruperea administrării drogului sau la scăderea dozelor
acestuia(stare generala alterata, greturi, voma, diaree,, transpiratie, tahicardie, dureri musculare,
spasme, tremuraturi). Acest sindrom dispare la administrarea drogului, dependenţa fiind astfel
mascată.
Clasificarea drogurilor în funcţie de efectele în plan fiziologic şi psihologic conduce la o
mai bună conştientizare a fiecărui individ în ceea ce priveşte riscurile majore asupra sănătăţii, în
special aspra sistemului nervos central (SNC).
Substanţe care inhibă activitatea sistemului nervos central:
  alcoolul;
 opiacee opiu, morfina, heroina)
 tranchilizante, barbiturice;
 solventi, gaze volatile;
 noi substanţe cu proprietati psihoactive (“etnobotanice”).
Substanţe care stimulează activitatea sistemului nervos central:
 produse pe baza de cofeină: cafea, ceai;
 nicotina din tutun;
 cocaina;
 amfetamine;
 noi substanţe cu proprietati psihoactive (“etnobotanice”).
Substanţe care produc perturbări ale sistemului nervos central:
 derivatii de cannabis(hasis, marijuana);
 halucinogene(LSD, ecstasy, ciuperci);
 noi substanţe cu proprietati psihoactive (“etnobotanice”).
Cauzele consumului de droguri
Cauzele consumului de droguri sunt complexe. Nu ţin nici de nivelul de educaţie, nici de
situaţia materială, totuşi, se pot distinge câteva dintre ele:
 Curiozitatea - dorinţa de a încerca ceva nou, de a consuma ce este „la modă”;
 Plictiseala – lipsa angajării în diverse preocupări sănătoase în timpul liber;
 Teribilismul - consumul de droguri poate fi considerat provocator, tocmai pentru riscurile
pe care le implică;
 Presiunea grupului de prieteni, a "găştii" – Imposibilitatea / dificultatea de a spune “NU”
grupului de apartenenţă – reprezintă motivul acelora care doresc prin adoptarea acestui
comportament să fie acceptaţi sau să-şi câştige o anumită poziţie în grup.
 Probleme (în familie, şcoală, prieteni). Unii tineri sunt tentaţi de droguri pentru a
scăpa/uita de problemele existente (dificultăţi de comunicare cu părinţii, colegii,
profesorii, divorţul părinţilor, abuzuri, rezultate şcolare slabe, probleme în plan
sentimental, etc.). Însă drogurile nu rezolvă problemele, dimpotrivă, le agravează!
  Neintegrarea în colectivitate şi societate. Unii consideră consumul de droguri un răspuns
la singurătate, la probleme privind integrarea în colectivitate.

Factori de risc
Printre principalii factori care pot favoriza implicarea în tot ceea ce semnifică fenomenul
drogurilor, respective consum sau comercializare, se pot enunţa următorii:
 abuzul sau consumul problematic de droguri;
 accesul uşor la droguri;
 membru al unui grup ce încurajează folosirea drogurilor;
 bani suficienţi pentru a consuma droguri;
 apartenenţa la familii dezorganizate, în care exista tensiuni, conflicte, violenţă (fizică şi
verbală), agresivitate, consum de alcool;
 evenimente negative, traumatizante în viaţa personală;
 lipsa de alternative la consumul de droguri;
 lipsa informării privind pericolul actual al folosirii drogurilor - neacceptarea ideii ca
persoana poate deveni dependentă de droguri;
 eşecul şcolar, randamentul şcolar scăzut au fost identificate ca factori de predispoziţie al
frecvenţei şi intensităţii consumului de droguri;
 angajamentul scăzut faţă de şcoală - diverse studii indică o relaţie inversă între abuzul de
 droguri şi integrarea şcolară şi/sau existenţa expectativei de continuare a studiilor
secundare; asocierea cu colegi care consumă droguri (anturajul);
 factori fiziologici;
 factori psihologici - unele studii semnalează de exemplu, căutarea de senzaţii noi, un
prag
scăzut în evitarea durerii - răniri, incapacitatea de a controla emoţiile, labilitate emoţională sau
agresivitate şi ostilitate, anxietate, depresie sau stima de sine scăzuta, în timp ce alte studii au
adus precizări asupra faptului ca labilitatea emoţională pare a fi mai degrabă o consecinţă a
abuzului de droguri decât o cauză;
 factorii sociali şi culturali ampli.
Functiile, rolul, comportamentelor de risc pentru tineri (Nutbeam, Booth, 1994):
Dacă ne întrebăm de ce recurg adolescenţii la comportamente care le pun viaţa în pericol,
răspunsul este că aceştia percep anumite beneficii în urma realizării comportamentului, deşi în
realitate beneficiul este doar iluzoriu. Astfel comportamentul de risc este de fapt o modalitate de
adaptare la o anumită situaţie problematica, o soluţie pe care ei o consideră valabilă în rezolvarea
unei probleme, un răspuns la autoritate, un mijloc de evadare din contextul prezent incomod sau
un miloc de amuzament şi de a trăi experienţe inedite. Oricare ar fi motivul consumului, mai ales
când acesta se realizează în mod repetat, comportamentul are la bază o funcţie, un motiv şi un
efect pe care persoana în cauză îl consideră un beneficiu. Toate acestea se dublează de instalarea
dependenţei fizice şi psihice. Printre funcţiile comportamentelor de risc în rândul tinerilor, se pot
enumera:
 Exprimarea opozitiei fata de autoritatea adultului si fata de normele conventionale ale
societatii (ex.consumul de droguri);
 modalitate de identificare cu grupul si de a fi acceptat de grup (ex. Fumatul);
 Un semn de maturitate, prin adoptarea unor comportamente adulte (ex.consumul de
alcool,
fumatul);
 Mecanism de coping, de adaptare la situatiile de stres, frustrare, inadecvare, esec sau la
situatiile anticipate ca fiind esec (ex. Consum de alcool, droguri, fumat)
 O functie de recreere, amuzament, experiente inedite sau pentru “a rupe” rutina
(ex.consumul de droguri).
SIMPTOMELE CONSUMATORULUI
Printre principalele simptome ce pot fi manifestate de cei care consumă substanţe cu
proprietăţi psihoactive, pot fi enumerate următoarele categorii de simptome, cu caracteristicile
aferente: panică, anxietate, depresie, suspiciune şi tendinţe paranoice, agresivitate, abilitate
emoţională, tulburări de comportament, înstrăinare de propria persoană şi afectarea imaginii de
sine, modificări de personalitate care pot duce la suicid sau omor, scăderea performanţelor
Intelectuale, deteriorarea progresivă a relaţiilor sociale, creşterea riscului de excludere social,
suferinţa familiei şi a adevăraţilor prieteni, dezinteres în relaţionarea cu ceilalţi, schimbare în
atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză aparentă, scăderea performanţelor şcolare,
sau la muncă, întârzieri la şcoală, absentări nemotivate sau abandon şcolar, dificultăţi de
concentrare, distrat, uituc;
4. Fiziologice:
- Pierderea sau creşterea poftei de mâncare, o inexplicabilă scădere sau creştere în greutate, orice
schimbare
a obiceiurilor alimentare;
- Schimarea ritmului mersului, o încetinire sau o inţepenire a mersului, o slabă coordonare a
mişcărilor;
- Insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene nefirească;
- Ochii roşii, înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decât de obicei;
- Faţa roşie sau palidă;
- Miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine
- Foarte activ, excesiv de vorbăreţ;
- Secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci;
- Urme de înţepături pe antebraţe sau picioare;
- Puls neregulat;
- Greţuri şi vome frecvente, sau transpiraţii excesive;
- Tremurul mâinilor, picioarelor sau capului;
- Palme umede şi reci, mâini tremurătoare;
- Ochii roşii, înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decât de obicei;
Mituri sau nu - privind consumul de droguri
Cele mai frecvente mituri şi prejudecăţi exprimate de adolescenţi cu privire la consumul de
droguri
sunt următoarele:
-“Consumul unui drog o singură dată nu are efecte negative” – multe dintre droguri dau
dependenţă
chiar după primul consum;