IP COLEGIUL DE MEDICINĂ UNGHENI

Catedra Discipline clinice de bază

Subiectul Profilaxia infecției nosocomiale

Călugareanu Ala, profesor,

Disciplina Chirurgie cu
nursing specific

UNGHENI 2020

1
 TEMA: Noțiune de infecție nosocomială
Efectuarea profilaxiei infecției nosocomiale. Asepsia.
Plnul lecției
1.Metodele organizatorice în realizarea asepsiei:
2. Tipul de planificare a secției de chirurgie, a blocului operator;
3. metodele de curățenie și dezinfecție;
4.Tipurile de sterilizare.
4.Regulamentul MS din RM în gestionarea deșeurilor din activitățile
medicale.(GDAM);
5.controlul bacteriologic.
Asepsia.
Definiţie. Metodele de realizare a asepsiei: dezinfecţia,
sterilizarea.

Asepsia este complexul de măsuri menite să prevină pătrunderea

infecţiei în plagă. Ea cuprinde:
•măsuri organizatorice
•utilizarea factorilor fizici
•preparatele chimice
•metode biologice
Asepsia a deschis o eră nouă în dezvoltarea chirurgiei.
Legea fundamentală a chirurgiei care trebuie respectată cu stricteţe
este ‟totul ce vine în contact cu plaga trebuie să fie steril”.
Asepsia se realizează prin dezinfecţie şi sterilizare.
Dezinfecţia este o punte de legătură între asepsie şi antisepsie, care
participă la evitarea infecţiei prin distrugerea germenilor patogeni.
Dezinfecţia - (decontaminarea) este totalitatea mijloacelor fizice,
chimice, biologice şi farmacologice care urmăresc îndepărtarea sau
distrugerea germenilor (microbilor) de pe piele, de pe mucoase, din

2
plăgi, de pe obiectele de îngrijire, din încăperi etc. Prin dezinfecţie
sunt distruşi sau îndepărtaţi germenii obişnuiţi, dar nu toţi şi nici într-
un caz cei sporulaţi sau virusurile. Aceştia din urmă sânt distruşi
numai prin sterilizare.
Sterilizarea este distrugerea microbilor şi sporilor. Sunt aplicate mai
multe metode de sterilizare.

Metodele de sterilizare. Controlul sterilizării.

Metodele de sterilizare:
1. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte(în poupinel);
2. Sterilizarea cu aburi sub presiune (autoclavarea);
3. Sterilizarea cu substanţe chimice;
4. Sterilizarea cu raze gama;
5. Sterilizarea prin fierbere;
6. Sterilizarea prin flambare.

1. Sterilizarea cu aer uscat şi fierbinte – pentru instrumentele din

metal,
sticlă, ceramică: se sterilizează la 180 0 C -2000 C timp de o oră. După
ce instrumentele decontaminate presterilizatoriu, sunt legate câte 10
bucăţi de acelaşi fel, aşezate pe reţeaua metalică şi introduse în etuvă
(pupinel).
Se conectează pupinelul în reţeaua şi când a atins t˚ 180 oC - 200˚C se
fixează timpul. Se sterilizează 60 min (1 oră). După sterilizare uşa se
va deschide când t° va scădea la 30- 50°C. Instrumentele astfel
sterilizate pot fi utilizate în condiţii optime în următoarele 24 de ore,
nu mai mult.
Pentru controlul sterilităţii se folosesc: indicatori speciali - teste
termocolor şi examenul bacteriologic care se efectuează 1 dată la 10
zile.

3
2. Sterilizarea cu aburi sub presiune.
Autoclavarea – cu aburi sub presiune. Se sterilizează echipamentul
chirurgical, materialul de pansament, câmpurile sterile, lenjeria
folosită la operaţii, sonde de diverse tipuri.

4
Metodele de aranjare a materialului în casoletă:
• Metoda universală - materialele se aşează în straturi orizontale, iar
în fiecare strat, pe sectoare în ordinea inversă etapelor de utilizare.
Aşa metodă se utilizează de regulă în sălile de pansamente, în sălile
de chirurgie mică (condiţii de ambulatoriu).
• Metoda separată (după tipul materialului). În casoletă se aşează
un singur tip de material (halate, cearşafuri, material de pansament,
câmpuri etc.)
•Metoda specifică (foarte rar) se aşează toate materialele pentru o
anumită operaţie (apendicectomia, colecistectomia etc.)
Aşezarea materialului în casoletă
1. Pregătirea casoletelor pentru sterilizare se efectuează în sălile de
pansamente sau în cameră specială a blocului operator.

5
2. Preventiv casoleta în interior se prelucrează cu sol. Peroxid de
hidrogen 6%, Tabidez, Chiroseptol, Efect Forte etc.
3. Se aşterne un scutec cu colţurile în afară.
4. Fiecare material se aşează în aşa fel, ca să ocupe cât mai puţin loc
şi să fie uşor de scos, fără să se atingă de celelalte materiale; uşor să
se desfăşoare.
5. Materialul se aşează liber, ca să pătrundă uşor aburii.
6. Materialul se aşează într-o ordine strictă şi consecutivă. Numărul
materialului e bine ştiut.
•Şerveţelele se leagă câte 10 bucăţi.
•Compresele medii câte 10 bucăţi.
•Compresele mici (triunghiulare) câte 50 – 100 în legătură.
7. Controlul sterilizării se verifică amplasând teste de control: la fund,
la mijloc, la suprafaţă.
8. Casoleta se închide, orificiile laterale se deschid mişcând centura
metalică
9. De mâner se fixează o etichetă (separată în 2 coloane) pe care se
scrie: secţia, conţinutul, data şi semnătura a/m responsabilă de
pregătirea casoletei.
Casoleta se amplasează în autoclav. Parametrii de sterilizare sunt:
•to 132o C; Presiunea 2 atmosfere; se sterilizează 30 min;
•La presiune de 1 atm, t˚ - 120˚ se sterilizează o oră.
•La presiune 1,5 atm, t˚ atinge 127˚ se sterilizează 45 min.
•La presiunea 2 atm, t˚ ajunge 134˚ se sterilizează 30 min.

6
3. Sterilizarea cu substanţe chimice

•În alcool etilic 96˚ pe 2 ore fără a le astupa.

• În sol. C–4 timp de 10 – 15 min.
• În sol. Peroxid de hidrogen 6% - 6 ore
• În sol. Clorhexidină 1: 1000 – 2 ore.
• În sol. Saidex 2% - 10 ore
• În sol. Secusept –forte 4% - 6ore
• În sol. Lizoformină 8%- 6ore
• În vapori de Oxid de etilen pe 16 ore

7
Sondele din masă plastică, aparatele optice (cistoscop, rectoscop) în
sol. Saidex 2% - 5 ore, sau cu Oxid de etilenă în etuve speciale timpul
de expunere fiind 1-5 ore.
Prin metoda chimică se sterilizează materialul de sutură, mănuşile de
cauciuc, obiectele de îngrijire.

4. Sterilizarea prin iradiere cu raze gama.

Este o metodă de sterilizare prin mijloace fizice. Se foloseşte numai
de
industriile care fabrică materiale de o singură utilizare, care se
deteriorează prin căldură – materiale din polietilen, polivinil-cloruri,
nylon, polistiren, hârtie, vată, cauciuc etc. Instalaţia este foarte
costisitoare, ocupă un spaţiu mare şi are o capacitate extrem de mare
de lucru. Este necesar de a lua măsuri speciale contra radiaţiilor.

5.Sterilizarea prin fierbere:

După prelucrarea presterilizatorie, instrumentele se așază în fierbător

cu apă destilată se pun la fierbere. Din momentul fierberii se ferb 60
min.Steril 24 ore.

6. Sterilizarea prin flambare: instrumentele se cufundă în soluție de

alcool și se dau foc. Când termină de ars sunt sterile.

8
Măsurile organizatorice în realizarea asepsiei. Profilaxia infecţiei
prin picături.

In ultimii ani s-a constatat că infecţia aerogenă prin picături joacă un

rol important în evoluţia complicaţiilor postoperatorii.
Organizarea şi utilarea corectă a secţiei de chirurgie determină în
mare măsură succesul tratamentului bolnavilor chirurgicali. Secţia
chirurgie se desparte în:
1. Secţia aseptică
2. Secţia septică
Fiecare secţie este compusă din săli de pansamente, saloane, bloc
sanitar, săli de tratament, sufragerie, cameră pentru lenjerie, camera
medicilor etc.
Blocul operator reprezintă nucleul central al unui serviciu de
chirurgie. El trebuie să fie astfel amplasat, încât să asigure o izolare
cât mai bună a sa, să nu permită circulaţia personalului străin.
Personalul care întră în blocul operator va purta îmbrăcăminte şi
încălţăminte utilizată numai în interiorul acestuia. La intrarea în
blocul operator, personalul va dezbrăca îmbrăcămintea şi
încălţămintea cu care a venit din secţii şi o va îmbrăca pe cea a
blocului operator. La fel la ieşire, se dezbracă de echipamentul
blocului operator, şi-l va relua pe cel cu care a venit.
Blocul operator se găseşte sub permanentă supraveghere a a/m şefă
din sala de operaţie. Curăţenia se face numai pe cale umedă cu Sol.
Antiseptice: Sol. Peroxid de hidrogen 6%, Sol. Profic 1%, Sol. Efect
forte, Sol. Tabidez, Sol. Chiroseptol etc.
Se disting 4 tipuri de curăţenie:

1. Curăţenia preventivă: înainte de începerea operaţiei se

decontaminează toate suprafeţele cu una din soluţiile dezinfectante.
Apoi se introduce lampa bactericidă (lampa de cuarț).

2. Curăţenia curentă : în timpul operaţiei, infirmiera strânge de pe

podea toate deşeurile murdărite de sânge, iar locul respectiv î-l
dezinfectează.

9
3. Curăţenia definitivă : la sfârşitul zilei de operaţie instrumentele se
spală apoi se decontaminează, toate materialele şi instrumentele
nefolosite se transferă în sălile auxiliare. Se dezinfectează toate
suprafeţele verticale şi orizontale, mobilierul şi utilajul. Apoi se
conectează lampa bactericidă timp de 4-5 ore.
4. Curăţenia generală: o dată pe săptămână se face curăţenia
mecanică şi chimică a tot ce există : ferestre, plafoane, etc. În această
zi operaţiile sunt suspendate.
Pentru a uşura curăţenia şi dezinfecţia în sălile de pansamente,
tratamente și bloc operator pereţii sunt acoperiţi cu faianţă, tavanele
vopsite cu ulei, iar podelele sânt acoperite cu teracotă. Aceste săli
trebuie bine aerisite, iar t0 trebuie să fie constantă 200-220 C .
Controlul dezinfecţiei se face prin metoda bacteriologică. Se culeg
frotiile şi se duc în laboratorul bacteriologic pentru însămânţare pe
medii nutritive.

Bibliografia:

1. Protocol/algoritm al deprinderilor practice, ed. II, Chişinău 2017;

2. Strucicov V.I., Chirurgia generală , traducere G. Ghidirim, Lumina,
Chişinău, 1992;
3. Golovin B., Bedicov E., Creţu E., Chirurgie generală - Ghid pentru
lecţii practice, Î.I. “Angela Levinţa”, Chişinău, 2004;
4. Bedicov E.,Ignatenco S., Chirurgie - Compendiul deprinderilor
practice, Chişinău, 2004;
5. Gudumac E., Benea T., Golovin B., Creţu E., Chirurgie,
Î.S.F.E.”Tipogr. Centrală”, Chişinău 2009;
6. Spînu A., Chirurgie generală şi semiologie chirurgicală, CEP
Medicina, Chişinău 2008;
7. Daşchevici S.,Mihăilescu M., Chirurgie, ed. Medicală, Bucureşti
1998;
8. Anghelescu N., Patologie şi nursing chirugical, ed. Medicală,
Bucureşti, 1998.

10