Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.

133 din 8 decembrie 2005

pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în
categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005)

Modificat prin:
Ordinul ministrului transporturilor şi ministrului internelor şi reformei administrative nr. 510/230
din 21/22 iunie 2007 pentru aprobarea Reglementărilor privind controlul tehnic în trafic al
vehiculelor rutiere - RNTR 11 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din
19 iulie 2007)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.002/2008 privind modificarea şi completarea Ordinului

ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea
Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele
tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă
conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică — RNTR 1 (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 608/15 august 2008)

Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 42/2012 pentru modificarea şi

completarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în
normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 118 şi 118 bis/16 februarie 2012)

Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.107/2012 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005
pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în
categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1 (publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503/23 iulie 2012)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.033/2014 privind modificarea şi completarea Ordinului

ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea
Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate
în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă
conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1 (publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 495/3 iulie 2014)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 682/2015 privind modificarea şi completarea

Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate
în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 422/15 iunie 2015)

Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.319/2016 pentru modificarea şi completarea

Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în
normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 857/27 octombrie 2016)
1
Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.678/2017 privind modificarea şi completarea Ordinului
ministrului transporturilor, construcţiilorşi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea
Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în
normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 996/15 decembrie 2017 şi nr. 996 bis/15 decembrie 2017) *)
*) include numai modificările şi completările intrate în vigoare începând cu 22.12.2017

2
 Prevederi administrative de punere în aplicare

OMTCT nr. 2.133/2005

Art. 9. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului
transporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor
rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi
folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 285 bis din 3 august 1998, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 10. - Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului Uniunii Europene 96/96/CE din 20
decembrie 1996 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la inspecţia tehnică a
autovehiculelor şi remorcilor acestora, modificată ultima dată prin Directiva Comisiei 2003/27/CE din 3
aprilie 2003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei Consiliului 96/96/CE în ceea ce priveşte
verificarea emisiilor de evacuare ale autovehiculelor, precum şi prevederile anexei I şi ale anexei II la
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2000/30/CE din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic
rutier al vehiculelor comerciale care circulă în cadrul Comunităţii, modificată ultima dată prin Directiva
Comisiei 2003/26/CE din 3 aprilie 2003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei Parlamentului
European şi a Consiliului 2000/30/CE în ceea ce priveşte limitatoarele de viteză şi emisiile de evacuare
ale autovehiculelor comerciale.
Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMT/OMAI nr. 510/230/2007

Art. 3. - Regia Autonomă "Registrul Auto Român" din cadrul Ministerului Transporturilor,
respectiv Direcţia Poliţiei Rutiere şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor
din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin transpune:
- Directiva 92/6/CEE a Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea şi utilizarea, în cadrul
Comunităţii, a limitatoarelor de viteză la anumite categorii de autovehicule, modificată prin Directiva
2002/85/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 noiembrie 2002, care modifică Directiva
92/6/CEE a Consiliului privind instalarea şi utilizarea, în cadrul Comunităţii, a limitatoarelor de viteză la
anumite categorii de autovehicule;
- art. 3 alin. (2) din Directiva 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind armonizarea
legislaţiei statelor membre referitoare la inspecţia tehnică a autovehiculelor şi remorcilor acestora,
modificată ultima dată prin Directiva 2003/27/CE a Comisiei din 3 aprilie 2003 pentru adaptarea la
progresul tehnic a Directivei 96/96/CE a Consiliului în ceea ce priveşte încercarea emisiilor de evacuare
ale autovehiculelor; şi
- Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2000 privind
controlul tehnic rutier al vehiculelor comerciale care circulă în cadrul Comunităţii Europene, modificată
prin Directiva 2003/26/CE a Comisiei din 3 aprilie 2003 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei
2000/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte limitatoarele de viteză şi
emisiile poluante ale vehiculelor comerciale.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare
după 30 de zile de la data publicării.

OMT nr. 1.002/2008

Art. II. - Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. - Prezentul ordin transpune Directiva 2007/38/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 11 iulie 2007 privind postechiparea cu oglinzi retrovizoare a vehiculelor grele pentru
transportul de mărfuri înmatriculate în Comunitate.
Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare
la data de 1 aprilie 2009.

3
 OMTI nr. 42/2012
Art. II. - Prevederile art. I pct. 10 şi 21 se aplică numai solicitărilor de atestare ca inspector tehnic,
transmise începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Art. III. - Prevederile art. I pct. 16 se aplică numai pentru solicitările privind prima autorizare sau
prima reautorizare, transmise începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Art. IV. - Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. V. - Prezentul ordin transpune Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare
la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind inspecţia
tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora.
Art. VI. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMTI nr.1.107/2012
Art. II. - Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMT nr. 1.033/2014

Art. III. - Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare
la 30 de zile de la publicare.

OMT 682/2015
Art. II. - Regia Autonomă "Registrul Auto Român" va duce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare
la data publicării.

OMT nr. 1.319/2016

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare
de la 1 noiembrie 2016.

OMT nr. 1.678/2017

Art. II. – Anexele nr. 1 - 7 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. III. – Regia Autonomă „Registrul Auto Român” va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. IV. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică de la
data de 20 mai 2018, cu excepţia prevederilor art. 11, 24 – 26 şi ale anexei 71 la Reglementările privind
certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa
circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică
periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin,
care se aplică la 7 zile de la data publicării.
Art. V. – Până la data de 20 mai 2018 sunt exceptate de la îndeplinirea cerinţelor prevăzute la pct.
1 din anexa nr. 71 la Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau
înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin, personalul RAR, precum şi persoanele care
au depus la RAR până la data de aplicare a anexei 71 prevăzută la art. IV un dosar în vederea atestării ca
inspector tehnic, dosar care atestă îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în Ordinul ministrului
transporturilor nr. 682/2015 privind modificarea şi completarea Reglementărilor privind certificarea
4
încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei
rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică
– RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005.
Art. VI. – Începând cu data de 20 mai 2018 se suspendă de drept autorizaţiile tehnice emise de
Regia Autonomă „Registrul Auto Român” în cazul staţiilor de inspecţie tehnică periodică ce nu
îndeplinesc prevederile art. 3 alin. (42) şi ale art. 10 alin. (91) din Reglementările privind certificarea
încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere,
protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică –
RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezentul ordin, până la
data constatării de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” a îndeplinirii prevederilor respective.
Art. VII. – Începând cu data de 20 mai 2023 se suspendă de drept autorizaţiile tehnice emise de
Regia Autonomă „Registrul Auto Român” în cazul staţiilor de inspecţie tehnică periodică ce nu
îndeplinesc prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) din Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor
rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în
categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezentul ordin, până la data constatării
de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” a îndeplinirii prevederilor respective.
Art. VIII - Prezentul ordin transpune art. 22, anexele I – IV şi pct. 2 din anexa V la Directiva
2014/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind inspecţia tehnică periodică a
autovehiculelor şi a remorcilor acestora şi de abrogare a Directivei 2009/40/CE.

5
 Responsabilitate

Consolidarea textelor a fost realizată de către Departamentul Reglementări, Instruire şi Cooperare

Internaţională din cadrul Registrului Auto Român.
Această consolidare a constat în integrarea într-un text unic, fără valoare oficială, a unui act
normativ de bază şi a actelor ulterioare de aprobare, modificare sau completare. Actele normative astfel
consolidate au doar o valoare de informare şi documentare şi nu implică responsabilitatea juridică privind
conţinutul lor. Numai textele publicate în Monitorul Oficial al României au valoare juridică.

Copyright © Registrul Auto Român 2017

Reproducerea integrală sau parţială a textului acestei lucrări în scopuri comerciale este permisă numai cu
acordul prealabil scris al Registrului Auto Român.

6
 ORDIN
pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau
înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în
categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1

În temeiul prevederilor art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere
înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică, ale art. 5 alin. (2) lit. j) şi alin. (3) lit. l) din
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, precum şi ale art. 5 alin.
(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau

înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Vehiculele înmatriculate sau înregistrate în România pot fi menţinute în circulaţie numai
dacă se face dovada încadrării acestora în cerinţele tehnice specifice stabilite de reglementările prevăzute
la art. 1, prin efectuarea inspecţiilor tehnice periodice.
Art. 21. - Prevederile prezentului ordin nu se aplică maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru
lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depăşeşte 25 km/h, autovehiculelor cu şenile, tramvaielor
şi vehiculelor cu tracţiune animală.
Art. 3. - (1) Certificarea încadrării vehiculelor în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei
rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei se efectuează în conformitate cu
reglementările prevăzute la art. 1, pe baza inspecţiei tehnice periodice.
(2) Inspecţia tehnică periodică include în cazul autovehiculelor şi inspecţia tehnică pentru poluare.
Art. 4. - (1) Inspecţiile tehnice periodice se efectuează de Regia Autonomă “Registrul Auto
Român”, denumită în continuare R.A.R., organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin
reprezentanţele sale teritoriale sau prin operatori economici autorizaţi şi monitorizaţi de R.A.R.
(2) Activitatea de inspecţie tehnică periodică se poate realiza prin operatori economici autorizaţi,
numai pe baza unui contract de franciză încheiat cu R.A.R. de către aceştia, în condiţiile legii.
(3) În activitatea de inspecţie tehnică periodică, autoritatea R.A.R. se concretizează prin folosirea
mărcii înregistrate R.A.R. de către operatorii economici autorizaţi sau de către instituţiile publice
autorizate, denumite în continuare persoane autorizate, cu asumarea în consecinţă a drepturilor şi
obligaţiilor ce decurg din aceasta.
(4) Persoanele autorizate care au încheiat cu R.A.R. contracte de franciză pentru inspecţia tehnică
periodică nu au dreptul să cesioneze activitatea de inspecţie tehnică periodică.
(5) Aparatura utilizată în staţiile de inspecţie tehnică periodică trebuie să respecte cerinţele
prevăzute de legislaţia în vigoare privind activitatea de metrologie, precum şi cerinţele specifice activităţii
de inspecţie tehnică periodică stabilite prin reglementările prevăzute la art. 1.
(6) Monitorizarea persoanelor autorizate să execute inspecţia tehnică periodică cuprinde:
a) supravegherea tehnică a staţiilor de inspecţie tehnică periodică, inclusiv prin mijloace
informatice;
b) controlul executării inspecţiilor tehnice periodice în staţiile de inspecţie tehnică periodică,
inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;
c) controlul executării inspecţiilor tehnice periodice prin reverificarea vehiculelor inspectate în
staţiile reprezentanţelor R.A.R.;
d) controlul tehnic în trafic.
(7) Inspecţiile tehnice periodice la anumite categorii de vehicule se efectuează numai de către
R.A.R. în staţiile reprezentanţelor sale, în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1.
7
 (8) În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (6):
a) persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul naţional
de supraveghere informatică a inspecţiilor tehnice periodice, gestionat de R.A.R., şi prin personalul
implicat în activitatea de inspecţii tehnice periodice trebuie să respecte cerinţele de utilizare a
programelor informatice furnizate de R.A.R.;
b) vehiculul va fi reţinut în staţia de inspecţie tehnică periodică maximum 45 de minute după
finalizarea verificărilor din planul de operaţiuni, la solicitarea R.A.R. efectuată prin mijloace informatice
sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii R.A.R.
în cadrul staţiei de inspecţie tehnică periodică respective.
(9) În urma reverificării prevăzute la alin. (6) lit. c) personalul abilitat R.A.R. poate anula inspecţia
tehnică periodică în condiţiile stabilite prin reglementările prevăzute la art. 1.
Art. 5. - (1) Autorizarea şi monitorizarea staţiilor de inspecţie tehnică periodică se realizează de
R.A.R., în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1.
(2) Autorizarea staţiilor de inspecţie tehnică periodică se realizează de R.A.R. cu personal
certificat pentru evaluarea conformităţii.
(3) Pregătirea tehnică specifică şi atestarea personalului care efectuează inspecţii tehnice periodice
şi controlul tehnic în trafic al vehiculelor se realizează de R.A.R., în conformitate cu reglementările
prevăzute la art. 1.
Art. 6. - ABROGAT
Art. 7. - Autorizaţiile tehnice ale persoanelor autorizate, precum şi certificatele de atestare ale
inspectorilor tehnici, eliberate de R.A.R. înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, îşi păstrează
valabilitatea până la data expirării.
Art. 8. - R.A.R. va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 9. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului
transporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor
rutiere, înmatriculate, în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi
folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 285 bis din 3 august 1998, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 10. - Prezentul ordin transpune Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora,
modificată ultima dată prin Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare la progresul
tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind inspecţia tehnică auto
pentru autovehicule şi remorcile acestora, cu excepţia art. 3 alin. (2).
Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8
 ANEXĂ

REGLEMENTĂRI
privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind
siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin
inspecţia tehnică periodică - RNTR 1

CAPITOLUL I - Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezentele reglementări stabilesc cerinţele, procedurile şi aparatura necesare efectuării
inspecţiei tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, fără demontare, a stării
tehnice a vehiculelor înmatriculate în România, precum şi a existenţei dotărilor obligatorii, din punct de
vedere al siguranţei rutiere, protecţiei mediului şi folosinţei conform destinaţiei.
(2) ITP include în cazul autovehiculelor şi inspecţia tehnică pentru poluare.
Art. 2. - Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor,
subansamblurilor şi pieselor accesibile direct, precum şi a dotărilor obligatorii prevăzute de normele
privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei. Informaţiile
privind gradul de uzură şi starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obţin de către
deţinător cu ocazia lucrărilor de întreţinere sau de reparaţii.
Art. 3. - (1) ITP se efectuează de Regia Autonomă “Registrul Auto Român”, denumită în
continuare RAR, organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin reprezentanţele sale
teritoriale sau prin operatori economici autorizaţi şi monitorizaţi de RAR.
(2) Activitatea de ITP se poate realiza prin operatori economici autorizaţi, numai pe baza unui
contract de franciză încheiat cu RAR de către aceştia, în condiţiile legii.
(3) În activitatea de ITP, autoritatea RAR se concretizează prin folosirea mărcii înregistrate RAR
de către operatorii economici autorizaţi sau de către instituţiile publice autorizate, denumite în continuare
persoane autorizate, cu asumarea în consecinţă a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din aceasta.
(4) Persoanele autorizate care au încheiat cu RAR contracte de franciză pentru ITP nu au dreptul
să cesioneze această activitate.
(5) Aparatura utilizată în staţiile de inspecţie tehnică periodică, denumite în continuare SITP,
trebuie să respecte cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare privind activitatea de metrologie, precum şi
cerinţele specifice activităţii de ITP prevăzute de prezentele reglementări.
(6) Pregătirea tehnică specifică şi atestarea personalului care efectuează ITP şi controlul tehnic în
trafic al vehiculelor se realizează de RAR.
(7) Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde:
a) supravegherea tehnică a SITP, inclusiv prin mijloace informatice;
b) controlul executării ITP în SITP, inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;
c) controlul executării ITP prin reverificarea vehiculelor inspectate în staţiile reprezentanţelor
RAR;
d) controlul tehnic în trafic.
(8) În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7):
a) Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul naţional
de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, şi prin personalul implicat în activitatea de ITP
trebuie să respecte cerinţele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;
b) Vehiculul va fi reţinut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul
de operaţiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului
său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective;
c) Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligaţia de a
înştiinţa persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilităţii selectării vehiculului pentru
reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari
de aşteptare, va pune la dispoziţia inspectorului RAR vehiculul şi documentele referitoare la acesta care
trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP şi inspectorul tehnic vor asigura toate condiţiile pentru
efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală etc.). În

9
toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral planul de operaţiuni
corespunzător categoriei vehiculului.
(9) În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în
condiţiile prevăzute de prezentele reglementări.
Art. 4. - În funcţie de categorie, destinaţie şi masa totală maximă autorizată, denumită în
continuare MTMA, vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:
a) clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri şi remorcile acestora;
b) clasa a II-a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepţia celor din clasa I;
c) clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
Art. 5. - (1) Vehiculele înmatriculate pot fi menţinute în circulaţie numai dacă se face dovada
încadrării acestora în cerinţele tehnice specifice prevăzute în prezentele reglementări, prin efectuarea ITP,
precum şi a existenţei dotărilor obligatorii.
(2) Obligaţia efectuării ITP, precum şi a respectării periodicităţii acestora, în funcţie de categoria
vehiculului, revine deţinătorului legal al vehiculului.
(3) Periodicitatea efectuării ITP, în funcţie de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:
a) la 6 luni:
i) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai
mult de 8 locuri pe scaune;
ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;
iii) autovehicule utilizate pentru învăţarea conducerii auto care au, în afara locului conducătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune.
b) la 1 an:
i) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
ii) remorci şi semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
iv) autovehicule speciale ambulanţă;
v) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg;
vi) autovehicule utilizate pentru învăţarea conducerii auto, cu excepţia autovehiculelor prevăzute
la lit. a) pct. iii).
c) la 2 ani:
i) mopede, motociclete, mototricicluri şi cvadricicluri;
ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel
mult 8 locuri pe scaune;
iii) maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepţia maşinilor şi utilajelor autopropulsate
pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depăşeşte 25 km/h;
iv) remorci şi semiremorci cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, cu următoarele excepţii:
- remorci şi semiremorci agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, pentru care
periodicitatea este de un an;
- remorci şi semiremorci apicole, precum şi rulote, pentru care periodicitatea este de 3 ani.
v) tractoare cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg.
d) ABROGAT.
(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune, inclusiv cele utilizate pentru învăţarea conducerii auto, precum şi
autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun
primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
(41) Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun
primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
(42) Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, se
supun primei ITP la 2 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi, cu excepţia
autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.
(5) Termenul pentru efectuarea primei ITP se socoteşte de la data primei înmatriculări, iar pentru
următoarea ITP, de la data celei precedente.

10
 Art. 6. - În intervalul dintre două ITP, deţinătorul vehiculului are obligaţia de a asigura
menţinerea acestuia într-o stare tehnică corespunzătoare, în vederea încadrării în normele tehnice privind
siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, utilizând în
acest scop numai sisteme, echipamente, componente, entităţi tehnice, piese de schimb, materiale de
exploatare şi dotări obligatorii de origine sau omologate/certificate conform legislaţiei în vigoare.
Art. 7. - (1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele
destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de
mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competiţiilor sportive, la vehiculele
cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii), la vehiculele
radiate din evidenţă care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, în vederea
înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum şi inspecţia
tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare sau a certificatului de înregistrare se
efectuează numai de personalul RAR.
(11) ABROGAT
(2) ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi la
autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) se efectuează în
staţiile reprezentanţelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.
Art. 8. - (1) La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase,
vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze şi remorcile-cisternă lente destinate
transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din prezentele
reglementări, precum şi cerinţelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările
specifice în vigoare.
(2) ABROGAT
(3) ITP la autovehiculele pentru competiţii sportive şi la vehiculele cu caracteristici speciale se
efectuează ţinându-se seama de cerinţele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.
(4) ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de
la data fabricaţiei.
CAPITOLUL II - Organizarea SITP
Art. 9. - (1) SITP este o (sub)unitate care aparţine unui operator economic sau unei instituţii
publice, având prevăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înfiinţare
desfăşurarea de activităţi de testări şi analize tehnice. SITP poate funcţiona numai dacă deţine autorizaţie
tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prezentelor reglementări. Spaţiul destinat
activităţii de ITP trebuie să fie separat de spaţiul destinat altor activităţi ale operatorului economic sau
instituţiei publice şi toată aparatura destinată acestei activităţi trebuie să fie amplasată într-o singură
incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influenţată de alte activităţi desfăşurate de operatorul
economic sau instituţia publică respectivă.
(2) În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operaţiuni de întreţinere şi reparaţii în timpul
programului pentru efectuarea ITP.
(3) Utilajele şi aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare şi pentru verificarea calităţii
reparaţiilor şi reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparaţii, în
baza unui document de lucru însoţitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).
Art. 10. - (1) SITP trebuie amenajată şi dotată cu următoarele:
1. SITP pentru clasa I
a) dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite şi un dispozitiv ce asigură
suspendarea vehiculului roată cu roată;
b) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
2. SITP pentru clasa a II-a şi/sau a III-a
a) canal de vizitare dotat cu o instalaţie de iluminare de 12 V sau 24 V.
Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin,
dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lăţime de minimum 0,8 m
şi lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.
b) cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de
minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;
11
 c) pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de
încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară şi dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare
cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în
dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălţime de minimum 1,5 m.
d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mişcări liniare
sau minimum două mişcări liniare şi două mişcări circulare - opţional pentru clasa a II-a, obligatorii
pentru clasa a III-a. Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate, sunt necesare
platouri cu minimum opt mişcări.
e) instalaţie pentru evacuarea forţată a gazelor arse;
f) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
(2) SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:
1. Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITP
a) pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş
a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o
valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală şi dispozitiv pentru măsurarea
efortului la manetă. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare
dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.
a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.
a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe
monitor) sau cu indicatoare analogice.
a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare
şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă
de 24%.
a5) cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:
i) pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare – clasa de exactitate 3;
ii) pentru masă - clasa de exactitate 2.
a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a
coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.
a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o
imprimantă sau numai către o imprimantă.
a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe
buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
i) marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de
la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata faţă si spate, în momentul efectuării
probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staţionare);
v) roţile verificate(faţă/spate) şi valorile forţelor de frânare măsurate;
vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi de staţionare).
vii) valoarea măsurată a forţelor de acţionare (la pedală şi/sau la manetă).
a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de
frânare, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi
ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale
parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică şi care au dispozitiv de fixare
faţă/spate pe durata încercării frânelor.
b) pentru clasa a II-a şi a III-a
b.1 standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o
valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de
legătură), iar pentru clasa a III-a şi cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalaţia de frânare (0 - 10
atm). Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi
anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.
12
 b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de
minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a şi de
minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.
b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe
monitor) sau cu indicatoare analogice. Afişajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită
vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziţia ansamblului de vehicule pe stand.
b.4 standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a
încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie
să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.
b.5 în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de
protecţie a rolelor.
b.6 standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare,
a forţei de apăsare la pedală şi a presiunii în instalaţia de frânare pneumatică şi să permită aprecierea
ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.
b.7 cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:
i) pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare – clasa de exactitate 3;
ii) pentru forţa de apăsare la pedală – clasa de exactitate 2;
iii) pentru presiunea din instalaţia de frânare pneumatică – clasa de exactitate 1;
iv) pentru masă - clasa de exactitate 2.
b.8 programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a
coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare, precum şi a dezechilibrului
dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi axe pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.
b.9 pentru ITP la autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă, staţia trebuie să fie dotată cu
stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.
b.10 standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o
imprimantă sau numai către o imprimantă.
b.11 programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe
buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
i) marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de
la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);
v) axa verificată (axa 1, axa 2 etc) şi valorile forţelor de frânare măsurate;
vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);
vii) valorile dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu şi cea de
staţionare);
viii) valoarea măsurată a forţei de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forţei maxim
admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe
buletinul de probă. Această cerinţă se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea
semnalului;
ix) valoarea măsurată a presiunii din instalaţia de frânare pneumatică.
b.12 nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de
frânare şi dezechilibre, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru
neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă
valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
b.13 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracţiune
integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forţelor
de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate şi înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de
probă.
2. Analizor de gaze pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu
aprindere prin scânteie (mas)

13
 2.1 Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator
tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puţin a CO
cu o precizie de minimum + 0,2 % şi a HC cu o precizie de minimum + 30 ppm, iar dacă măsoară şi alte
componente, cu o precizie de minimum + 1 % pentru CO2 şi + 0,2 % pentru O2 (conform OIML R 99 -
clasa II);
2.2 Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu
catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze (pentru HC, CO şi
) conform OIML R 99 - clasa I, cu precizie de minimum:
+ 0,06 % pentru CO;
+ 0,5 % pentru CO2;
+ 0,1 % pentru O2;
+ 12 ppm pentru HC.
2.3 Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depăşească 15 s.
Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea
turaţiei motorului şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
2.4 Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii
uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile fabricantului.
2.5 Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul
de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
a) data, ora şi minutul efectuării probei;
b) temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;
c) turaţia de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;
d) valoarea COcor la turaţia de mers în gol încet;
e) valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol încet;
f) turaţia de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4
gaze;
g) valoarea CO sau COcor la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4
gaze;
h) valoarea coeficientului lambda la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor
cu 4 gaze;
i) valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol accelerat.
2.6 Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele
echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi/sau la autovehiculele echipate cu
instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua
măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.
3. Opacimetru pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin
comprimare (mac)
3.1 Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parţial conform Regulamentului 24 CEE –
ONU , cu o precizie de minimum + 0,3 m-1.
1)

3.2 Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.

3.3 Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a
0
gazelor, cu posibilitatea de a afişa valoarea echivalentă a opacităţii la temperatura de 100 C, dispozitiv
pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului care să
poată măsura turaţia motorului indiferent de diametrul conductelor de injecţie montate, precum şi
imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
3.4 Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii
uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile fabricantului.
1)
Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)– Dispoziţii uniforme
privind:
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce priveşte instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare
14
 3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să
aibă lungimea de minimum 2,5 m.
3.6 Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări şi trebuie să
permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).
3.7 Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de
probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
a) data, ora şi minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;
b) temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;
c) timpul de bază;
d) turaţia de mers în gol încet;
e) turaţia de mers în gol maximă (de regulator);
f) indicele de opacitate măsurat.
3.8 Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în
cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative
între turaţiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de
accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.
4. Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă
5. Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 –
10 bar şi cu clasa de exactitate 2,5.
6. Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de + 0,1
mm
7. Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie
de minimum + 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la acelaşi calculator ca şi
standul de frânare cu role.
8. Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului
de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele
speciale şi autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru
autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum şi pentru mopede
cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri).
Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de
probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
a) marca, tipul şi numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse
de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
b) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;
c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);
d) valoarea deceleraţiei;
e) valoarea măsurată a forţei de acţionare la pedală;
f) viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).
9. Dispozitiv de simulare a forţei de împingere la proţapul remorcii sau dispozitiv de ancorare
dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acţionare prin
inerţie.
10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu
excepţia SITP dotate cu decelerometru.
11. Calculator pentru evidenţa ITP (desktop)
11. 1 Calculatorul trebuie să aibă următoarea configuraţie minimală:
a) procesor: minimum 1,5 Ghz;
b) memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;
c) CD-ROM sau CD-W;
d) placa video pentru rezoluţie de minimum 800x600 pixels;
e) port paralel şi port USB;
f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;
g) modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează
acelaşi calculator şi pentru activităţile de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză.
15
 11.2 Calculatorul trebuie folosit numai pentru activităţi legate de ITP sau de verificare a
tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele
furnizate de RAR. Instalarea şi întreţinerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru
această activitate.
12. Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic,
afişarea datei şi orei prelevării imaginii.
13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.
14. Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.
15. Leviere (2 bucăţi) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a
II-a şi minimum 500 mm pentru clasa a III-a.
16. Riglă cu bulă de nivel (2 bucăţi) : 200/5/30 mm şi 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).
17. Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm şi cu o precizie de + 0,1 mm pentru clasa a II-
a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de + 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre
de măsurare pentru clasele a II-a şi a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.
18. Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăţi), în vederea verificării câmpului de vizibilitate
spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.
(3) SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze şi a opacimetrului într-o incintă
echipată cu instalaţie de încălzire şi climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfăşurării
activităţii, menţinerea temperaturii între 50C şi 37oC.
(4) Utilizatorii aplicaţiei informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări
incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare şi neavizată a aplicaţiei pentru această
activitate sau prin alte mijloace software.
(5) Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformităţii realizată periodic, potrivit
prevederilor tabelului următor:
[poziţie conform art. 10] Dovada conformităţii Tipul aparatului sau
Denumirea aparatului de măsură mărimii certificate
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. a)] Certificat de etalonare Forţă de frânare
Stand de frânare cu role corespunzător Cântărire (masă)
clasei I de ITP - pentru mopede cu 2 roţi Forţă de apăsare la pedală
şi motociclete fără ataş Forţă de apăsare la manetă
[art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. b)] Buletin de verificare Forţă de frânare
Stand de frânare cu role corespunzător metrologică
clasei a II-a şi a III-a de ITP Certificat de etalonare Forţă de apăsare la pedală
Cântărire (masă)
Presiune (traductor de
presiune)
[art. 10 alin. (2) pct. 2)] Buletin de verificare Analizor de gaze de evacuare
Analizor de gaze pentru staţiile ce metrologică
efectuează ITP la autovehiculele echipate
cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)
[art. 10 alin. (2) pct. 3)] Buletin de verificare Opacimetru pentru gazele de
Opacimetru pentru staţiile ce efectuează metrologică evacuare ale mac
ITP la autovehiculele cu motoare cu
aprindere prin comprimare (mac)
[art. 10 alin. (2) pct. 4)] Certificat de etalonare Unghiuri (aparat pentru
Aparat de control al farurilor prevăzut cu reglarea şi verificarea
nivelă farurilor la autovehicule)
[art. 10 alin. (2) pct. 5)] Buletin de verificare Manometru pentru
Manometru pentru măsurarea presiunii în metrologică verificarea presiunii în
anvelopele vehiculelor anvelopele vehiculelor
[art. 10 alin. (2) pct. 6] Certificat de etalonare Lungimi (şubler)
Dispozitiv de măsurare a adâncimii
profilului anvelopelor
16
 [art. 10 alin. (2) pct. 8] Certificat de etalonare Deceleraţie
Decelerometru cu compensare sau buletin de măsurare Forţa de apăsare la pedală
[art. 10 alin. (2) pct. 13] Buletin de verificare Ruletă
Ruletă cu lungimea de minimum 10 m metrologică
Certificat de etalonare Lungimi (ruletă)
[art. 10 alin. (2) pct. 17] Certificat de etalonare Lungimi (şubler)
Şubler cu tijă cu o lungime de minimum Buletin de măsurare Lungimi (calibre)
15 cm şi cu o precizie de + 0,1 mm pentru
clasa a II-a, respectiv cu o lungime de
minimum 20 cm şi cu o precizie de + 0,1
mm pentru clasa a III-a sau calibre de
măsurare pentru clasele a II-a şi a III-a
Aparatele de măsură pentru care sunt necesare buletine de verificare metrologică fac parte din
categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal şi obligatoriu au aprobare de model
în România sau aprobare de model CE.
(6) Certificatele de etalonare pot fi emise şi de laboratoare acreditate de RENAR.
(7) SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie
asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici:
a) lărgime de bandă: minimum 128 kbps;
b) timpul de răspuns: maximum 200 ms;
c) rata erorilor: aprox. 1/1000;
d) sla: minimum 99,99%.
(8) În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul
echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziţia RAR un model al
buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de
soft va trebui pus la dispoziţia RAR un model al noului buletin de probă. RAR poate verifica in cadrul
SITP folosirea exclusivă a buletinului de probă şi a versiunii de soft declarate.
(81) SITP trebuie să asigure posibilitatea imprimării certificatului de inspecţie tehnică periodică.
(9) SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanenţă activităţii de ITP.
(91). SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activităţii efectuate
pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste
înregistrări vor fi puse la dispoziţia RAR în scopul monitorizării activităţii de ITP.
Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conţină minimum două camere de
supraveghere şi un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la
rezoluţii înalte HD (High Definition) având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile şi
particularităţile spaţiului destinat activităţii de ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat şi instalat
încât să asigure înregistrarea continuă a activităţilor desfăşurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere
video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcţionalităţi:
a) să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător şi accesibil
inspectorului RAR;
b) să permită înregistrarea şi vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte
a acestuia şi a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condiţiile de iluminare existente;
c) să permită înregistrarea activităţii de pe linia de ITP pe durata maximă de funcţionare, respectiv
de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00;
d) să permită înregistrarea şi vizualizarea corespunzătoare a indicaţiilor afişajului/afişajelor
analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de
ITP;
e) să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării şi
ştergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.
În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de
supraveghere video, cu condiţia ca acesta să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure toate
funcţionalităţile prevăzute la lit. a) – e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate
alăturat, în aceeaşi incintă..
17
 (10) În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor
prevăzute la alin. (2), pct. 2 – 6, 8 şi 11 - 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiţia ca
liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.
Art. 11. - (1) Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 71.
(2) Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere îşi pierde dreptul
de a efectua ITP până la redobândirea unui nou permis de conducere.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), inspectorul tehnic trebuie să aducă la cunoştinţa RAR anularea
sau retragerea permisului de conducere; de asemenea, acestuia îi revine obligaţia predării la RAR a
ştampilei de inspector tehnic ce i-a fost anterior distribuită.
Art. 12. - (1) SITP vor deţine în mod obligatoriu următoarele :
a) registru de control al staţiei;
b) formulare - tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului şi ale
căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 la reglementări;
c) formular - tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6
la reglementări;
d) ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;
e) elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;
f) norme tehnice şi instrucţiuni de utilizare a aparaturii;
g) avizier care va cuprinde:
i) autorizaţia tehnică a staţiei, în copie (faţă - verso);
ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor
anexei nr. 13 la reglementări;
iii) tarifele de ITP;
iv) precizarea categoriilor de vehicule pentru care SITP nu efectuează ITP;
v) precizarea actelor necesare efectuării ITP;
vi) programul de lucru al SITP;
vii) schiţa fluxului de efectuare a ITP;
viii) instrucţiunile şi dispoziţiile specifice de detaliere şi precizare a prezentelor
reglementări şi pentru care se prevede în mod expres a fi afişate la avizier;
h) dosarul staţiei care va cuprinde documentele ce atestă funcţionarea legală a SITP:
i) în original: autorizaţia tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici,
buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare pentru
aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum şi tarifele pentru ITP;
ii) în copie: raportul de evaluare a capabilităţii tehnice şi contractul de franciză;
i) dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;
j) registru de evidenţă a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau
verificarea calităţii reglajelor sau reparaţiilor.
(2) De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule la ITP, SITP va afişa la
loc vizibil sau va pune la dispoziţie, la cerere, prezentele reglementări.
CAPITOLUL III - Cerinţe şi proceduri
Art. 13. - ITP se execută numai la vehiculele la care se prezintă:
a) certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată
de autorităţile competente şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după
caz, autorizaţia provizorie de circulaţie;
b) cartea de identitate a vehiculului.
Art. 14. - Vehiculele prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, şasiul,
ansamblurile şi subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele
umflate la presiunea nominală.
Art. 15. - La ITP se execută operaţiunile prevăzute în Planul de operaţiuni, al cărui model este
prevăzut, în funcţie de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 şi 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de
executare a operaţiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcţie de fluxul propriu de efectuare
a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepţia identificării, care va fi prima operaţiune efectuată.
18
 Art. 16. – (1) Pentru fiecare vehicul prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de
inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR,
după caz, corespunzător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se
înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.
(2) Defectele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR
în una dintre următoarele grupe: defect minor (DMi), defect major (DMa) sau defect periculos (DP),
definite în conformitate cu planurile de operaţiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 21 la reglementări. Este
obligatorie menţionarea pe raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, indiferent de grupa în care a
fost încadrat defectul.
(3) Prima operaţiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.
(4) În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la
cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind
îndrumată la o reprezentanţă RAR sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă
efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele
precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru
neconformităţi legate de identificare.
(5) Dacă vehiculul nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2,
grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător
categoriei vehiculului şi tipului de ITP efectuată, precum şi verificarea dotărilor obligatorii.
(6) În continuare se procedează după cum urmează:
a) dacă vehiculul corespunde cerinţelor tehnice precizate în planul de operaţiuni corespunzător sau
prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR:
i) consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR „Bun Tehnic” sau
„Bun Tehnic cu DMi”;
ii) semnează şi ştampilează raportul, îl înregistrează în baza naţională de date cu inspecţii
tehnice periodice şi aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data-limită până la care trebuie
efectuată următoarea ITP, semnează şi ştampilează anexa, notează în anexă codul de
tranzacţie/numărul de înregistrare al ITP şi aplică pe anexă elementul de securizare
corespunzător;
iv) emite certificatul de inspecţie tehnică periodică, îl semnează, îl ştampilează şi îl
înmânează persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP;
v) aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din faţă ecusonul corespunzător ITP, cu
excepţia remorcilor, a autovehiculelor cu două sau 3 roţi şi a cvadriciclurilor, în cazul
cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate;
vi) arhivează raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el ataşându-se,
după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau
buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare.
Suplimentar, pentru autovehiculele echipate cu tahograf digital, ataşează şi două rapoarte
zilnice de activitate, unul pentru ziua efectuării ITP şi al doilea pentru precedenta zi cu
activitate, cea mai apropiată de ziua efectuării ITP, rapoarte listate de conducătorul
autovehiculului la finalizarea ITP..
Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi,
atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menţiona textul „ITP TAXI”. Dacă vehiculul
inspectat este utilizat pentru învăţarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se
va menţiona textul „ITP ŞCOALĂ”.
Nu se va efectua pentru acelaşi autovehicul simultan ITP pentru activităţile de transport de
persoane în regim de taxi (TAXI) şi, respectiv, de învăţare a conducerii auto (ŞCOALĂ). Implicit, nu se
poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare pentru ambele activităţi
b) În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentanţele RAR pentru inspecţia
tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la
subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate defectele înscrise în raportul de control tehnic în trafic
sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul corespunde cerinţelor tehnice
19
precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte sau prezintă numai defecte
încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR:
i) consemnează în raportul de verificare RAR „Bun tehnic” sau „Bun Tehnic cu DMi”
pentru ... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte]”;
ii) semnează şi ştampilează raportul şi aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, „Bun
tehnic sau Bun Tehnic cu DMi pentru ... [subansamblurile (sistemele) la care au fost
menţionate defecte]”;
iv) semnează şi ştampilează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de
înmatriculare, notează numărul de înregistrare al activităţii şi aplică elementul de
securizare;
v) înmânează dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare persoanei care a
prezentat vehiculul la inspecţia tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare;
în acest caz nu se fac menţiuni în anexa la certificatul de înmatriculare;
vi) arhivează raportul de verificare RAR completat, menţionându-se la rubrica „Defecte
constatate” numărul, seria şi emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de
înmatriculare; la raport se ataşează, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de
verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a
eficacităţii sistemului de frânare;
În cazul în care se constată alte defecte conform prevederilor art. 18 alin. (4), se procedează la
reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.
În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează întreaga ITP dacă certificatul
de înmatriculare a fost reţinut ca urmare a constatării lipsei ITP sau a expirării valabilităţii acesteia ori
dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data reţinerii certificatului de
înmatriculare până la data prezentării vehiculului la una dintre reprezentanţele RAR. În acest caz se va
completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerinţele precizate anterior, iar elementul
de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta
anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera şi completa în mod corespunzător anexa la certificatul
de înmatriculare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări.
c) Se efectuează întreaga ITP la una dintre reprezentanţele RAR şi în cazul în care ITP a fost
anulată în condiţiile prevăzute de Reglementările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere -
RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi ministrului internelor şi reformei
administrative nr. 510/230/2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectându-se cerinţele
precizate anterior.
d) Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerinţelor tehnice precizate, prezentând defecte din
grupele DMa şi/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează defectele în raportul de ITP
sau în raportul de verificare RAR la rubrica „Defecte constatate” şi marchează codurile defectelor
constatate în momentul identificării acestor defecte. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până
nu sunt consemnate explicit şi amănunţit pe raport neconformităţile constatate la postul curent. La
finalizarea ITP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat
vehiculul la ITP.
(7) În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR şi existentă în
dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua
organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o
finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator şi, după caz, completarea anexei la
certificatul de înmatriculare şi eliberarea certificatului de inspecţie tehnică periodică.
(8) Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre
ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru fiecare
autovehicul inspectat din clasa a II-a de ITP se realizează o înregistrare fotografică digitală de ansamblu a
compartimentului motor al autovehiculului cu capota ridicată, pentru autovehiculele dotate cu odometru
(şi, după caz, cu tahograf) se realizează la finalizarea ITP o înregistrare fotografică digitală care să
surprindă indicaţia numărului de kilometri parcurşi, iar pentru autovehiculele destinate transportului de
persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează şi o
20
înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. Toate înregistrările fotografice realizate vor fi
salvate în calculatorul SITP. În cazul inspecţiei pentru redobândirea certificatului de înmatriculare
prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică
digitală la finalizarea inspecţiei, care se salvează în sistemul informatic al RAR.
(9) După finalizarea operaţiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operaţiuni
corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin.
(7), lit. b).
(10) Reverificarea va fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operaţiuni
corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.
Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte defecte, acesta
consemnează defectele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente şi apoi efectuează înregistrarea
acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcţie de constatările inspectorului
RAR.
(11) Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele
situaţii:
a) nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat
reverificarea vehiculului;
b) RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de
timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).
(111) - Vehiculul inspectat va rămâne permanent în incinta SITP, până la finalizarea înregistrărilor
în baza naţională de date şi eliberarea documentelor aferente ITP.
(112) - În toate cazurile, ultima menţiune din anexa la certificatul de înmatriculare este cea valabilă
şi le anulează pe precedentele.
(12) Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru acelaşi vehicul.
(13) Datele de identificare şi rezultatele ITP se înregistrează în calculator.
Art. 16.1 - Respingerea la ITP a unui vehicul pentru defecte majore sau defecte periculoase
determină încetarea valabilităţii ITP (în cazul în care ITP este încă valabilă) pentru vehiculul respectiv şi,
coroborat cu legislaţia în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, i se interzice acestuia circulaţia
pe drumurile publice până la obţinerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie să procedeze
la anularea ITP consemnată în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP pentru acel
vehicul în baza de date cu înregistrări.
Art. 16.2 - Anularea ITP prevăzută la art. 161 nu se aplică în cazul defectelor majore încadrate la
codul 0. (Identificare vehicul/Identificare autovehicul) din Planurile de operaţiuni prevăzute prin
prezentele reglementări.
Art. 17. - (1) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP
defectele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au
constatat defectele şi se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie
stabilită în funcţie de data la care s-a constatat remedierea.
(2) Dacă aceste verificări evidenţiează şi alte defecte la subansamblurile (sistemele) respective,
produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este
condiţionată de remedierea acestor defecte. În cazul în care controlul vizual general evidenţiază defecte
produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este
condiţionată de remedierea acestora.
(3) Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehiculul prezentat.
(4) În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări se va
efectua o nouă ITP.
Art. 171. – (1) După finalizarea ITP se eliberează prezentatorului vehiculului un certificat de
inspecţie tehnică periodică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 51 la reglementări.
(2) Certificatul de inspecţie tehnică periodică nu se eliberează pentru vehiculele înmatriculate în
alte state.
(3) Clasele de vehicule menţionate la pct. 5 din certificatul de inspecţie tehnică periodică sunt
prevăzute în anexa nr. 52 la reglementări.

21
 (4) La cerere, la schimbarea numărului de înmatriculare al vehiculului, se eliberează un certificat
de inspecţie tehnică periodică nou, cu menţionarea noului număr de înmatriculare, dar cu respectarea
periodicităţii certificatului iniţial.
(5) Un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, cu respectarea periodicităţii certificatului
iniţial, se eliberează la cerere şi în cazul în care certificatul iniţial a fost eliberat de către RAR pentru un
vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă şi din acest motiv numărul de
înmatriculare nu a fost menţionat în certificat.
(6) În cazul eliberării unui duplicat al anexei la certificatul de înmatriculare, se eliberează şi se
completează în mod corespunzător un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, cu respectarea
periodicităţii certificatului precedent, precedentul certificat de inspecţie tehnică periodică eliberat pentru
respectivul vehicul pierzându-şi valabilitatea.”
Art. 18. - (1) Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu
ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităţilor pentru care RAR este abilitat prin
legislaţia în vigoare.
(2) ABROGAT
(3) Stabilirea oportunităţii reverificării unui vehicul, precum şi reverificarea acestuia se efectuează
numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.
(4) Reverificarea unui vehicul constă în:
a) verificarea sistemului de frânare, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul
conducerii vehiculului, a unei eficacităţi reduse a sistemului de frânare;
b) verificarea sistemului de direcţie, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul
conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcţie;
c) verificarea emisiilor poluante, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul
funcţionării motorului, a fumului în exces de orice culoare;
d) verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor şi a amortizoarelor de zgomot, în
cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a unor zgomote
anormale;
e) verificarea punţilor, suspensiei, şasiului sau caroseriei, după caz, în cazul constatării auditive de
către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale;
f) verificarea caroseriei, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni
străpunse.
(5) Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operaţiuni precizate prin
prezentele reglementări.
(6) În cazul în care la un vehicul reverificat conform prevederilor alin. (4) şi (5) se constată de
către inspectorul RAR defecte majore sau defecte periculoase conform Planurilor de operaţiuni prevăzute
prin prezentele reglementări, inspectorul RAR procedează la anularea ITP. De asemenea, inspectorul
RAR procedează la anularea ITP, fără efectuarea unei reverificări a vehiculului, în cazul în care vehiculul
prezintă defecte evidente vizual şi care se încadrează în categoria defectelor periculoase conform
Planurilor de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări. În situaţia în care vehiculul prezintă
defecte evidente vizual care se încadrează în categoria defectelor majore, inspectorul RAR va finaliza
activitatea/activităţile pentru care vehiculul a fost prezentat doar după remedierea acestora.
(7) Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR. De
asemenea, inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR şi pentru fiecare vehicul a cărui
ITP a fost anulată, fără a fi fost efectuată o reverificare a acestuia.
(8) Pe raportul de verificare RAR se vor menţiona defectele care atrag anularea ITP, precum şi
celelalte defecte evidente vizual sau constatate cu ocazia reverificării şi care sunt precizate în Planurile de
operaţiuni din prezentele reglementări.
(9) Raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.
(10) În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea defectelor,
vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în staţiile reprezentanţelor RAR.
Art. 19. - SITP va pune la dispoziţia RAR datele privind activitatea de ITP.
CAPITOLUL IV - Autorizarea SITP

22
 Art. 20. - (1) Operatorii economici sau instituţiile publice pot presta activitatea de ITP în SITP
autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.
(2) Funcţionarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între
orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii.
(3) Autorizarea SITP deţinute de operatorii economici sau instituţiile publice se face de RAR, pe
baza cererii de autorizare şi a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilităţii tehnice,
întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformităţii.
(4) SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier
lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC)
numai dacă îndeplinesc cerinţele specifice precizate prin prezentele reglementări.
Art. 21. - (1) Autorizaţia tehnică se acordă operatorilor economici sau instituţiilor publice care
deţin spaţii corespunzătoare desfăşurării activităţii de ITP, îndeplinesc condiţiile precizate la art. 10 şi au
personal atestat pentru activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizaţiei tehnice este
prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.
(2) Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru
care se solicită autorizarea. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul
este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi
semiremorci).
(21) Lăţimea spaţiului delimitat în care se desfăşoară activitatea de ITP, măsurată în orice punct pe
lungimea acestuia, cu excepţia stâlpilor din structura de rezistenţă, nu trebuie sa fie mai mică de 2,5 m
pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea
pentru clasa a II-a de ITP şi de 5,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a III-a de ITP.
(22) În scopul asigurării efectuării ITP în mod corespunzător în spaţiul precizat la alin. (21) pentru
vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicită autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale
acestora, se recomandă centrarea canalului de vizitare, elevatorului şi a standului de frânare pe axa de
simetrie a spaţiului dedicat activităţii de ITP.
(3) SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la
autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de
vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o
platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m.
(31) SITP care efectuează probe funcţionale de verificare a performanţei şi eficacităţii sistemului
de frânare prin probe în parcurs trebuie să dispună de o suprafaţă betonată sau asfaltată, marcată
corespunzător şi cu dimensiuni corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care se solicită autorizarea.
(4) SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării
ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci), iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu
braţe nu se vor efectua ITP la tractoare.
(5) Incinta SITP trebuie să asigure funcţionarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.
(6) În incinta SITP trebuie menţinută, pe perioada desfăşurării activităţii, o temperatură constantă
de minim 100C şi maxim 300C.
(7) SITP trebuie să dispună de:
a)spaţii de parcare suficiente care să permită staţionarea vehiculelor în aşteptarea efectuării ITP
sau în aşteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieşirea din SITP se face direct pe un
drum public, iar în curte nu există spaţiu de parcare, se va prezenta un accept de la autorităţile locale
pentru parcarea pe drumul public. Spaţiile de parcare trebuie delimitate şi marcate corespunzător, iar pe
perioada de funcţionare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;
b) spaţii sociale pentru personal – vestiar şi grup sanitar;
c) spaţii sociale accesibile clienţilor - spaţiu de aşteptare (cu o suprafaţă de minimum 4 m2) şi grup
sanitar;
d) birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP şi pentru activitatea de supraveghere
efectuată de RAR, cu o suprafaţă de minimum 4 m2.
(8) SITP trebuie să asigure circulaţia pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.
(9) Autorizaţia tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive şi cu dotarea
existentă a SITP, ţinându-se cont de prevederile art. 10.
23
 (10) Pe autorizaţia tehnică eliberată se vor menţiona clasele de ITP pentru care a fost autorizată
SITP, precum şi eventualele interdicţii, limitări sau observaţii referitoare la efectuarea ITP din motive
tehnice, constructive sau administrative.
(11) Autorizaţia tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu
operatorul economic sau instituţia publică ce deţine SITP.
(12) Dacă operatorul economic sau instituţia publică deţine mai multe SITP, RAR va elibera
autorizaţii tehnice pentru fiecare SITP.
Art. 22. - (1) În vederea autorizării, operatorii economici sau instituţiile publice vor depune la
RAR, pentru fiecare SITP pe care o deţin, un dosar de autorizare.
(2) Dosarul de autorizare va conţine următoarele documente:
1. cerere - tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări,
semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituţiei publice; în cuprinsul acesteia vor
fi prezentate principalele date de identificare ale operatorului economic sau instituţiei publice şi ale SITP;
2. chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice, completat şi semnat pe propria răspundere de
reprezentantul legal al operatorului economic sau instituţiei publice;
3. ABROGAT
4. certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în
raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea
sediului social şi a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii şi/sau
activităţi autorizate conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, inclusiv activitatea „Activităţi de testări şi analize tehnice”;
5. ABROGAT
6. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic
sau instituţia publică solicitantă a autorizării, însoţite de extrasul din registrul general de evidenţă a
salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă;
7. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele
de etalonare şi/sau buletinele de măsurare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);
8. schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP,
amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
9. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.
(3) Durata maximă de valabilitate a autorizaţiei tehnice este de 2 ani şi este condiţionată de
asigurarea respectării de titular a condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii de ITP.
(4) Fără a depăşi acest termen, operatorul economic sau instituţia publică va solicita RAR
reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condiţiile respectării prezentelor reglementări.
(5) Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea
activităţii, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.
(6) Autorizaţia tehnică cu termenul de valabilitate depăşit devine nulă.
Art. 23. - (1) Pentru verificarea în timp a menţinerii capabilităţii tehnice a SITP, RAR va efectua
supravegherea activităţii acesteia.
(2) Neconformităţile constatate în cursul acestei activităţi vor fi menţionate în registrul de control
al SITP şi, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.
(3) În urma activităţii de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri:
a) măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP şi-a
pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule cuprinse în
autorizaţia tehnică eliberată;
b) măsura de suspendare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile
grave referitoare la desfăşurarea activităţii de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b)
şi d) – i) , ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză;
c) măsura de anulare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia
dintre abaterile grave referitoare la desfăşurarea activităţii de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin.
(2), lit. a), b) şi d) – i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză.

24
 (4) În cazul suspendării autorizaţiei tehnice, SITP va fi restricţionată informatic, se vor retrage
elementele de securizare neutilizate până la acel moment şi va fi încheiat un proces verbal în registrul de
control al SITP în care se va menţiona codul de tranzacţie şi data ultimei ITP efectuate. În cazul anulării
autorizaţiei tehnice, se procedează ca şi în cazul suspendării, suplimentar reţinându-se de RAR autorizaţia
tehnică a SITP.
(5) Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizaţia tehnică suspendată, anulată sau cu
termenul de valabilitate depăşit atrage măsuri de sancţionare corespunzător legislaţiei în vigoare.
Art. 231. - Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să
comunice către RAR orice modificare ce se referă la condiţiile în baza cărora a fost acordată autorizaţia
tehnică.”
CAPITOLUL V - Atestarea personalului care efectuează ITP
Art. 24. – (1) Atestarea/Reatestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui
program de atestare/reatestare organizat de RAR, urmată de eliberarea unui certificat de atestare.
(2) Atestarea/Reatestarea se realizează în conformitate cu anexa nr. 71.
Art. 25. ABROGAT
Art. 26. ABROGAT
Art. 27. - (1) După angajarea de o persoană autorizată ce deţine o SITP, persoana atestată va primi
din partea RAR o ştampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea ca
inspector tehnic. Ştampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilităţii certificatului de
atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (2) sau la încetarea activităţii în
cadrul SITP respectivă.
(2) În cazul transferului la o altă SITP deţinută de aceeaşi persoană autorizată, se va atribui de
RAR o nouă ştampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.
(3) În cazul transferului la o altă SITP deţinută de un alt operator economic sau instituţie publică,
se va atribui de RAR o nouă ştampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către
operatorul economic sau instituţia publică respectivă.
(4) Un inspector tehnic nu poate deţine şi folosi în aceeaşi perioadă de timp decât o singură
ştampilă ITP, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (3).
Art. 28. - (1) Se consideră abatere de la cerinţele de desfăşurare a activităţii de ITP de către un
inspector tehnic şi se menţionează pe certificatul de atestare al acestuia următoarele cazuri:
a) confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndeplineşte cerinţele
tehnice precizate prin prezentele reglementări;
b) nerespectarea cerinţelor, procedurilor şi a instrucţiunilor de efectuare a ITP conform legislaţiei
şi reglementărilor în vigoare;
c) nemenţionarea în raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, din grupele DMa şi DP, care
impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;
d) transmiterea către RAR sau în baza naţională de date privind ITP de date incomplete, eronate
sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;
e) utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;
f) completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are
distribuită ştampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;
g) menţionarea în raportul de ITP a unor neconformităţi tehnice, din grupele DMa şi DP, pe care
vehiculul nu le prezintă;
h) lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui
vehicul ce a fost selectat în acest scop;
i) lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un
inspector RAR;
j) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de
către o altă persoană a numelui de utilizator şi/sau a parolei proprii de acces la sistemul naţional de
supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;
k) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de
către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP
gestionat de RAR;
25
 l) neanularea ITP valabile pentru vehiculul la care au fost constatate defecte majore sau
periculoase în cadrul ITP.
(2) Certificatul de atestare se anulează în cazul în care:
a) în decursul unei perioade de 12 luni se constată două abateri de la cerinţele de desfăşurare a
activităţii de ITP de către un inspector tehnic, menţionate pe certificatul de atestare al acestuia;
b) se certifică starea tehnică a vehiculului în lipsa acestuia;
c) se certifică starea tehnică a vehiculului în perioada în care autorizaţia tehnică a SITP este
suspendată, anulată sau expirată;
d) se certifică starea tehnică a vehiculului în perioada în care aparatura specifică necesară
efectuării ITP nu îndeplineşte cerinţele specificate;
e) se certifică starea tehnică a vehiculului fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin
procedura de efectuare a ITP;
f) se constată modificări sau intervenţii neautorizate la aparatura utilizată sau la programele
utilizate;
g) se efectuează ITP la vehicule pentru care SITP are interdicţie de a efectua ITP;
h) se efectuează ITP la vehicule pentru care inspectorul nu are atestat corespunzător clasei
respective;
i) se aplică alt element de securizare, pe anexa certificatului de înmatriculare, decât cel care a fost
generat de programul de evidenţă.
(3) Certificatul de atestare al unui inspector tehnic poate fi suspendat pe o perioadă de maximum
30 de zile în cazul în care analizarea abaterilor menţionate la alin. (2) necesită un timp suplimentar.
(4) În cazul în care pentru aceeaşi SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor
tehnici (pentru acelaşi inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiţi), se procedează suplimentar la
suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui
certificat de atestare a unui inspector tehnic se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice
a SITP pe o perioadă de 90 de zile.
(5) Obţinerea unui nou certificat de atestare se face în conformitate cu prevederile art. 24, contra
cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii prevăzută la art. 25,
perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăşi 60 de zile de la depunerea cererii.
(6) Inspectorului tehnic căruia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară i se suspendă dreptul
de a efectua ITP pe o perioadă de doi ani. La orice anulare ulterioară a certificatului de atestare se
procedează la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o perioadă de doi ani.
(7) Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ştampilei, a semnăturii şi
a elementului de securizare care certifică promovarea ITP, de către personal neatestat sau de către
personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea administrativă,
disciplinară, materială sau penală.
(8) Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfăşurării activităţii
inspectorilor tehnici şi de sancţionare administrativă a persoanelor care se fac vinovate de săvărşire a
abaterilor menţionate în alineatele precedente.
CAPITOLUL VI - Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 29. - (1) Următoarele cerinţe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele
menţionate în continuare:
a) echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură
suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu
prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării
în vigoare a prezentului ordin;
b) ABROGAT
c) echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu
prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));
d) echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se
aplică de la 1 ianuarie 2010;

26
 e) echiparea cu decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii
sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri (art. 10,
alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;
f) amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima
autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru staţiile
autorizate înainte de 21.12.2005.
g) cerinţa privind menţinerea în incinta SITP a unei temperaturi de minimum 100C şi maximum
0
30 C [art. 21 alin. (6)] se aplică de la 1 ianuarie 2018.
h) cerinţa privind echiparea cu sistem video [art. 10 alin. (91)] se aplică de la 20 mai 2018.
(2) Cerinţa referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a
şi a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP
ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.
(3) Cerinţele referitoare la dimensiunile minime prevăzute la ar. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum şi
la art. 21 alin. (21) şi alin. (7) nu se aplică spaţiilor aferente SITP pentru care a fost emisă autorizaţia
tehnică până la 31 decembrie 2012 inclusiv şi nici spaţiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost
obţinută autorizaţia de construire până la 31 decembrie 2012 inclusiv.
(31) În cazul dimensiunilor minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum şi la art. 21
alin. (21) şi alin. (7) se acceptă o toleranţă de – 5%.
(4) Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care
se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în
conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant - fluorescente - art. 10,
alin. (2) pct. 18 şi platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m – art. 21,
alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.
Art. 30. - (1) Inspectorul tehnic şi inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de
înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de
înmatriculare, în anexa corespunzătoare menţionării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau
în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.
(2) În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspectorul
tehnic trebuie să completeze, suplimentar faţă de elementele menţionate la art. 16, numărul de
înmatriculare şi seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al
vehiculului.
Art. 301. - În cazul în care certificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condiţiile
prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), c), g) şi h), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu
înregistrări şi va informa deţinătorul vehiculului cu privire la anularea valabilităţii ITP a vehiculului
respectiv.
Art. 31. - Ecusoanele de ITP, elementele de securizare şi imprimatele prevăzute în prezentele
reglementări vor fi puse la dispoziţia SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct
pentru fiecare an, astfel: 2012 - albastru, 2013 - galben, 2014 – roşu, 2015 – verde, 2016 - portocaliu.
Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu
numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus
următoarei ITP şi va fi amplasat între indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de
înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în
sus.
Art. 32. - Suspendarea şi anularea autorizaţiilor tehnice ale SITP şi anularea certificatelor de
atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.
Art. 33. - ABROGAT
Art. 34. - (1) Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandis şi pentru vehiculele
înregistrate.
(2) În cazul vehiculelor înregistrate şi care aparţin categoriilor de vehicule pentru care este
obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a cărţii
de identitate a vehiculului.

27
 (3) În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menţionate la alin. (2), la efectuarea ITP este
necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de
RAR.
Art. 341. – În cazul ITP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea
certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de
autorităţile competente din România şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării.
Art. 35. - RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluţiile tehnice naţionale ce asigură
îndeplinirea echipării ulterioare fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la
reglementări).
Art. 36. - Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate şi precizate atunci când este
necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucţiuni şi dispoziţii specifice, fără ca acestea să modifice
sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind
certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa
circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică
periodică.
Art. 37. - Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentele reglementări.

28
 ANEXA nr. 1 la reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP - clasa I

mopede, motociclete, mototricicluri şi cvadricicluri
A. Plan de operaţiuni
Nr. crt. Denumirea verificării Metoda de control şi Defecte constatate Cod defect
aparatura necesară DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE AUTOVEHICUL
0.1. Verificare stare plăci Inspecţie vizuală a)Placă lipsă sau fixată X
cu numărul de necorespunzător astfel încât s-ar
înmatriculare, putea desprinde de pe vehicul
concordanţă dintre b)Număr de înmatriculare X
plăcile cu numărul de ilizibil sau lipsă
înmatriculare şi c)Numărul de înmatriculare de X
numărul de pe placă nu este în concordanţă
înmatriculare din cu documentele vehiculului
documentele d)Placă deteriorată / X X
vehiculului (CI şi/sau confecţionată artizanal
CIV)
0.2. Verificare concordanţă Inspecţie vizuală după a)Lipsă număr de identificare X
dintre datele prelevate curăţarea locurilor undepoansonat sau lipsă plăcuţă
de pe autovehiculul se află poansonate producător cu număr de
prezentat la ITP şi identificare, după caz
numărul de identificare şi
datele din CIV seria de motor sau b)Număr de identificare X
incomplet, ilizibil parţial sau
plăcuţele producătorului.
Se verifică concordanţa total
c)Număr de identificare
dintre vehiculul prezentat X
la ITP si datele din CIVneconform cu documentele sau
privind: categorie, înregistrările vehiculului
caroserie, marcă, tip, d)Autovehiculul prezentat la X
număr de identificare ITP nu corespunde cu datele din
poansonat sau ştanţat peCIV privind: categoria,
plăcuţa producătorului, caroseria, marca, tipul
prindere plăcuţă vehiculului, codul motorului,
producător, cod motor, seria motorului sau culoarea
serie motor, culoare e)Număr de identificare sau X
serie motor modificate sau
poansonate neconform
f)Suportul pe care se află X
poansonat numărul de
identificare este fixat artizanal
pe vehicul (ex. înconjurat de un
cordon de sudură)
g) Vehiculul are aplicat un X
colant de altă culoare decât cea
din CIV pe o suprafaţă mai
mare de 50% din suprafaţa
vehiculului
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1 Stare mecanică şi funcţionare
1.1.1. Ax pedală frână de Inspecţie vizuală şi a)Efort excesiv la acţionarea X
serviciu / ax manetă de funcţională a pedalei / manetei
frână componentelor, în timp b)Uzură avansată sau joc X
ce sistemul de frânare excesiv
este acţionat c)Lipsă siguranţă la pedală X
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie
inspectate cu motorul
oprit

29
1.1.2. Pedală / manetă de Inspecţie vizuală şi a)Cursă excesivă sau X
frână şi cursa funcţională a insuficientă a dispozitivului de
dispozitivului de componentelor, în timp acţionare
acţionare a frânei ce sistemul de frânare b)Dispozitivul de acţionare nu X
este acţionat revine corect la poziţia iniţială
Notă: Autovehiculele cu c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a X
servofrână trebuie fost prevăzută de producător)
inspectate cu motorul uzată, fixată incorect sau lipsă
oprit d)Dispozitivul de acţionare X
deformat excesiv, fisurat, rupt
1.1.3. Element de acţionare Inspecţie vizuală şi a)Sistemul de blocare al X
pentru frâna de funcţională a mecanismului cu clichet
staţionare, levier de componentelor în timp ce funcţionează nesigur
comandă, mecanism cu sistemul de frânare este b)Uzură excesivă a axului X
clichet acţionat levierului sau a mecanismului
cu clichet al levierului
c)Cursă prea mare a levierului X
(reglaj incorect)
d)Element de acţionare lipsă, X
deteriorat sau nefuncţional
e)Sistem inoperant (cursă prea X
mică, prea mare sau orice
element deteriorat sau reglat
necorespunzător)
1.1.4. Dispozitiv servofrână, Inspecţie vizuală şi a)Dispozitiv servofrână X
pompă centrală de funcţională a deteriorat sau ineficient
frână componentelor în timp ce b)Pompă centrală neetanşă / X X
sistemul de frânare este defectă (pierde presiunea la
acţionat apăsarea constantă a pedalei sau
manetei)
c)Fixare necorespunzătoare a X X
pompei centrale de frână
d)Cantitate insuficientă a X
lichidului de frână
e)Lipsă capac rezervor lichid de X
frână
f)Martor nivel lichid de frână X
aprins sau defect
g)Funcţionare defectuoasă a X
dispozitivului de avertizare în
caz de nivel insuficient a
lichidului de frână (dacă este
prevăzut de producător)
1.1.5. Conducte de frână Inspecţie vizuală a a)Risc iminent de fisurare sau X X
rigide componentelor în timp ce rupere
sistemul de frânare este b)Conductă sau conexiune X X
acţionat neetanşă (pierderi reduse /
importante)
c)Deteriorări sau coroziuni X X
excesive
d)Conductă poziţionată X
necorespunzător
e)Conductă fisurată sau ruptă X
1.1.6. Racorduri flexibile de Inspecţie vizuală a a)Risc iminent de fisurare sau X X
frână componentelor în timp ce rupere
sistemul de frânare este b)Racord deteriorat, cu puncte X X
acţionat de frecare, răsucit sau prea scurt
c)Racord sau conexiune X X
neetanşă (pierderi reduse /
importante)
d)Umflare excesivă la presiune X X
e)Racord cu porozităţi X
f)Racord fisurat sau rupt X

30
1.1.7. Garnituri de fricţiune Inspecţie vizuală acolo a) Uzură excesivă (la o roată/la X X
(plăcuţe, saboţi) unde există zonă de mai multe roţi)
vizitare b) Garnituri contaminate cu ulei X X
sau unsoare (la o roată / la mai
multe roţi)
c) Lipsă X
1.1.8. Tamburi şi discuri de Inspecţie vizuală, a)Uzură excesivă, şanţuri, fisuri, X X
frână inclusiv în zona de spărturi, fixare
ventilaţie necorespunzătoare sau alte
defecte care compromit
siguranţa ( la o roată/la mai
multe roţi)
b)Tamburi sau discuri ancrasate X X
cu ulei sau unsoare (la o roată/la
mai multe roţi).
c)Tambur sau disc lipsă X
d)Platou fixat necorespunzător, X
joc platou
e)Joc disc de frână X
f)Disc frână deformat sau X X
tambur ovalizat (la o roată/la
mai multe roţi)
1.1.9. Cabluri de frână, Inspecţie vizuală şi a)Cabluri deteriorate / înnodate X X
leviere şi conexiuni, funcţională a b)Componente corodate sau X X
tije de acţionare componentelor în timp ce uzate excesiv
sistemul de frânare este c)Cabluri, leviere, tije sau X
acţionat conexiuni fixate
necorespunzător
d)Ghidaje de cabluri X
necorespunzătoare
e)Orice element care poate X
împiedica mişcarea liberă a
elementelor sistemului de
frânare
f)Cursă necorespunzătoare a X
timoneriei datorită reglajului
incorect sau uzurii excesive
g)Lipsă cabluri sau elemente ale X
timoneriei
h)Conexiune necorespunzătoare X
a cablurilor sau a tijelor
i)Cabluri ce nu asigură X
funcţionalitatea sau tije de
acţionare defecte
1.1.10 Elemente de acţionare Inspecţie vizuală a a)Cu deteriorări / cu fisuri X X
sistem frânare (inclusiv componentelor în timp ce b)Neetanşeităţi (pierderi reduse X X
etriere, cilindri de frână sistemul de frânare este / importante)
hidraulici) acţionat c)Fixare necorespunzătoare / X X
montare incorectă
d)Coroziuni excesive X X
e)Burduf de protecţie împotriva X X
prafului rupt / lipsă
1.1.11. Regulator automat al Inspecţie vizuală şi a)Timonerie defectă X
frânării în funcţie de funcţională în timp ce b)Timonerie reglată X
încărcare sistemul de frânare este necorespunzător
acţionat c)Mecanism blocat (gripat) sau X X
ineficient
d)Regulator lipsă sau modificat X
1.1.12. Ansamblul sistemului Inspecţie vizuală şi a)Alte componente corodate X X
de frânare auditivă excesiv/deteriorate, astfel încât
afectează funcţionalitatea
sistemului de frânare
b)Orice altă componentă fixată X

31
 sau montată necorespunzător
c)Reparaţii necorespunzătoare / X X
modificări neautorizate
1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu
1.2.1. Performanţă (+E) Încercare pe standul de a)Forţă de frânare X X
frânare cu role (pentru necorespunzătoare pe una/ mai
mopede cu 2 roţi şi multe roţi
motociclete fără ataş) sau b)În cazul frânarii în parcurs, X
prin probe funcţionale în vehiculul deviază excesiv de la
parcurs folosind un traiectoria rectilinie
decelerometru cu c)Forţa de frânare nu variază X
înregistrare şi gradual (blocarea bruscă a
compensare (pentru frânei)
mopede cu 3 roţi, d)Frânare anormală a oricărei X
motociclete cu ataş, dintre roţi (de ex. întârziere
mototricicluri şi excesivă la frânare)
cvadricicluri) e)Variaţie excesivă a forţei de X
Se acţionează frâna frânare în timpul frânării
gradual până la obţinerea f)Zgomot la roată în timpul X
efortului maxim frânării
A se vedea anexa nr. 11
la reglementări
1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de Coeficient de frânare mai mic X
frânare cu role (pentru decât următoarele valori:
mopede cu 2 roţi şi -Pentru ambele frâne:
motociclete fără ataş) sau -Categoria L1e: 42%
prin probe în parcurs -Categoria L3e: 50%
folosind un -Categoria L2e: 4,0 m/s2
decelerometru cu -Categoria L4e: 4,6 m/s2
înregistrare şi -Categoria L5e: 4,4 m/s2
compensare (pentru -Categoria L6e: 4,0 m/s2
mopede cu 3 roţi, -Categoria L7e: 4,4 m/s2
motociclete cu ataş,
mototricicluri şi -Pentru frâna pe roata/axa din
cvadricicluri) spate, după caz:
A se vedea anexa nr. 11 -Toate categoriile: 25% sau
la reglementări 2,5 m/s2
1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate (dacă este acţionată printr-un sistem separat) (mopede cu 3 roţi,
mototricicluri şi cvadricicluri şi, dacă este prevăzută, mopede cu 2 roţi, motociclete fără ataş şi motociclete cu ataş)
1.3.1. Performanţă (+E) Încercare pe standul de a)Forţă de frânare X X
frânare cu role sau prin necorespunzătoare pe una / mai
probe în parcurs multe roţi
Se acţionează frâna b)Autovehiculul deviază X
gradual până la obţinerea excesiv de la traiectoria
efortului maxim rectilinie
A se vedea anexa nr. 11 c)Forţa de frânare nu variază X X
la reglementări gradual (blocare bruscă a frânei)
d)Întârziere excesivă la frânarea X
oricărei roţi
e)Variaţie excesivă a forţei de X
frânare în timpul frânării
f)Zgomot la roată în timpul X
frânării
1.3.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de Eficacitatea mai mică de 50% X
frânare cu role (pentru din eficacitatea frânei de
mopede cu 2 roţi şi serviciu definită la punctul
motociclete fără ataş) sau 1.2.2.
prin probe funcţionale în
parcurs folosind un
decelerometru cu
înregistrare şi
compensare (pentru
mopede cu 3 roţi,

32
 motociclete cu ataş,
mototricicluri şi
cvadricicluri)
Se acţionează frâna
gradual până la obţinerea
efortului maxim
A se vedea anexa nr. 11
la reglementări
1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (mopede cu 3 roţi, mototricicluri şi cvadricicluri şi, dacă este prevăzută,
mopede cu 2 roţi, motociclete fără ataş şi motociclete cu ataş)
1.4.1 Performanţă (+E) Încercare pe standul de a)Frâna nu acţionează pe una / X X
frânare cu role (pentru mai multe roţi
mopede cu 2 roţi şi În cazul frânarii în parcurs
motociclete fără ataş) sau vehiculul deviază excesiv de la
prin probe funcţionale în traiectoria rectilinie
parcurs folosind un b)Întârziere excesivă la X
decelerometru cu frânarea oricărei roţi
înregistrare şi c)Zgomot la roată în timpul X
compensare (pentru frânării
mopede cu 3 roţi,
motociclete cu ataş,
mototricicluri şi
cvadricicluri)
Se acţionează frâna
gradual până la obţinerea
efortului maxim
A se vedea anexa nr. 11
la reglementări
1.4.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de Nu se asigură eficacitatea X
frânare cu role (pentru minimă de 16% sau 1,6 m/s2,
mopede cu 2 roţi şi după caz
motociclete fără ataş) sau
prin probe în parcurs
folosind un
decelerometru cu
înregistrare şi
compensare (pentru
mopede cu 3 roţi,
motociclete cu ataş,
mototricicluri şi
cvadricicluri)
A se vedea anexa nr. 11
la reglementări
1.5. Sistem antiblocare Inspecţie vizuală a a)Dispozitivul de avertizare nu X
(ABS) dispozitivului de funcţionează corespunzător
avertizare sau prin probe b)Dispozitivul de avertizare X
funcţionale în parcurs indică funcţionare
necorespunzătoare a sistemului
c)Senzorii de turaţie a roţii lipsă X
sau deterioraţi
d)Instalaţie electrică deteriorată X
e)Alte componente lipsă sau X
deteriorate
2.SISTEM DE DIRECŢIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Stare, fixare, Inspecţie vizuală în timp a)Mecanism de direcţie greu X
funcţionare mecanism ce ghidonul/volanul este manevrabil
de direcţie (+E) rotit stânga-dreapta sau b)Axul sectorului de angrenare X X
roţile punţii directoare răsucit sau caneluri uzate
sunt deplasate stânga- c)Uzură excesivă a sectorului de X X
dreapta pe întreaga cursă angrenare
utilizând un detector de d)Deplasare excesivă a X X

33
 jocuri corespunzător,
elevator sau cric
2.1.2. Stare, fixare casetă de Inspecţie vizuală a fixării
direcţie (+E) casetei de direcţie în
timp ce ghidonul/volanul
este rotit stânga-dreapta,
utilizând un detector de
jocuri corespunzător,
elevator sau cric
2.1.3. Jocuri în mecanismul Inspecţie vizuală a
de direcţie (+E) componentelor
timoneriei direcţiei în
ceea ce priveşte uzura,
fisurile si siguranţa în
timp ce ghidonul/volanul
este rotit stânga-dreapta,
utilizând un detector de
jocuri corespunzător,
elevator sau cric
Verificare ax ghidon cu
frâna faţă acţionată
2.1.4. Funcţionare elemente Inspecţie vizuală a
mecanice de legătură mişcării elementelor
la sistemul de direcţie timoneriei în timp ce
ghidonul/volanul este
rotit, cu roţile pe sol şi
motorul în funcţiune. Se
roteşte ghidonul/volanul
până la cursa maximă
2.1.5. Stare, fixare, Verificarea servodirecţiei
funcţionare si si a nivelului de lichid
etanşeitate hidraulic din rezervor
servodirecţie (dacă este vizibil)
Cu roţile pe sol şi cu
motorul funcţionând se
verifică dacă
servodirecţia
funcţionează corect
2.2. Ghidon/volan şi coloană ghidon/volan (furcă faţă)
2.2.1. Stare, fixare Cu roţile pe sol, se
ghidon/volan oscilează
ghidonul/volanul dintr-o
parte în alta într-un plan
perpendicular pe coloana
de direcţie şi se aplică de
jos în sus şi de sus în jos
o forţă slabă
Se inspectează vizual
jocurile
2.2.2. Stare, fixare coloană de Se împinge si se trage de
34
sectorului de angrenare
e)Neetanşeităţi ale casetei X X
(scurgeri reduse/importante)
a)Fixare necorespunzătoare a X X
casetei
b)Găuri de fixare ovalizate X X
c)Şuruburi de fixare rupte / lipsă X X
d)Caseta de direcţie fisurată / X X
spartă
a)Mişcare relativă între X X
componentele mecanismului ce
ar trebui să fie fixe
b)Joc excesiv în articulaţiile X X
mecanismului de direcţie
c)Deformări / fisuri ale oricărui X X
element
d)Lipsă dispozitive de blocare la X
bracarea roţilor
e)Aliniere defectuoasă a X
componentelor (ex. bara de
comandă a direcţiei, bara de
conexiune).
f)Reparaţii/modificări X X
necorespunzătoare
g)Burduf de protecţie la praf X X
deteriorat / lipsă
a)Cursă incompletă a sistemului X
de direcţie la acţionarea acestuia
(lovirea de o parte fixă a
cadrului/şasiului)
b)Limitatoare mecanice de cursă X
nefuncţionale (dacă sunt
prevăzute)
c)Atingerea componentelor X X
a)Neetanşeităţi (scurgeri reduse X X
/ importante)
b)Nivel redus de lichid X X
c)Mecanismul nu funcţionează X X
d)Mecanism fixat X X
necorespunzător / fisurat
e)Conducte care freacă / X X
poziţionate necorespunzător
f)Reparaţii / modificări X X
necorespunzătoare
g)Conducte, furtunuri X X
deteriorate / uzate sau corodate
excesiv
h)Zgomot anormal la pompă în X
timpul funcţionării
a)Deplasare relativă între X
ghidon/volan şi coloana de
direcţie care indică un joc
excesiv
b)Lipsa dispozitivului de X X
reţinere (siguranţei) pe furcă/pe
butucul volanului
c)Butucul, coroana, spiţele X X
volanului sau ghidonul fisurate
sau fixate necorespunzător
a)Joc excesiv axial al centrului X
 direcţie ghidon/volan, ghidon/volan în linie cu ghidonului/volanului în raport
jugul şi furca coloana, se împinge de cu coloana
ghidonului ghidon/volan în diferite b)Joc excesiv radial al centrului X
direcţii perpendiculare pe ghidonului/volanului în raport
coloana de direcţie cu coloana
Se verifică vizual jocul şi c)Joc anormal în cuplajul elastic X
starea cuplajelor elastice sau cardanic (cuplaj deteriorat)
sau a altor articulaţii (la d)Fixare defectuoasă a coloanei X X
motocvadricicluri) e)Reparaţie sau modificare X
necorespunzătoare
f)Cadru furcă deformat / fisurat X X
g)Cadru furcă corodat excesiv / X X
montat necorespunzător.
h)Joc excesiv al furcii în cadru X
2.2.3. Joc la ghidon/volan Cu motorul în funcţiune Joc excesiv (de exemplu X X
în cazul autovehiculelor ghidonul/volanul poate fi rotit
cu servodirecţie şi cu pe un arc de cerc mare, fără ca
roţile în poziţie dreaptă roţile directoare să se mişte)
se roteşte uşor
ghidonul/volanul stânga-
dreapta, pe cât posibil
fără a se mişca roţile.Se
verifică vizual mişcarea
liberă
2.3. Aliniament roţi Verificarea vizuală a Roţi nealiniate în mod evident X
aliniamentului faţă-spate
pentru motociclete sau
mopede cu 2 roţi
(conform Anexei nr. 2
pct. C)
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspecţie vizuală de pe şa a)Obstrucţionarea câmpului de X X
sau de la postul de vizibilitate al conducătorului
conducere care îi afectează vederea în faţă
sau lateral
b)Nu se asigură vizibilitatea X
corespunzătoare spre înapoi
c)Nu se asigură vizibilitatea X
corespunzătoare
3.2. Stare parbriz şi Inspecţie vizuală de pe şa a)Geam fisurat sau decolorat X X
celelalte geamuri (dacă sau de la postul de b)Geam cu transparenţă X X
au fost prevăzute de conducere (pentru neconformă cu cerinţele
producător) parbriz, conform Anexei specifice
nr. 2 lit. D) c)Parbriz sau geam în stare X X
necorespunzătoare (sablat,
zgâriat / cu opacităţi importante
sau din material neconform)
d)Parbriz fisurat într-o zonă în X X
care se acceptă / fisurat, spart
sau cu transparenţă neconformă
cu cerinţele specifice
3.3. Oglinzi retrovizoare Inspecţie vizuală a)Oglindă lipsă ori care nu X
asigură vizibilitatea
corespunzătoare
b)Oglindă deteriorată sau fixată X
necorespunzător
3.4. Ştergătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi a)Ştergător care nu funcţionează X
funcţională corespunzător sau lipsă
b)Lamela ştergătorului X X
deteriorată / lipsă
3.5. Spălătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi Spălător care nu funcţionează X X
funcţională corespunzător/ lipsă

35
3.6. Sistem de dezaburire Inspecţie vizuală şi Sistem care nu funcţionează X
(dacă a fost prevăzut de funcţională corespunzător sau deteriorat
producător)
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare defectuoasă/lipsa X X
funcţională farului sau a sursei de lumină
b)Funcţionare defectuoasă/lipsa X X
sistemului de proiecţie
(dispozitiv reflectorizant sau
lentile)
c)Far fixat necorespunzător X
d)Far neomologat (fără marcă X
de omologare)
e)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
f)Fixare necorespunzătoare care X
poate conduce la căderea pe
carosabil
g)Montare necorespunzătoare X
h)Sursă de lumină defectă* X
i)Far cu oglinda deteriorată X
4.1.2. Orientare (+E) Inspecţie vizuală şi a)Far reglat necorespunzător X
funcţională. Se determină (centrul de focalizare al farului
centrul de focalizare nu se încadrează în limitele
orizontal al farului cu stabilite)
ajutorul unui dispozitiv. b)Sursa de lumină montată X
Inspectorul va regla farul necorespunzător
dacă dispozitivul de
reglare este funcţional
4.1.3. Comutare lumini Inspecţie vizuală şi a)Comutator care nu X
funcţională funcţionează în conformitate cu
cerinţele (un număr de faruri
iluminate concomitent)
b)Dispozitiv de comandă defect X
c)Numărul de faruri aprinse X
simultan nu este în conformitate
cu tipul omologat
4.1.4. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Far, culoare emisă, poziţie sau X
funcţională intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Dispersor sau sursă de lumină X
obstrucţionate, reducând
intensitatea luminii sau
modificând culoarea luminii
emise
c)Sursă de lumină şi lampă X
incompatibile
4.1.5. Dispozitive de reglare Inspecţie vizuală şi a)Dispozitivul nu funcţionează X
pe verticală a farurilor funcţională b)Dispozitivul manual nu poate X
(dacă au fost prevăzute fi acţionat de pe şa/ de la locul
de producător) conducătorului
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.2. Lămpi de poziţie faţă şi spate
4.2.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare care X
poate conduce la căderea pe
carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X

36
4.2.2. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
b)Dispozitiv defect X
4.2.3. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a) Lampă, culoare emisă, poziţie X X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare care X
poate conduce la căderea pe
carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.3.2. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
b)Dispozitiv de comandă defect X
4.3.3. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Lampă, culoare emisă, poziţie X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie
4.4.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat/spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare care X
poate conduce la căderea pe
carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.4.2. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
b)Dispozitiv de comandă defect X
4.4.3. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Lampă, culoare emisă, poziţie X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X

37
4.4.4. Frecvenţă semnal Inspecţie vizuală şi Frecvenţa semnalului luminos X
luminos funcţională necorespunzătoare
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă
4.5.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare care X
poate conduce la căderea pe
carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.5.2. Orientare (X) (+E) Inspecţie funcţională şi Deviere a farului de ceaţă de la X
cu ajutorul unui orientarea orizontală în
dispozitiv de focalizare a momentul în care modelul de
luminii lumină are o linie întreruptă
4.5.3. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
b)Dispozitiv de comandă defect X
4.5.4. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Far sau lampă, culoare emisă, X
funcţională poziţie sau intensitate
neconformă cu cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Far sau lampă neomologat(ă) X
(fără marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
(X) Elemente legate de starea vehiculului şi utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esenţiale
pentru o inspecţie tehnică periodică
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat/spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare care X
poate conduce la căderea pe
carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.6.2. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Lampă, culoare emisă, poziţie X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X
4.6.3. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
b)Dispozitiv de comandă defect X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact; dacă este asigurată funcţionarea cel puţin a unei surse de lumină (alta decât LED),
defectul este considerat minor
4.7. Lămpi de iluminare a plăcii spate cu numărul de înmatriculare
4.7.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Lampă care proiectează X X
funcţională lumina direct în spate

38
 b)Sursă de lumină defectă X X
c)Lampă fixată nesigur X X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
e)Montare necorespunzătoare X
4.7.2. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Nefuncţionare a comutatorului X
funcţională în conformitate cu cerinţele
b)Culoarea luminii emise X
neconformă cu cerinţele
c)Acoperiri ale dispersorului sau X
ale sursei de lumină care reduc
intensitatea luminii sau schimbă
culoarea luminii emise
d)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
4..8. Conexiuni electrice Inspecţie vizuală şi a)Conexiuni electrice fixate / X X
dintre autovehicul şi funcţională poziţionate necorespunzător
remorcă b)Izolaţie deteriorată X
c)Conexiunile electrice nu X X
funcţionează corespunzător
d)Conexiunile electrice dintre X
autovehicul şi remorcă nu sunt
concepute astfel încât să
împiedice orice deconectare
accidentală
4.9. Cablaj electric Inspecţie vizuală a)Cabluri fixate/poziţionate X X X
/securizate necorespunzător
b)Instalaţie electrică deteriorată X X X
c)Izolaţie cablaj deteriorată X X X
4.10. Dispozitive Inspecţie vizuală şi a)Lampă / catadioptru nemontat X X
reflectorizante şi lămpi funcţională în conformitate cu cerinţele
facultative (X) (dacă au b)Nefuncţionarea lămpii în X X
fost prevăzute de conformitate cu cerinţele
producător) c)Lampă / catadioptru fixat X X
nesigur
d)Lampă sau dispersor lipsă X
e)Lampă / catadioptru X
neomologat (fără marcă de
omologare)
f)Dispersor fisurat, spart, de X
culoare necorespunzătoare
g)Sursă de lumină defectă* X
h) Culoarea luminii emise, X
neconformă cu cerinţele
i)Acoperiri ale dispersorului sau X
ale sursei de lumină care reduc
intensitatea luminii sau schimbă
culoarea luminii emise
4.11. Baterie de acumulatori Inspecţie vizuală a)Fixată necorespunzător X X
b)Scurgeri de electrolit (în X X
funcţie de debit)
c)Siguranţe improvizate sau X
defecte
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
(X) Elemente legate de starea vehiculului şi utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esenţiale
pentru o inspecţie tehnică periodică
5. PUNŢI, ROŢI, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE
5.1. Punţi (axe)
5.1.1. Stare, fixare punţi (+E) Inspecţie vizuală a)Punte corodată excesiv / X X
utilizând cric, elevator deformată sau fisurată
sau detector de jocuri b)Jocuri în articulaţiile de X X
fixare/fixare nesigură pe vehicul

39
 c)Reparaţie / modificare X X
necorespunzătoare
d)Basculă corodată excesiv / X X
deformată sau ruptă
5.1.2. Stare, fixare fuzete Inspecţie vizuală a)Fuzetă deformată sau fisurată X
(+E) utilizând cric, elevator b)Joc excesiv al pivotului X X
sau detector de jocuri fuzetei şi/sau a bucşelor
prin aplicarea unei forţe basculelor
verticale sau laterale c)Mişcare excesivă între fuzetă X X
asupra fiecărei roţi şi axa rigidă
d)Pivotul fuzetei slăbit sau cu X X
joc în punte
e)Piuliţe, prezoane sau şuruburi X X
de fixare lipsă (în funcţie de
număr)
5.1.3. Rulmenţi roţi (+E) Inspecţie vizuală a)Joc excesiv la rulment X X
utilizând cric, elevator b)Rulment prea strâns, blocarea X X
sau detector de jocuri roţii la rotire
prin rotirea şi aplicarea c)Zgomot la rotirea liberă a roţii X
unei forţe laterale asupra
fiecărei roţi
5.2. Roţi (jante) şi anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci roţi Inspecţie vizuală pe a)Prezon sau piuliţă lipsă sau X X
(+E) ambele părţi ale fiecărei slăbit(ă) (în funcţie de număr)
roţi utilizând un cric sau b)Butucul roţii uzat excesiv, X
un elevator deteriorat sau fisurat
c)Joc excesiv la prinderea pe X
basculă sau furcă
5.2.2. Stare, fixare roţi (jante) Inspecţie vizuală pe a)Jantă fisurată, sudată X
ambele părţi ale fiecărei necorespunzător
roţi cu deplasarea b)Jantă deformată excesiv sau X X
vehiculului înainte şi montată incorect
înapoi c)Spiţe rupte, deformate sau X X
lipsă (în funcţie de număr)
d)Dimensiunile jantei nu sunt în X
conformitate cu documentele
e)Jante de dimensiuni diferite X
montate pe aceeaşi punte
f)Găurile de fixare a jantei X
ovalizate
g)Valvă anvelopă deteriorată X
sau în poziţie necorespunzătoare
5.2.3. Stare, fixare anvelope Inspecţie vizuală a a)Dimensiunea anvelopei, X X
(+E) întregii anvelope prin indicele de sarcină sau indicele
deplasarea vehiculului de viteză, marca de omologare
înainte şi înapoi (Anexa nu sunt conforme cu
nr. 2 pct. C şi D) documentele
b)Anvelope de dimensiuni X
diferite pe aceeaşi axă
c)Anvelope de construcţie X
diferită (radial sau diagonal) pe
aceeaşi axă
d)Tăieturi profunde sau X
deteriorări importante pe banda
de rulare sau pe flancurile
anvelopelor
e) Indicatorul de uzură al X X
profilului anvelopei devine
expus / Adâncimea profilului
principal (zona corespunzătoare
de 3/4 din lăţimea benzii de
rulare) mai mică de 1,6 mm
f)Frecarea anvelopei de parţi ale X

40
 şasiului (cadrului) sau ale
suspensiei
g)Uzură neuniformă pronunţată X
a anvelopei pe banda de rulare
5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (+E) Inspecţie vizuală în a)Fixare sau montare X X
funcţie de soluţia necorespunzătoare a arcurilor pe
constructivă sau folosind şasiu sau punte
un detector de jocuri b)O componentă a arcului X X
deteriorată / fisurată
c)Lipsă arc la una din punţi X
(roţi)
d)Reparaţie sau modificare X X
necorespunzătoare
e)Arc rupt X
5.3.2. Amortizoare (+E) Inspecţie vizuală a)Amortizoare montate X X
necorespunzător
b)Amortizor deteriorat X
prezentând semne grave de
neetanşeitate sau funcţionare
necorespunzătoare
c)Jocuri excesive în articulaţiile X
de fixare pe cadru sau şasiu
d)Lipsă amortizor X
5.3.3. Articulaţiile suspensiei Inspecţie vizuală în a)Lipsă bolţuri fixare arc, X
(+E). funcţie de soluţia plăcuţe reazem
constructivă sau folosind b)Jocuri anormale / articulaţii X X
un cric, elevator sau rupte
detector de jocuri c)Bucşă uzată excesiv X
5.3.4. Simetrie suspensie Inspecţie vizuală Diferenţă vizibilă privind X
înălţimea vehiculului pe cele
două parţi ale aceleiaşi punţi
6. CADRU (ŞASIU) ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI (INCLUSIV ATAŞ)
6.1. Şasiu sau cadru şi elemente ataşate
6.1.1. Stare generală cadru Inspecţie vizuală a)Coroziuni avansate (zone X X
(şasiu) corodate, coroziuni străpunse) /
fisuri, rupturi, deformări
importante ale elementelor de
rezistenţă
b)Elemente de rezistenţă sudate X
necorespunzător
c)Plăcile de întărire, traversele X
şi îmbinările nu prezintă
siguranţă
d)Cadru modificat X
6.1.2. Tubulatura de Inspecţie vizuală şi a)Sistem de evacuare fixat X
evacuare, amortizoare auditivă cu motorul în necorespunzător sau neetanş
de zgomot funcţionare b)Gazele de evacuare pătrund în X X
habitaclu sau în cabina
conducătorului
c)Lipsă element din tubulatura X
de evacuare
d)Tubulatura de evacuare nu X
este poziţionată corespunzător
6.1.3. Rezervor de Inspecţie vizuală a)Rezervor sau conducte fixate X X
combustibil şi conducte necorespunzător
de alimentare b)Rezervor neetanş (prezintă X X
scurgeri), capacul rezervorului
lipseşte sau nu este
corespunzător
c)Conducte alimentare cu X
combustibil deteriorate,

41
 poziţionate necorespunzător sau
uzate datorită frecării de alte
componente
d)Dispozitiv de oprire a X
combustibilului (dacă e prevăzut
de producător) nu funcţionează
corespunzător
e)Risc de incendiu datorat: X
scurgerilor de combustibil,
protecţiei necorespunzătoare a
rezervorului sau tubulaturii de
evacuare, condiţiilor din
compartimentul motor
f)Alimentare dintr-un rezervor X
modificat sau improvizat, altul
decât cel montat prevăzut de
producător
g)Lipsă coliere asigurare X
furtunuri
h)Furtun alimentare cu benzină X X
uzat / crăpat, tăiat
6.1.4. Elemente ataşate Inspecţie vizuală Lipsă / deteriorate astfel încât X X
cadrului (bară faţă, pot provoca răniri
spate, carene etc)
6.1.5. Suport pentru roata de Inspecţie vizuală a)Suportul nu este într-o stare X
rezervă (dacă a fost corespunzătoare
prevăzut de b)Suport fisurat sau fixat X
producător) necorespunzător
c)Roată de rezervă fixată X X
necorespunzător cu pericol de
desprindere (interiorul /
exteriorul vehiculului)
6.1.6. Dispozitive de cuplare Inspecţie vizuală şi a)Element component deformat/ X X
şi dispozitive de control cu echipament defect, fisurat
remorcare (+E) adecvat după caz în b)Uzură excesivă a cuplelor X X
funcţie de categoria c)Cuplaj defect X X
vehiculului (calibru sau d)Orice dispozitiv de siguranţă X
şubler) (pct. H din Anexa lipsă, deteriorat sau care nu
nr. 2) funcţionează corespunzător
e)Obstrucţionarea plăcii de X X
înmatriculare sau a oricărei
lămpi atunci când nu sunt
utilizate
f)Reparaţie sau modificare X X
necorespunzătoare
g)Dispozitiv de cuplare remorcă X
neomologat
6.1.7. Transmisie Inspecţie vizuală a)Şurub de siguranţă fixat X X
utilizându-se un cric sau necorespunzător/lipsă
elevator. Se verifică atent b)Palierele arborilor de X X
zona ambreiajului, a transmisie uzate excesiv
cutiei de viteze, a c)Cardan uzat excesiv X X
difenţialului d)Cuplaje flexibile deteriorate X X
e)Arbore deteriorat sau îndoit X
f)Suportul palierului fisurat sau X X
fixat necorespunzător
g)Protecţie deteriorată / lipsă la X X
arborii planetari
h)Modificare neautorizată a X
transmisiei
i)Comandă ambreiaj deformată / X X
fixată necorespunzător
j)Acţionare greoaie a manetei X X

42
 sau pedalei / lipsă siguranţă de
asigurare a manetei sau pedalei
pe ax
k)Manetă ambreiaj ruptă X
l)Levier selectare viteze fixat X X
nesigur / modificat sau sudat
m)Arbore (cablu) ambreiaj fixat X
necorespunzător
n)Timonerie schimbător de X X
viteze fixată necorespunzător /
modificată constructiv
o)Fixare necorespunzătoare X
schimbător de viteze pe traversă
sau tampoane; fixare nesigură a
traversei pe şasiu(ex. lipsă
şuruburi de fixare)
p)Lipsă transmisie longitudinală X
sau a arborilor planetari la una
din punţile autovehiculului în
cazul autovehiculelor cu
tracţiune integrală
q)Joc şi/sau zgomot rulmenţi X
transmisie, inclusiv cruci
cardanice
r)Joc excesiv în orice articulaţie X
a transmisiei
s)Orice alt defect care împiedică X
mişcarea liberă a roţii motoare
t)Scurgeri ulei de transmisie X X
uşoare / abundente
6.1.8. Stare, fixare motor pe Inspecţie vizuală a)Suport motor fisurat, desprins X X
cadru şi anexe motor de pe şasiu sau fixat nesigur
b)Modificarea poziţiei X
motorului faţă de modelul
omologat (ex. din montaj
transversal în longitudinal)
6.2. Caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie Inspecţie vizuală. Se vor a)Panou, element lipsă sau X X
(inclusiv ataş) face verificări şi evaluări deteriorat care ar putea produce
conform Anexei nr. 2 lit. răniri
G b)Montant deformat, corodat X X
excesiv sau fisurat care poate
genera deschiderea accidentală a
capotelor sau a uşilor
c)Neetanşeităţi care permit X X
pătrunderea gazelor de evacuare
în habitaclu
d)Caroserie modificată X X
constructiv sau reparată
necorespunzător
e)Caroserie incompletă sau X
deteriorată
f)Caroserie corodată excesiv în X
zona compartimentului motor, a
portbagajului, a pasajelor roţilor
precum şi în zona de fixare a
suspensiei şi a punţilor
g)Caroseria sau un element de X X
caroserie nu este fixată/fixat
corespunzător astfel încât poate
produce răniri / poate cădea pe
carosabil
h)Dispozitiv de cuplare ataş X

43
 necorespunzător
6.2.2. Montare caroserie Inspecţie vizuală. Se vor a)Caroseria nu este fixată X
face verificări şi evaluări corespunzător
conform Anexa 2 lit. G b)Caroseria nu este fixată pe X
cadru în aliniament
c)Element de fixare pe cadru X X
fisurat, lipsă sau slăbit
d)Caroserie fisurată sau X X
corodată excesiv la punctele de
prindere pe cadru.
6.2.3. Uşi şi dispozitive de Inspecţie vizuală şi a)Uşă care nu se deschide sau X
închidere uşi funcţională. Se vor face nu se închide corespunzător
verificări şi evaluări b)Uşă care se poate deschide X
conform Anexei nr. 2 lit. accidental sau care nu se închide
G sigur
c)Uşă, balama, dispozitiv de X X
asigurare slăbite, deteriorate /
lipsă
d)Coroziuni excesive uşi X
6.2.4. Structura de rezistenţă Inspecţie vizuală cu a)Podea fisurată sau corodată X X
şi podea (+E) autovehiculul pe cric sau excesiv, fixată necorespunzător
elevator. Se vor inspecta b)Praguri, contrapraguri, X
cu atenţie mărită zonele contraaripi corodate excesiv
de îmbinare ale c)Întărituri podea fisurate, X
caroseriei. Se vor face deformate sau corodate excesiv
verificări şi evaluări
conform Anexa 2 lit. G
6.2.5. Şa/scaun conducător Inspecţie vizuală şi a)Scaun / şa (inclusiv scaun X X
auto funcţională ataş), fixate necorespunzător pe
caroserie sau cadru sau cu o
structură defectă
b)Mecanismul de reglare a X X
scaunului nu funcţionează
corect
c)Scaun lipsă sau neomologat X
6.2.6. Alte scaune Inspecţie vizuală a)Scaune fixate nesigur/defecte X X
b)Scaune care nu au fost X X
montate în conformitate cu
cerinţele
c)Scaune lipsă sau configuraţia X
scaunelor nu corespunde cu CIV
d)Scaune neomologate X
e)Mâner de susţinere al X
pasagerului deteriorat sau lipsă
6.2.7. Comenzi necesare Inspecţie vizuală şi Orice comandă necesară pentru X X
conducătorului funcţională a opera autovehiculul în
siguranţă nu funcţionează corect
6.2.8. Alte echipamente şi Inspecţie vizuală şi a)Accesoriu sau echipament X
accesorii interioare şi funcţională fixat necorespunzător sau defect
exterioare (dacă au fost b)Accesoriu sau echipament X
prevăzute de neomologat sau care nu
producător) corespunde reglementărilor
6.2.9. Apărători de noroi, Inspecţie vizuală a)Elemente slăbite, corodate X X
aripi, dispozitive excesiv/rupte sau lipsă
antiîmproşcare (dacă b)Spaţiu insuficient pentru roţi X
au fost prevăzute de c)Neconforme cu cerinţele X X
producător)
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Stare, fixare centuri de Inspecţie vizuală si a)Centuri de siguranţă X
siguranţă, catarame funcţională obligatorii lipsă sau nu au fost
montate
b)Centură de siguranţă X

44
 deteriorată
c)Centură de siguranţă X
neomologată
d)Dispozitivul de închidere este X
avariat sau nu funcţionează
corespunzător
e)Mecanismul de recuperare a X
centurii avariat sau nu
funcţionează corect
f)Punct de ancorare deteriorat X X
excesiv
g)Punct de ancorare fixat X X
necorespunzător
7.2. Încuietori şi dispozitive Inspecţie vizuală şi a)Dispozitiv defect care nu X
antifurt funcţională previne furtul autovehiculului
b)Dispozitiv de închidere sau de X X
blocare defect sau funcţionând
necorespunzător
7.3. Avertizor acustic Inspecţie vizuală şi a)Nu funcţionează X
funcţională b)Comandă nesigură X
c)Neomologat X
7.4. Vitezometru Inspecţie vizuală şi a)Nu este montat conform X
funcţională în timpul cerinţelor
probei în parcurs b)Nu funcţionează sau lipseşte X
c)Nu este iluminat X
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a Inspecţie vizuală şi a)Nivel de zgomot excesiv X
zgomotului auditivă b)Orice parte a sistemului de X X
reducere a zgomotului nesigură,
lipsă, deteriorată, fixată incorect
sau modificată în mod evident
astfel încât ar putea afecta în
mod semnificativ nivelul de
zgomot
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii
8.2.1.1. Echipament de control Inspecţie vizuală Echipament de control al X
al emisiilor de gaze emisiilor prevăzut de producător
lipsă, modificat sau defect în
mod evident
8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1. Scurgeri de lichide Inspecţie vizuală Orice scurgere în exces de X X
lichid care poate afecta mediul
ambiant sau expune la riscuri pe
alţi utilizatori ai drumului
8.3.2. Fum vizibil Inspecţie vizuală Fum în exces de orice culoare X
9. ALTE VERIFICARI
9.1. Autovehiculul în Inspecţie vizuală sau prin a)Reparaţii sau modificări X X X
ansamblu utilizarea unui necorespunzătoare ale oricărei
echipament adecvat componente a autovehiculului
b)Orice defect suplimentar X X X
constatat ce ar putea afecta
siguranţa circulaţiei pe
drumurile publice
E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte

negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea
unor componente neomolgate sau necertificate)

45
 DMi (defect minor) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere şi
protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea
vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecţiunea respectivă să fie
eliminată în cel mai scurt timp.
DMa (defect major) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere
(inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte
neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului).
DP (defect periculos) – defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa
circulaţiei rutiere.

În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP)
încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul „ / ”. În cazul defectelor ce pot
fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar
încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în
conformitate cu definiţiile specifice.

Prescurtări utilizate în tabel:

CI – certificat de înmatriculare
CIV – cartea de identitate a vehiculului
ITP – inspecţie tehnică periodică
Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2.

46
 B. Schemă efectuare ITP mopede şi motociclete
2. Din faţă
1. Aşezat pe şa Verificări:
Verificări: - dispozitive de iluminare faţă,
- dispozitive de comandă, - verificare şi reglare lumini de drum şi
- comutatoare, de întâlnire,
- avertizor sonor, - cilindru de frână principal (dacă este
- furcă şi ghidon. poziţionat în faţă),
7. În spate
Deplasare în faţă - aliniamentul roţilor.
Verificări:
- lampa poziţie spate,
- lampa de frânare,
- catadioptrii,
- lămpi de semnalizare,
- eficacitate sistem frânare. 3. Se amplasează vehiculul pe dispozitivul
de verificare. Se suspendă roata faţă
Verificări:
- mecanism de direcţie,
- furca faţă,
- suspensie faţă
6. Se suspendă roata spate
- rulmenţii furcii,
Verificări:
- janta faţă,
- furca spate,
- rulmenţii roţii,
- suspensie spate,
- stare anvelopă,
- rulmenţii furcii,
- componentele sistemului de frânare
- janta spate,
faţă.
- rulmenţii roţii,
Se coboară roata faţă.
- stare anvelopă,
Deplasare în lateral dreapta.
- componentele sistemului de frânare
spate,
Se coboară roata pe sol.
5. Pe partea lateral stânga 4. Pe partea lateral dreapta
Verificări: Verificări:
- cadru, - cadru,
- reazem picioare, - reazem picioare,
- sistem de evacuare - sistem de evacuare,
Deplasare în spate - şa.
Deplasare în lateral stânga

Schema prezentată nu este obligatorie, nu conţine toate punctele de verificare din planul de operaţiuni, este numai o recomandare a RAR.
Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele şi subansamblurile ce trebuie supuse verificării,
conform planului de operaţiuni, au fost controlate.

47
 C. Aliniamentul roţilor la mopede şi motociclete cu 2 roţi

Orice nealiniere vizibilă, suficientă pentru a afecta manevrabilitatea sau conducerea

autovehiculului impune respingerea acestuia.

D. Verificare anvelope

48
 ANEXA nr. 2 la Reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP – clasele a II-a şi a III-a

autovehicule, tractoare, precum şi remorcile acestora

A. Plan de operaţiuni
Nr. crt. Denumirea verificării Metoda de control Defecte constatate Cod defect
şi aparatura necesară DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1. Verificare stare plăci Inspecţie vizuală a)Placă lipsă sau fixată X
cu numărul de necorespunzător astfel încât
înmatriculare, s-ar putea desprinde de pe
concordanţă dintre vehicul
plăcile cu numărul de b)Număr de înmatriculare X
înmatriculare şi ilizibil sau lipsă
numărul de c)Numărul de înmatriculare de X
înmatriculare din pe placă nu este în concordanţă
documentele cu documentele vehiculului
vehiculului (CI şi/sau d)Placă deteriorată / X X
CIV) confecţionată artizanal
0.2. Verificare concordanţă Inspecţie vizuală după a)Lipsă număr de identificare X
dintre datele de curăţarea locurilor unde se poansonat sau lipsă plăcuţă
identificare prelevate află poansonate numărul producător cu număr de
de pe vehiculul de identificare şi seria de identificare de la bord
prezentat la ITP şi motor sau unde se află b)Număr de identificare X
datele din CIV plăcuţele producătorului incomplet, ilizibil parţial sau
Se verifică concordanţa total
dintre vehiculul prezentat c)Număr de identificare X
la ITP şi datele din CIV neconform cu documentele sau
privind: categorie, înregistrările vehiculului
caroserie, marcă, tip, d)Vehiculul prezentat la ITP nu X
număr de identificare corespunde cu datele din CIV
poansonat sau ştanţat pe privind: categoria, caroseria,
plăcuţa producătorului, marca, tipul vehiculului, codul
prindere plăcuţă motorului, seria motorului sau
producător, cod motor, culoarea
serie motor, culoare, tip e)Număr de identificare sau X
combustibil sau sursă de serie motor modificate sau
energie poansonate neconform
f)Suportul pe care se află X
poansonat numărul de
identificare este fixat artizanal
pe vehicul (ex. înconjurat de
un cordon de sudură)
g)Vehiculul are aplicat un X
colant de altă culoare decât cea
din CIV pe o suprafaţă mai
mare de 50% din suprafaţa
vehiculului
h) Tipul de combustibil sau X
sursa de energie nu corespund
cu datele din CIV
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică şi funcţionare
1.1.1. Ax pedală frână de Inspecţie vizuală şi a)Efort excesiv la acţionarea X
serviciu / ax manetă de funcţională a pedalei / manetei
frână componentelor, în timp ce b)Uzură avansată sau joc X
sistemul de frânare este excesiv
acţionat c)Lipsă siguranţă la pedală X
Notă: Autovehiculele cu

49
 servofrână trebuie
inspectate cu motorul oprit
1.1.2. Pedală / manetă de Inspecţie vizuală şi
frână şi cursa funcţională a
dispozitivului de componentelor, în timp ce
acţionare a frânei sistemul de frânare este
acţionat
Notă: Autovehiculele cu
servofrână trebuie
inspectate cu motorul oprit
1.1.3. Pompă de vacuum sau Inspecţie vizuală a
compresor şi componentelor la
rezervoare de aer presiunea normală de
lucru, verificarea
funcţionării dispozitivului
de avertizare a supapei
multicircuit sau de
suprapresiune
Se verifică intervalul de
timp necesar
compresorului pentru
realizarea presiunii de
lucru în sistemul de
frânare după ce se apasă
pedala de frână repetat cu
motorul oprit
1.1.4. Manometru sau Verificare funcţională
indicator pentru
presiune scăzută
1.1.5. Supapă de comandă a Inspecţie vizuală,
frânei cu acţionare funcţională şi auditivă a
manuală componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acţionat
1.1.6. Element de acţionare Inspecţie vizuală şi
frână de mână, levier funcţională a
de comandă frână de componentelor în timp ce
mână, mecanism cu sistemul de frânare este
clichet frână de mână, acţionat
frână de mână cu
acţionare electrică
50
a)Cursă excesivă sau X
insuficientă a dispozitivului de
acţionare
b)Dispozitivul de acţionare nu X
revine corect la poziţia iniţială
c)Îmbrăcăminte pedală (dacă a X
fost prevăzută de producător)
uzată, fixată incorect sau lipsă
d)Dispozitivul de acţionare X
deformat excesiv, fisurat, rupt
a)Presiune insuficientă / X X
vacuum insuficient pentru
asigurarea unei frânări repetate
(cel puţin două frânări) după
declanşarea semnalului de
avertizare (sau dacă
manometrul indică o valoare de
pericol)
b)Intervalul de timp pentru X
refacerea presiunii în instalaţie
mai mare de 7s
c)Supapa de protecţie X
multicircuit sau supapa de
suprapresiune nu funcţionează
d)Pierdere de aer care provoacă X
o scădere importantă de
presiune sau pierdere de aer
perceptibilă auditiv
e)Deteriorare exterioară care X X
poate afecta funcţionarea
sistemului de frânare
f)Pompa de vacuum deteriorată X
sau nefuncţională
Funcţionarea incorectă / X X
nefuncţionarea indicatorului sau
a manometrului
a)Uzată excesiv, fisurată sau X
deteriorată
b)Dispozitiv de acţionare a X
supapei nesigur sau supapă
fixată necorespunzător
c)Pierderi de aer în sistem, X
conexiuni nesigure
d)Funcţionare X
necorespunzătoare
a)Sistemul de blocare al X
mecanismului cu clichet
funcţionează necorespunzător
b)Uzură excesivă a axului X
levierului sau a mecanismului
cu clichet al levierului
c)Cursă prea mare a levierului X
(reglaj incorect)
d)Element de acţionare lipsă, X
deteriorat sau nefuncţional
e)Funcţionare incorectă, X
indicatorul de avertizare indică
o funcţionare defectuoasă
f)Elemente deteriorate sau X
reglate necorespunzător
 g)Sistem inoperant (cursă prea X
mică, prea mare sau orice
element deteriorat sau reglat
necorespunzător)
1.1.7. Supape de frânare Inspecţie vizuală, a)Supapă deteriorată / neetanşă X X
(supape de comandă, funcţională şi auditivă a (pierderi de aer în exces)
supape de descărcare, componentelor în timp ce b)Pierderi de ulei la compresor X X
regulatoare de presiune sistemul de frânare este reduse / importante
etc.) acţionat c)Supapă fixată sau montată X
necorespunzător
d)Pierderi de lichid de frână X X
reduse / importante
1.1.8. Elemente de cuplare Deconectarea şi a)Robineţi de închidere sau X
ale frânelor reconectarea tuturor ventile cu etanşare automată
(semi)remorcii elementelor de cuplare ale defecte
(electrice şi sistemelor de frânare b)Fixare necorespunzătoare / X X
pneumatice) dintre autovehiculul montaj necorespunzător
tractor si (semi)remorcă c)Pierderi excesive de aer X X
Inspecţie vizuală, d)Funcţionare X X
funcţională şi auditivă a necorespunzătoare
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acţionat
1.1.9. Rezervoare de aer Inspecţie vizuală si a)Deteriorate, corodate / X X
comprimat auditivă neetanşe
b)Robinet de purjare a apei X X
defect
c)Fixare sau montare X
necorespunzătoare
1.1.10. Dispozitiv servofrână, Inspecţie vizuală şi a)Dispozitiv servofrână X
pompă centrală de funcţională a deteriorat sau ineficient
frână (pentru sistemul componentelor în timp ce b)Pompă centrală neetanşă / X X
de frânare hidraulic) sistemul de frânare este defectă (pierde presiunea la
acţionat apăsarea constantă a pedalei sau
la acţionarea manetei)
c)Fixare necorespunzătoare a X X
pompei centrale de frână
d)Cantitate insuficientă a X
lichidului de frână
e)Lipsă capac rezervor lichid de X
frână
f)Martor nivel lichid de frână X
aprins sau defect
g)Funcţionare defectuoasă a X
dispozitivului de avertizare în
caz de nivel insuficient al
lichidului de frână (dacă a fost
prevăzut de producător)
1.1.11. Conducte de frână Inspecţie vizuală a a)Risc iminent de fisurare sau X X
rigide componentelor în timp ce rupere
sistemul de frânare este b)Conductă sau conexiune X X
acţionat neetanşă (pierderi reduse /
importante)
c)Deteriorări sau coroziuni X X
excesive (conform pct. C)
d)Conductă poziţionată X
necorespunzător
e)Conductă fisurată sau ruptă X
1.1.12. Racorduri flexibile de Inspecţie vizuală a a)Risc iminent de fisurare sau X X
frână componentelor în timp ce rupere
sistemul de frânare este b)Racord deteriorat, cu puncte X X
acţionat de frecare, răsucit sau prea scurt

51
 c)Racord sau conexiune X X
neetanşă (pierderi reduse /
importante)
d)Umflare excesivă la presiune X X
e)Racord cu porozităţi X
f)Racord fisurat sau rupt X
1.1.13. Garnituri de fricţiune Inspecţie vizuală acolo a)Uzură excesivă (la o roată / la X X
(plăcuţe, saboţi) unde există zonă de mai multe roţi)
vizitare b)Garnituri contaminate cu ulei X X
sau unsoare (la o roată / la mai
multe roţi)
c)Lipsă X
1.1.14. Tamburi şi discuri de Inspecţie vizuală, inclusiv a)Uzură excesivă, şanţuri, X X
frână în zona de ventilaţie fisuri, spărturi, fixare
necorespunzătoare sau alte
defecte care compromit
siguranţa (la o roată / la mai
multe roţi)
b)Tamburi sau discuri ancrasate X X
cu ulei sau unsoare (la o roată /
la mai multe roţi).
c)Tambur sau disc lipsă X
d)Platou fixat necorespunzător, X
joc platou
e)Joc disc de frână X
f)Disc frână deformat sau X X
tambur ovalizat (la o roată / la
mai multe roţi)
1.1.15. Cabluri de frână, Inspecţie vizuală şi a)Cabluri deteriorate / înnodate X X
leviere şi conexiuni, funcţională a b)Componente corodate sau X X
tije de acţionare componentelor în timp ce uzate excesiv
sistemul de frânare este c)Cabluri, leviere, tije sau X
acţionat conexiuni fixate
necorespunzător
d)Ghidaje de cabluri X
necorespunzătoare
e)Orice element care poate X
împiedica mişcarea liberă a
elementelor sistemului de
frânare
f)Cursă necorespunzătoare a X
timoneriei datorită reglajului
incorect sau uzurii excesive
g)Lipsă cabluri sau elemente X
ale timoneriei
h)Conexiune necorespunzătoare X
a cablurilor sau a tijelor
i)Cabluri ce nu asigură X
funcţionalitatea sau tije de
acţionare defecte
1.1.16. Elemente de acţionare Inspecţie vizuală a a)Cu deteriorări / cu fisuri X X
sistem frânare (inclusiv componentelor în timp ce b)Neetanşeităţi (pierderi reduse X X
etriere, cilindri de sistemul de frânare este / importante)
frână cu arc, cilindri de acţionat c)Fixare necorespunzătoare / X X
frână hidraulici) montare incorectă
d)Coroziuni excesive X X
e)Cursă insuficientă sau prea X X
mare a pistonului sau a
mecanismului cu membrană
f)Burduf de protecţie împotriva X X
prafului rupt / lipsă
1.1.17. Regulator automat al Inspecţie vizuală şi a)Timonerie defectă X

52
 frânarii în funcţie de funcţională în timp ce
încărcare sistemul de frânare este
acţionat
1.1.18. Dispozitiv de reglare a Inspecţie vizuală a
jocului componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acţionat
1.1.19. Frână de încetinire Inspecţie vizuală şi prin
(dacă a fost prevăzută probe în parcurs
de producător sau dacă
este obligatorie)
1.1.20. Acţionare automată a Deconectarea cuplei de
frânei (semi)remorcii frânare dintre autovehicul
şi (semi)remorcă
1.1.21. Ansamblu sistem de Inspecţie vizuală şi
frânare auditivă
1.1.22. Supape de testare Inspecţie vizuală
(dacă au fost prevăzute
de producător)
1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu
1.2.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de
frânare cu role sau prin
probe în parcurs
Se acţionează frâna
gradual până la obţinerea
efortului maxim
Pentru autovehiculele
destinate învăţării
conducerii şi pentru cele
adaptate conducerii de
către o persoană cu
handicap se va efectua o
probă suplimentară de
frânare cu acţionarea
dispozitivului suplimentar
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de
frânare cu role (cu
53
b)Timonerie reglată X
necorespunzător
c)Mecanism blocat (gripat) sau X X
ineficient
d)Regulator lipsă sau modificat X
e)Lipsa plăcuţei cu datele X
tehnice principale (la vehicule
clasa a III-a)
f)Date ilizibile pe plăcuţă X
a)Dispozitiv deteriorat, gripat, X
cu mişcare anormală, uzat
excesiv sau reglat
necorespunzător
b)Dispozitiv de reglare a X
jocului defect
c) Dispozitiv de reglare a X
jocului montat incorect
a)Montare incorectă, conexiuni X
necorespunzătoare sau
deteriorate
b)Funcţionare X
necorespunzătoare sau lipsă
Frâna (semi)remorcii nu X
acţionează automat la
deconectarea dispozitivului de
cuplare
a)Alte componente (pompă X X
antigel, uscătorul de aer etc.)
corodate excesiv / deteriorate
astfel încât afectează
funcţionalitatea sistemului de
frânare
b)Pierderi excesive antigel / aer X X
c)Orice altă componentă fixată X
sau montată necorespunzător
d)Reparaţii / modificări X X
necorespunzătoare (1)
a)Lipsă X
b)Deteriorate, neutilizabile / X X
neetanşe
a)Forţă de frânare X X
necorespunzătoare pe una / mai
multe roţi
b)Dezechilibrul forţelor de X
frânare de la roţile aceleiaşi
punţi este mai mare de 30%
În cazul frânarii în parcurs,
vehiculul deviază excesiv de la
traiectoria rectilinie
c)Forţa de frânare nu variază X
gradual (blocarea bruscă a
frânei)
d)Frânare anormală a oricăreia X
dintre roţi (de ex. întârziere
excesivă la frânare)
e)Variaţie excesivă a forţei de X
frânare în timpul frânării
f)Zgomot la roată în timpul X
frânării
Coeficient de frânare mai mic X
decât următoarele valori:
 utilizarea, după caz, a Vehiculele înmatriculate pentru
dispozitivului de măsurare prima dată după 28.07.2010:
a forţei la pedală, a - Categoria N1: 50 %
dispozitivului de măsurare - Categoria M1: 58 %
a presiunii în instalaţia de - Categoria M2 şi M3:
frânare, a dispozitivului de 50 %
ancorare) sau prin probe în - Categoria N2 şi N3: 50 %
parcurs folosind un - Categoria O2, O3 şi O4:
decelerometru cu - în cazul semiremorcilor: 45 %
compensare şi înregistrare - în cazul remorcilor cu proţap:
şi, după caz, dispozitiv de 50 %
măsurare a efortului la Vehiculele înmatriculate pentru
pedală prima dată înainte de
Pentru autovehicule 28.07.2010:
destinate învăţării Categoria N1: 45 %
conducerii şi pentru cele Categoria M1, M2 şi M3:
adaptate conducerii de 50 % ( 2 )
către o persoană cu Categoria N2 şi N3: 43 % ( 3 )
handicap se va efectua o Categoria O2, O3 şi O4: 40 % ( 4 )
probă suplimentară de Valorile minime admisibile ale
frânare cu acţionarea deceleraţiei maxime în cazul
dispozitivului suplimentar probei în parcurs sunt precizate
A se vedea anexa nr. 11 la în anexa nr. 11 la reglementări
reglementări
1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate (dacă este acţionată printr-un sistem separat)
1.3.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de a)Forţă de frânare X X
frânare cu role sau prin necorespunzătoare pe una / mai
probe în parcurs multe roţi
Se acţionează frâna b)Dezechilibrul forţelor de X
gradual până la obţinerea frânare de la roţile aceleiaşi
efortului maxim punţi este mai mare de 30%
A se vedea anexa nr. 11 la În cazul frânarii în parcurs,
reglementări autovehiculul deviază excesiv
de la traiectoria rectilinie
c)Forţa de frânare nu variază X X
gradual (blocarea bruscă a
frânei)
d)Întârziere excesivă în X
frânarea oricărei roţi
e)Variaţie excesivă a forţei de X
frânare în timpul frânării
f)Zgomot la roată în timpul X
frânării
1.3.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standul de Eficacitatea mai mică de 50 %5) X
frânare sau prin probe în din eficacitatea frânei de
parcurs folosind un serviciu definită la punctul
decelerometru cu 1.2.2. în raport cu masa totală
compensare şi înregistrare maximă autorizată ori, în cazul
A se vedea anexa nr. 11 la semiremorcilor, cu suma
reglementări maselor autorizate pe axe
1.4 . Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (când nu este frână de securitate)
1.4.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de a)Frâna nu acţionează pe una / X X
frânare sau prin probe în mai multe roţi
parcurs În cazul frânării în parcurs,
Se acţionează frâna vehiculul deviază excesiv de la
gradual până la obţinerea traiectoria rectilinie
efortului maxim b)Întârziere excesivă în X
A se vedea anexa nr. 11 la frânarea oricărei roţi
reglementări c)Zgomot la roată în timpul X
frânării
1.4.2. Eficacitate (+E) Inspecţie pe standul de Coeficient de frânare mai mic X
frânare sau prin probe în de 16% sau 1,6 m/s2, după caz,

54
 parcurs folosind un pentru toate categoriile de
decelerometru cu vehiculele
compensare şi înregistrare
sau cu vehiculul pe o
pantă cu unghi de
înclinare cunoscut
Se acţionează frâna
gradual până la obţinerea
efortului maxim
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
1.5. Performanţă frână de Probe funcţionale în a)Forţa de frânare nu variază X
încetinire parcurs gradual (nu se aplică la frâna de
încetinire pe evacuare)
b)Sistem inoperant X
1.6. Sistem antiblocare Inspecţie vizuală a)Dispozitivul de avertizare nu X
(ABS) funcţionează corespunzător
b)Dispozitivul de avertizare X
indică funcţionarea
necorespunzătoare a sistemului
c)Senzorii de turaţie a roţii lipsă X
sau deterioraţi
d)Instalaţie electrică deteriorată X
e)Alte componente lipsă sau X
deteriorate
1.7. Sistem electronic de Inspecţie vizuală a a)Funcţionare X
frânare (EBS) dispozitivului de necorespunzătoare a
avertizare dispozitivului de avertizare
b)Dispozitivul de avertizare X
indică funcţionarea
necorespunzătoare a sistemului
2. SISTEM DE DIRECŢIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Stare, fixare, Inspecţie vizuală cu a)Sistem de direcţie greu X
funcţionare sistem de vehiculul pe canal, cric de manevrabil
direcţie (+E) canal sau elevator cu roţile b)Axul sectorului de angrenare X X
suspendate răsucit sau caneluri uzate
Volanul este rotit stânga- c)Uzură excesivă a axului X X
dreapta sau roţile punţii sectorului de angrenare
directoare sunt deplasate d)Deplasare excesivă a axului X X
stânga-dreapta pe întreaga sectorului de angrenare
cursă e)Neetanşeităţi ale casetei X X
(scurgeri reduse / importante)
2.1.2. Stare, fixare casetă de Inspecţie vizuală a fixării a)Fixare necorespunzătoare a X X
direcţie (+E) casetei de direcţie casetei
Cu vehiculul aflat pe b)Găuri de fixare ovalizate X X
canal, se roteşte volanul c)Şuruburi de fixare rupte / X X
stânga-dreapta lipsă
Se poate folosi un detector d)Casetă de direcţie fisurată / X X
de jocuri corespunzător spartă
În cazul în care se
utilizează un elevator, se
deplasează manual roţile
stânga-dreapta
2.1.3. Jocuri în sistemul de Inspecţie vizuală a a)Mişcare relativă între X X
direcţie (+E) componentelor timoneriei componentele sistemului ce ar
direcţiei în ceea ce trebui să fie fixe
priveşte uzura, fisurile şi b)Joc excesiv în articulaţiile X X
siguranţa în timp ce sistemului de direcţie
volanul este rotit stânga- c)Deformări / fisuri ale oricărui X X
dreapta cu autovehiculul element
pe canal utilizând un d)Lipsă dispozitive de blocare X

55
 detector de jocuri
corespunzător sau pe
elevator deplasând manual
roţile punţii directoare
stânga-dreapta
2.1.4. Funcţionare elemente Inspecţie vizuală a
mecanice de legătură mişcării elementelor
la sistemul de direcţie timoneriei în timp ce
(+E) volanul este rotit, cu roţile
pe sol şi motorul în
funcţiune
Cu vehiculul pe un canal
sau elevator se roteşte
volanul stânga – dreapta
până la cursa maximă
2.1.5. Stare, fixare, Verificarea servodirecţiei
funcţionare şi şi a nivelului de ulei
etanşeitate hidraulic din rezervor
servodirecţie (dacă este vizibil)
Cu roţile pe sol şi cu
motorul funcţionând se
verifică dacă servodirecţia
funcţionează corect
2.2. Volan şi coloană volan
2.2.1. Stare, fixare volan Cu roţile pe sol, se
oscilează volanul dintr-o
parte în alta într-un plan
perpendicular pe coloana
de direcţie şi se aplică de
jos în sus şi de sus în jos o
forţă slabă
Se inspectează vizual
jocurile
2.2.2. Stare, fixare coloană Se împinge şi se trage de
volan, cuplaj volan în linie cu coloana,
se împinge de volan în
diferite direcţii
perpendiculare pe coloana
de direcţie
Se verifică vizual jocul şi
starea cuplajelor elastice
sau a altor articulaţii
2.3. Joc la volan Cu motorul în funcţiune în
cazul vehiculelor cu
servodirecţie şi cu roţile în
poziţie dreaptă, se roteşte
uşor volanul stânga -
dreapta, pe cât posibil fără
a mişca roţile
Se verifică vizual mişcarea
56
la bracarea roţilor
e)Alinierea defectuoasă a X
componentelor (ex. bară de
comandă a direcţiei, bară de
conexiune etc.)
f)Reparaţii / modificări X X
necorespunzătoare
g)Burduf de protecţie la praf X X
deteriorat / lipsă
a)Cursă incompletă a sistemului X
de direcţie la acţionarea
acestuia (lovirea de o parte fixă
a şasiului)
b)Limitatoare mecanice de X
cursă nefuncţionale sau lipsă
(dacă au fost prevăzute de
producător)
c)Atingerea componentelor X X
a)Neetanşeităţi (scurgeri reduse X X
/ importante)
b)Nivel redus de lichid X X
c)Mecanismul nu funcţionează X X
d)Mecanism fixat X X
necorespunzător / fisurat
e)Conducte care freacă / X X
poziţionate necorespunzător
f)Reparaţii / modificări X X
necorespunzătoare
g)Conducte, furtunuri X X
deteriorate / uzate sau corodate
excesiv
h)Zgomot anormal la pompă în X
timpul funcţionării
a)Deplasare relativă între volan X
şi coloana de direcţie care
indică un joc excesiv
b)Lipsa dispozitivului de X X
reţinere (siguranţei) pe butucul
volanului
c)Butucul, coroana sau spiţele X X
volanului fisurate sau fixate
necorespunzător
a)Joc excesiv axial al centrului X
volanului în raport cu coloana
b)Joc excesiv radial al centrului X
volanului în raport cu coloana
c)Joc anormal în cuplajul X
elastic sau cardanic (cuplaj
deteriorat)
d)Fixare defectuoasă a coloanei X X
e)Reparaţie sau modificare X
necorespunzătoare
Joc excesiv al direcţiei (de X X
exemplu un punct de pe
coroana volanului poate fi rotit
pe un arc de cerc pe o distanţă
mai mare de o cincime din
diametrul volanului fără ca
roţile directoare să se mişte)
 liberă
2.4. Aliniament roţi Verificarea aliniamentului
roţilor
Control vizual
2.5. Stare, fixare punte Inspecţie vizuală sau
directoare remorci utilizând un detector de
(+E) jocuri corespunzător
Se decuplează remorca şi
apoi proţapul este rotit
stânga-dreapta sau roţile
punţii directoare sunt
deplasate stânga-dreapta
până la cursa maximă
2.6. Servodirecţie Inspecţie vizuală şi
electronică (EPS) verificarea concordanţei
dintre poziţia volanului şi
poziţia roţilor în momentul
pornirii sau opririi
motorului
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspecţie vizuală de la
postul de conducere
3.2. Stare parbriz şi Inspecţie vizuală (conform a)Geam fisurat sau decolorat
celelalte geamuri lit. D)
3.3. Oglinzi sau dispozitive Inspecţie vizuală şi
retrovizoare, inclusiv funcţională de la postul de ori care nu asigură vizibilitatea
cea suplimentară de la conducere
autovehiculele Se va verifica vizibilitatea b)Oglindă sau dispozitiv
ŞCOALĂ (+E) jaloanelor în poligonul de
probe conform anexei nr.
3 la reglementări pentru
oglinzile din clasele IV şi
V
3.4. Ştergătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi
funcţională
3.5. Spălătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi
funcţională
3.6. Sistem de dezaburire Inspecţie vizuală şi
funcţională
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
57
Roţi nealiniate în mod evident X
a)Componente deteriorate / X X
fisurate
b)Mişcare neuniformă / joc X X
excesiv
c)Fixare defectuoasă X X
a)Ledul indicator de defecţiuni X
al servodirecţiei electronice
indică o funcţionare
necorespunzătoare a sistemului
b)Neconcordanţă între poziţia X X
volanului şi poziţia roţilor
c)Nefuncţionare a servodirecţiei X
a)Obstrucţionarea câmpului de X X
vizibilitate al conducătorului
care îi afectează vederea în faţă
sau lateral
b)Nu se asigură vizibilitatea X
corespunzătoare spre înapoi
c)Nu se asigură vizibilitatea X
corespunzătoare
X X
b)Geam cu transparenţă X X
neconformă cu cerinţele
specifice
c)Parbriz sau geam în stare X X
necorespunzătoare (sablat,
zgâriat / cu opacităţi importante
sau din material neconform)
d)Parbriz fisurat într-o zonă în X X
care se acceptă / fisurat, spart
sau cu transparenţă neconformă
cu cerinţele specifice
a)Oglindă sau dispozitiv lipsă X
corespunzătoare
X X
deteriorate sau fixate
necorespunzător / dispozitiv
nefuncţional
a)Ştergător care nu X
funcţionează corespunzător sau
lipsă
b)Lamela ştergătorului X X
deteriorată / lipsă
Spălător care nu funcţionează X X
corespunzător / lipsă
Sistem care nu funcţionează X
corespunzător sau deteriorat
4.1.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare defectuoasă / X X
funcţională lipsa farului sau a sursei de
lumină
b)Funcţionare defectuoasă / X X
lipsa sistemului de proiecţie
(dispozitiv reflectorizant şi
lentile)
c)Far fixat necorespunzător X
d)Nefuncţionare faruri cu X
lumină diurnă
e)Far neomologat (fără marcă X
de omologare)
f)Far cu oglinda deteriorată X
g)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
h)Fixare necorespunzătoare X
care poate conduce la căderea
pe carosabil
i)Montare necorespunzătoare X
j)Sursă de lumină defectă X
4.1.2. Orientare (+E) Inspecţie vizuală şi a)Far reglat necorespunzător X
funcţională (centrul de focalizare al unui far
Se determină centrul de nu se încadrează în limitele
focalizare orizontal al stabilite)
fiecărui far cu lumină de b)Sursa de lumină montată X
întâlnire cu ajutorul necorespunzător
aparatului de control al
farurilor
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de
reglare este funcţional
4.1.3. Comutare lumini Inspecţie vizuală şi a)Comutator care nu X
funcţională funcţionează în conformitate cu
cerinţele (un număr de faruri
iluminate concomitent)
b)Dispozitiv de comandă defect X
c)Numărul de faruri aprinse X
simultan nu este în conformitate
cu tipul omologat
4.1.4. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Far, culoare emisă, poziţie X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Dispersor sau sursă de lumină X
obstrucţionate, reducând
intensitatea luminii sau
modificând culoarea luminii
emise
c)Sursă de lumină şi far X
incompatibile
d)Faruri destinate conducerii pe X
partea stângă
4.1.5. Dispozitive de reglare Inspecţie vizuală şi a)Dispozitivul nu funcţionează X
pe verticală a farurilor funcţională, dacă este b)Dispozitivul manual nu poate X
(dacă au fost prevăzute posibil fi acţionat de pe scaunul
de producător) conducătorului auto
4.1.6. Dispozitiv de spălare a Inspecţie vizuală şi Ştergătorul şi/sau spălătorul nu X
farurilor (ştergătorul funcţională funcţionează
sau spălătorul de far)
(dacă a fost prevăzut
de producător)
4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi laterale, lămpi de gabarit
4.2.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X

58
 funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de X X
Se verifică şi pentru caseta culoare necorespunzătoare
ŞCOALĂ (dacă e cazul) c)Fixare necorespunzătoare X
care poate conduce la căderea
pe carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.2.2. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
Se verifică şi funcţionarea dispozitivului de comandă
casetei ŞCOALĂ (dacă e b)Dispozitiv defect X
cazul) c)Nefuncţionare casetă X
ŞCOALĂ
4.2.3. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Lampă, culoare emisă, poziţie X X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X
e)Casetă ŞCOALĂ X
necertificată, montată
necorespunzător sau lipsă
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
care poate conduce la căderea
pe carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.3.2. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
b)Dispozitiv de comandă defect X
4.3.3. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Lampă, culoare emisă, poziţie X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie
4.4.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
care poate conduce la căderea
pe carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.4.2. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă

59
 b)Dispozitiv de comandă defect X
4.4.3. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Lampă, culoare emisă, poziţie X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X
4.4.4. Frecvenţă semnal Inspecţie vizuală şi Frecvenţa semnalului luminos X
luminos funcţională necorespunzătoare
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă
4.5.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
care poate conduce la căderea
pe carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.5.2. Orientare (X) (+E) Inspecţie funcţională şi cu Deviere a farului de ceaţă de la X
ajutorul unui dispozitiv de orientarea orizontală în
focalizare a luminii momentul în care modelul de
lumină are o linie întreruptă
4.5.3. Comutare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţională necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
b)Dispozitiv de comandă defect X
4.5.4. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Far sau lampă, culoare emisă, X
funcţională poziţie sau intensitate
neconformă cu cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
d)Montare necorespunzătoare X
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
(X) Elemente legate de starea vehiculului şi utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esenţiale
pentru o inspecţie tehnică periodică
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă* X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de X X
culoare necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
care poate conduce la căderea
pe carosabil
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.6.2. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi a)Lampă, culoare emisă, poziţie X
funcţională sau intensitate neconformă cu
cerinţele
b)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
c)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)

60

4.6.3. Comutare Inspecţie vizuală şi
funcţională
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact; dacă este asigurată funcţionarea cel puţin a unei surse de lumină (alta decât LED),
defectul este considerat minor
4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii spate cu numărul de înmatriculare
4.7.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi
funcţională
4.7.2. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi
funcţională
4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur (dacă sunt
obligatorii)
4.8.1. Stare şi fixare Inspecţie vizuală
4.8.2. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală
A se vedea anexa nr. 15 la sau poziţie neconformă cu
reglementări
4.9. Martori luminoşi
4.9.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi
funcţională
În cazul troleibuzelor se
verifică şi funcţionarea
martorului dispozitivului
de sesizare a tensiunii
periculoase
4.9.2. Respectare cerinţe Inspecţie vizuală şi
funcţională
4.10. Conexiuni electrice Inspecţie vizuală si
între autovehiculul funcţională
tractor şi Dacă există posibilitatea,
(semi)remorcă se verifică continuitatea
electrică dintre vehicule
61
d)Montare necorespunzătoare X
a)Funcţionare X
necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
b)Dispozitiv de comandă defect X
a)Lampă care proiectează X X
lumina direct în spate
b)Sursă de lumină defectă X X
c)Lampă fixată nesigur X X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
e)Montare necorespunzătoare X
a)Nefuncţionare a X
comutatorului în conformitate
cu cerinţele
b)Culoarea luminii emise X
neconformă cu cerinţele
c)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
d)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
a)Catadioptri, plăci de X X
identificare spate reflectorizant
- fluorescente, marcaje
reflectorizante de contur
deteriorate / lipsă
b)Catadioptri, plăci de X X
identificare spate reflectorizant
- fluorescente, marcaje
reflectorizante de contur fixate
necorespunzător / nesigur
a)Dispozitiv, culoare reflectată X X
cerinţele
b)Dispozitiv neomologat X
Nu funcţionează corespunzător X X
(nu afectează / afectează direct
siguranţa circulaţiei rutiere)
Neconformi cu cerinţele X
a)Conexiuni electrice fixate / X X
poziţionate necorespunzător
b)Izolaţie deteriorată X
c)Conexiunile electrice nu X X
funcţionează corespunzător
d)Conexiunile electrice dintre X
autovehicul şi (semi)remorcă
nu sunt concepute astfel încât
să împiedice orice deconectare
accidentală
4.11. Cablaj electric Inspecţie vizuală cu
vehiculul pe canalul de
vizitare sau pe elevator,
inclusiv în compartimentul
motor
În cazul troleibuzelor se
verifică şi existenţa şi
starea cablurilor de
descărcare la pământ
4.12. Dispozitive Inspecţie vizuală şi
reflectorizante şi lămpi funcţională
facultative (X) (dacă
au fost prevăzute de
producător)
4.13. Baterii(e) de Inspecţie vizuală
acumulatori
*) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din
acestea, constituite într-un grup compact
(X) Elemente legate de starea vehiculului şi utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esenţiale
pentru o inspecţie tehnică periodică
5. PUNŢI, ROŢI, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE
5.1. Punţi (axe)
5.1.1. Stare, fixare punţi Inspecţie vizuală cu
(+E) vehiculul aflat pe elevator deformată sau fisurată (în cazul
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu
un detector de jocuri în
cazul vehiculelor cu
MTMA>3,5 tone
5.1.2. Stare, fixare fuzete Inspecţie vizuală cu
(+E) vehiculul aflat pe elevator b)Joc excesiv al pivotului
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu
un detector de jocuri în
cazul vehiculelor cu
62
a)Cabluri fixate / poziţionate / X X X
securizate necorespunzător
b)Instalaţie electrică deteriorată X X X
c)Izolaţie cablaj deteriorată X X X
a)Lampă / catadioptru nemontat X X
în conformitate cu cerinţele
b)Nefuncţionarea lămpii în X X
conformitate cu cerinţele
c)Lampă / catadioptru fixat X X
nesigur
d)Lipsă lampă sau dispersor X
e)Lampă neomologată (fără X
marcă de omologare)
f)Dispersor fisurat, spart, de X
culoare necorespunzătoare
g)Sursă de lumină defectă* X
h)Culoarea luminii emise X
neconformă cu cerinţele
i)Acoperiri ale dispersorului X
sau ale sursei de lumină care
reduc intensitatea luminii sau
schimbă culoarea luminii emise
a)Fixată necorespunzător X X
b)Scurgeri de electrolit (în X X
funcţie de debit)
c)Comutator defect (dacă este X
necesar)
d)Siguranţe improvizate sau X
defecte
e)Ventilate necorespunzător X
(dacă e cazul)
a)Punte corodată excesiv / X X
punţilor rigide)
b)Jocuri în articulaţiile de fixare X X
/ fixare nesigură pe vehicul
c)Reparaţie / modificare X X
necorespunzătoare
d)Basculă corodată excesiv / X X
deformată sau fisurată (în cazul
punţilor independente)
e)Tirant deformat, nefixat X
corespunzător pe şasiu /
caroserie
a)Fuzetă fisurată sau deformată X
X X
fuzetei şi/sau al bucşelor
basculelor
c)Mişcare excesivă între fuzetă X X
şi axa rigidă
d)Pivotul fuzetei slăbit sau cu X X
 MTMA>3,5 tone
Se aplică o forţă laterală
sau verticală pe fiecare
roată
Jocurile se vor evalua
conform procedurii
prevăzute la lit. E
5.1.3. Rulmenţi roţi (+E) Inspecţie vizuală cu
vehiculul aflat pe elevator
sau deasupra canalului de
vizitare
Se utilizează obligatoriu
un detector de jocuri în
cazul vehiculelor cu
MTMA>3,5 tone
Se roteşte şi se oscilează
roata sau se aplică o forţă
laterală pe fiecare roată
5.2. Roţi (jante) şi anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci roţi Inspecţie vizuală pe
(+E) ambele părţi ale fiecărei
roţi cu vehiculul pe canal
sau elevator
5.2.2. Stare, fixare roţi (+E) Inspecţie vizuală pe
ambele părţi ale fiecărei
roţi cu vehiculul pe canal
sau elevator
5.2.3. Stare, fixare anvelope Inspecţie vizuală a întregii
(+E) anvelope prin deplasarea
vehiculului înainte şi
înapoi pe canal sau prin
rotirea roţii când vehiculul
este suspendat pe elevator
sau cric de canal
Conform lit. F
63
joc în punte
e)Piuliţe, prezoane sau şuruburi X X
de fixare lipsă (în funcţie de
număr)
f)Burduf de protecţie la praf X X
deteriorat / lipsă
a)Joc excesiv la rulment X X
b)Rulment prea strâns, blocarea X X
roţii la rotire
c)Zgomot la rotirea liberă a X
roţii
a)Prezon sau piuliţă lipsă sau X X
slabit(ă) (în funcţie de număr)
b)Butucul roţii uzat excesiv, X
deteriorat sau fisurat
a)Jantă fisurată, sudată X
necorespunzător
b)Inele elastice de reţinere a X
anvelopei fixate incorect
c)Jantă deformată excesiv sau X X
montată incorect
d)Dimensiunile jantei nu sunt în X
conformitate cu documentele
e)Găurile de fixare a jantei X
ovalizate
a)Dimensiunea anvelopei, X X
indicele de sarcină sau indicele
de viteză, marca de omologare
nu sunt conforme cu
documentele
b) Anvelope de dimensiuni X
diferite pe aceeaşi axă sau la
roţi jumelate
c)Anvelope de construcţie X
diferită (radial sau diagonal) pe
aceeaşi axă
d)Tăieturi profunde sau X
deteriorări importante pe banda
de rulare sau pe flancurile
anvelopelor
e) Indicatorul de uzură al X X
profilului anvelopei devine
expus / Adâncimea profilului
principal (zona centrală de 3/4
din lăţimea benzii de rulare)
mai mică de 1,6 mm (pentru
tractoare: 2 mm la anvelopele
cu diametrul jantei până la 20"
inclusiv sau 4 mm la anvelopele
cu diametrul jantei peste 20")
f)Frecarea anvelopei de părţi X
ale şasiului / caroseriei sau ale
suspensiei
g)Anvelope reşapate X

5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (+E) Inspecţie vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator utilizând un
detector de jocuri dacă
este necesar
5.3.1.1. Simetrie suspensie Inspecţie vizuală pe canal
(+E) sau elevator
Control comparativ al
suspensiei roţilor de pe
aceeaşi punte
5.3.2. Amortizoare (+E) Inspecţie vizuală cu
vehiculul pe canal sau
elevator
5.3.2.1. Test de eficienţă a Se utilizează un
amortizoarelor (X) echipament special şi se
compară diferenţele dintre
partea stângă şi partea
dreaptă şi/sau valorile
absolute prevăzute de
producător
5.3.3. Bară de torsiune, Inspecţie vizuală utilizând
bielete antiruliu, bare un detector de jocuri sau
şi leviere ale elevator
suspensiei (+E)
5.3.4. Articulaţii suspensie Inspecţie vizuală cu
(+E) vehiculul pe elevator sau
canal utilizând un detector
de jocuri sau elevator
64
neomologate
h)Funcţionare defectuoasă / X X
nefuncţionarea evidentă a
sistemului de monitorizare a
presiunii (dacă a fost prevăzut
de producător)
i)Uzură neuniformă pronunţată X
a anvelopei pe banda de rulare
a)Fixare sau montare X X
necorespunzătoare a arcurilor
pe şasiu sau punte
b)O componentă a arcului X X
deteriorată / fisurată
c)Lipsă arc la una din punţi X
(roţi)
d)Reparaţie sau modificare X X
necorespunzătoare
e)Arc rupt X
Diferenţă vizibilă privind X
înălţimea vehiculului pe cele
două părţi ale aceleiaşi punţi
a)Amortizoare montate X X
necorespunzător pe şasiu sau
punte
b)Amortizor deteriorat X
prezentând semne grave de
neetanşeitate sau funcţionare
necorespunzătoare
c)Jocuri excesive în articulaţiile X
de fixare pe cadru sau şasiu
d)Lipsă amortizor X
a)Diferenţe semnificative între X
stânga şi dreapta
b)Neatingerea valorilor minime X
prevăzute
a)Montare necorespunzătoare a X X
unei componente pe şasiu sau
punte
b)O componentă corodată X X
excesiv / deteriorată sau fisurată
c)Reparaţie sau modificare X X
necorespunzătoare
d)Rulment gripat sau joc X
anormal la rulment
e)Lipsă bară stabilizatoare X
(dacă a fost prevăzută de
producător)
a)Joc excesiv în bolţul X X
articulaţiei şi/sau bucşe sau la
articulaţiile suspensiei
b)Burduf de protecţie la praf X X
deteriorat / lipsă
c)Lipsă bolţuri fixare arc şi/sau X
bucşe
d)Lipsă plăcuţe reazem şi/sau X
bride
 e)Bolţul articulaţiei, bucşe, X
articulaţiile suspensiei rupte
5.3.5. Suspensie pneumatică Inspecţie vizuală şi a)Sistem inoperabil (nu se poate X
auditivă cu vehiculul aflat modifica presiunea de aer în
pe canal perne)
b)Orice componentă deteriorată X X
/ defectă sau modificată astfel
încât ar putea afecta
funcţionarea sistemului
c)Burduf pernă neetanş / spart X X
d)Fixare necorespunzătoare pe X
şasiu sau punte
5.3.5.1. Simetrie suspensie Inspecţie vizuală pe canal Diferenţă vizibilă privind X
(+E) sau elevator înălţimea vehiculului pe cele
Control comparativ al două părţi ale aceleiaşi punţi
suspensiei roţilor de pe
aceeaşi punte
(X) Elemente legate de starea vehiculului şi utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esenţiale
pentru o inspecţie tehnică periodică
6. ŞASIU, CABINĂ ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI
6.1. Şasiu sau cadru şi elemente ataşate
6.1.1. Stare generală şasiu, Inspecţie vizuală cu a)Lonjeroane sau traverse X X
şasiu suplimentar, vehiculul aflat pe canal fisurate sau deformate
lonjeroane faţă şi spate sau elevator b)Plăci de strângere sau legături X X
la caroseria Coroziunile se vor evalua nesigure
autoportantă (+E) conform procedurii c)Coroziune excesivă care X X
prevăzute la lit. G afectează rigiditatea şasiului
d) Coroziuni avansate (zone X X
corodate, coroziuni străpunse) /
fisuri, rupturi, deformări
importante ale elementelor de
rezistenţă pe orice parte
inclusiv pe traverse
e)Elemente de rezistenţă sudate X
necorespunzător
f)Şasiul suplimentar corodat X X
excesiv / fisurat sau cu
deformări importante
g)Şasiul suplimentar fixat X
necorespunzător
6.1.2. Tubulatură de Inspecţie vizuală şi a)Sistem de evacuare fixat X
evacuare, amortizoare auditivă cu vehiculul aflat necorespunzător sau neetanş
de zgomot pe canal sau elevator cu b)Gazele de evacuare pătrund X X
motorul în funcţionare în habitaclu sau în cabina
conducătorului
c)Lipsă element din tubulatura X
de evacuare
d)Tubulatura de evacuare nu X
este poziţionată corespunzător
6.1.3. Rezervor de Inspecţie vizuală cu a)Rezervor sau conducte fixate X X
combustibil şi vehiculul aflat pe canal necorespunzător
conducte de alimentare sau elevator şi detectarea b)Rezervor corodat excesiv, X X
(inclusiv rezervorul de neetanşeităţilor în cazul neetanş (prezintă scurgeri),
combustibil pentru sistemelor GPL / GNC capacul rezervorului lipseşte
dispozitivul de sau nu este corespunzător
încălzire şi conducte) c)Conducte alimentare cu X
(+E) combustibil deteriorate,
poziţionate necorespunzător sau
uzate datorită frecării de alte
componente
d)Dispozitivul de oprire a X
combustibilului (dacă a fost

65
 prevăzut de producător) nu
funcţionează corespunzător
e)Risc de incendiu datorat: X X
scurgerilor de combustibil,
protecţiei necorespunzătoare a
rezervorului sau tubulaturii de
evacuare, condiţiilor din
compartimentul motor
f) Plăcuţă cu data omologării X X
rezervorului GPL lipsă ori cu
data respectivă ilizibilă;
etichetă sau inscripţie
poansonată cu data limită de
expirare a valabilităţii
rezervorului GNC lipsă ori cu
data respectivă ilizibilă / Sistem
GPL, GNC sau cu hidrogen
neomologat ori necertificat
g)Lipsă rezervor corespunzător X
fiecărui combustibil menţionat
în CIV
h)Rezervor suplimentar care nu X
este menţionat în CIV
i)Alimentare dintr-un rezervor X
improvizat, altul decât cel
destinat
j)Rezervor GPL cu vechime X
mai mare de 10 ani faţă de data
omologării poansonată;
Rezervor GNC cu vechime mai
mare decât data limită de
expirare a valabilităţii de pe
etichetă sau poansonată
k)Carcasă multisupapă neetanşă X X
/ fisurată sau fără capac
l)Tubulatură pentru evacuarea X
scăpărilor de GPL sau GNC
neetanşă ori nefixată
m)Scurgeri benzină, GPL sau X
GNC
n)Scurgeri motorină X
o)Furtun de alimentare cu X X
benzină, motorină, GPL sau
GNC uzat / crăpat, tăiat
p)Lipsă coliere asigurare X
furtune
q)Ţevi pentru GPL din cupru X X
fără înveliş de protecţie din
cauciuc sau plastic / racorduri
GPL sudate sau lipite pe ţevi;
racorduri GNC lipite pe ţevi
6.1.4. Bare de protecţie, Inspecţie vizuală a)Elemente fixate X X
protecţie laterală şi necorespunzător / deteriorate
dispozitive de protecţie care pot provoca accidentări
antiîmpănare spate b)Dispozitive care nu X
(dacă au fost prevăzute corespund în mod evident
de producător) cerinţelor
6.1.5. Suport pentru roata de Inspecţie vizuală a)Suportul nu este într-o stare X
rezervă (dacă a fost corespunzătoare
prevăzut de b)Suport fisurat sau fixat X
producător) necorespunzător
c)Roată de rezervă fixată X X

66

6.1.6. Dispozitiv de cuplare Inspecţie vizuală urmărind
şi dispozitiv de cu atenţie uzura şi
remorcare (+E) funcţionarea
corespunzătoare a tuturor
dispozitivelor de siguranţă
montate şi/sau prin
utilizarea calibrelor de
măsurare sau a şublerului
Verificare şi evaluare
conform preocedurii
prevăzute la lit. H
6.1.7. Transmisie (+E) Inspecţie vizuală cu
vehiculul aflat pe canalul
de vizitare sau elevator
Se verifică atent zona
ambreiajului, cutiei de
viteze, diferenţialului,
reductorului şi a frânei de
încetinire (dacă nu
acţionează pe evacuare)
Se verifică inclusiv dubla
comandă pentru ambreiaj
în cazul autovehiculelor
ŞCOALĂ
67
necorespunzător cu pericol de
desprindere (interiorul /
exteriorul vehiculului)
a)Element component deformat X X
/ defect sau fisurat
b)Uzură excesivă a cuplelor X X
c)Cuplaj defect X X
d) Orice dispozitiv de siguranţă X
lipsă, deteriorat sau care nu
funcţionează corespunzător
e)Nefuncţionarea indicatoarelor X
f)Obstrucţionarea plăcii cu X X
numărul de înmatriculare sau a
oricărei lămpi (atunci când nu
sunt utilizate)
g)Reparaţie sau modificare X X
necorespunzătoare
h)Dispozitiv de cuplare X
remorcă neomologat
i)Proţap cu coroziuni avansate / X X
montat sau fixat
necorespunzător, fisurat, cu
deformări importante, reparat
necorespunzător
j)Coroziuni excesive ale X
elementelor de rezistenţă pe
care sunt fixate dispozitivele de
remorcare
a)Şurub de siguranţă fixat X X
necorespunzător / lipsă
b)Palierele arborilor de X X
transmisie uzate excesiv
c)Cardan uzat excesiv X X
d)Cuplaje flexibile deteriorate X X
e)Arbore deteriorat sau îndoit X
f)Suportul palierului fisurat sau X X
fixat necorespunzător
g)Protecţie deteriorată / lipsă la X X
arborii planetari
h)Modificare neautorizată a X
transmisiei
i)Scurgeri lichid, ulei de X X
transmisie sau pierderi de aer la
sistemele comandate pneumatic
(în funcţie de debit redus /
important)
j)Pedală ambreiaj cu acţionare X X
greoaie / fixată
necorespunzător, lipsă siguranţă
de asigurare pedală pe ax
(inclusiv dubla comandă)
k)Protecţie pedală ambreiaj X
uzată sau lipsă (inclusiv dubla
comandă)
l)Levier selectare viteze fixat X X
necorespunzător / modificat
m)Comandă ambreiaj X
poziţionată sau fixată
necorespunzător (inclusiv dubla
comandă)
n)Timonerie schimbător de X X
viteze fixată necorespunzător /
 modificată constructiv
o)Modificarea neautorizată a X
transmisiei din manuală în
automată (sau invers)
p)Fixare necorespunzătoare a X
cutiei de viteze pe traversă sau
tampoane de fixare a traversei
nesigure pe şasiu (ex. lipsă
şuruburi de fixare)
q)Lipsă transmisie X
longitudinală sau a arborilor
planetari la una din punţile
autovehiculului în cazul
autovehiculelor cu tracţiune
integrală
r)Fixare necorespunzătoare a X
transmisiei longitudinale, a
arborilor planetari cu transmisie
homocinetică (şuruburi, ştifturi
elastice etc.) sau a
dispozitivelor de asigurare a
transmisiei în cazul
autovehiculelor cu ampatament
mare (dacă dispozitivul de
asigurare a fost prevăzut de
producător)
s) Zgomot la rulmenţii X X
transmisiei, inclusiv cruci
cardanice / joc excesiv
6.1.7.1. Funcţionare transmisie Inspecţie în parcurs a)Funcţionare X
necorespunzătoare a
ambreiajului, cutiei de viteze
sau reductorului
b)Zgomot anormal la transmisie X
6.1.8. Fixare motor pe şasiu Inspecţie vizuală cu a)Suport motor fisurat, desprins X X
sau caroserie motorul în funcţiune de pe şasiu sau fixat nesigur
b)Modificarea poziţiei X
motorului faţă de modelul
omologat (ex. din montaj
transversal în longitudinal)
6.1.8.1. Stare, fixare anexe pe Inspecţie vizuală Ventilator lipsă sau deteriorat, X
motor paletă(e) ventilator fisurată(e)
sau lipsă curele pentru
antrenarea anexelor motorului
6.1.8.2. Stare, fixare Inspecţie vizuală a)Reductor-vaporizator GPL, X
componente pentru regulator GNC sau unitate de
alimentarea alternativă control electronic fără marcaj
a motorului conform Regulamentului CEE-
ONU nr. 67 sau nr. 110
b)Reductor-vaporizator GPL, X
regulator GNC sau alte
componente (GPL ori GNC)
poziţionate sau fixate
necorespunzător
6.1.9. Performanţe motor Inspecţie vizuală a)Modificare neautorizată a X
unităţii de comandă
b)Modificare neautorizată a X
componenetelor motorului
6.2. Cabină şi caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie, Inspecţie vizuală si a)Panou, element lipsă sau X X
cabină funcţională pentru anumite deteriorat care ar putea produce
verificări răniri

68
 Se vor face verificări şi
evaluări conform lit. G
6.2.1.1. Stare, fixare Inspecţie vizuală cu
semiremorcă autobuz vehiculul aflat pe canalul
articulat (+E) de vizitare
Se va inspecta şi zona de
pe acoperişul autobuzului
Se va utiliza un detector
de jocuri cu 8 mişcări
Se va inspecta şi prin
probă în parcurs
6.2.2. Montare caroserie, Inspecţie vizuală în zonele
cabină, suprastructură de control cu vehiculul
(+E) urcat pe un elevator sau pe
o rampă
Se vor face verificări şi
evaluări conform lit. G
6.2.3. Uşi şi dispozitive de Inspecţie vizuală şi
închidere uşi funcţională
Se vor face verificări şi
evaluări conform lit. G
6.2.4. Structură de rezistenţă Inspecţie vizuală cu
şi podea (+E) vehiculul urcat pe un
elevator sau pe o rampă
Se vor inspecta cu atenţie
mărită zonele de îmbinare
a caroseriei
69
b)Montant deformat, corodat X X
excesiv sau fisurat care poate
genera deschiderea accidentală
a capotelor sau a obloanelor
c)Neetanşeităţi care permit X X
pătrunderea gazelor de
evacuare în habitaclu
d)Caroserie modificată sau X X
reparată necorespunzător
e)Caroserie, cabină incompletă X
sau deteriorată
f)Caroserie corodată excesiv în X
zona compartimentului motor,
în portbagaj, la pasajele roţilor,
în zona de fixare a suspensiei şi
în zona punţilor
g)Lipsă mecanism de zăvorâre X
a cabinei pe şasiu sau
mecanism defect
h)Dispozitv de rabatare a X
cabinei defect sau lipsă (dacă a
fost prevăzut de producător)
a)Ansamblul burduf deteriorat X
b)Jocuri excesive în articulaţiile X
braţelor de fixare
c)Braţe cadru fixate X
necorespunzător, reparate
necorespunzător sau cu
deformări importante
d)Zonele de fixare a braţelor X
corodate excesiv
e)Jocuri în leviere, bare şi X
articulaţiile acestora la puntea
directoare spate
f)Zgomote la virarea X
ansamblului burduf
a)Caroseria, cabina, X
suprastructura nu este fixată
corespunzător
b)Caroseria, cabina, X
suprastructura nu este fixată pe
şasiu în aliniament
c)Element de fixare (pe şasiu X X
sau pe şasiul suplimentar)
fisurat, lipsă sau slăbit
d)Coroziuni excesive în X X
punctele de fixare ale caroseriei
a)Uşă care nu se deschide sau X
nu se închide corespunzător
b)Uşă care se poate deschide X
accidental sau care nu se
închide sigur
c)Uşă, balama, dispozitiv de X X
asigurare slăbite, deteriorate /
lipsă
d)Coroziuni excesive uşi X
a)Podea fisurată sau corodată X X
excesiv, fixată necorespunzător
b)Praguri, contrapraguri, X
contraaripi corodate excesiv
c)Întărituri podea fisurate, X
deformate sau corodate excesiv
 Se vor face verificări şi
evaluări conform lit. G
6.2.5. Scaun conducător auto Inspecţie vizuală şi a)Scaun fixat necorespunzător X X
funcţională sau cu o structură defectă
b)Mecanismulul de reglare a X X
scaunului nu funcţionează
corect
c)Scaun lipsă sau neomologat X
6.2.6. Alte scaune Inspecţie vizuală a)Scaune defecte / fixate X X
necorespunzător
b)Scaune care nu au fost X X
montate în conformitate cu
cerinţele
c)Scaune lipsă sau configuraţia X
scaunelor nu corespunde cu
CIV
d)Scaune modificate sau X
neomologate
6.2.7. Comenzi necesare Inspecţie vizuală şi Orice comandă necesară pentru X X
conducătorului auto funcţională a opera vehiculul în siguranţă
nu funcţionează corespunzător
6.2.8. Scări pentru cabină Inspecţie vizuală a)Treaptă / grup de trepte X X
deteriorată(e) sau fixată(e)
nesigur
b)Treaptă / grup de trepte care X X
pot provoca accidente
6.2.9. Alte echipamente şi Inspecţie vizuală a)Accesoriu sau echipament X
accesorii interioare şi fixat necorespunzător sau
exterioare (dacă au fost defect
prevăzute de b)Accesoriu sau echipament X
producător) neomologat sau care nu
corespunde reglementărilor
c)Neetanşeităţi la echipamentul X X
hidraulic auxiliar (în funcţie de
debit: redus / important)
6.2.10. Apărători de noroi, Inspecţie vizuală a)Elemente slăbite, corodate X X
aripi, dispozitive excesiv / rupte sau lipsă
antiîmproşcare (dacă b)Spaţiu insuficient pentru roţi X
au fost prevăzute de c)Neconforme cu cerinţele X X
producător)
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de reţinere
7.1.1. Siguranţa montării Inspecţie vizuală a)Punct de ancorare deteriorat X X
centurilor de siguranţă Verificare puncte de excesiv
şi a cataramelor ancorare b)Punct de ancorare fixat X X
aferente necorespunzător
7.1.2. Stare, fixare centuri de Inspecţie vizuală şi a)Centuri de siguranţă X
siguranţă, catarame funcţională obligatorii lipsă sau nu au fost
montate
b)Centură de siguranţă X
deteriorată
c)Centură de siguranţă X
neomologată
d)Dispozitivul de închidere este X
avariat, lipseşte sau nu
funcţionează corect
e)Mecanismul de recuperare a X
centurii avariat sau nu
funcţionează corect (la cele
retractabile)
f)Funcţionare X
necorespunzătoare martor

70
 centură la cele care sunt dotate
7.1.3. Dispozitiv limitator al Inspecţie vizuală Lipsă evidentă sau nepotrivirea X
sarcinii centurii de limitatorului de sarcină pentru
siguranţă (dacă a fost vehiculul în cauză
prevăzute de
producător)
7.1.4. Centură de siguranţă Inspecţie vizuală Lipsă evidentă sau nepotrivirea X
cu dipozitiv de dispozitivelor de pretensionare
pretensionare (dacă a pentru vehiculul în cauză
fost prevăzute de
producător)
7.1.5. Airbaguri Inspecţie vizuală a)Lipsă evidentă sau X
nepotrivirea airbagurilor pentru
vehiculul în cauză
b)Airbag evident nefuncţional X
7.1.6. Sisteme SRS (sistem Inspecţia vizuală a Martorul indicator de defecţiuni X
de reţinere martorului indicator de (MIL) al SRS indică
suplimentar) defecţiuni (MIL) funcţionarea defectuoasă a
sistemului
7.2. Stingător de incendiu Inspecţie vizuală a)Cu termen de valabilitate X
expirat sau lipseşte
b)Nu corespunde X
reglementărilor
7.3. Încuietori şi Inspecţie vizuală şi a)Dispozitiv defect şi care nu X
dispozitive antifurt funcţională previne furtul vehiculului
b)Dispozitiv de închidere sau X X
blocare defect sau funcţionând
necorespunzător
7.4. Triunghiuri Inspecţie vizuală a)Lipsă sau incomplete X
reflectorizante de b)Neomologate X
presemnalizare
7.5. Trusă de prim ajutor Inspecţie vizuală a)Incomplete/lipsă X
b)Nu corespunde X
reglementărilor
7.6. Cale de roată (dacă Inspecţie vizuală Deteriorate / lipsă X X
sunt necesare) A se vedea anexa nr. 14 la
reglementări
7.7. Avertizor acustic Inspecţie vizuală şi a)Nu funcţionează X
(inclusiv cel funcţională b)Comandă nesigură X
suplimentar montat de c)Neomologat X
producător)
7.8. Vitezometru Inspecţie vizuală şi a)Nu este montat conform X
funcţională în timpul cerinţelor
probei în parcurs b)Nu funcţionează sau lipseşte X
c)Nu este iluminat X
7.9. Tahograf (dacă este Inspecţie vizuală şi a)Neomologat X
obligatoriu conform funcţională b)Nu funcţionează X
legislaţiei) c)Sigiliile sau alte mijloace de X
protecţie lipsă sau deteriorate,
dacă verificarea este posibilă
d)Placă de montare lipsă, X
ilizibilă sau cu termen de
valabilitate expirat
e)Falsificarea sau manipularea X
evidentă a sigiliilor, a plăcii de
montare sau a altor elemente de
protecţie
f)Dimensiunea anvelopelor pe X
puntea motoare diferită de cea
înscrisă pe placa de montare
g)Placa de montare nu X
corespunde cerinţelor

71
7.10. Limitator de viteză Inspecţie vizuală şi a)Autovehiculul nu este dotat X
(dacă este obligatoriu funcţională (dacă cu limitator conform cerinţelor
conform legislaţiei) echipamentul de verificare specifice
(+E) a limitatoarelor de viteză b)Evident nefuncţional X
este disponibil) c)Limitator de viteză setat X
incorect (dacă este verificat)
d)Sigilii sau alte mijloace de X
protecţie deteriorate sau lipsă,
dacă verificarea este posibilă
e)Placă de montare lipsă, X
ilizibilă sau cu termen de
valabilitate expirat
f)Dimensiunea anvelopelor nu X
corespunde cu parametrii de
calibrare
g)Placa de montare nu X
corespunde cerinţelor
7.11. Odometru (dacă a fost Inspecţie vizuală a)Modificare evidentă (fraudă) X X
prevăzut de b)Nefuncţionare evidentă X X
producător)
7.12. Sistem de control Inspecţie vizuală a)Senzorii de turaţie din roată X
electronic al stabilităţii lipsă sau deterioraţi
(ESC) (dacă a fost b)Instalaţie electrică deteriorată X
prevăzut de producător c)Alte componente lipsă sau X
/ dacă este necesar) deteriorate
d)Deteriorare sau funcţionare X
necorespunzătoare a
comutatorului
e)Ledul indicator de defecţiuni X
(MIL) al ESC indică
funcţionarea defectuoasă a
sistemului
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a Inspecţie vizuală şi a)Nivel de zgomot excesiv X
zgomotului auditivă b)Orice parte a sistemului de X X
reducere a zgomotului nesigură,
lipsă, deteriorată, fixată
incorect sau modificată în mod
evident astfel încât ar putea
afecta în mod semnificativ
nivelul de zgomot
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii produse de mas alimentate cu benzină, GPL sau GNC
8.2.1.1. Echipament de control Inspecţie vizuală a)Echipament de control al X
al emisiilor de gaze emisiilor prevăzut de
producător lipsă, modificat sau
defect în mod evident
b)Neetanşeităţi ce ar putea X
afecta semnificativ măsurarea
emisiilor
8.2.1.2. Emisii poluante (+E) Control cu analizor de a)Fie emisiile de gaze depăşesc X
gaze pentru CO şi HC la nivelurile specifice stabilite de
autovehiculele cu mas fără producător
catalizator tricomponent şi b)Fie, în cazul în care aceste X
sondă lambda, la turaţia de informaţii nu sunt disponibile,
mers în gol încet emisiile de COcor şi HC
Control cu analizor de depăşesc:
gaze pentru CO şi HC la 1) pentru autovehiculele
autovehiculele cu mas cu echipate cu mas:
catalizator tricomponent şi - 4,5% sau
sondă lambda, la turaţia de - 3,5%; pt. COcor,

72
 mers în gol încet şi la
turaţia de mers în gol
accelerat (min. 2000
rot/min, max. 3000
rot/min).
Pentru vehiculele echipate
cu un sistem de
diagnosticare la bord
(OBD), funcţionarea
corectă a sistemului de
control al emisiilor poate
fi verificată prin citirea
corespunzătoare a OBD şi
a verificării funcţionării
corecte a OBD în locul
măsurării unor emisii în
conformitate cu cerinţele
specifice
La motoarele cu
alimentare duală benzină /
GPL, GNC controlul va fi
efectuat pentru ambele
moduri de funcţionare iar
verificarea HC se
efectuează numai pentru
funcţionarea cu benzină
La autovehiculele cu
sistem de alimentare
hibrid sau la
autovehiculele echipate cu
mas în 2 timpi nu se va
efectua verificarea
emisiilor poluante
A se vedea anexa nr. 13 la
reglementări
8.2.2. Emisii produse de mac alimentate cu motorină
8.2.2.1. Echipament de control Inspecţie vizuală
al emisiilor de gaze
8.2.2.2. Verificare opacitate Control cu opacimetru în
(+E) accelerare liberă
Se accelerează motorul de
la turaţia de mers în gol la
turaţia de regulator
A se vedea anexa nr. 13 la
reglementări
Vehiculele fabricate
înainte de 1 ianuarie 1980
sunt exceptate de la
această verificare
8.3. Suprimare interferenţe electromagnetice
Interferenţă radio (X) Inspecţie vizuală
8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1. Scurgeri de lichide Inspecţie vizuală
73
în funcţie de data primei
înmatriculări (data fabricaţiei,
dacă data primei înmatriculări
nu este disponibilă), conform
anexei nr. 13 la reglementări
- 1000 ppm pt. HC
2) pentru autovehiculele
echipate cu mas-kat:
- 0,5% la turaţia de mers în gol
încet şi
- 0,3% la turaţia de mers în gol
accelerat;
sau
- 0,3% la turaţia de mers în gol
încet şi
- 0,2% la turaţia de mers in gol
accelerat;
pt. COcor, în funcţie de nivelul
de poluare menţionat în CIV,
conform anexei nr. 13 la
reglementări
- 100 ppm pt. HC la turaţia de
mers in gol accelerat;
c)Lambda nu se încadrează în X
domeniul 10,03 sau nu este
conform cu valoarea specificată
de producător la turaţia de mers
în gol accelerat
d)OBD indică funcţionare X
defectuoasă
a)Echipament de control al X
emisiilor prevăzut de
producător lipsă sau defect în
mod evident
b) Neetanşeităţi ce ar putea X
afecta semnificativ măsurarea
emisiilor
a)Opacitatea depăşeşte nivelul X
înregistrat pe plăcuţa
producătorului de pe vehicul
b)Dacă această informaţie nu X
este disponibilă, indicele de
opacitate K depăşeşte:
1)pentru autovehiculele
echipate cu mac supraalimentat
(turbo): 3 m-1
2)pentru autovehicule echipate
cu mac normal aspirat: 2,5 m-1
3)pentru autovehiculele
prevăzute în anexa nr. 13 la
reglementări: 1,5 m-1
Orice nerespectare a cerinţelor X
Orice scurgere în exces de X X
lichid care poate afecta mediul
 ambiant sau expune la riscuri
pe alţi utilizatori ai drumului
8.4.2. Fum vizibil Inspecţie vizuală Fum în exces de orice culoare X
(X) Elemente legate de starea vehiculului şi utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esenţiale
pentru o inspecţie tehnică periodică
9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE
PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE SCAUNE
(M2, M3)
9.1. Uşi
9.1.1. Stare, fixare şi Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare X
funcţionare uşi de funcţională necorespunzătoare la închidere
intrare şi de ieşire şi/sau deschidere
b)Uşă deteriorată X
c)Sistem de control în caz de X
urgenţă defect
d)Controlul de la distanţă al X
uşilor sau dispozitive de
avertizare defecte
e)Neconforme cu cerinţele X X
f)Uşi improvizate X
9.1.2. Ieşiri de siguranţă Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare defectuoasă la X
functională (unde este închidere şi deschidere
posibil) b)Ideograme pentru ieşire de X X
siguranţă greu lizibile / ilizibile
sau lipsă
c)Ciocan de spart geamul lipsă X
d)Neconforme cu cerinţele X X
e)Greu accesibile X
9.2. Sistem de dezaburire şi Inspecţie vizuală şi a)Nu funcţionează corect X X
dezgheţare la lunetă, funcţională b)În timpul funcţionării, în X
parbriz, oglinzi, geam compartimentul conducătorului
lateral auto sau al pasagerilor sunt
introduse gaze de evacuare
c)Sistem lipsă (dacă este X
obligatoriu)
9.3. Sistem de ventilaţie şi Inspecţie vizuală şi a)Sistemul de încalzire şi X X
de încălzire funcţională ventilaţie nu funcţionează
corespunzător
b)În timpul funcţionării, în X
compartimentul conducătorului
auto sau al pasagerilor sunt
introduse gaze de evacuare
9.4. Scaune
9.4.1. Scaune pasageri Inspecţie vizuală a)Scaune defecte / fixate X X
(inclusiv pentru necorespunzător
personalul de însoţire) b)Strapontine (dacă sunt X X
permise) neautomate
c)Scaune modificate sau X
neomologate
d)Scaune care nu au fost X X
montate în conformitate cu
cerinţele
e)Scaune lipsă sau configuraţia X
scaunelor nu corespunde cu
CIV
9.4.2. Scaun conducător auto Inspecţie vizuală şi a)Dispozitive speciale defecte X X
(cerinţe suplimentare) funcţională sau deteriorate (protecţia
parbrizului la lumină orbitoare)
b)Sisteme de protecţie a X X
şoferului nesigure
9.5. Lumini interioare şi de Inspecţie vizuală şi Dispozitiv defect sau X X
ghidare (X) funcţională neconform cu cerinţele

74
9.6. Culoare şi zone de Inspecţie vizuală a)Podea deteriorată / nesigură X X
staţionare în picioare sau care nu este fixată
corespunzător
b)Bare de sprijin deteriorate, X X
nesigure sau fixate
necorespunzător
c)Neconforme cu cerinţele X X
d)Culoarele şi zonele de X X
staţionare în picioare greu
accesibile
9.7. Scări şi trepte Inspecţie vizuală şi a)Scări de acces deteriorate, X X
funcţională (dacă este nesigure sau fixate
posibil) necorespunzător / defecte
b)Scări retractabile care nu X
funcţionează
corespunzător
c)Neconforme cu cerinţele X X
d)Scări şi trepte modificate X
9.8. Sistem de comunicare Inspecţie vizuală şi Sistem care nu funcţionează X X
cu pasagerii (X) funcţională corespunzător / defect
9.9. Elemente de informare Inspecţie vizuală a)Element lipsă, cu mesaj X
(dacă au fost prevăzute eronat sau ilizibil
de producător) (X) b)Neconforme cu cerinţele X X
9.10. Cerinţe privind transportul copiilor
9.10.1. Uşi Inspecţie vizuală Siguranţa uşilor neconformă cu X X
cerinţele privind acest mod de
transport
9.10.2. Semnalizare şi Inspecţie vizuală Semnalizare sau echipamente X X
echipamente speciale speciale lipsă sau neconforme
cu cerinţele
9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu handicap
9.11.1. Stare, fixare şi Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare defectuoasă X X
funcţionare uşi, rampe funcţională b)Uşi, rampe, elevatoare X X
şi elevatoare deteriorate, nesigure sau
fixate necorespunzător
c)Elemente de comandă a X X
uşilor, elevatoarelor şi a
rampelor defecte
d)Dispozitive de avertizare X X
defecte
e)Neconforme cu cerinţele X X
9.11.2. Stare, fixare Inspecţie vizuală şi a)Funcţionare defectuoasă X X
dispozitive de reţinere funcţională b)Dispozitive deteriorate / X X
scaune cu rotile nesigure sau fixate
necorespunzător
c)Elemente de comandă X X
necorespunzătoare / lipsă
d)Neconforme cu cerinţele X X
9.11.3. Echipament special de Inspecţie vizuală şi Echipament necorespunzător / X X
semnalizare funcţională (dacă este lipsă sau nu corespunde
cazul) cerinţelor
9.12. Alte echipamente speciale (X)
9.12.1. Instalaţii de preparare Inspecţie vizuală a)Instalaţie neconformă cu X X
a hranei cerinţele
b)Instalaţie deteriorată astfel X
încât devine periculoasă
utilizarea ei
9.12.2. Instalaţie sanitară Inspecţie vizuală Instalaţia sanitară deteriorată / X X
defectă
9.12.3. Alte dispozitive Inspecţie vizuală Instalaţia defectă / poziţionată X X
(de exemplu sisteme necorespunzător
audio-video)

75
 (X) Elemente legate de starea vehiculului şi utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esenţiale
pentru o inspecţie tehnică periodică
10.1. Vehicul în ansamblu
10. ALTE VERIFICĂRI
Inspecţie vizuală sau prin a)Reparaţii sau modificări X X X
utilizarea unui echipament necorespunzătoare ale oricărei
adecvat componente a vehiculului
b)Orice defect suplimentar X X X
constatat ce ar putea afecta
siguranţa circulaţiei pe
drumurile publice

E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

(1)
Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte
negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea
unor componente neomolgate sau necertificate)
(2)
48 % pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data
primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991
(3)
45 % pentru vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este
disponibilă) după 1988
(4)
43 % pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei
înmatriculări nu este disponibilă) după 1988
(5)
22 % pentru vehiculele din categoriile N1, N2 şi N3

DMi (defect minor) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere şi
protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea
vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecţiunea respectivă să fie
eliminată în cel mai scurt timp
DMa (defect major) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere
(inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte
neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este
permisă în funcţie de prevederile legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice
DP (defect periculos) – defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa
circulaţiei rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publice

În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP)
încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul „ / ”. În cazul defectelor ce pot
fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar
încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în
funcţie de definiţiile specifice.

Prescurtări utilizate în tabel:

CI – certificat de înmatriculare
CO – oxid de carbon
CIV – cartea de identitate a vehiculului
HC – hidrocarburi total
ITP – inspecţie tehnică periodică
GNC – gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC)
GPL – gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL)
MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă)
Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2

76
B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară şi exterioară)

77
 C. Coroziuni admise la conductele rigide de frânare

Conductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se
îndepărtează stratul corodat suprafaţa rămasă să prezinte ciupituri (pitting).

78
 D. Defecte privind parbrizul şi alte geamuri
1. Defecte parbriz autoturisme şi autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv

Parbrizul a fost împărţit în 3 secţiuni imaginare, în funcţie de importanţa acestora, după cum
urmează:
1. Câmpul direct de vizibilitate - suprafaţa ce se află în faţa frontului de vizibilitate al
conducătorului auto. Aria acestei suprafeţe este corespunzătoare cu aria unui dreptunghi cu lungimea de
aproximativ 0,3 m (diametrul volanului) şi înălţimea de 0,2 m proiectat pe parbriz (vezi figura);
2. Câmpul indirect de vizibilitate – suma dintre suprafaţa generată prin rotirea câmpului direct de
vizibilitate în raport cu linia mediană transversală a parbrizului şi suprafaţa dreptunghiului de înălţime H
dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);
3. Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafaţa rămasă din parbriz.

Limita inferioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se defineşte ca

intersecţia dintre suprafaţa parbrizului şi un plan orizontal imaginar tangent la extremitatea superioară a
volanului (cu volanul reglat în poziţie maximă superioară). Lungimea dreptunghiului ce reprezintă
câmpul direct de vizibilitate este egală cu diametrul volanului (aprox. 0,3 m) proiectat perpendicular pe
parbriz.
Limita superioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se determină prin
ridicarea unui segment vertical de dreaptă cu lungimea de 0,2 m între planul orizontal imaginar definit
mai sus şi suprafaţa parbrizului, conform figurii.
Deteriorări permise:
În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei
dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.
În cîmpul de vizibilitate indirectă se admit:
- o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;
- zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;
- o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de
cel mult 40 mm;
- patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare
cu diametre de cel mult 10 mm.
Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figură precum şi alte deteriorări
sau decolorări.

79
 2. Defecte autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg

Parbrizul a fost împărţit în 3 secţiuni imaginare, în funcţie de importanţa acestora, după cum
urmează:
1. Câmpul direct de vizibilitate - suprafaţa ce se află în faţa frontului de vizibilitate al
conducătorului auto. Aria acestei suprafeţe este corespunzătoare cu aria unui pătrat cu latura de 0,4 m
proiectat pe parbriz (vezi figura);
2. Câmpul indirect de vizibilitate – suma dintre suprafaţa generată prin rotirea câmpului direct de
vizibilitate în raport cu linia mediană verticală a parbrizului şi suprafaţa dreptunghiului de înălţime H
dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);
3. Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafaţa rămasă din parbriz.
Centrul câmpului direct de vizibilitate coincide cu intersecţia dintre proiecţia pe parbriz a liniei
imaginare ce porneşte din centrul scaunului şoferului şi trece prin centrul volanului şi proiecţia pe parbriz
a liniei orizontale ce este situată la 0,65 m deasupra celui mai de jos punct al scaunului conducătorului
auto reglat în poziţia minimă din punct de vedere al înălţimii şi la distanţă maximă faţă de volan
(măsurarea se realizează cu scaunul conducătorului auto liber).

Deteriorări permise:
În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei
dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.
În cîmpul de vizibilitate indirectă se admit:
- o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;
- zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;
- o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de
cel mult 100 mm;

80
- trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu
diametre de cel mult 30 mm.
Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus precum şi alte
deteriorări sau decolorări.
Prin deteriorări se înţeleg şi bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului.
METODA DE CONTROL:
1. Prin examinare vizuală;
2. Dacă este cazul, prin măsurare utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă,
dispozitiv).

3. Condiţii privind transparenţa geamurilor

Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate şi să poarte marca de omologare în conformitate
cu Directiva 92/22/CEE2) cu modificările ulterioare sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU3).
Condiţia se consideră îndeplinită şi de către geamurile care sunt omologate conform normelor
SAE sau DOT.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor
de transmisie normală a luminii de cel puţin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este
format din parbriz, geamurile laterale faţă şi luneta.
În cazul în care vehiculul este dotat şi cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din
câmpul principal de vizibilitate.
În cazul în care geamurile vehiculului au o transparenţă modificată faţă de cea stabilită prin
marcajul de omologare, se urmăreşte ca stratul aplicat ulterior să fie uniform şi să nu creeze distorsiuni.
De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecţie aplicate pe geamuri trebuie să fie
certificate şi marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate
potrivit legii.
Aceleaşi condiţii se aplică motociclurilor carosate şi tractoarelor.

2)
Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile
autovehiculelor şi remorcilor acestora, modificată ultima dată de Directiva 2001/92/CE a Comisiei din 30 octombrie 2001pentru
adaptarea la progresul tehnic a Directivei 92/22/CEE a Consiliului privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile
autovehiculelor şi ale remorcilor lor, şi a Directivei 70/156/CE a Consiliului referitoare la omologarea autovehiculelor şi a remorcilor
acestora

3)
Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)– Dispoziţii
uniforme privind omologarea geamurilor de securitate
81
 E. Detectarea jocurilor excesive în articulaţii

În funcţie de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode

pentru verificarea jocurilor:

Se utilizează un levier

Joc axial. Se exercită o forţă

asupra levierului în sus şi în Joc radial. Se realizează o
jos mişcare radială cu ajutorul
detectorului de jocuri

Se utilizează un
levier şi un cric

Joc radial. Se realizează o mişcare Joc axial. Se poziţionează cricul

radială cu ajutorul unui detector de conform figurii, apoi acesta este
jocuri. Se poziţionează cricul acţionat până la descărcarea completă
conform figurii, apoi acesta este a roţii. Se exercită o forţă asupra
acţionat până când forţa exercitată de levierului în sus şi în jos.
roată asupra detectorului de jocuri
este suficientă pentru a asigura
deplasarea acesteia.

82
Se utilizează două
leviere şi un cric

Joc radial. Se realizează o mişcare radială
cu ajutorul unui detector de jocuri. Se
poziţionează cricul conform figurii, sub
şasiu, apoi acesta este acţionat până când
forţa exercitată de roată asupra
detectorului de jocuri este suficientă
pentru a asigura deplasarea acesteia.
Joc axial. Se poziţionează cricul conform
figurii, sub şasiu, apoi acesta este acţionat
până la descărcărcarea completă a roţii. Se
exercită alternativ câte o forţă asupra
levierelor în sus şi în jos.

Se utilizează
două leviere şi
un cric

Joc radial. Se realizează o Joc axial al pivotului Joc axial al pivotului

mişcare radială cu ajutorul
unui detector de jocuri. Se
poziţionează cricul
conform figurii, apoi
acesta este acţionat până
când forţa exercitată de
roată asupra detectorului
de jocuri este suficientă
pentru a asigura
deplasarea acesteia.
superior. Se amplasează
cele două leviere conform
figurii şi se exercită
alternativ asupra lor câte o
forţă în sus şi în jos.
inferior. Se poziţionează
cricul conform figurii apoi
este acţionat până la
descărcarea completă a
roţii. Se exercită alternativ
câte o forţă asupra
levierelor în sus şi în jos.

83
 Se utilizează două
leviere şi un cric

Joc radial. Se realizează o mişcare radială Joc axial al pivotului superior. Se

cu ajutorul unui detector de jocuri. Se
poziţionează cricul conform figurii, sub
şasiu, apoi acesta este acţionat până când
forţa exercitată de roată asupra
detectorului de jocuri este suficientă
pentru a asigura deplasarea acesteia.
poziţionează cricul conform figurii apoi este
acţionat până la descărcarea completă a roţii.
Se exercită alternativ câte o forţă asupra
levierelor în sus şi în jos.

Joc axial al pivotului inferior. Se exercită alternativ câte o forţă asupra levierelor în
sus şi în jos.

Notă: jocul radial poate fi verificat şi manual pentru SITP de clasa a II-a ce nu sunt dotate cu
detectoare de jocuri

84
F. Verificări privind anvelopele

Dimensiune anvelopă

Adâncime profil anvelopă

85
 Indici de sarcină anvelope (IS)

IS KG IS KG IS KG IS KG IS KG
50 190 82 475 114 1180 146 3000 178 7500
51 195 83 487 115 1215 147 3075 179 7750
52 200 84 500 116 1250 148 3150 180 8000
53 207 85 515 117 1285 149 3250 181 8250
54 212 86 530 118 1320 150 3350 182 8500
55 218 87 545 119 1360 151 3450 183 8750
56 224 88 560 120 1400 152 3550 184 9000
57 230 89 580 121 1450 153 3650 185 9250
58 236 90 600 122 1500 154 3750 186 9500
59 243 91 615 123 1550 155 3875 187 9750
60 250 92 630 124 1600 156 4000 188 10000
61 257 93 650 125 1650 157 4125 189 10300
62 265 94 670 126 1700 158 4250 190 10600
63 272 95 690 127 1750 159 4375 191 10900
64 280 96 710 128 1800 160 4500 192 11200
65 290 97 730 129 1850 161 4625 193 11500
66 300 98 750 130 1900 162 4750 194 11800
67 307 99 775 131 1950 163 4875 195 12150
68 315 100 800 132 2000 164 5000 196 12500
69 325 101 825 133 2070 165 5150 197 12850
70 335 102 850 134 2120 166 5300 198 13200
71 345 103 875 135 2180 167 5450 199 13600
72 355 104 900 136 2240 168 5600 200 14000
73 365 105 925 137 2300 169 5800
74 375 106 950 138 2360 170 6000
75 387 107 975 139 2430 171 6150
76 400 108 1000 140 2500 172 6300
77 412 109 1030 141 2575 173 6500
78 425 110 1060 142 2650 174 6700
79 437 111 1090 143 2725 175 6900
80 450 112 1120 144 2800 176 7100
81 462 113 1150 145 2900 177 7300

Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta
la viteza maximă indicată de indicele de viteză. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcină este
precizat sub forma a două numere (de ex. 148/145L), al doilea număr reprezintă indicele de sarcină pentru
utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcină şi viteză sunt prevăzuţi în Directiva 92/23/CEE a
Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora, precum şi
montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 şi Regulamentul CEE-ONU nr. 54.

86
 Indici de viteză anvelope

Indice de viteza Viteza[Km/h]

A1 5
A2 10
A3 15
A4 20
A5 25
A6 30
A7 35
A8 40
B 50
C 60
D 65
E 70
F 80
G 90
J 100
K 110
L 120
M 130
N 140
P 150
Q 160
R 170
S 180
T 190
H 210
V 240
W 270
Y 300
ZR Peste340

Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina mentionată
ca indice de sarcină. Indicii de sarcină şi de viteză sunt marcaţi pe ambele flancuri ale anvelopelor. La
anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză , limita maximă admisă este de 110 km/h ,
în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.

87
 G. Defecte la caroserie datorate coroziunii

Defectele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcţie de soluţia constructivă a

caroseriei:
1. Autovehicul cu caroserie autoportantă
2. Autovehicul cu şasiu portant

1. Autovehicul cu caroserie autoportantă

În cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcţie de
elementul caroseriei:
a) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se
coroziuni străpunse) ale elementelor detaşabile ce compun caroseria (capote, aripi, uşi) dar de o anumită
dimensiune şi numai în anumite zone. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale
elementelor detaşabile trebuie să fie mai mică de 2500 mm2 (pentru fiecare element considerat separat).
Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi,
paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma
geometrică cea mai apropiată.
Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a
elementelor detaşabile la o distanţă mai mică de 100 mm faţă de punctele de montare. În cazul capotelor
şi a uşilor, în zona dispozitivelor de închidere şi a suporţilor acestora va fi considerată o zonă de siguranţă
de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranţă nu se admit coroziuni străpunse.
b) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de
rezistenţă numai în anumite zone şi având o anumită suprafaţă. Suprafaţa însumată a deteriorărilor
datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale
elementelor de rezistenţă trebuie să fie mai mică de 400 mm2 (pentru fiecare element considerat separat).
Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi,
paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma
geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele
elemente de caroserie: pasajele roţilor, contraaripi, podea şi panourile caroseriei, cu condiţia ca aceste
coroziuni să se afle la o distanţă mai mare de 100 mm faţă de îmbinarea elementului de caroserie
respectiv.
La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în
tabelulul de mai jos.

Elementul de caroserie ce trebuie evaluat Coroziune Dimensiunea

Acceptată suprafaţei
corodate (mm2)
Lonjeroane şi traverse
Traverse:
- Elemente transversale aflate în spatele suspensiei Nu -
spate (la soluţia constructivă cu motorul în spate)
- Elemente transversale aflate în faţa suspensiei faţă Nu -
- Element transversal principal Nu -
- Element transversal auxiliar Nu -
- Element destinat rigidizării unui panou ce nu este Da 400
fixat pe alt element de caroserie sau alt panou

88
Elemente longitudinale:
- Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea, Nu -
chiar dacă există sau nu un montant central
- Contrapragul Nu -
- Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la Nu -
zona de prindere pe podea
- Lonjeroanele faţă se vor inspecta începând de la Nu -
zona de prindere pe podea sau pe panoul faţă
- Elementul longitudinal principal Nu -
- Elementul longitudinal auxiliar Nu -
Lonjeron inferior (semilonjeron):
- Lonjeron inferior faţă sau spate Nu -
- Fixarea prin puncte a lonjeronului inferior de Nu -
caroserie sau de alte elemente
Consolele ce depăşesc cu maxim 150 mm Da 400
lungimea caroseriei
Montanţii în zona uşilor: lungimea acestora este Nu -
prezentată în fig. 1
Montanţii în zona geamurilor: lungimea acestora este Nu -
prezentată în fig. 1
Sectoare de panouri:
Panoul podelei Da 400
Elementul exterior de caroserie al uşii, altul decât Da 2500
structura de rezistenţă a acesteia
Podea compartiment bagaje Da 400
Zona de montare a rezervorului de combustibil sau a Nu -
cârligului de remorcare pe podeaua spate
Capotă compartiment bagaje Da 2500
Capotă compartiment motor Da 2500
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate Nu -
lămpile şi farurile
Panoul faţă ce desparte compartimentul motor de Da 400
compartimentul pasagerilor
Suporţii de fixare a arcurilor Nu -
Pasajele roţilor:
Pasajele roţilor Da 400
Pasajele roţilor faţă ce au rol de preluare parţială a
sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal:
Fixarea la partea superioară Nu -
Fixarea la panoul despărţitor Nu -
Fixarea la partea inferioară Nu -
Pasajele roţilor spate ce au rol de preluare parţială a
sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal:
Fixarea la panoul de protecţie exterior Nu -
Fixarea celor două părţi în zona de îmbinare Nu -
Fixarea la panoul podelei sau podeaua Nu -
compartimentului de bagaje
Pasajele roţilor spate ce nu au rol de preluare parţială Da 400
a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal
Fixarea celor două părţi în zona de îmbinare Nu -

89
Motorul:
Toate zonele pe care se fixează suporţii motorului Nu -
Suporţii de fixare ai rezervorului de combustibil pe
caroserie Nu -
Transmisia:
Suporţii de fixare a transmisiei Nu -
Punţi:
Suporţii bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare Nu -
Suporţii basculelor superioare şi inferioare sau suporţi Nu -
de prindere a braţelor oscilante
Suspensia:
Suporţii de fixare a amortizoarelor Nu -
Suporţii de fixare a arcurilor elicoidale Nu -
Suporţii de fixare a arcurilor lamelare şi a suporţilor Nu -
de prindere a acestora
Mecanismul de directie:
Suporţii de fixare a semicasetei de direcţie Nu -
Suporţii de fixare a casetei de direcţie Nu -
Suporţii de fixare a părţilor auxiliare Nu -
Sistemul de frânare:
Zona de fixare a pompei centrale de frână Nu -
Zona de fixare a pedalei de frână Nu -
Caroseria:
Punctele de fixare ale centurilor de siguranţă Nu -
Balamalele şi închizătorile uşilor:
Suporţii balamalelor şi ghidajele mecanismului de Nu -
glisarea a uşilor
Fixarea mecanismului de închidere pe uşă Nu -
Pentru centurile de siguranţă montate pe uşă:
Suporţii articulaţiilor şi ghidajele mecanismului de
glisare pe uşă Nu -
Fixarea mecanismului de blocare pe uşă Nu -
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje
din faţa vehiculului:
Suporţii mecanismelor de închidere şi deschidere Nu -
Scaunele:
Punctele de fixare a scaunelor Nu -
Pentru centurile de siguranţă montate pe scaune:
Punctele de fixare pe scaune. Nu -
Lămpile şi farurile:
Suporţii de fixare ai sistemului de iluminare şi Nu -
semnlizare
Legăturile dintre autovehicul şi remorcă
Punctele de fixare a suporţilor dispozitivului de Nu -
remorcare

90
Fig. 1 Lungimea montanţilor din zona uşilor şi a geamurilor (A= lungime la uşă, B= lungime la geam)

2. Autovehicul cu şasiu portant

În cazul autovehiculelor cu şasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în
funcţie de elementul şasiului, urmărindu-se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate
coroziunii înţelegându-se coroziuni nestrăpunse):
Zona deteriorată prin coroziune a cadrului şasiului este exprimată procentual în funcţie de element
(longitudinal sau transversal).
Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii:
- Elementele longitudinale şi transversale ale cadrului şasiului precum şi toate profilele ce fac parte din
suportul dispozitivului de remorcare de tip şa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa
dispozitivului de cuplare nu trebuie să fie deteriorate datorită coroziunii (luându-se în considerare fiecare
element longitudinal sau transversal) mai mult decât este specificat în tabelul de mai jos.

Explicaţie: În cazul lonjeroanelor sunt incluse şi suprafeţele acestora pe care se fixează elementele
direcţiei şi ale suspensiei.

Elementele longitudinale şi transversale Procentajul maxim admis de reducere a

grosimii elementului faţă de grosimea iniţială
Toate elementele transversale 30%
Toate elementele longitudinale 20%
Toate elementele ce fac parte din suportul
dispozitivului de tip şa sau din suportul 20%
dispozitivului de remorcare

91
 La vehiculele cu şasiu portant se va urmări verificarea elementelelor prezentate în tabelul de mai
jos:
Elementul de şasiu sau caroserie ce trebuie evaluat Coroziune Dimensiunea
acceptata suprafaţei
corodate (mm2)
Toate punctele de fixare a compartimentului Nu -
pasagerilor şi a cabinei nerabatabile pe şasiu
Cabina rabatabilă: -
- Suporţii dispozitivului de blocare Nu -
- Suporţii articulaţiilor cabinei Nu -
Montanţii uşilor Nu -
Pragul (lungimea pragului este distanţa dintre Nu -
montanţii uşii/uşilor)
Elementul longitudinal principal (lonjeronul):
Elementul transversal principal Nu -
Elementul longitudinal auxiliar Nu -
Elementul transversal auxiliar Nu -
Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat Da 2500
pe alt element de caroserie sau alt panou
Sectoare de panouri:
Panoul podelei Nu -
Elementul exterior de caroserie al uşii, altul decât Da 2500
structura de rezistenţă a acesteia
Podea compartiment bagaje Nu -
Suporţii de prindere a rezervorului sau a cârligului de Nu -
remorcare pe podeaua spate
Capotă compartiment bagaje Da 2500
Capotă compartiment motor Da 2500
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate Nu -
lămpile şi farurile
Panoul faţă ce desparte compartimentul motor de Nu -
compartimentul pasagerilor
Panoul exterior faţă sau spate Da 400
Pasajele roţilor Da 2500
Montanţii în zona geamurilor Nu -
Motorul:
Toate zonele pe care se fixează suporţii motorului Nu -
Suporţii de fixare ai rezervorului de combustibil pe
caroserie sau şasiu Nu -
Transmisia:
Suporţii de fixare ai transmisiei Nu -
Punţi:
Suporţii bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare Nu -
Suporţii basculelor superioare şi inferioare sau Nu -
suporţii de prindere a braţelor oscilante

92
 Suspensia:
Suporţii de fixare a amortizoarelor Nu -
Suporţii de fixare a arcurilor elicoidale Nu -
Suporţii de fixare a arcurilor lamelare şi a suporţilor Nu -
de prindere a acestora
Mecanismul de direcţie:
Suporţii de fixare a semicasetei de direcţie Nu -
Suporţii de fixare a casetei de direcţie Nu -
Suporţii de fixare a părţilor auxiliare Nu -
Sistemul de frânare:
Zona de fixare a pompei centrale de frână Nu -
Zona de fixare a pedalei de frână Nu -
Caroseria:
Punctele de fixare ale centurilor de siguranţă Nu -
Balamalele şi închizătorile uşilor:
Suporţii balamalelor şi ghidajele mecanismului de Nu -
glisarea a uşilor
Fixarea mecanismului de închidere pe uşă Nu -
Pentru centurile de siguranţă montate pe uşă:
Suporţii articulaţiilor şi ghidajele mecanismului de Nu -
glisare pe uşă
Fixarea mecanismului de blocare pe uşă Nu -
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje
din faţa vehiculului:
Suporţii mecanismelor de închidere şi deschidere Nu -
Scaunele:
Punctele de fixare a scaunelor Nu -
Pentru centurile de siguranţă montate pe scaune:
Punctele de fixare pe scaune Nu -
Lămpile şi farurile:
Suporţii de fixare ai sistemului de iluminare şi Nu -
semnlizare
Legaturile dintre autovehicul şi remorcă:
Punctele de fixare ai suporţilor dispozitivului de Nu -
remorcare

Metode de verificare:
Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin:
1)Inspecţie vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;
2)Dacă există suspiciuni:
a) prin utilizarea unui ciocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri uşoare în jurul
zonei ce ridică suspiciuni;
b) prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.

Standarde de evaluare a reparaţiilor zonelor deteriorate prin coroziune:

1. Condiţii pentru reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune:
a) reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel incât îmbinarea părţii sau a
secţiunii elementului reparat să îndeplinească funcţionalitatea iniţială.
b) nu se admit reparaţii prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este
poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul
de identificare.
Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau
a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.
93
 Sunt admise reparaţii la o distanţă mai mare de 30 mm faţă de conturul numărului de identificare
poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.
2. Metode de reparaţii admise:
a) sunt permise reparaţii cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de
materialul original;
b) dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu şuruburi, se admite
reparaţia prin sudură.
c) nu sunt permise reparaţii combinate (sudură/nituri/şuruburi) care să depăşească o suprafaţă
maximă de 2500 mm2 .
Prin sudură sigură aşa cum a fost menţionat la lit. a) se înţelege:
- cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puţin 50% din perimetrul secţiunii ce poate fi sudată
şi care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;
- puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm şi care sunt repartizate la o distanţă de maximum
20 mm una de cealaltă.
3. Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcţiei şi ale suspensiei:
a) dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare
a deteriorării prin coroziune:
- acesta nu se repară, se înlocuieşte
- elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.
b) dacă un element al mecanismului de direcţie sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta
nu va fi reparat.
4. Metode de reparaţii admise pentru elemente longitudinale şi transversale:
a) elementele longitudinale şi transversale ce fac parte din cadrul şasiului nu se vor repara prin
aplicarea unor plăci peste zonele din care lipseşte material.
b) prin excepţie de la prevederile lit. a), elementele longitudinale şi transversale pot fi reparate
prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puţin aceeaşi cu
grosimea secţiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta
întelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel putin 75% din perimetrul părţilor ce trebuie sudate.
Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.
5. Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip şa sau a plăcii bolţului semiremorcii nu
pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.

94
 H. Defecte la dispozitivele de cuplare

Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre

exterioare de 2 inch şi de 3,5 inch.
- în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la
diametrul minim prezentat în figură:

Min. 70 mm

Min. 49 mm

- în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 3,5 inch, diametrul minim admis este
prezentat în figură:

Min. 110 mm

Min. 86 mm

Metoda de verificare: cu şubler sau utilizându-se un calibru.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe
dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului
de cuplare:
În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare:
- deformaţia maximă a platoului cuplei nu trebuie să depăşească 2,5 mm, conform figurii:

95
 a = deformaţia maximă
- dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format şanţuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de
100 mm şi mai adânci de 2,5 mm;
Cerinţele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost
practicate de către fabricant.

În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de
remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:
- în interiorul unui cerc cu raza de 450 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare,
deformaţia maximă a platoului cuplei nu trebuie să depăşească 3,5 mm conform figurilor:

sau

96
 a = deformaţia maximă

sau

- dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format şanţuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de
100 mm şi mai adânci de 2,5 mm;
Cerinţele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost
practicate de către fabricant.
Metoda de verificare: cu şubler, riglă şi ruletă.

Dispozitive de cuplare de tip ochet pentru remorci

În funcţie de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt:

Tipodimensiuni:
1. Dn = 40 mm
2. Dn = 50 mm
3. Dn = 57,5 mm

Dnominal
Uzuri maxime admise:
1. Dmax = 41,5 mm
2. Dmax = 52,5 mm
3. Dmax = 59,5 mm

97
De asemenea, sunt permise uzuri ale dispozitivelor de cuplare după cum urmează:
- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 40 mm se acceptă o grosime a acestuia
de până la 28 mm datorită uzurii:

min. 28 mm

- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 50 mm se acceptă o grosime a acestuia

de până la 41,5 mm datorită uzurii:

min. 41,5 mm

- pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 57,5 mm se acceptă o grosime a

acestuia de până la 19 mm datorită uzurii:
min. 19 mm

Metoda de verificare: cu şubler.

98
 Starea proţapului remorcii
Se acceptă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a proţapului, conform figurii:

90 cm

max. 18 mm

sau

max. 18 mm

90 cm

Verificarea se va efectua în cel puţin două plane perpendiculare, orizontal şi vertical de-a lungul
proţapului.
Metoda de verificare: cu şubler şi riglă.

Cârligul de remorcare
În cazul cârligelor de remorcare de tip cuplaj sferic cu diametrul nominal de 50 mm se admite o
uzură a cuplajului până la un diametru minim de 49 mm

99
 Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu şubler.

Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.500 kg este echipat cu un cârlig de remorcare,
atunci acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- acesta trebuie să aibă dispozitiv de închidere şi dispozitiv de asigurare;
- dimensiunea orificiului din interiorul cârligului nu trebuie să fie mai mare de 49 mm ca în figură:

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu şubler.

Cuple de remorcare

Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci
aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- uzura maximă permisă a pivotului de cuplare trebuie să fie astfel:

100
 Tipodimensiuni
Dnominal
1 = 40 mm
2 = 50 mm
3 = 57,5 mm

Dmin datorat uzurii:

1 = 36,5 mm
2 = 46 mm
3 = 55 mm

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu şublerul:

- jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depăşească 5 mm:

max 5 mm

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu şublerul.

101
- deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depăşească 2 mm:

max. 2 mm

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau şubler.

Fixarea dispozitivului de cuplare

- nu sunt admise jocuri axiale ale dispozitivului de cuplare;

0 mm

- jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie de 2 mm;

102
 2 mm

Se încearcă mişcarea cuplei de remorcare în sus şi în jos conform figurii:

Dispozitive de cuplare pentru autotractoare

Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2
mm.

103
 calibru

Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, şubler sau alt dispozitiv de măsurare.

Abaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cuplare în partea centrală a sa trebuie să fie

de maxim 3,5 mm conform figurii:

max. 3,5 mm

max. 3,5 mm

Metoda de verificare: utilizându-se riglă şi şubler sau calibru.

Pe părţile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la

extremităţile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform
figurii:

104
 50 mm 50 mm

Metoda de verificare: riglă şi şubler sau calibru.

Se admit deteriorări (şanţuri) ale platoului dispozitivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100
mm şi mai adânci de 2,5 mm:

Deteriorare (şanţ)

Metoda de verificare: riglă şi şubler.

105
 ANEXA nr. 21 la reglementări

Prevederi privind efectuarea ITP

maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări

Plan de operaţiuni

Nr. crt. Denumirea verificării Metoda de control Defecte constatate Cod defect
şi aparatura necesară DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL
0.1. Verificare stare plăci Inspecţie vizuală a)Placă lipsă sau fixată X
cu numărul de necorespunzător astfel încât
înregistrare, s-ar putea desprinde de pe vehicul
concordanţă dintre b)Număr de înregistrare ilizibil sau X
plăcile cu numărul de lipsă
înregistrare şi numărul c)Numărul de înregistrare de pe placă X
de înregistrare din nu este în concordanţă cu certificatul
certificatul de de înregistrare
înregistrare d)Placă deteriorată X
0.2. Verificare concordanţă Inspecţie vizuală după a)Lipsă număr de identificare X
dintre datele de curăţarea locurilor unde se poansonat sau ştanţat
identificare prelevate află poansonat numărul de b)Număr de identificare incomplet, X
de pe vehiculul identificare ilizibil parţial sau total
prezentat la ITP şi Se verifică concordanţa c)Număr de identificare neconform cu X
datele din certificatul dintre vehiculul prezentat datele din certificatul de înregistrare
de înregistrare, cartea la ITP si datele din d)Vehiculul prezentat la ITP nu X
de identitate a certificatul de înregistrare, corespunde cu datele privind:
vehiculului şi atestatul cartea de identitate a categoria, marca şi tipul vehiculului
tehnic dacă a fost vehiculului şi atestatul e)Număr de identificare modificat X
eliberat de RAR, după tehnic dacă a fost eliberat f)Suportul pe care se află poansonat X
caz de RAR, după caz, privind: numărul de identificare este fixat
categorie, marcă, tip, artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de
număr de identificare un cordon de sudură)
poansonat sau ştanţat
1. SISTEM DE FRÂNARE
1.1. Stare mecanică şi funcţionare
1.1.1. Pedală / manetă de Inspecţie vizuală şi a)Uzură avansată sau joc excesiv a X
frână şi cursa funcţională a axului pedalei
dispozitivului de componentelor, în timp ce b)Cursă excesivă sau insuficientă a X
acţionare a frânei sistemul de frânare este dispozitivului de acţionare
acţionat c)Dispozitivul de acţionare nu revine X
Notă: Vehiculele cu corect la poziţia iniţială
servofrână trebuie d)Dispozitivul de acţionare deformat X
inspectate cu motorul oprit excesiv, fisurat, rupt
1.1.2. Element de acţionare Inspecţie vizuală şi a)Sistemul de blocare al mecanismului X
frână de mână, levier funcţională a cu clichet nu funcţionează
de comandă frână de componentelor în timp ce b)Element de acţionare cu uzură X
mână, mecanism cu sistemul de frânare este excesivă, lipsă, deteriorat sau
clichet frână de mână, acţionat nefuncţional
frână de mână cu
acţionare electrică
1.1.3. Dispozitiv servofrână, Inspecţie vizuală şi a)Dispozitiv servofrână deteriorat sau X
pompă centrală de funcţională a ineficient
frână (pentru sistemul componentelor în timp ce b)Pompă centrală neetanşă / defectă X X
de frânare hidraulic) sistemul de frânare este (pierde presiunea la apăsarea
acţionat constantă a pedalei sau la acţionarea
manetei)
c)Fixare necorespunzătoare a pompei X X
centrale de frână
d)Cantitate insuficientă a lichidului de X
frână
1.1.4. Pompă de vacuum sau Inspecţie vizuală a a)Pierdere de aer care provoacă o X

106
 compresor şi componentelor la presiunea
rezervoare de aer normală de lucru
(dacă au fost prevăzute
de producător)
1.1.5. Conducte de frână Inspecţie vizuală a
rigide, racorduri componentelor în timp ce
flexibile de frână sistemul de frânare este
acţionat
1.1.6. Leviere şi conexiuni, Inspecţie vizuală şi
tije de acţionare funcţională a
componentelor în timp ce
sistemul de frânare este
acţionat
1.1.7. Elemente de acţionare Inspecţie vizuală a
sistem frânare componentelor în timp ce
(inclusiv etriere, sistemul de frânare este
cilindri de frână cu acţionat (unde există zonă
arc, cilindri de frână de vizitare)
hidraulici, garnituri de
fricţiune, tamburi şi
discuri de frână)
1.2 Performanţă şi eficacitate frână de serviciu
1.2.1 Performanţă Inspecţie prin probe în
parcurs
Se acţionează frâna gradual b)Zgomot la roată în timpul frânarii
până la obţinerea efortului
maxim
1.2.2 Eficacitate (+E) a) Inspecţie prin probe în
parcurs folosind un
decelerometru cu
compensare şi înregistrare
(pentru vehicule cu viteza
maximă constructivă mai
mare de 25 km/h)
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
b) ABROGAT
1.3 . Performanţă şi eficacitate frână de staţionare(cu excepţia vehiculelor dotate cu frână electrică)
1.3.1. Performanţă Inspecţie prin probe în
parcurs
Se acţionează frâna gradual b)Zgomot la roată în timpul frânarii
până la obţinerea efortului
maxim
107
scădere importantă de presiune sau
pierdere de aer perceptibilă auditiv
b)Pompa de vacuum deteriorată sau X
nefuncţională
c)Rezervoare de aer comprimat X X
deteriorate, corodate / neetanşe
d)Fixare necorespunzătoare a X
rezervoarelor de aer comprimat
a)Conductă, racord sau conexiune X X
neetanşă (pierderi reduse / importante)
b)Deteriorări sau coroziuni excesive X X
c)Conductă poziţionată X
necorespunzător
d)Conductă fisurată sau ruptă; racord X
fisurat sau rupt
e)Racord deteriorat, cu puncte de X X
frecare, răsucit sau prea scurt
f)Umflare excesivă la presiune X X
g)Racord cu porozităţi X
a)Componente corodate sau uzate X X
excesiv
b)Leviere, tije sau conexiuni fixate X
necorespunzător
c)Orice element care poate împiedica X
mişcarea liberă a elementelor
sistemului de frânare
d)Lipsă elemente ale timoneriei X
a)Neetanşeităţi (pierderi reduse / X X
importante)
b)Fixare necorespunzătoare/ montare X X
incorectă
c)Coroziuni excesive X X
d)Burduf de protecţie împotriva X X
prafului rupt / lipsă
e)Lipsă garnituri de fricţiune X
f)Uzură excesivă, şanţuri, fisuri, X X
spărturi, fixare necorespunzătoare sau
alte defecte care compromit siguranţa
(la o roată / la mai multe roţi)
g)Tambur sau disc lipsă X
h)Joc disc de frână X
a)Vehiculul deviază excesiv de la X
traiectoria rectilinie
X
Coeficient de frânare mai mic de 2,0 X
m/s²
a)Vehiculul deviază excesiv de la X
traiectoria rectilinie
X
1.3.2 Eficacitate (+E) a) Inspecţie prin probe în
parcurs folosind un m/s²
decelerometru cu
compensare şi înregistrare
(pentru vehicule cu viteza
maximă constructivă mai
mare de 25 km/h)
A se vedea anexa nr. 11 la
reglementări
b) ABROGAT
1.4. Frână de staţionare Cu frâna electrică acţionată Vehiculul poate fi deplasat de pe loc
(vehicule dotate cu se verifică dacă vehiculul
frână electrică) poate fi deplasat de pe loc
2. SISTEM DE DIRECŢIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Stare, funcţionare Inspecţie vizuală cu
sistem de direcţie vehiculul pe sol sau pe
canal (dacă este disponibil)
Volanul este rotit stânga-
dreapta
2.1.2. Stare, fixare casetă de Inspecţie vizuală a fixării
direcţie casetei de direcţie
Se roteşte volanul stânga-
dreapta
2.1.3. Jocuri în sistemul de Inspecţie vizuală a
direcţie componentelor timoneriei
direcţiei în ceea ce priveşte
uzura, fisurile şi siguranţa
în timp ce volanul este rotit
stânga-dreapta cu vehiculul
pe sol sau pe canal (dacă
este disponibil)
2.1.4. Stare, fixare, Verificarea servodirecţiei
funcţionare şi şi a nivelului de ulei
etanşeitate hidraulic din rezervor
servodirecţie (dacă este vizibil)
Cu roţile pe sol şi cu
motorul funcţionând se
verifică dacă servodirecţia
funcţionează corect
2.2. Volan şi coloană volan
2.2.1. Stare, fixare volan Cu roţile pe sol, se
oscilează volanul dintr-o
parte în alta într-un plan
perpendicular pe coloana
de direcţie şi se aplică de
jos în sus şi de sus în jos.
Se inspectează vizual
jocurile
2.2.2 Joc la volan Cu motorul în funcţiune în
cazul vehiculelor cu
servodirecţie şi cu roţile în
poziţie dreaptă, se roteşte
uşor volanul stânga -
dreapta, pe cât posibil fără
a mişca roţile
Se verifică vizual mişcarea
liberă
2.3. Aliniament roţi Verificarea aliniamentului
Coeficient de frânare mai mic de 1,6 X
X
Sistem de direcţie greu manevrabil X
a)Fixare necorespunzătoare a casetei X X
b)Casetă de direcţie fisurată / spartă X X
a)Mişcare relativă între componentele X X
sistemului ce ar trebui să fie fixe
b)Joc excesiv în articulaţiile X X
sistemului de direcţie
c)Deformări / fisuri ale oricărui X X
element
d)Alinierea defectuoasă a X
componentelor (ex. bară de comandă a
direcţiei, bară de conexiune etc.)
e)Burduf de protecţie la praf lipsă X X
a)Neetanşeităţi (scurgeri reduse / X X
importante)
b)Nivel redus de lichid X X
c)Mecanismul nu funcţionează X X
d)Mecanism fixat necorespunzător / X X
fisurat
e)Conducte care freacă / poziţionate X X
necorespunzător
f)Conducte, furtunuri deteriorate / X X
uzate sau corodate excesiv
a)Deplasare relativă între volan şi X
coloana de direcţie care indică un joc
excesiv
b)Butucul, coroana sau spiţele X X
volanului fisurate sau fixate
necorespunzător
Joc excesiv al direcţiei (de exemplu un X X
punct de pe coroana volanului poate fi
rotit pe un arc de cerc pe o distanţă
mai mare de o cincime din diametrul
volanului fără ca roţile directoare să se
mişte)
Roţi nealiniate în mod evident X

108
 roţilor
Control vizual
2.4. Stare, fixare comandă Se acţionează comanda
direcţie direcţiei şi se verifică
vizual jocul şi starea
cuplajelor elastice sau a
altor articulaţii
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmp de vizibilitate Inspecţie vizuală de la
postul de conducere
3.2. Stare parbriz şi Inspecţie vizuală
celelalte geamuri
3.3. Oglinzi retrovizoare Inspecţie vizuală şi
funcţională de la postul de
conducere
3.4. Ştergătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi
funcţională
3.5. Spălătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi
funcţională
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE
(în funcţie de echiparea prevăzută de producător)
4.1. Faruri
4.1.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi
funcţională
4.1.2. Orientare (+E) Inspecţie vizuală şi
(numai pentru farurile funcţională
utilizate pentru Se determină centrul de
circulaţia rutieră) focalizare orizontal al
fiecărui far cu lumină de
întâlnire cu ajutorul
aparatului de control al
farurilor
Inspectorul va regla farul
dacă dispozitivul de reglare
este funcţional
4.1.3. Comutare lumini Inspecţie vizuală şi
funcţională
4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi laterale, lămpi de gabarit
4.2.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi
funcţională
4.2.2. Comutare Inspecţie vizuală şi
funcţională
4.3. Lămpi de frânare
4.3.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi
funcţională
109
a)Jocuri excesive în articulaţii sau X
cuplaje
b) Reparaţie sau modificare X
necorespunzătoare
a)Obstrucţionarea câmpului de X X
vizibilitate al conducătorului care îi
afectează vederea în faţă sau lateral
b)Nu se asigură vizibilitatea X
corespunzătoare spre înapoi
a)Parbriz sau geam în stare X X
necorespunzătoare (sablat, zgâriat / cu
opacităţi importante sau din material
necorespunzător)
b)Parbriz fisurat, spart X X
a)Oglindă lipsă ori care nu asigură X
vizibilitatea corespunzătoare
b)Oglindă deteriorată sau fixată X X
necorespunzător
a)Ştergător care nu funcţionează X
corespunzător sau lipsă
b)Lamela ştergătorului lipsă X
Spălător care nu funcţionează X X
corespunzător / lipsă
a)Funcţionare defectuoasă / lipsa X X
farului sau a sursei de lumină
b)Far fixat necorespunzător X
c)Far cu oglinda deteriorată X
d)Dispersor fisurat / spart, de culoare X X
necorespunzătoare
e)Sursă de lumină defectă X
a)Far reglat necorespunzător X
b)Sursa de lumină montată X
necorespunzător
Dispozitiv de comandă defect X
a)Sursă de lumină defectă X
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare X X
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
Funcţionare necorespunzătoare a X
dispozitivului de comandă
a)Sursă de lumină defectă X
b)Dispersor fisurat / spart, de culoare X X
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
 d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.3.2. Comutare Inspecţie vizuală şi Funcţionare necorespunzătoare a X
funcţională dispozitivului de comandă
4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie
4.4.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de culoare X X
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.4.2. Comutare Inspecţie vizuală şi Funcţionare necorespunzătoare a X
funcţională dispozitivului de comandă
4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă
4.5.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de culoare X X
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.5.2. Comutare Inspecţie vizuală şi Funcţionare necorespunzătoare a X
funcţională dispozitivului de comandă
4.6. Lămpi de mers înapoi
4.6.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de culoare X X
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.6.2. Comutare Inspecţie vizuală şi Funcţionare necorespunzătoare a X
funcţională dispozitivului de comandă
4.7. Dispozitiv de Inspecţie vizuală şi a)Lampă care proiectează lumina X X
iluminare a plăcii funcţională direct în spate
spate cu numărul de b)Sursă de lumină defectă X X
înregistrare c)Lampă fixată nesigur X X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
e)Fixare necorespunzătoare X
4.8. Proiectoare de lucru Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă X
funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de culoare X X
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.9. Lămpi speciale de Inspecţie vizuală şi a)Sursă de lumină defectă X
avertizare (girofar) funcţională b)Dispersor fisurat / spart, de culoare X X
necorespunzătoare
c)Fixare necorespunzătoare X
d)Lipsă lampă sau dispersor X
4.10. Catadioptri Inspecţie vizuală Catadioptri deterioraţi / lipsă X X
4.11. Martori luminoşi Inspecţie vizuală şi Nu funcţionează corespunzător (nu X X
funcţională afectează / afectează direct siguranţa
circulaţiei rutiere)
4.12. Conexiuni electrice Inspecţie vizuală si a)Conexiuni electrice fixate X X
între vehiculul tractor funcţională necorespunzător
şi remorcă b)Izolaţie deteriorată X
4.13. Cablaj electric Inspecţie vizuală a)Cabluri fixate / poziţionate / X X X
securizate necorespunzător
b)Instalaţie electrică deteriorată X X X
c)Izolaţie cablaj deteriorată X X X
4.14. Baterii(e) de Inspecţie vizuală a)Fixată necorespunzător X X
acumulatori b)Scurgeri de electrolit (în funcţie de X X
debit)
5. PUNŢI, ROŢI, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE
5.1. Punţi (axe)
5.1.1. Stare, fixare punţi Inspecţie vizuală cu a)Punte corodată excesiv / deformată X X
vehiculul pe sol sau pe sau fisurată
canal (dacă este disponibil) b)Jocuri în articulaţiile de fixare / X X
fixare nesigură pe vehicul
110
 c)Reparaţie / modificare X X
necorespunzătoare
d)Tirant deformat, nefixat X
corespunzător pe şasiu / caroserie
5.1.2. Stare, fixare fuzete Inspecţie vizuală cu a)Fuzetă fisurată sau deformată X
vehiculul pe sol sau pe b)Joc excesiv al pivotului fuzetei X X
canal (dacă este disponibil) c)Piuliţe, prezoane sau şuruburi de X X
Se roteşte volanul stânga- fixare lipsă (în funcţie de număr)
dreapta
5.1.3. Rulmenţi roţi (dacă Inspecţie vizuală cu Joc excesiv la rulment X X
verificarea este vehiculul pe sol sau pe
posibilă) canal (dacă este disponibil)
Se roteşte volanul stânga-
dreapta
5.2. Roţi (jante) şi anvelope
5.2.1. Stare, fixare butuci Inspecţie vizuală pe Prezon sau piuliţă lipsă ori slăbit(ă) (în X X
roţi ambele părţi ale fiecărei funcţie de număr)
roţi cu vehiculul pe sol
5.2.2. Stare, fixare roţi Inspecţie vizuală cu Jantă deformată excesiv, fisurată, X
vehiculul pe sol sau pe sudată necorespunzător
canal (dacă este disponibil)
5.2.3. Stare, fixare anvelope Inspecţie vizuală a întregii a)Dimensiunea anvelopei nu X
anvelope prin deplasarea corespunde cu cea menţionată în
vehiculului înainte şi atestatul tehnic (dacă acesta a fost
înapoi emis)
b)Anvelope de dimensiuni diferite pe X
aceeaşi axă sau la roţi jumelate
c)Tăieturi profunde sau deteriorări X
importante pe banda de rulare sau pe
flancurile anvelopelor
d) Indicatorul de uzură al profilului X X
anvelopei devine expus / Adâncimea
profilului principal (zona centrală de
3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai
mică de 2 mm la anvelopele cu
diametrul jantei până la 20" inclusiv
sau 4 mm la anvelopele cu diametrul
jantei peste 20
e)Frecarea anvelopei de părţi ale X
şasiului / caroseriei sau ale suspensiei
5.3. Suspensie
5.3.1. Arcuri (dacă au fost Inspecţie vizuală cu a)Fixare sau montare X X
prevăzute de vehiculul pe sol sau pe necorespunzătoare a arcurilor pe şasiu
producător) canal (dacă este disponibil) sau punte
b)O componentă a arcului deteriorată X X
/ fisurată
c)Lipsă arc la una din punţi (roţi) X
d)Arc rupt X
5.3.2. Amortizoare (dacă au Inspecţie vizuală cu a)Amortizor deteriorat prezentând X
fost prevăzute de vehiculul pe sol sau pe semne grave de neetanşeitate sau
producător) canal (dacă este disponibil) funcţionare necorespunzătoare
b)Jocuri excesive în articulaţiile de X
fixare pe cadru sau şasiu
c) Lipsă amortizor X
5.3.3. Articulaţii suspensie Inspecţie vizuală cu a)Lipsă bolţuri fixare arc şi/sau bucşe X
(dacă au fost prevăzute vehiculul pe sol sau pe b)Lipsă plăcuţe reazem şi/sau bride X
de producător) canal (dacă este disponibil) c)Bolţul articulaţiei, bucşe, X
articulaţiile suspensiei rupte
5.3.4. Suspensie pneumatică Inspecţie vizuală şi a)Orice componentă deteriorată / X X
(dacă a fost prevăzută auditivă cu vehiculul pe sol defectă
de producător) sau pe canal(dacă este b)Fixare necorespunzătoare pe şasiu X
disponibil) sau punte
6. ŞASIU, CABINĂ ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI

111
6.1. Şasiu sau cadru şi elemente ataşate
6.1.1. Stare generală şasiu, Inspecţie vizuală cu a)Lonjeroane sau traverse fisurate sau X X
şasiu suplimentar, vehiculul aflat pe sol sau deformate
pe canal (dacă este b)Coroziune excesivă care afectează X X
disponibil) rigiditatea şasiului
c) Coroziuni avansate (zone corodate, X X
coroziuni străpunse) / fisuri, rupturi,
deformări importante ale elementelor
de rezistenţă pe orice parte inclusiv pe
traverse
d)Elemente de rezistenţă sudate X
necorespunzător
6.1.2. Tubulatură de Inspecţie vizuală şi a)Sistem de evacuare fixat X
evacuare, amortizoare auditivă cu vehiculul cu necorespunzător sau neetanş
de zgomot motorul în funcţionare b)Gazele de evacuare pătrund în X X
habitaclu sau în cabina conducătorului
c)Lipsă element din tubulatura de X
evacuare
d)Tubulatura de evacuare nu este X
poziţionată corespunzător
6.1.3. Rezervor de Inspecţie vizuală cu a)Rezervor sau conducte fixate X X
combustibil şi vehiculul aflat pe sol sau necorespunzător
conducte de pe canal (dacă este b)Rezervorul neetanş (prezintă X X
alimentare (inclusiv disponibil) scurgeri), capacul rezervorului lipseşte
rezervorul de sau nu este corespunzător
combustibil pentru c)Conducte alimentare cu combustibil X
dispozitivul de deteriorate, poziţionate
încălzire şi conducte) necorespunzător sau uzate datorită
frecării de alte componente
d)Risc de incendiu datorat scurgerilor X X
de combustibil, protecţiei
necorespunzătoare a rezervorului sau
tubulaturii de evacuare, condiţiilor din
compartimentul motor
e)Alimentare dintr-un rezervor X
improvizat, altul decât cel destinat
f)Scurgeri benzină X
g)Scurgeri motorină X
h)Furtun de alimentare cu benzină, X X
motorină uzat / crăpat, tăiat
i)Lipsă coliere asigurare furtunuri X
6.1.4. Bare de protecţie, Inspecţie vizuală Elemente fixate necorespunzător / X X
protecţie laterală şi deteriorate care pot provoca
dispozitive de accidentări
protecţie antiîmpănare
spate (dacă au fost
prevăzute de
producător)
6.1.5. Dispozitiv de Inspecţie vizuală urmărind a)Element component deformat / X X
remorcare (dacă a fost cu atenţie uzura şi defect sau fisurat
prevăzut de funcţionarea b) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă, X
producător) corespunzătoare a tuturor deteriorat sau care nu funcţionează
dispozitivelor de siguranţă corespunzător
montate c)Obstrucţionarea plăcii cu numărul X X
de înregistrare sau a oricărei lămpi
(atunci când nu sunt utilizate)
d)Coroziuni excesive ale elementelor X
de rezistenţă pe care sunt fixate
dispozitivele de remorcare
6.1.6. Transmisie Inspecţie vizuală cu a) Jocuri excesive în elementele X X
vehiculul aflat pe sol sau transmisiei
pe canal (dacă este b) Elemente de siguranţă fixate X X
disponibil) necorespunzător / lipsă
Se verifică atent zona c)Pedală ambreiaj cu acţionare X
112
 ambreiajului, cutiei de greoaie, lipsă siguranţă de asigurare
viteze, diferenţialului şi a pedală pe ax
reductorului d)Levier selectare viteze fixat X X
necorespunzător / modificat
e)Comandă ambreiaj fixată X
necorespunzător
f)Timonerie schimbător de viteze X
fixată necorespunzător / modificată
constructiv
g)Fixare necorespunzătoare a cutiei de X
viteze (de exemplu lipsă şuruburi de
fixare)
6.1.6.1 Funcţionare transmisie Inspecţie în parcurs a)Funcţionare necorespunzătoare a X
ambreiajului, cutiei de viteze sau
reductorului
b)Zgomot anormal la transmisie X
6.1.7. Fixare motor Inspecţie vizuală cu Suport motor fisurat, desprins sau X X
motorul în funcţiune fixat nesigur
6.2. Cabină şi caroserie
6.2.1. Stare, fixare caroserie, Inspecţie vizuală si a)Panou, element lipsă sau deteriorat X X
cabină funcţională pentru anumite care ar putea produce răniri
verificări b)Montant deformat, corodat excesiv X X
sau fisurat care poate genera
deschiderea accidentală a capotelor
sau a obloanelor
c)Elemente de caroserie sau cabină X
incomplete, deteriorate sau reparate
necorespunzător
d)Elemente de caroserie corodate X
excesiv
e)Caroseria, cabina, suprastructura nu X
este fixată corespunzător
f)Coroziuni excesive în punctele de X
fixare ale caroseriei
6.2.2. Uşi şi dispozitive de Inspecţie vizuală şi a)Uşă care nu se deschide sau nu se X
închidere uşi funcţională închide corespunzător
b)Uşă, balama, dispozitiv de asigurare X X
slăbite, deteriorate / lipsă
c)Coroziuni excesive uşi X
6.2.3. Scaun conducător Inspecţie vizuală şi a)Scaun fixat necorespunzător sau cu X X
vehicul funcţională o structură defectă
b)Mecanismul de reglare a scaunului X X
nu funcţionează corect
c)Scaun lipsă X
6.2.4. Alte scaune Inspecţie vizuală a)Scaune defecte / fixate X X
necorespunzător
b)Scaune montate suplimentar X
6.2.5. Scări pentru cabină Inspecţie vizuală a)Treaptă / grup de trepte X X
deteriorată(e) sau fixată(e) nesigur
b)Treaptă / grup de trepte care poate X X
(pot) provoca accidente
6.2.6. Apărători de noroi, Inspecţie vizuală a)Elemente slăbite, corodate excesiv / X X
aripi, dispozitive rupte sau lipsă
antiîmproşcare (dacă b)Spaţiu insuficient pentru roţi X
au fost prevăzute de
producător)
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de reţinere (dacă au fost prevăzute de producător)
7.1.1. Siguranţa montării Inspecţie vizuală a)Punct de ancorare deteriorat excesiv X X
centurilor de siguranţă Verificare puncte de b)Punct de ancorare fixat X X
şi a cataramelor ancorare necorespunzător
aferente
7.1.2. Stare, fixare centuri de Inspecţie vizuală şi a)Centură de siguranţă deteriorată X

113
 siguranţă, catarame funcţională b)Dispozitivul de închidere este X
avariat, lipseşte sau nu funcţionează
corect
c)Mecanismul de recuperare a centurii X
avariat sau nu funcţionează corect (la
cele retractabile)
7.2. Încuietori Inspecţie vizuală şi Dispozitiv de închidere sau blocare X
funcţională defect sau funcţionând
necorespunzător
7.3. Cale de roată (dacă Inspecţie vizuală Deteriorate/lipsă X X
au fost prevăzute)
7.4. Avertizor acustic Inspecţie vizuală şi a)Nu funcţionează X
funcţională b)Comandă nesigură X
7.5. Vitezometru (dacă a Inspecţie vizuală şi a)Nu funcţionează sau lipseşte X
fost prevăzut de funcţională în timpul b)Nu este iluminat X
producător) probei în parcurs
7.6. Elemente de asigurare Inspecţie vizuală şi a) Elemente neconforme X
ale funcţională b) Elemente deteriorate, lipsă sau nu X
echipamentului(lor) de funcţionează corect
lucru pentru
deplasarea în siguranţă
pe drumurile publice
8. EMISII POLUANTE
8.1. Zgomot
8.1.1. Sistem de reducere a Inspecţie vizuală şi a)Nivel de zgomot excesiv X
zgomotului auditivă b)Orice parte a sistemului de X
reducere a zgomotului nesigură, lipsă,
deteriorată, fixată incorect sau
modificată în mod evident astfel încât
ar putea afecta în mod semnificativ
nivelul de zgomot
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii
8.2.1.1 Echipament de control Inspecţie vizuală Echipament de control al emisiilor X
al emisiilor de gaze prevăzut de producător lipsă,
(dacă a fost prevăzut modificat sau defect în mod evident
de producător)
8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1. Scurgeri de lichide Inspecţie vizuală Orice scurgere în exces de lichid care X X
poate afecta mediul ambiant sau
expune la riscuri pe alţi utilizatori ai
drumului
8.3.2. Fum vizibil Inspecţie vizuală Fum în exces de orice culoare X
9. ALTE VERIFICĂRI
9.1. Vehicul în ansamblu Inspecţie vizuală sau prin a)Reparaţii sau modificări X X X
utilizarea unui echipament necorespunzătoare ale oricărei
adecvat componente a vehiculului
b)Orice defect suplimentar constatat X X X
ce ar putea afecta siguranţa circulaţiei
rutiere pe drumurile publice
E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte
negative asupra siguranţ rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea
unor componente neomolgate sau necertificate)

DMi (defect minor) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere şi
protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea
vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecţiunea respectivă să fie
eliminată în cel mai scurt timp
DMa (defect major) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere
(inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte
114
neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este
permisă în funcţie de prevederile legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice
DP (defect periculos) – defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa
circulaţiei rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publice

În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP)
încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul „ / ”. În cazul defectelor ce pot
fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar
încadrarea, inspectorul RAR este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în funcţie
de definiţiile specifice.

115
 ANEXA nr. 3 la reglementări

Cerinţe privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă

a autovehiculelor din categoriile N2 şi N3
I. DEFINIŢII
Dispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate
adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi
convenţionale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informaţii despre câmpul
indirect de vizibilitate al conducătorului auto.
Oglindă - orice dispozitiv, cu excepţia dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară
spre înapoi, lateral sau în faţa vehiculului.
Clasificarea oglinzilor:
a) clasa I – oglindă retrovizoare interioară;
b) clasa II şi III –oglinzi retrovizoare exterioare principale;
c) clasa IV – oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;
d) clasa V – oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);
e) clasa VI – oglindă frontală.
II. CERINŢE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAŢIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE
1. Cerinţa echipării ulterioare fabricaţiei cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte
dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N2 şi N3 care nu au fost
omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE4).
2. Prezentele cerinţe nu se aplică următoarelor:
a) autovehiculelor din categoriile N2 şi N3 înmatriculate înainte de 01.01.2000;
b) autovehiculelor din categoria N2 a căror MTMA nu depăşeşte 7,5 tone, în cazul cărora nu este
posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor
condiţii:
i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanţă mai mică de 2 m faţă de
sol (se poate aplica o toleranţă de + 10 cm), indiferent de poziţia de reglare, atunci când
autovehiculul este încărcat la MTMA;
ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziţia conducătorului auto;
3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepţia celor menţionate la
pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate,
care îndeplinesc cerinţele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV şi, respectiv V, prevăzute de Directiva
2003/97/CE.
4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de
vizibilitate şi de proximitate astfel încât combinaţia câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puţin 95%
din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV şi cel puţin
85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în
conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE), condiţiile se consideră a fi respectate şi nu este
necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.
5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform
prezentelor cerinţe ca urmare a lipsei de soluţii tehnice disponibile şi viabile din punct de vedere
economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare şi/sau cu alte dispozitive de vizibilitate
indirectă, cu condiţia ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puţin 95% din
câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV şi cel puţin
85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în
conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE).
6. Prezentele cerinţe nu se aplică autovehiculelor istorice.

4)
Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European şi a Consilului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislaţiei Statelor
membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă şi a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive şi care
modifică Directiva 70/156/CEE şi abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29
martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE
116
 III. METODA DE VERIFICARE:
1. În condiţiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate cu care este
echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea
prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce priveşte câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară
verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.
1.1 Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care
au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.
2. În condiţiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica
existenţa mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele
următoare:
-pentru oglinzile de clasa IV:

unde a > 6 mm.

Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce
face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.
- pentru oglinzile din clasa V:

unde a > 6mm.

Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce
face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.

3. Dacă nu sunt îndeplinte condiţiile de la pct. 1. sau 2., câmpurile de vizibilitate se verifică în
poligoane specifice fiecărei clase de oglinzi:
3.1 Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea
pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos,
realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de verificare:

117
 Postul de conducere (puncte oculare ale conducătorului)

3.2 Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui
autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai
jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de verificare:

3.3 Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui
autovehicul cu cabină semi-avansată sau avansată este necesară marcarea unui poligon de verificare
conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de
verificare:

118
 3.4 Cerinţele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe locul
conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colţurile celor două
poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât şi
pentru oglinda laterală de proximitate), avându-se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 şi 5 din
Secţiunea II.
3.5 Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor
două poligoane de verificare.

4. Respectarea cerinţelor prevăzute prin prezenta anexă este atestată prin dovada de ITP .

NOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N2 şi N3 se înţelege:

categoria N2 - vehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA care
depăşeşte 3,5 t, dar nu depăşeşte 12 t.
categoria N3 - vehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA ce
depăşeşte 12 t.

119
 ANEXA nr. 4 la reglementări

Raport de inspecţie tehnică periodică pentru categoria L

Date identificare vehicul
Cod Matcă
Serie CIV tranzacţie…………………… folie
- ITP este valabil
Număr de identificare (VIN) până la ……/……/………..

Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către:

 Număr de înmatriculare şi dată Dl (dna) ………………………………….......................
………………………/……………… Adresa…………………………………..........................
 Marcă şi tip Act identitate Serie………..Nr……………….………...
………………………………………. care cunoaşte şi este de acord cu condiţiile de efectuare a
 Categorie ITP impuse de legislaţia naţională.
……………………………../….…… Semnătură ………………………………………….…..
 Număr de omologare (registru)
Defecte constatate
……… __________________________________________________________
__________________________________________________________
 Cod şi serie motor …………………………………………………………………………
__________________________________________________________
………………………../………………….. __________________________________________________________
 Culoare ………………………………………………………………………...
__________________________________________________________
……………………………………….…… __________________________________________________________
 Serie ataş __________________________________________________________
……………………………………………. __________________________________________________________
 Număr kilometri ………………………………………………………………………..
__________________________________________________________
……………………………………….…… __________________________________________________________
Rezultat ITP la data ……………………………………..
__________________________________________________________
 Bun tehnic ……/…/……………... __________________________________________________________
 Bun tehnic cu DMi ……/…/………………… __________________________________________________________
 Respins ……/…/……………………… __________________________________________________________
__________________________________________________________
Răspuns RAR după înregistrarea datelor __________________________________________________________
__________________________________________________________
Cod tranzacţie R1…………………………..………
__________________________________________________________
Cod tranzacţie R2………………………..…..…………………………………. __________________________________________________________
REINSPECŢIE DA NU __________________________________________________________
Sfârşit timp aşteptare pentru REINSPECŢIE __________________________________________________________
………………..
Oră şi minut …..…………………………………… __________________________________________________________
__________________________________________________________
Observaţii:…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………… __________________________________________________________
……………………………………………………………………………………………………………………………………… __________________________________________________________
……………………………………………………………………………………………………………………………………… __________________________________________________________
…………………………………………………………………………………….. __________________________________________________________
Acest vehicul a fost inspectat la:
Operator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secţiune va fi completată de inspectorul RAR
……………………………………………/…………..
de către inspector SITP: Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR
Nume şi prenume Semnătură şi Ştampilă Nume şi prenume Semnătură
1)……………………………………………………. 1)…………………….…………………………………………………….
2)……………………………………………………. 2)…………………………………………………………………………..
1)ATENŢIE! În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă
inspecţie tehnică periodică completă
2)Dacă o reinspecţie este anunţată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligaţia să pună
la dispoziţie vehiculul şi actele acestuia. SITP şi inspectorul trebuie să asigure toate condiţiile pentru efectuarea reinspecţiei de
către inspectorul RAR
3)Defectarea vehiculului în timpul inspecţiei tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP
4) Emisiile poluante nu se măsoară

120
 Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoria L
DM DM DM DM DM DM
DP DP DP
i a i a i a
0. IDENTIFICARE AUTOVEHICUL 4. LĂMPI, DISPOZITIVE 5.3. Suspensie
0.1. a b c d REFLECTORIZANTE 5.3.1. a b c d e
0.2. a b c d e f g ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 5.3.2. a b c d
1. SISTEM DE FRÂNARE 4.1. Faruri 5.3.3. a b c
1.1. Stare mecanică şi funcţionare 4.1.1. a b c d e f g h i 5.3.4
1.1.1. a b c 4.1.2. a b 6. CADRU (ŞASIU) ŞI ELEMENTE
1.1.2. a b c d 4.1.3. a b c ATAŞATE ŞASIULUI (INCLUSIV
1.1.3. a b c d e 4.1.4. a b c ATAŞ)
1.1.4. a b c d e f g 4.1.5. a b 6.1. Şasiu sau cadru şi elemente ataşate
1.1.5. a b c d e 4.2. Lămpi de poziţie faţă şi spate 6.1.1. a b c d
1.1.6. a b c d e f 4.2.1. a b c d 6.1.2. a b c d
1.1.7. a b c 4.2.2. a b 6.1.3. a b c d e f g h
1.1.8. a b c d e f 4.2.3. a b c d 6.1.4.
1.1.9. a b c d e f g h i 4.3. Lămpi de frânare 6.1.5. a b c
1.1.10. a b c d e 4.3.1. a b c d 6.1.6. a b c d e f g
1.1.11. a b c d 4.3.2. a b 6.1.7. a b c d e f g h i j
1.1.12. a b c 4.3.3. a b c d klmnopqrst
1.2. Performanţă şi eficacitate frână de 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de 6.1.8. a b
serviciu avarie 6.2. Caroserie
1.2.1. a b c d e f 4.4.1. a b c d 6.2.1. a b c d e f g h
1.2.2. 4.4.2. a b 6.2.2. a b c d
1.3. Performanţă şi eficacitate frână de 4.4.3. a b c d 6.2.3. a b c d
securitate 4.4.4. 6.2.4. a b c
1.3.1. a b c d e f 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 6.2.5. a b c
1.3.2. 4.5.1. a b c d 6.2.6. a b c d e
1.4. Performanţă şi eficacitate frână de 4.5.2. (X) 6.2.7.
staţionare 4.5.3. a b 6.2.8. a b
1.4.1. a b c 4.5.4. a b c d 6.2.9. a b c
1.4.2. 4.6. Lămpi de mers înapoi 7. ALTE ECHIPAMENTE
1.5. a b c d e 4.6.1. a b c d 7.1. a b c d e f g
2. SISTEM DE DIRECŢIE 4.6.2. a b c d 7.2. a b
2.1. Stare mecanică 4.6.3. a b 7.3. a b c
2.1.1. a b c d e 4.7. Lămpi de iluminare a plăcii spate 7.4. a b c
2.1.2. a b c d cu numărul de înmatriculare 8. EMISII POLUANTE
2.1.3. a b c d e f g 4.7.1. a b c d e 8.1. Zgomot
2.1.4. a b c 4.7.2. a b c d 8.1.1. a b
2.1.5. a b c d e f g h 4.8. a b c d 8.2. Gaze de evacuare
2.2. Ghidon/volan şi coloană ghidon/ 4.9. a b c 8.2.1. Emisii
volan (furcă faţă) 4.10. a b c d e f g h i 8.2.1.1.
2.2.1. a b c 4.11. a b c 8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
2.2.2. a b c d e f g h 5. PUNŢI, ROŢI, ANVELOPE ŞI 8.3.1.
2.2.3. SUSPENSIE 8.3.2.
2.3. 5.1. Punţi (axe) 9. ALTE VERIFICĂRI
3. VIZIBILITATE 5.1.1. a b c d 9.1. a b
3..1. a b c 5.1.2. a b c d e
3.2. a b c d 5.1.3. a b c
3.3. a b 5.2. Roţi (jante) şi anvelope
3.4. a b 5.2.1. a b c
3.5. 5.2.2. a b c d e f g
3.6. 5.2.3. a b c d e f g

121
 ANEXA nr. 5 la reglementări

Raport de inspecţie tehnică periodică pentru categoriile M, N, O şi T

Date identificare vehicul Cod Matcă
Serie CIV tranzacţie…………………… folie
- ITP este valabil
Număr de identificare (VIN) până la ……/……/………..

Acest vehicul a fost prezentat la ITP de către:

 Număr de înmatriculare şi dată Dl (dna) ………………………………….......................
………………………/……………… Adresa…………………………………..........................
 Marcă şi tip Act identitate Serie………..Nr……………….………...
………………………………………. care cunoaşte şi este de acord cu condiţiile de efectuare a
 Categorie ITP impuse de legislaţia naţională.
……………………………../….…… Semnătură ……………………………………………..
 Număr de omologare (registru)
Defecte constatate
……… __________________________________________________________
__________________________________________________________
 Cod şi serie motor …………………………………………………………………………
__________________________________________________________
………………………../………………….. __________________________________________________________
 Culoare ………………………………………………………………………...
__________________________________________________________
……………………………………….……. __________________________________________________________
 Număr kilometri ………………………………………………………………………..
__________________________________________________________
……………………………………….…… __________________________________________________________
Rezultat ITP la data ……………………………………..
__________________________________________________________
 Bun tehnic ……/…/…………….. __________________________________________________________
 Bun tehnic cu DMi ……/…/………………… __________________________________________________________
 Respins ……/…/……………………… __________________________________________________________
__________________________________________________________
Răspuns RAR după înregistrarea datelor __________________________________________________________
__________________________________________________________
Cod tranzacţie R1…………………………..………
__________________________________________________________
Cod tranzacţie R2………………………..…..…………………………………. __________________________________________________________
REINSPECŢIE DA NU __________________________________________________________
Sfârşit timp aşteptare pentru REINSPECŢIE __________________________________________________________
Oră şi minut …..…………………………………… __________________________________________________________
__________________________________________________________
Observaţii:…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………… __________________________________________________________
……………………………………………………………………………………………………………………………………… __________________________________________________________
……………………………………………………………………………………………………………………………………… __________________________________________________________
…………………………………………………………………………………….. __________________________________________________________
………………………………………………………………………………………………………………………………… __________________________________________________________
Acest vehicul a fost inspectat la:
Operator economic/Persoană autorizată Cod SITP Această secţiune va fi completată de inspectorul RAR
……………………………………………/…………..
de către inspector SITP: Vehiculul a fost reinspectat de către inspectorul RAR
Nume şi prenume Semnătură şi Ştampilă Nume şi prenume Semnătură
1)……………………………………………………. 1)…………………….…………………………………………
2)……………………………………………………. 2)…………………………………………………………….…
1)ATENŢIE! În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă
inspecţie tehnică periodică completă
2)Dacă o reinspecţie este anunţată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligaţia să pună
la dispoziţie vehiculul şi actele acestuia. SITP şi inspectorul trebuie să asigure toate condiţiile pentru efectuarea reinspecţiei de
către inspectorul RAR
3)Defectarea vehiculului în timpul inspecţiei tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP

122
 Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoriile M, N, O şi T
DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP
0. IDENTIFICARE VEHICUL 4.2.2. a b c 6.2.1.1. a b c d e f
0.1. a b c d 4.2.3. a b c d e 6.2.2. a b c d
0.2. a b c d e f g h i 4.3. Lămpi de frânare 6.2.3. a b c d
1. SISTEM DE FRÂNARE 4.3.1. a b c d 6.2.4. a b c
1.1. Stare mecanică şi funcţionare 4.3.2. a b 6.2.5. a b c
1.1.1. a b c 4.3.3. a b c d 6.2.6. a b c d
1.1.2. a b c d 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 6.2.7.
1.1.3. a b c d e f 4.4.1. a b c d 6.2.8. a b
1.1.4. 4.4.2. a b 6.2.9. a b c
1.1.5. a b c d 4.4.3. a b c d 6.2.10. a b c
1.1.6. a b c d e f g 4.4.4. 7. ALTE ECHIPAMENTE
1.1.7. a b c d 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de
1.1.8. a b c d 4.5.1. a b c d reţinere
1.1.9. a b c 4.5.2. (X) 7.1.1. a b
1.1.10. a b c d e f g 4.5.3. a b 7.1.2. a b c d e f
1.1.11. a b c d e 4.5.4. a b c d 7.1.3.
1.1.12. a b c d e f 4.6. Lămpi de mers înapoi 7.1.4.
1.1.13. a b c 4.6.1. a b c d 7.1.5. a b
1.1.14. a b c d e f 4.6.2. a b c d 7.1.6.
1.1.15. a b c d e f g h i 4.6.3. a b 7.2. a b
1.1.16. a b c d e f 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii spate cu 7.3. a b
1.1.17. a b c d e f numărul de înmatriculare 7.4. a b
1.1.18. a b c 4.7.1. a b c d e 7.5. a b
1.1.19 a b 4.7.2. a b c d 7.6.
1.1.20. 4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate 7.7. a b c
1.1.21. a b c d reflect-fluor, marcaje reflectorizante pentru contur 7.8. a b c
1.1.22. a b 4.8.1. a b 7.9. a b c d e f g
1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu 4.8.2. a b 7.10. a b c d e f g
1.2.1. a b c d e f 4.9. Martori luminoşi 7.11. a b
1.2.2. 4.9.1. 7.12. a b c d e
1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate 4.9.2. 8. EMISII POLUANTE
1.3.1. a b c d e f 4.10. a b c d 8.1. Zgomot
1.3.2. 4.11. a b c 8.1.1. a b
1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare 4.12. a b c d e f g h i 8.2. Gaze de evacuare
1.4.1. a b c 4.13. a b c d e 8.2.1. Emisii mas
1.4.2. 5. PUNŢI, ROŢI, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 8.2.1.1. a b
1.5. a b 5.1. Punţi (axe) 8.2.1.2. a b c d
1.6. a b c d e 5.1.1. a b c d e 8.2.2. Emisii mac
1.7. a b 5.1.2. a b c d e f 8.2.2.1. a b
2. SISTEM DE DIRECŢIE 5.1.3. a b c 8.2.2.2. a b
2.1. Stare mecanică 5.2. Roţi (jante) şi anvelope 8.3. (X)
2.1.1. a b c d e 5.2.1. a b 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
2.1.2. a b c d 5.2.2. a b c d e 8.4.1.
2.1.3. a b c d e f g 5.2.3. a b c d e f g h i 8.4.2.
2.1.4. a b c 5.3. Suspensie 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE M2, M3
2.1.5. a b c d e f g h 5.3.1. a b c d e 9.1. Uşi
2.2. Volan şi coloană volan 5.3.1.1. 9.1.1. a b c d e f
2.2.1. a b c 5.3.2. a b c d 9.1.2. a b c d e
2.2.2. a b c d e 5.3.2.1. (X) a b 9.2. a b c
2.3. 5.3.3. a b c d e 9.3. a b
2.4. 5.3.4. a b c d e 9.4. Scaune
2.5. a b c 5.3.5. a b c d 9.4.1. a b c d e
2.6. a b c 5.3.5.1. 9.4.2. a b
3. VIZIBILITATE 6. ŞASIU, CABINĂ ŞI ELEMENTE ATAŞATE 9.5. (X)
3..1. a b c ŞASIULUI 9.6. a b c d
3.2. a b c d 6.1. Şasiu sau cadru şi elemente ataşate 9.7. a b c d
3.3. a b 6.1.1. a b c d e f g 9.8. (X)
3.4. a b 6.1.2. a b c d 9.9. (X) a b
3.5. 6.1.3. a b c d e f g h i j k l m 9.10. Cerinţe privind transportul copiilor
3.6. nopq 9.10.1.
4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 6.1.4. a b 9.10.2.
ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 6.1.5. a b c 9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu
4.1. Faruri 6.1.6. a b c d e f g h i j handicap
4.1.1. a b c d e f g h i j 6.1.7. a b c d e f g h i j k l m 9.11.1. a b c d e
4.1.2. a b nopqrs 9.11.2. a b c d
4.1.3. a b c 6.1.7.1. a b 9.11.3.
4.1.4. a b c d 6.1.8. a b 9.12. Alte echipamente speciale (X)
4.1.5. a b 6.1.8.1. 9.12.1. a b
4.1.6. 6.1.8.2. a b 9.12.2.
4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi laterale, 6.1.9. a b 9.12.3.
lămpi de gabarit 6.2. Cabină şi caroserie 10. ALTE VERIFICĂRI
4.2.1. a b c d 6.2.1. a b c d e f g h 10.1. a b

123
 ANEXA nr. 51 la reglementări)
REGISTRUL
AUTO
ROMÂN

CERTIFICAT DE INSPECŢIE TEHNICĂ PERIODICĂ

(ROADWORTHINESS CERTIFICATE)
[Format A4 (210 x 297 mm)]

(1) numărul de identificare al vehiculului (VIN number) ……………….………………….……….…………

(2) numărul de înmatriculare al vehiculului şi simbolul statului de înmatriculare (registration plate number of
the vehicle and country symbol of the State of registration) ……………………....……….….………………...…/ RO

(3) locul şi data inspecţiei (place and date of the test) …………………………………………………………...

(4) indicaţia contorului kilometric la data efectuării inspecţiei, dacă este disponibilă (odometer reading at the
time of the test, if available) ………………………

(5) clasa vehiculului, dacă este disponibilă (vehicle class, if available) …………………………..…………..…

(6) defecte identificate şi categoria aferentă (identified defects and their category)
Cod (item) Denumire defect (identified defect) Categorie (category)
………………………………………………………………………………………………………………………….…………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………

(7) evaluarea globală a vehiculului (overall assessment of the vehicle) …………….…………………………...

(8) data următoarei inspecţii tehnice periodice (date of next periodical test): conform anexei la certificatul de
înmatriculare (see the Annex to the Registration Certificate)

(9) staţia de inspecţie tehnică periodică (name of the inspection organisation) …………………………………
semnătura şi ştampila inspectorului responsabil de inspecţie (signature and stamp of the inspector responsible for
the test)
…………………………………………….……..

(10) alte informaţii (other informations)

poziţia în baza naţională de date cu inspecţii tehnice periodice (entry in the national data basis regarding the
periodic technical inspections) ………………………………………/…………………………………………..

*
A se păstra la bordul autovehiculului
Schimbarea numărului de înmatriculare prevăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului
(inclusiv în cazul în care certificatul a fost eliberat pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data
respectivă şi din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menţionat în certificat)

124
 ANEXA nr. 52 la reglementări

Clasele de vehicule menţionate la pct. 5 din certificatul de inspecţie tehnică periodică

Clasa 1 - autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune.
Clasa 2 - autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
Clasa 3 - remorci şi semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
Clasa 4 - autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, autovehicule
speciale ambulanţă.
Clasa 5 - autovehicule cu cel puţin 4 roţi destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu
depăşeşte 3.500 kg, cu excepţia tractoarelor şi a maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări
Clasa 6 - autovehicule cu cel puţin 4 roţi destinate transportului de persoane care au, în afara
locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune

125
 ANEXA nr. 6 la reglementări

Anexă la Certificatul de înmatriculare

- faţă - - verso –

ANEXA
LA CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE
Nr. ___________________
Numărul de
înmatriculare
INSPECŢII TEHNICE PERIODICE
Data Staţia şi Semnătura şi
următoarei numărul din ştampila
inspecţii tehnice registru

ANEXA nr. 7 la reglementări

Ecuson de inspecţie tehnică periodică

126
 ANEXA nr. 71 la reglementări

Cerinţe privind competenţa, examinarea şi atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici

1. În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a
următoarelor cerinţe:
a) cu privire la competenţa profesională, că acesta deţine cunoștințe şi capacitate de înțelegere
certificate, referitoare la vehiculele rutiere, în următoarele domenii:
- mecanică;
- dinamică;
- dinamica vehiculului;
- motoarele cu ardere internă;
- construcţia vehiculelor rutiere;
- diagnosticarea vehiculelor rutiere;
- materiale și prelucrarea materialelor;
- electronică;
- electricitate;
- componentele electronice ale vehiculului;
- aplicații IT.
b) cu privire la experienţa profesională, că acesta are cel puțin 3 ani de experiență profesională
documentată în una dintre următoarele activităţi:
- reparaţii auto, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfăşurarea cel puţin a
activităţilor de reparaţii pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcţie şi sistemul de frânare;
- omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorităţi de omologare ori
servicii tehnice notificate;
- ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit
legii.
c) cu privire la experienţa necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă
permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea
următoarelor cerinţe minimale:
a) pentru clasa I - permis de conducere categoriile A şi B1;
b) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B;
c) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C şi/sau D.
2. Cerinţele de competenţă profesională precizate la pct. 1 lit. a) şi cele de experienţă profesională
precizate la pct. 1 lit. b) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanţilor care deţin titlul de inginer în
domeniul de studii de licenţă „Ingineria autovehiculelor” (se consideră ca echivalente calificările inginer
autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile).
3. Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o
examinare teoretică şi o examinare practică.
4. Programul de atestare acoperă cel puțin următoarele aspecte:
a) construcţia vehiculului:
- identificarea vehiculului;
- sistemul de frânare;
- sistemul de direcție;
- vizibilitatea;
- lămpi, dispozitive reflectorizante şi echipamente electrice;
- punți, jante, anvelope şi suspensie;
- șasiu și elemente ataşate şasiului;
- alte echipamente;
- emisii poluante;
- inspecţii suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică;
b) metode de inspecție;
c) evaluarea deficiențelor;
127
 d) cerințe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării;
e) cerințe legale privind inspecția tehnică;
f) dispoziții administrative privind omologarea, înmatricularea și inspecția tehnică periodică a
vehiculelor;
g) aplicații IT folosite în procedura de inspecție tehnică periodică și în cea administrativă.
5. Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu
carburanţi alternativi este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile
prevăzute la pct.3, cu includerea elementelor specifice privind construcţia şi inspecţia tehnică periodică a
acestor vehicule.
6. Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu
reglementările aplicabile în vigoare este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar,
în condiţiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic.
7. După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare,
al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări.
8. În cazurile menţionate la pct. 5 şi 6, în certificatul de atestare se menţionează în mod expres
activităţile respective.
9. Termenul de valabilitate al certificatului de atestare este de 2 ani.
10. La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu
aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare.
11. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în
certificatul de atestare, care nu influenţează valabilitatea certificatului de atestare sau activităţile pentru
care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi
valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare.
12. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilităţii certificatului de
atestare pentru activităţi suplimentare faţă de cele pentru care a fost iniţial atestat, RAR eliberează un
certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor
doveditoare şi a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate.
13. În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un
dosar care va conţine următoarele:
a) cerere de atestare, care va include, după caz, şi o recomandare din partea operatorului economic
sau a instituţiei publice la care va urma să îşi desfăşoare activitatea;
b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;
c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere
emisă de autoritatea competentă;
d) documentele care atestă îndeplinirea cerinţei privind experienţa profesională documentată
minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de
evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de
muncă, copie de pe fişa postului şi/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în
original, după caz.
e) copie de pe actul de identitate.
14. Copiile menţionate la pct. 13 lit. b) – e) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul.
15. La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original
documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) şi e).
16. Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include
recomandarea menţionată la pct. 13 lit. a).
17. Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include
recomandarea menţionată la pct. 13 lit. a).
18. În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens.
19. Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare
organizat de RAR, care include o examinare teoretică şi o examinare practică.
20. Programul de reatestare asigură menținerea și actualizarea cunoștințelor și abilităților cerute
inspectorilor tehnici în domeniile menționate la pct. 4 lit. a) - g).
21. Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5 - 12.
128
 22. La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de
reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de
autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum şi certificatul de
atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.

129
 ANEXA nr. 8 la reglementări (faţă)

REGISTRUL AUTO ROMAN (Timbru sec)

AUTORIZAŢIE TEHNICĂ

Nr. ..................... din .......................

Se autorizează …..........................................................................................................…………….….
(operatorul economic sau instituţia publică)
cu sediul în …..................................................……….jud……………….............................................
str. …...............................................................…………………………..nr. ….……………………...
cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerţului nr. …..…….….............
să execute inspecţii tehnice periodice la clasele de inspecţie tehnică periodică
…..............................................................................…………………………………………………..
conform specificaţiei de pe verso, în staţia de inspecţie tehnică periodică
din ….......................................……………………….jud…................................………………….....
str. ….....................................…….....................………………………...nr…............………………..
începând cu data de …............................................

Autorizarea s-a făcut în baza Cererii nr. …....din …............înregistrată la Registrul Auto Român şi
a Raportului de evaluare a capabilităţii tehnice nr. …....din …..............., întocmit de Registrul
Auto Român – Organismul de Certificare Sisteme de Management.

DIRECTOR GENERAL RAR

ANEXA nr. 8 la reglementări (verso)

COD STAŢIE
Nr. Vehicule pentru care se Clasa de Interdicţii Observaţii
Crt. autorizează staţia de inspecţie ITP
tehnică periodică
1 I
2 II
3 III

130
 ANEXA nr. 9 la reglementări

Cerere
pentru autorizarea staţiei de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor

Operatorul economic sau instituţia publică …........................................................................................…….

cu sediul în…...........................………………………………judeţul…………...................…………….
str. …...................................... …………………………………………………………………nr. …….......
cod poştal ….................………... telefon ….......…………..................fax …........……................................
solicită eliberarea autorizaţiei pentru staţia de inspecţie tehnică periodică
din…................................………………………………………..judeţul…......................………………….
str…........................................………………………………………………………………….nr. …...... …
cod poştal ….....................……… telefon …..........................……….fax …................................................
pentru următoarele clase de inspecţie tehnică periodică
…......................................................................................................…………………………………………

Anexăm:
1. chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice;
2. ABROGAT
3. certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în
raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea
sediului social şi a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii şi/sau
activităţi autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea
formalităţilor la înregistrare în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi
persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor
juridice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv activitatea „Activităţi de testări şi analize
tehnice”;
4. ABROGAT
5. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic
sau instituţia publică solicitantă a autorizării, însoţite de extrasul din registrul general de evidenţă a
salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă;
6. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele
de etalonare şi/sau buletinele de măsurare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);
7. schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP,
amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
8. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.

Programul de lucru al staţiei de inspecţie tehnică este

în zilele de…...………………..……..............………...orele ….................………………………………....
şi în zilele de………………………………................. orele …...........................………………………......
Ne obligăm ca pe timpul funcţionării staţiei de inspecţie tehnică periodică să respectăm întocmai
toate prevederile legale privitoare la inspecţia tehnică periodică.

Nr. …...... din …................

REPREZENTANT LEGAL,
(numele, prenumele, funcţia, semnătura, ştampilă)

131
 ANEXA nr. 10 la reglementări

(faţă)

REGISTRUL AUTO ROMAN

CERTIFICAT DE ATESTARE
Nr. .......... din .....................

Dl. (Dna.) , născut (ă) în anul luna ziua _____

în localitatea____________________________________jud.____________________________
CNP______________________________
profesia (calificarea)_______________________________________
a absolvit programul de atestare organizat de Registrul Auto Român RA
în perioada cu o durată de ore

Este atestat (ă) să efectueze *)

- ITP pentru clasele de ITP I / a II-a / a III-a, inclusiv la autovehiculele echipate cu GPL/GNC
conform RNTR 1
- controlul tehnic în trafic al vehiculelor conform reglementărilor aplicabile
Prezentul certificat de atestare este valabil până la data de__________________________

DIRECTOR RAR, Responsabil program,

ORIGINAL / DUPLICAT
OBSERVAŢIE:
Înscrierea în spaţiul corespunzător de pe verso a două abateri consecutive în mai puţin de 12
luni anulează prezentul certificat de atestare care se află permanent la dosarul staţiei de
inspecţie tehnică pentru a fi accesibil organelor de control pe durata programului de lucru
*) se barează menţiunile neaplicabile
ANEXA nr. 10 la reglementări
(verso)
EVIDENŢA ABATERILOR
Nr. Numele şi prenumele Abatere constatată Data Semnătura
crt. organului de control

132
 ANEXA nr. 11 la reglementări

Condiţii tehnice
privitoare la verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor

A. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare

cu role
Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu
role presupune verificarea coeficienţilor de frânare realizaţi de frâna de serviciu şi frâna de staţionare,
precum şi verificarea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de
serviciu şi frâna de staţionare.
Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forţelor de frânare la roţile pe care
acţionează frâna a cărei eficacitate se verifică şi greutatea vehiculului prezentat la ITP:
n

 Fis  Fid
Cf  i 1
 100(%)
G
în care:
Fis (daN) - forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) - forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
n - numărul de punţi;
G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul
1 pentru frâna de serviciu şi tabelul 2 pentru frâna de staţionare.

Tabelul 1 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu
Autovehicule, remorcile acestora şi tractoare
Frâna de serviciu
Efortul de acţionare Coeficient de frânare Coeficient de frânare
Categoria vehiculului maxim admisibil minim admisibil (%) minim admisibil (%)
la pedală (daN) (vehicule înmatriculate (vehicule înmatriculate
până la 28.07.2010) după 28.07.2010)
Autovehicule transport persoane care 50 50(1) 58
au, în afara locului conducătorului, cel
mult 8 locuri pe scaune (autoturisme,
autovehicule taxi, autovehicule
speciale ambulanţă etc.) (M1)
Autovehicule transport persoane care 70 50(1) 50
au, în afara locului conducătorului, mai
mult de 8 locuri pe scaune (microbuze,
autobuze) (M2, M3)
Autovehicule transport marfă cu 70 45 50
MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N1)
Autovehicule transport marfă cu 70 43(2) 50
MTMA peste 3.500 kg (N2, N3)
Semiremorci*) (O2, O3 şi O4) - 40(3) 45
Remorci cu proţap (O2, O3 şi O4) - 40(3) 50
Tractoare 60 20
Autovehicule cu două roţi
Frâna de serviciu
Efortul de acţionare Coeficient de frânare Coeficient de frânare
Categoria vehiculului maxim admisibil la minim admisibil (%) minim admisibil (%)
pedală (daN) (ambele frâne) (frână pe roata din spate)
Mopede cu două roţi (L1e) 35 42 25
Motociclete fără ataş (L3e) 35 50 25
*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile
semiremorcii

133
 (1) 48 % pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data
primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;
(2) 45 % pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este
disponibilă) după 1988;
(3) 43 % pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei
înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.
La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână (cu excepţia celor din categoria L) este
obligatorie verificarea eficacităţii frânei de serviciu prin acţionarea acesteia cu un efort de acţionare la
pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a
autovehiculului:
Fp=Fpmax x (mef / mtot) (daN),
în care :
Fpmax (daN) - efortul de acţionare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 1);
mef (kg) - masa efectivă a autovehiculului inspectat;
mtot (kg) - MTMA a autovehiculului inspectat.

Tabelul 2 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staţionare
Frâna de staţionare
Coeficient de frânare minim admisibil
(%)
Efortul de
dacă frâna de staţionare este
acţionare maxim
Categoria vehiculului dacă frâna de şi frână de securitate
admisibil
staţionare nu vehicule vehicule
la pedală
este şi frână de înmatriculate înmatriculate
(daN)
securitate până la după
28.07.2010 28.07.2010
Autovehicule transport persoane care au, în afara 50 16 25(1) 29
locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune
(autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule
speciale ambulanţă etc.) (M1)
Autovehicule transport persoane care au, în afara 70 16 25(1) 25
locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe
scaune (microbuze, autobuze) (M2, M3)
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 70 16 22 25
3.500 kg inclusiv (N1)
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 70 16 22 25
3.500 kg (N2, N3)
Semiremorci*) (O2, O3 şi O4) - 16 20(2) 22
Remorci cu proţap (O2, O3 şi O4) - 16 20(2) 25
Tractoare - 16 -
Mopede cu două roţi (L1e) (dacă e prevăzută) 50 16 21
Motociclete fără ataş (L3e) (dacă e prevăzută) 50 16 25
*) coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile semiremorcii
(1) 24 % pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data
primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;
(2) 22 % pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei
înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.

Dezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia:

F max  F min
d 100(%)
F max
în care:
Fmax (daN) - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare superioară;
Fmin (daN) - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare inferioară.
Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi
pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 3 pentru frâna de serviciu şi tabelul 4 pentru frâna de staţionare.
134
 Tabelul 3 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare
la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu
Frâna de serviciu
Categoria vehiculului Dezechilibrul maxim admisibil (%)
Toate categoriile, cu excepţia mopedelor cu 30
două roţi şi a motocicletelor fără ataş

Tabelul 4 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare

la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de staţionare
Frâna de staţionare
Categoria vehiculului Dezechilibrul maxim admisibil (%)
dacă frâna de staţionare dacă frâna de staţionare
nu este şi frână de este şi frână de
securitate securitate
Toate categoriile, cu excepţia d < 100 30
mopedelor cu două roţi şi a
motocicletelor fără ataş

B. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul

Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul
presupune verificarea deceleraţiilor realizate de frâna de serviciu şi frâna de staţionare în cazul frânării pe
pistă, precum şi aprecierea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de
serviciu şi frâna de staţionare în funcţie de comportamentul la frânarea pe pistă.
Această verificare se efectuează prin probe funcţionale în parcurs, cu măsurarea deceleraţiei
maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă) în
cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare.
Această verificare se aplică pentru maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă
constructivă mai mare de 25 km/h, tractoare, autoremorchere, autovehicule speciale şi autovehicule
specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii şi performanţei
sistemului de frânare pe standul de frânare cu role, autovehicule cu tracţiune integrală permanentă
nedecuplabilă - legătură rigidă, mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri.
Valorile minime admisibile ale deceleraţiei maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru
frâna de serviciu şi tabelul 6 pentru frâna de staţionare.
Tabelul 5 – Valori minime admisibile ale deceleraţiei maxime pentru frâna de serviciu
Autovehicule, remorcile acestora şi tractoare
Frâna de serviciu
Valoarea minimă a Valoarea minimă a
Efortul de acţionare
deceleraţiei maxime deceleraţiei maxime
Categoria vehiculului maxim admisibil la
măsurate (m/s2) măsurate (m/s2)
pedală
(vehicule înmatriculate (vehicule înmatriculate
(daN)
până la 28.07.2010) după 28.07.2010)
Autovehicule transport persoane care 50 5,0(1) 5,8
au, în afara locului conducătorului, cel
mult 8 locuri pe scaune (autoturisme,
autovehicule taxi, autovehicule
speciale ambulanţă etc.) (M1) cu
tracţiune integrală permanentă
nedecuplabilă – legătură rigidă
Autovehicule transport persoane care 70 5,0(1) 5,0
au, în afara locului conducătorului, mai
mult de 8 locuri pe scaune (microbuze,
autobuze) (M2, M3) cu tracţiune
integrală permanentă nedecuplabilă –
legătură rigidă
Autovehicule transport marfă cu 70 4,5 5,0
MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N1)
135
 cu tracţiune integrală permanentă
nedecuplabilă – legătură rigidă
Autovehicule transport marfă cu 70 4,3(2) 5,0
MTMA peste 3.500 kg (N2, N3) cu
tracţiune integrală permanentă
nedecuplabilă – legătură rigidă
Autoremorchere, autospecializate şi 70 4,3(2) 5,0
autospeciale
Tractoare 60/40*) 2,0
Maşini şi utilaje autopropulsate pentru - 2,0
lucrări cu viteza maximă constructivă
mai mare de 25 km/h
Autovehicule cu trei roţi şi cvadricicluri
Frâna de serviciu
Valoarea minimă a Valoarea minimă a
Efortul de acţionare
deceleraţiei maxime deceleraţiei maxime
Categoria vehiculului maxim admisibil
măsurate (m/s2) măsurate (m/s2)
(daN)
(ambele frâne) (frână pe roata/axa din
la pedală/la manetă
spate, după caz)
Mopede cu trei roti (L2e) 35/20 4,0 2,5
Motociclete cu ataş (L4e) 35/20 4,6 2,5
Tricicluri (L5e) 50/20 4,4 2,5
Cvadricicluri uşoare (L6e) 35/20 4,0 2,5
Cvadricicluri (L7e) 50/20 4,4 2,5
*) cu acţionare prin manetă.
(1) 4,8 m/s2 pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă
data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;
(2) 4,5 m/s2 pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este
disponibilă) după 1988.

Tabelul 6 – Valori minime admisibile ale deceleraţiei maxime pentru frâna de staţionare
Frâna de staţionare
Efortul de acţionare
Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)
maxim admisibil
dacă frâna de staţionare este
Categoria vehiculului şi frână de securitate
la dacă frâna de staţionare
la pedală vehicule vehicule
manetă nu este şi frână de
(daN) înmatriculate înmatriculate
(daN) securitate
până la după
28.07.2010 28.07.2010
Autovehicule transport persoane care 40 50 1,6 2,5(1) 2,9
au, în afara locului conducătorului,
cel mult 8 locuri pe scaune
(autoturisme, autovehicule taxi,
autovehicule speciale ambulanţă etc.)
(M1) cu tracţiune integrală
permanentă nedecuplabilă – legătură
rigidă
Autovehicule transport persoane care 60 70 1,6 2,5(1) 2,5
au, în afara locului conducătorului,
mai mult de 8 locuri pe scaune
(microbuze, autobuze) (M2, M3) cu
tracţiune integrală permanentă
nedecuplabilă – legătură rigidă
Autovehicule transport marfă cu 60 70 1,6 2,2 2,5
MTMA până la 3.500 kg inclusiv
(N1) cu tracţiune integrală
permanentă nedecuplabilă – legătură
rigidă

136
 Autovehicule transport marfă cu 60 70 1,6 2,2 2,5
MTMA peste 3.500 kg (N2, N3) cu
tracţiune integrală permanentă
nedecuplabilă – legătură rigidă
Autoremorchere, autospecializate şi 60 70 1,6 2,2 2,5
autospeciale
Tractoare 40 - 1,6 -
Maşini şi utilaje autopropulsate - - 1,6 -
pentru lucrări cu viteza maximă
constructivă mai mare de 25 km/h
Mopede cu trei roti (L2e) 40 50 1,6 2,0
Motociclete cu ataş (L4e) (dacă este 40 50 1,6 2,3
prevăzută)
Tricicluri (L5e) 40 50 1,6 2,2
Cvadricicluri uşoare (L6e) 40 50 1,6 2,0
Cvadricicluri (L7e) 40 50 1,6 2,2
(1) 2,4 m/s2 pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data
primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991.
C. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs
Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se
aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru
verificare se efectuează:
- o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă
sistemul de frânare de serviciu funcţionează, precum şi comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);
- acţionarea sistemului de frânare de staţionare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de
frânare de staţionare al (semi)remorcii funcţionează.
Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N şi O
cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role
1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice
1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA
Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta
rezultând simplu din ecuaţia următoare:
n

 Fis  Fid
Cf  i 1
100(%)
G
în care:
Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) = Forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
n = numărul de punţi;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parţial încărcat –
metoda de măsurare într-un punct
Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forţelor de frânare obţinute la verificarea
vehiculului descărcat sau parţial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului
încărcat la MTMA.
Metoda presupune existenţa supapelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat
ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz.
În timpul verificării pe fiecare punte, cel puţin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului
de frânare trebuie obţinută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.
Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoaşterea următorilor parametrii:
a) valoarea forţelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se
obţin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);
b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe
fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcţie de amplasarea supapei de testare) la
care se obţin forţele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la
137
ITP (se obţin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de
măsurare a presiunii);
c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în
funcţie de datele existente pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare). În cazul în
care presiunea de extrapolare de pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare este
prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acţionează regulatorul care este
menţionată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente,
care va fi folosită în calcul.
Pentru o anumită punte, forţele de frânare maxime se obţin la blocarea standului de frânare sau,
dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afişaj a valorilor maxime.
Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei:
p  0,4
Ei  ex
pi  0,4
în care:
i = numărul punţii verificate;
pex = valoarea presiunii de extrapolare;
pi = valoarea presiunii măsurate la care s-au obţinut forţele maxime de frânare pe puntea i.
Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula:
( F1s  F1d )  E1  ( F 2 s  F 2d )  E 2  ...  ( Fns  Fnd )  En
Cf   100(%)
G
în care:
Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i;
n = numărul de punţi;
G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.
În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricaţie cu supape de testare a presiunilor din
rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de
frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale
vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare:
n

 Fis  Fid
Cf  i 1
100(%)
G
în care:
Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
n = numărul de punţi;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă
admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina
maximă.
2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice şi pentru
sistemele de frânare complet hidraulice
Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau
complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau
parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare:
n

 Fis  Fid
Cf  i 1
100(%)
G
în care:
Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
138
 n = numărul de punţi
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP
Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă
admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina
maximă.

139

Condiţii
privind culoarea luminilor la elementele instalaţiei electrice de iluminare şi semnalizare
(în funcţie de dotare)
Faţă:
- Faruri
- Faruri de ceaţă
- Faruri pentru circulaţia de zi
- Lămpi indicatoare de direcţie
- Lămpi de poziţie, lămpi de gabarit
- Lămpi de staţionare (de parcare)
- Catadioptri netriunghiulari
Spate
- Lămpi de poziţie, lămpi de frânare, lămpi de
gabarit, lămpi de ceaţă
- Lămpi indicatoare de direcţie
- Lămpi de staţionare (de parcare)
- Lămpi de mers înapoi, lămpi de iluminare a plăcii
cu numărul de înmatriculare
- Catadioptri netriunghiulari (autovehicule),
triunghiulari (remorci)
Lateral:
- Lămpi de poziţie
- Lămpi indicatoare de direcţie
- Lămpi de staţionare (de parcare)
- Catadioptri netriunghiulari
Altele:
- Catadioptri pedală (la autovehiculele cu două sau
trei roţi)
140
ANEXA nr. 12 la reglementări
- lumină albă
- lumină albă sau galbenă
- lumină albă
- lumină galben-auto
- lumină albă
- lumină albă
- culoare albă sau incolor
- lumină roşie
- lumină galben-auto
- lumină roşie
- lumină albă
- culoare roşie
- lumină galben-auto; cu toate acestea, cea mai
din spate lampă de poziţie laterală poate fi roşie
dacă este grupată sau combinată sau incorporată
reciproc cu lampa de poziţie spate, cu lampa de
gabarit spate, cu lampa de ceaţă spate, cu lampa
de frânare sau dacă este grupată sau are o parte a
suprafeţei emiţătoare de lumină comună cu
catadioptrul spate
- lumină galben-auto
- lumină galben-auto dacă sunt incorporate
reciproc cu lămpile indicatoare de direcţie
laterale sau lămpile de poziţie laterale
- culoare galben-auto; cu toate acestea, cel mai
din spate catadioptru lateral poate fi roşu dacă
este grupat sau are o parte a suprafeţei emiţătoare
de lumină comună cu lampa de poziţie spate,
lampa de gabarit spate, lampa de ceaţă spate,
lampa de frânare, cu cea mai din spate lampă de
poziţie laterală roşie sau cu catadioptrul spate
netriunghiular.
- lumină galben-auto (pentru mopede cu pedale
neretractabile)
 ANEXA nr. 13 la reglementări

Verificarea emisiilor poluante

1. Autovehicule echipate cu mas alimentate cu benzină, GPL sau GNC

1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un
catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:
1.1.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi
într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
1.1.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a
se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi.
1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare, ţinând cont de recomandările
producătorului, se măsoară concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi de hidrocarburi (HC), cu
motorul la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu
schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să
fie în poziţia „Neutru” sau „Parcare”).
1.1.4. Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească
următoarele valori:
a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este
disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: COcor: 4,5% în vol.;
b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este
disponibilă) începând cu anul 1987: COcor: 3,5% în vol.
1.1.5. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 1000
ppm.
Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor
alimentate cu GPL sau GNC.
1.1.6. La motoarele cu alimentare duală benzină / GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru
ambele moduri de funcţionare.
1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride şi pentru autovehiculele
echipate cu motoare în doi timpi.
1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un
catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:
1.2.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi
într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
1.2.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a
se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
1.2.3. determinarea eficacităţii sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea valorii lambda şi a
conţinutului de CO şi de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispoziţiilor pct. 1.2.4 şi
1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcţionare,
conform recomandărilor producătorului autovehiculului.
1.2.4. Emisii la ieşirea din ţeava de evacuare – valori limită
Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele
valori:
a) măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de
ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate,
schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru” sau „Parcare”): conţinutul maxim admisibil de CO din
gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,5% în vol.; el nu trebuie să depăşească
valoarea COcor: 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A
sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva
98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform
Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M1, N1, M2
ori N2);

141
 b) măsurări efectuate cu motorul la turaţia de mers în gol accelerat, de cel puţin 2000 rot/min şi de
maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei
de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia
„Neutru” sau „Parcare”): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să
depăşească valoarea COcor: 0,3% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,2% în vol. pentru
autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea
5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau
Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007
(autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M1, N1, M2 ori N2).
1.2.5. Lambda: 1+0,03 sau conform specificaţiilor producătorului, măsurat la turaţia de mers în
gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b).
1.2.6. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turaţia de mers în gol accelerat
nu trebuie să depăşească 100 ppm.
Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor
alimentate cu GPL sau GNC.
1.2.7. La motoarele cu alimentare duală benzină / GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru
ambele moduri de funcţionare.
1.2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea
corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a
verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice.
1.2.9. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride.
2. Autovehicule echipate cu mac alimentate cu motorină
2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacităţii gazelor de
evacuare în accelerare liberă, de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de întrerupere a alimentării, cu
ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort
(în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru” sau „Parcare”).
2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de
funcţionare a autovehiculului, după cum urmează:
2.2.1. autovehiculele pot fi controlate cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei
ca motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;
2.2.2. sub rezerva dispoziţiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fără a fi fost
respectate următoarele condiţii:
a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei
trebuie să fie de cel puţin 800 C sau să corespundă temperaturii de funcţionare normale, dacă aceasta este
inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiaţiei în infraroşu trebuie să atingă o
valoare echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest
mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită altfel, de exemplu pe baza
funcţionării ventilatorului de răcire;
b) sistemul de evacuare trebuie curăţat prin 3 accelerări libere.
2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele:
2.3.1. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a
se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
2.3.2. motorul şi, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în
gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor din
categoriile M2, M3, N2 şi N3 aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10 s după eliberarea pedalei de
acceleraţie;
2.3.3. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie apăsată total, în
mod rapid şi progresiv (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim
al pompei de injecţie şi să se atingă turaţia de întrerupere a alimentării;
2.3.4. la fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de
acceleraţie, să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie
automată, turaţia indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turaţia de
întrerupere a alimentării. Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului
142
sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de
acceleraţie, adică cel puţin 2 s pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara
locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi pentru autovehiculele destinate transportului de
mărfuri având o masă totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg.
2.4. Valori limită
2.4.1. nivelul opacităţii nu trebuie să depăşească valorile limită ale indicelui de opacitate
(coeficientului de absorbţie), care sunt următoarele:
Indice de opacitate (coeficient de absorbţie) maxim pentru:
a) mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m-1;
b) mac cu turbocompresor: 3 m-1;
c) o limită de 1,5 m-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită
indicate:
i) la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE,
modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule EURO 4 din categoria M1, N1, M2 sau N2);
ii) la linia B1 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată
prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M2, N2, M3 sau N3);
iii) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată
prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M2, N2, M3 sau N3);
iv) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată
prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M2, N2, M3 sau N3);
v) în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din
categoria M1, N1, M2 ori N2);
vi) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria
M2, N2, M3 sau N3).
2.4.2. autovehiculele nu trebuie respinse decât dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel
puţin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită, cu condiţia să nu se înregistreze
diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de acceelerare sau între turaţiile
maxime măsurate la ciclurile de accelerare. Această medie poate fi calculată ignorând valorile observate
care se îndepărtează cu mult faţă de media măsurată.
2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispoziţiile de la pct. 2.4.2,
sunt admise autovehiculele pentru care valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt
mai mici cu 0,5 m-1 faţă de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.
2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte
de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.

143
 ANEXA nr. 14 la reglementări

Condiţii
privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare
Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roţilor, amplasate într-un loc uşor accesibil pe
vehicul, după cum urmează:

a) o cală de blocare pentru:

i) autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone;
ii) remorci cu două axe, cu excepţia semiremorcilor cu şa, cu o MTMA mai mare de 0,75
tone.

b) două cale de blocare pentru:

i) vehicule cu trei sau mai multe axe;
ii) semiremorci cu şa;
iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanţa dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o
MTMA mai mare de 0,75 tone;
iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.

144
 ANEXA nr. 15 la reglementări

I. Condiţii privind echiparea vehiculelor grele şi lungi cu plăci de identificare spate

(1) Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depăşeşte 12 tone (cu excepţia
autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepţia celor urbane), (semi)remorcile cu
MTMA mai mică sau egală cu 10 tone şi a căror lungime depăşeşte 8 m, precum şi remorcile sau
semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate
conform cerinţelor precizate prin prezentele reglementări.
(2) Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-
ONU nr. 705) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt
dreptunghiulare şi compuse din benzi oblice alternante roşii (fluorescente sau reflectorizante) şi galbene
(reflectorizante), înclinate şi descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt
compuse dintr-un fond reflectorizant galben şi o bordură roşie (fluorescentă sau reflectorizantă).

AUTOVEHICULE

REMORCI ŞI SEMIREMORCI

5)
Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziţii uniforme privind
omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele şi lungi
145
 (3) Placa de identificare trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară
a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafaţă perpendiculară pe
axa longitudinală a vehiculului şi simetric faţă de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie
paralelă la sol. Lungimea totală a unei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm şi
maximum 2.300 mm.

II. Condiţii privind echiparea vehiculelor lente cu plăci de identificare spate

(1) Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu cel puţin o placă de identificare spate conform
cerinţelor precizate prin prezentele reglementări. Se înţelege prin vehicule lente: autovehicule care au,
prin construcţie, o viteză maximă care nu depăşeşte 40 km/h, precum şi remorcile acestora.
(2) Plăcile de identificare trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr.
6)
69 (cu marcă de omologare). Ele sunt triunghiulare şi compuse dintr-un fond fluorescent roşu şi o
bordură reflectorizantă roşie.

(3) Placa de identificare trebuie montată pe partea stângă spate cu vârful orientat în sus sau cu
cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de
identificare trebuie montată pe o suprafaţă perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea
sa inferioară trebuie să fie paralelă la sol.

III. Condiţii privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru contur

(1) Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur:

a) pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone
(cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci) şi pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5
tone, şi dacă lăţimea autovehiculelor şi (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;
b) pe părţile laterale: marcaj parţial pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de
7,5 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci) şi pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare
de 3,5 tone, şi dacă lungimea autovehiculelor şi (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.
Totuşi, dacă forma, structura sau funcţionarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta
un marcaj liniar.
(2) Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie să fie omologate în conformitate cu
Regulamentul CEE-ONU nr. 1047) (cu marcă de omologare). Ele trebuie să fie de culoare albă sau
galbenă pe părţile laterale şi de culoare albă, galbenă sau roşie pe spate.

6)
Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziţii uniforme privind
omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcţie) şi a remorcilor lor
7)
Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) – Dispoziţii uniforme privind
omologarea maracjelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N şi O
146
 (3) Recomandări privind prescripţiile referitoare la forma şi la montajul marcajelor:
1. Marcaje laterale şi spate constituite din benzi
1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din
mai multe elemente, de preferinţă continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.
Se aplică aceeaşi regulă pentru autotractoare, semiremorci şi alte combinaţii de vehicule. Trebuie
să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu şi fără marcaje.
1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime şi lăţime a
vehiculului.
"Întreagă" înseamnă cel puţin 80% din lungime şi/sau lăţime.
1.3. In cazul benzilor discontinue spaţiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai
scurt posibil şi nu trebuie să depăşească 50% din lungimea celui mai scurt element.
1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălţime minimă deasupra
solului de cel puţin 250 mm şi o înălţime maximă de 1500 mm.
2. Marcaje şi grafici distinctive (publicitare)
2.1. Marcajele şi graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul
marcajelor periferice laterale, cu condiţia ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a
dispozitivelor obligatorii de iluminare şi de semnalizare luminoasă. Marcajele şi graficile distinctive
trebuie să fie discrete.
2.2. Prin "discrete" se înţelege:
2.2.1. mai puţin de 15 litere / caractere;
2.2.2. înălţimea literelor / caracterelor cuprinsă între 300 mm şi 1000 mm;
2.2.3. o suprafaţă reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;
2.2.4. concizia menţiunilor, cum ar fi adresele şi numerele de telefon

147
 Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi

Exemple de marcaje periferice reflectorizante (cuprinzând marcaje şi grafici distincte)

148
 ANEXA nr. 16 la reglementări

ABROGATĂ

149