De exemplu: sunt sisteme informatice de acest tip care asigura integrarea

activitatiilor din functiunea de productie cu cele din functiunea financiar

contabila, din functiunea comerciala si cea de resurse umane, este cazul de
exemplu al sistemelor informatice de urmarire a costurilor de productie in
corelare cu cantitatiile fabricate, cantitatiile vandute din fiecare produs si cu
consumurile de materii prime si material, aparitia acestui tip de sisteme a generat
concepte noi in organizarea intreprinderilor cum ar fi cel referitor la lanturile de
distributie. In timp odata cu aparitia sistemelor informatice specializate si a celor
integrate, sistemele sige au primit o component inteligenta care a permis
extinderea utilizarii lor la nivelul componentei decizionare a sistemului de
management, astfel a aparut conceptual de system informatics pentru
management.

In general un SIM asigura optimizarea tuturor componentelor sistemului de

management, avand la baza functionarii sale component informationala a
acestuia. Adica sistemul informational. Din acest motiv toate metodologiile de
realizare a sistemelor informatice economice sau de management pun pe primul
plan inpactul tehnologiilor IT and S asupra componentelor sistemului
informational. Intr-o abordare larg acceptata in lumea specialistilor, putem definiii
sistemul informational astfel: ansamplul interconectat intr-o conceptie sistemica a
datelor si informatiilor, a circuitelor si fluxurilor informationale, a porcedurilor
informationale, precum si mijloacele si tehnicile de culegere, transmitere,
prelucrare si arhivare a informatiilor care interactioneaza in vederea asigurarii,
atingerii de catre o intreprindere a indicatorilor de eficienta, eficacitate si
economicitate (principiul celor 3 E). Practica dovedeste ca studiul unui system
informational dintr-o societate nu poate fi abordat de la inceput in totalitatea sa,
el trebuie efectuat la nivel de subsisteme ale acestuia intre care se vor stabili
ulterior legaturile de interdependenta. In domeniul analizei si proiectarii
sistemelor informatice pentru managementul firmei nu exista o terminologie
unica care sa permita utilizarea unei metodologii unitare de implementare a
informaticii in cadrul sistemelor de management.

Sistemul informational ca si component a sistemului de management trebuie sa

fie studiat in toata complexitatea sa, ca urmare societatea care se afla in situatia
de a-si analiza sistemul informational trebuie sa-si indentifice activitatiile proprii
sis a stabileasca o ordine de prioritate pentru elaborarea studiilor privind
perfectionarea sistemului informational, de exemplu: in scopul stabiliriilor
prioritatiilor in analiza sistemului informational al activitatii de productie pot fi
luate in considerare urmatoarele criteria: A. Ponderea activitatii in asigurarea unei
functionary profitabile a intreprinderii

B. posibilitatiile de reducere a volumui de munca manualapentru gestiunea

activitatiilor.

C. pespectivele optinerii unor rezultate economice importante si realizarii

indicatorilor de perfomranta ai intreprinderii.

In cazul in care priteriile de mai sus nu indica in mod evident activitatiile

economice cu care trebuie sa inceapa analiza sistemului informational, se va
elabora un studio preliminar cu character de diagnostic care va fi orientat pe
fixarea obiectivelor si prioritizarea urmatoarelor aspecte : a. identificarea
deficientelor existente in organizarea si functionarea de ansamblu a sistemului de
management

b. deficientele generale si cele specifice sistemului informational (in special cele

referitoare la existent distorsiuniilor, filtrajelor, redundantelor, supraincarcarii
circuitelor informationale, precum si existent unei codificari inproprii a datelor.

- vezi mai jos modul de determinare a cifrei de securitate sau a cifrei de control.

Metodologii de proiectare a sistemelor informatice pentru

management
Proiectarii unui system informatic ii corespunde un anumit ciclu de dezvoltare a
acestuia, care reprezinta un process complex format dintr-o succesiune de etape
princare se transforma o cerinta de ordin menegerial intr-un system informatics

Formularea cerintei (optimizarea mangementului vanzarilor dintr-un magazin de

produse alimentar) – studiu de fezabilitate (are un caracter de analiza preliminara
care se efectueaza cu scopul de-a delimita cat se poate de clar activitatiile care
asigura satisfactia cerintei manageriale. Pentru exemplul de mai sus trebuie luate
in considerare o serie de eactivitati economice cum ar fi : gestiunea stocurilor de
produse din magazine, gestiunea vanzarilor, gestiunea aprovizionarii
tehnicomateriale , gestiunea relatiilor cu clientii, gestiunea personalului propriu,
etc .

Analiza vizeaza o descriere dar si o analiza detaliata a tuturor activitatiilor care vor
fi incluse in viitorul system informatic, se impugn 2 precizari: a. este vorba despre
activitatiile care au fost identificate din studiul de fezabilitate. b. este bine de tinut
cont ca viitorul system informatic va functina in cadrul sistemului informational,
altfel spus, acesta va asigura optimizarea activitatiilor economice prin trecerea de
la prelucrarea manuala la cea automata.

Etapa de proiectare a noului system: de regula aceasta preia concluziile etapei de

analiza si defineste characterul conceptual din punct de vedere tehnic si logic al
solutiilor rezultate din urma analizei.

Etapa de experimentare a sistemului rezultat din etapa precedenta. In esenta

experiementarea consta in validarea functionarii sistemului utilizant date de test,
altfel spus se valideaza corectitudinea proiectarii bazelor de date precum si modul
in care specificatiile de program asigura optinerea de rezultate in conformitate cu
cerintele menegeriale formulate in prima etapa. Pentru exemplul dat anterior
experimentarea ar putea consta in simularea cu date de test ai modului in care
interactioneaza activitatiile din lantul de distrubutie al magazinului incepand cu
satisfacerea cerintelor clientilor si terminand cu modul in care sunt asigurate
resursele necesare prin activitatea de aprovizionare tehnico materiala.

Etapa 6 ultima, Inplementare si tinere in functiune a noului system.

a. Prin implementarea noului system informatics se intelege inlocuirea tuturor

componentelor sistemului informational cu cele preluate de sistemul
informatics.
b. Pentru reusita implementarii este obligatoriu ca in aceasta etapa sa aiba loc
un process de training al personalului utilizator. Ratiunea acestuia este de a
 asigura o functinare corecta a sistemului informatic precum si de a se
cunoaste modul de interventie in situatia aparitiei unor avarii in
functionarea sistemului.

23.05.2020

7 persoane.

Studii in domeniu

Experienta de min 3 ani in domeniu

Activitate de min 10 ani de la terminarea facultatii

Abilitati in domeniul activitatiilor marketing

Teoria fazei se foloseste pt a rezolva problema aceasta.

O societate care comercializeaza comp. electronice se afla in situatia in care se tre

sa isi cost de productie.

Cost de prod. La o comp. oarecare sunt repartizate pe 3 subansamble ale unui

prod. Finit. Video audio al echipamentului, placa electronica din component sa etc

Cost de prod. Fund. Este de 100 euro, 40 de euro reprezinta pt audio video, 35
euro pt. placa video etc

Ingineria valorii (Solutia problemei)

Pentru prima tema de control gasiti informatii in cursul nr 5 dar si in cursul 6

aferente saptamanilor 16-22 martie respective 23-29 martie.Pentru tema 2
metoda dar si exemple in cursul 7 30 martie 5 aprilie, deasemenea in
documentatiile atasate (support siad cap 4) prima tema in cap 4. La paragraful 4.3
si pt. tema 2 gasim prezentata detaliat metoda in cap 4. La paragraful 4.7
Etapele metodologile de realizare a sistemelor informatice pt. management

Consideratii generale.

Asa cum sa precizat si in cursurile anterioare la nivelul unei afaceri si implicit a

unei intreprinderi folosirea ITNC se poate face pe doua planuri care insa se
intercolereaza intre ele, acestea sunt a) cel al proceselor de management in
cadrul carora se dezvolta asa numitele siaduri orientate spre rezolvarea anumitor
problem/ cerinte/ situatii manageriale.

b) Cel de-al 2-lea plan se caracterizeaza prin orientarea ITNC la nivelul celor 5
functiuni ale intepriderii care defines organizarea sa procesuala. La nivelul
acestora se pot dezvolta aplicatii informatice orientate pe activitati, aplicatii
informatice orientate pe grupe de activitati din aceeasi functiune sau aplicatii
informatice orientate pe activitati care apartin unor functiuni diferite. In aceasta
din urma situatie vorbim de realizarea unor sisteme informatice de gestiune
economica (SIGE). Tipologia acestor sisteme informatice se desfasoara pe vertical
sistemului de management al intreprinderii astfel incat ele se regasesc pe toate
cele 3 paliere ale managementului organizational: managementul operational sic
el de tip front office, managementul mediu sau cel de tip back office si
managementul superior sau managementul de top. Pe cele 3 paliere se regasesc
deregula urmatoarele 4 categorii de SIGE: a. sisteme informatice functionale

b. sisteme informatice specializate

c. sisteme informatice integrate

d. sisteme informatice strategice

OBS. Grupa sistemelor informatice integrate reprezinta zona de intersectie intre

un SIGE si un SIAD, altfel spus, intr-un system informatic integrat se regasesc si
functioneaza interdependent atat prelucrari/procedure automate de natura
economica cat si proceduri automate de natura decizionala. In grupa sistemelor
informatice specializate exista cu precadere sisteme informatice care integreaza
resursele unei intreprinderi sau ale unei afaceri, sisteme care manageriaza sau
gestioneaza lanturile de distributie ale intreprinderii, sisteme care gestioneaza
relatiile cu clientii, sisteme de management al documentelor si al fluxului de lucru
specific managementului mediu al intreprinderii precum si sisteme informatice
prin care se valideaza informatiile din system prin utilizarea semnaturii
electronice. Toate aceste tipuri de sisteme informatice sunt prezentate in
cursurile de pe platforma. Daca un system informatics de gestiune economica
este integrat cu un system informatics de asistare a deciziilor, atunci spunem ca
se obtine un system informatics pentru management, deci un SIM este un system
informatics de gestiune economica care are si o componenta de SIAD . OBS.
Definitia de mai sus poate fi corelata cu cea a uni system de business intelligence
care poate fi vazut ca un system ERP. Care integreaza si o componenta smart.
Lafel ca si un SIAD orice tip de SIGE se realizeaza si se dezvolta dupa o
metodologie proprie, desi exista mai multe abordari pe plan international,
structura metodologiei de realizare a unui SIGE contine urmatoarele etape
metodologice:

1. Analiza preliminara a sistemului informational

2. Analiza detaliata a functionarii sistemului informational si interactiunea cu
celelalte componente ale sistemului de management
3. Proiectarea noului system informational si a componenetelor sale
informatice
4. Experimentarea functionarii noului system
5. Implementarea noului system
6. Exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului

Descrierea etapelor metodologice de realizare a unui SIGE

1. Din succesiunea etapelor de mai sus se observa ca principalul actor in

realizarea unui SIGE este sistemul informational. In acelasi timp trebuie
facuta precizarea ca informatizarea prelucrarilor din acest system nu
poate sa neglijeje obligativitatea perfectionarii si ale celorlalte
componente ale sale, altfel spus informatizarea de exemplu a
 activitatiilor de aprovizionare tehnico materiala si gestiune a stocurilor
nu poate sa neglizeze eficientizarea circuitelor si a fluxurilor
informationale care asigura interconexiunea acestor activitati cu altele
din intreprindere (de ex. Prod. Si sau desfacere) si in acelasi timp nu pot
fi neglijate procedurile informationale ca si interfete dintre sistemul
informational si componentele sale informatice.
2. Realizarea unui SIGE trebuie sa ia in considerare atat cerintele sistemului
informational cat si cerintele subsistemelor decisional organizatoric si
metodologic care defines impreuna cu sistemul informational sistemul
de management al intreprinderii sau al afacerii. Neglijarea acestor
interactiuni a facut ca in Romania eficienta a peste 90% din sistemele
informatice realizate sa fie necorespunzatoare. La nivelul firmelor exista
in general o diferenta foarte mare intre posibilitatiile oferite de
sistemele de operare si softurile de baza si capacitatea umana de-a fi
folosite in integralitatea lor. In plan international aceasta discrepanta
tinde spre 0 si datorita unei pregatiri corespunzatoare a utilizatorilor dar
si datorita implementarii unor tehnologii de tip cloud computing sau de
tipul platformelor collaborative inteligente.
3. In Romania utilizarea ineficienta a resurselor SIGE se datoreaza in
deosebi aplicarii partiale sau inadecvate a cerintelor prezentei
metodologii.

Precum si printr-un ansamblu de tehnici si metode specific fiecareia. De

regula pt. realizarea unui system informatics de gestiune economic si a unui
system informatics pentru management se folosesc in functie de
complexitatea abordarii (la nivel de intreprindere sau un plan regional)
urmatoarele 3 categorii de analize: a. analiza diacnostic, sau analiza de
system, cu precadere pentru o informatizare detaliata la nivelul
intreprinderii care sa vizeze intreg sistemul de management al acesteia,
b. Analiza de tip sod care evidentiaza punctele slabe, punctele forte,
oportunitatiile si amenintarile de care trebuie sa se tina cont in realizarea
unui SIGE
c. Analiza de tip STEER folosite atunci cand se realizeaza sisteme informatice
functionale pe platform in mediul virtual care urmaresc organizarea tuturor
stackholderilor dintr-un anumit arial geographic. O analiza STEER identifica
locurile sau punctele de interventie ale ITNC pe urmatoarele 5 planuri:
social, tehnologic, economic, ecologic, sip e cel al reglementarii
activitatiilor. Deasemenea acest tip de analiza este utilizat si pentru
realizarea asa numitelor sisteme informatice geografice cunoscute sub
denumirea de GIS (geographic informatic system) acest tip de sisteme
informatice sunt destinate gestionarii cu precadere a retelelor subterane de
utilitati dintr-o anumita regiune sau localitate, ele sunt folosite insa cu
success si in gestiunea unor activitati complexe cum ar fi de exemplu
amangementul traficului in marile aglomerari urbane.

Asigura premisele dezvoltarii durabile si a trecerii de la realizarea polilor de

dezvoltate economica sau spre poli de dezvoltare durabila

ANaliza de dezvoltare preliminare a sistemului informational. Identificarea si

definirea ariei de intindere a sistemului informational ce urmeaza a fi analizat
precum si a problemelor care justifica din punct de vedere economic si
decisional rationalizarea sa. Faze componente: faza 1, identificarea
problemelor generale care justifica procesukl de perfectionare a sistemului
informational. Exemple: a. necorelarea activitatii de a sigurare a resurselor
material cu dinamica programelor de fabricatie

b. Imposibilitatea cunoasterii in timp util pe nivele de decizie a stocurilor de

material, materii prime, produse de baza, piese de schimb, si produse
complementare in corelare cu necesitatiile procesului de fabricatie
c. Lipsa de informare in timp real a factorilor de decizie asupra gradului de
achitare a facturilor precum si asupra stadiului recuperarii creantelor.
d. Inexistenta unei infrastructure informationale care sa permita obtinerea in
timp util a tuturor informatiilor necesare realizarii unei analize economice
detaliate.
e. Neutilizarea unui instrument informatics efficient de fundamentare si
urmarire in dinamica a evolutiei costurilor de productie pe articole de
calculatie sau pe elemente primare
f. Neutilizarea unui instrumentar cu caracter previzional care sa permita
cunoasterea apriorica cu o probabilitate satisfacatoare a evolutiei unor
indicatori economici sau a unor indicatori de performanta. Lipsa unui
aparat informatic coherent si unitar care sa permita surprinderea
manifestarii unor deficiente in functionarea sistemului informational cum
ar fi: redundanta, filtrajul, distorsiunea, si supraincarcarea canalelor de
informatii. Stabilirea unor procese economice care vor fi implicate in
procesul de analiza detaliata. Urmareste stabilirea obiectivului fundamental
precum si a obiectivelor derivate care trebuie atinse in studiul de
perfectionare a sistemulor informational, de exemplu: in cazul unui
sistsystemormational al activitatii de productie obiectivul fundamental
urmarit ar putea fi: (perfectionarea conducerii activitatii de programare,
lansare si urmarire a productiei) in aceasta situatie obiectivele derivate
sunt: a. corelarea momentelor obtime de lansare in fabricatie a produselor
cu termenele de predare prevazute in contractile comerciale incheiate de
intreprinderi. B. Cunoasterea necesarului de material directe si de
manopera inainte de momentul lansarii de fabricatie a unui lot de
productie.
d. Generarea aleatoare a structurilor aborescente a produselor lansate in
functie de tehnologia de fabricatie a acestora. Faza 4 Identificarea verigelor
organizatorice si a centrelor de decizii prin analiza structurii de productie si
conceptie si a structurii functionale ale intreprinderii. In cadrul acestei faze
are loc si identificarea circuitelor si a fluxurilor informationale precum si a
suportilor purtatori de informatii care le strabat. Faza 5 Elaborarea si
prezentarea variantelor de solutii globale care vizeaza perfectionarea
sistemului informational. In mod firesc din multitudinea acestor solutii
managementul intreprinderii trebuie sa selecteze pachetul de solutii cel
mai favorabil intreprinderii. O astfel de cerinta manageriala este
recomandabil sa fie rezolvata prin instrumente specifice de determinare a
deciziei optimate in conditii multicriteriale de certitudine. Din aceasta
catergorie fac parte teoria fazei, metoda electre, metoda utilitatii globale si
ipentru procese investitionale metoda arborelui de decizie. Se impune
precizarea ca un studio de analiza preliminara este deosebit de util atunci
cand se doreste elaborarea strategiei de informatizare a unei intreprinderi
ca si parte componenta a strategiei de dezvoltare a respectivei
intreprinderi. (vezi in curs mai multe detalii)
Etapa de analzia detaliata.Obiectiv fundamental. Cunoasterea detaliata a
functionarii sistemului informational precum si evaluarea sa critica prin
prisma modului in care asigura legatura cu celelalte componente ale
sistemului de management.
Analiza documentelor din system si culegerea tuturor informatiilor
necesare cunoasterii situatiilor informationale manuale si a celor automate
care circula in system. Instrumentul folosit poarta denumirea de “ metoda
punctajului si este prezentat in curs.
Faza 2 analiza fluxurilor si curcuitelor operationale din cadrul sistemului
informational, aceasta urmareste in special identificarea deficientelor
generale manifestate in functionarea sistemului dar si a deficientelor critice
in care un rol important il are validarea modului in care codificarea
informatiilor va permite o gestionare eficienta a acestora in viitoarele
fisiere si baze de date. In acelasi timp se urmareste identificarea zonelor de
prelucrari care se preteaza cel mai bine pentru a fi preluate in procesul de
automatizare. Atunci cand sistemul informational analizat este deosebit de
complex si analiza este abordata pe subsisteme (de ex. La nivel de
functiune) specialistii recomanda folosirea unor tehnici speciale de
reprezentare grafica a circuitului documentelor in sistemul informational.
Aceasta tehnica poarta denumirea de flow chart.
Simbolurile folosite cu success intr-o astfel de analiza sunt cele elaborate de
compania ibm, simboluri care se prezinta in maniera urmatoare: generarea
unui document in N exemplare de ex. Receptia unor produse sosite de la un
furnizor se face in baza avizului de expeditie emis de acesta care permite
receptia cantitativa si calitativa a produselor livrate, in cadrul acestei
activitati de receptive se genereaza 2 documente: procesul verbal de
receptive si nota de intrare receptive in cate 3 exemplare.
- Linia de circuit are drept scop legarea intre ele a 2 simboluri consecutive
- Semnifica operatie prin care se verifica continutul unui document de
exemplu se verifica daca cantitatea inscrisa intr-un bon de consum este
aceeasi cu cantitatea specificata in evidenta electronica a iesirilor dintr-
un depozit.
- Udezarhivarea unui document

Documentul aviz de expeditie influenteaza documentul electronic in

care se stocheaza intrarile in gestiunea intreprinderii a cantitatilor din
avizul de expeditie.

Avantajele folosirii metodei flow chart consta in: a) eliminarea efectului

distructiv al memoriei umane la citire.

Pentru cunoasterea si prezentarea detaliata a categoriilor de decizii

influentate de informatiile care circula in system precum si modul in
care componentele acestuia asigura cerinta fundamentarii in timp util al
unei decizii efficient.