UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

FACULTATEA DE MANAGEMENT
Specializarea :CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Disciplina: Proiect de contabilitate şi informatică

TEMA :

LUCRARE-SINTEZA TREZORERIA UNEI SOCIETAŢI

Conducator ştiinţific:
Lector.univ.dr.Gica Cruceru

STUDENT :

Forma de învatamant : ID
Localitatea BACĂU/Centrul tehnologic BACĂU
Email : leahuelenacristina@yahoo.com

2009/2010

1
 CUPRINS

Introducere..............................................................................................................................pag. 3
Cap.1 Prezentarea entitaţii. .................................................................................................pag. 4
1.1.Infiinţare,denumire,capital …………………..………………………………….pag. 4
1.2.Domeniu de activitate…………………..…………………………..…………...pag. 5
1.3.Structura organizatorică……………..…………………………………………..pag. 5
1.4.Modul de organizare şi conducere a contabilităţii.Circuitul documentelor…......pag. 6
Cap.2 Intocmirea documentelor contabile, a registrelor contabile ,
a declaraţiilor si deconturilor…….......…………………………...................………pag. 8
2.1.Registre contabile……………….…………………………………….……….. pag. 8
2.2.Documente privind organizarea contabilităţii imobilizarilor………...…………pag. 9
2.3.Documente privind organizarea contabilităţii materialelor……….…...………..pag.10
2.4.Documente privind organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti…...…….…..pag.11
2.5.Documente privind organizarea contabilitaţii drepturilor salariale….....….........pag.12
2.6.Documente privind organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor….........pag.14
2.7.Documente privind organizarea contabilităţii generale…………...……...……..pag.15
2.8.Documente privind organizarea inventarierii patrimoniului………....…...…….pag.15
2.9.Gestionarea,folosirea şi evidenţa formularelor cu regim special…….…....……pag.16
Cap.3 Contabilitatea trezoreriei .......................…….....………….................….……….....pag.17
3.1.Definirea unitaţii patrimoniale.........…………………………………....………pag.17
3.2.Evaluarea titlurilor de plasament şi a trezoreriei........................................…….pag.18
3.3.Contabilitatea titlurilor de plasament...................................................................pag.18
3.4.Contabilitatea operaţiilor efectuate prin conturile de la bănci ...........................pag.20
3.5.Contabilitatea valorilor de încasat........................................................................pag.20
3.6.Contabilitatea operaţiilor efectuate prin conturi curente la bănci .......................pag.21
3.7.Contabilitatea creditelor pe termen scurt şi a dobînzilor aferente .......................pag.22
3.8.Contabilitatea operaţiilor în numerar şi a altor valori de trezorerie .....................pag.24
3.9.Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie.....................................pag.25
3.10Contabilitatea viramentelor interne......................................................................pag.25
Concluzii...............................................................................................................................pag.27
Bibliografie....…………………...…………............………………………………………pag.28

2
 INTRODUCERE

Orice entitate persoană juridică, nu poate funcţiona decât împreună cu propria contabilitate, ca o
cerinţă obiectivă a gestiunii financiare, ordinea şi disciplina fiind cerinţe ale legii, dar şi ale
propriului statut. Tocmai de aceea, Legea contabilităţii nr. 82/1991 (actualizată prin O. G. Nr.
70/13.08.2004), precizează expres încă de la art. 1, al. 2: „Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte
persoane juridice cu şi fără scop patrimonial au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea
proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune (în partidă dublă –
art. 4)”.
Poziţia financiară a intreprinderii este influenţată de resursele economice pe care le controlează, de
structura sa financiară, de lichiditate şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea de a se adapta
schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
Într-o accepţiune mai simplistă poziţia financiară defineşte potenţialul economic şi financiar al unei
anume entităţi, însemnând patrimoniul propriu, patrimoniul administrat, valoare patrimonială justă şi
capacitatea acestuia de a genera beneficii economice. Informaţiile despre resursele economice
controlate de instituţie sau de care poate dispune aceasta şi capacitatea sa din trecut de a modifica
aceste resurse sunt utile pentru a anticipa forţa instituţiei de a genera numerar sau echivalente ale
numerarului în viitor. Deciziile economice, chiar şi cele sociale, necesită deci, întotdeauna evaluarea
capacităţii firmelor, companiilor, societăţilor, fiecărei instituţii de a genera numerar (venituri,
atrageri de fonduri, finanţări, etc.) ori echivalente ale numerarului, inclusiv a perioadei şi a
siguranţei generării lor
Reflectarea fidelă a realităţii economico-financiare şi a consecinţelor sale sociale, umane,
instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii, pentru perfecţionarea căreia se bat, se luptă
şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti în “ştiinţa conturilor”. Preocupaţi de standarde, de
convergenţă, de reflectarea contabilă a realităţii, profesioniştii contabili se preocupă în fapt de
economie, de instituţii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasă parte a profesiei contabile. Este
unul din motivele pentru care Uniunea Europeană a luat în considerare oportunitatea recunoaşterii
profesiei contabile la nivel european. În faţa provocărilor europene, contabilitatea românească nu
putea să rămână pasivă şi fără reflexe.

3
Cap.1.Prezentarea entitaţii.

1.1.Infiinţare,denumire,capital.

Societatea OBD IMPEX SRL a luat fiinţa in anul 1994. Numarul inregistrarii la Registrul
Comerţului este J04/2272/1994 . Inca de la inceput s-a declarat ca societate comercială platitoare de
TVA , avănd CODUL UNIC de inregistrare RO6699472.
In prezent işi desfaşoara activitatea de comerţ in Bacau şi in alte 4 puncte de lucru , îndeplinind cu
succes obiectivele stabilite de patronat.
Actul constitutiv al societăţii OBD IMPEX SRL cuprinde urmatoarele elemente principale:

FORMA JURIDICĂ:
Subscrisa OBD IMPEX SRL persoana juridică de naţionaliatate romană işi desfaşoară
activitatea in conformitate cu legile in vigoare şi cu statutul societaţii.
Forma juridică a societaţii este de Societate cu Raspundere Limitata.

DENUMIREA SOCIETĂŢII:
Numele dat este: «OBD IMPEX» SRL.

SEDIUL SOCIAL:

Sediul social se stabileşte în Bacău, Str.Bicaz, Nr. 62.

Societatea are în prezent urmatoarele puncte de lucru:
Societatea «mama» in Bacău,Str..Bicaz, NR.62.
Punct de lucru în Loc.Roman,
Punct de lucru în Loc. Bărlad,
Punct de lucru în Loc. Vaslui.

DURATA SOCIETĂŢII:
Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată în timp, cu începere de la data înmatriculării
acesteia la Registrul Comerţului.

CAPITALUL SOCIAL
Capitalul subscris si vărsat este de 90.000 RON .
Capitalul social se împarte în 10 de părţi sociale egale, în valoare nominală de 9.000 RON fiecare,
deţinute în totalitate de asociatul unic.

ADMINISTRAREA ŞI PREZENTAREA:
Societatea este administrată şi reprezentată, pe durată nelimitată, de o persoană fizică, cetăţean
romăn.

FORŢA DE MUNCĂ:

Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu repectarea prevederilor Codului

Muncii şi regimului de asigurari sociale.Are în prezent 47 de salariaţi cu contract de muncă pe

4
perioadă nedeterminată şi 8 colaboratori cu timp parţial.Necesarul de personal angajat pe baza de
contract de muncă, în condiţiile codului muncii este stabilit de catre conducerea firmei.

DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA:
Societatea se dizolvă prin voinţa asociatului unic, imposibilitatea realizării obiectului de activitate,
faliment sau micşorarea capitalului sub limita legala.

1.2. Domeniu de activitate.

Activitatea principală a societaţii va fi:
453 – Comerţ cu piese şi accesorii pentru autovehicole. Această clasă include:
4531-comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicole:
4532-comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicole.
494 – Transporturi rutiere de marfuri şi servicii de mutare. Aceasta clasă include:
4941- transporturi rutiere de mărfuri;
4942-servicii de mutare.
SC OBD IMPEX SRL are amenajate în toate punctele de lucru ,spaţii cu destinaţie de comerţ cu
piese auto şi accesorii care sunt puse la dispoziţia clientului în cele mai bune condiţii.
Activitatea principală o constituie comerţul cu piese auto şi accesorii căt şi transportul de carburanţi
pe baza de comandă sau contract încheiat în temeiul legii.
Principalii clienţi ai firmei sunt: AEROSTAR SA BACĂU, APRODES SA BACĂU. LA
RABINTA COM SRL BACĂU, AUTOGARA SA BACĂU.

5
1.3.Structura organizatorică

ORGANIGRAMA ORGANIZATORICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A UNITAŢII:

Administrator

Director Executiv Contabil Sef

Director Aproviz. Sef transporturi Sef Contabil PL 1

desfacere Serv.Marketing
Sef magazin aproviz. Soferul pl.1 Agent MK.PL1 Contabil PL 2
desfacere pl.1

Gestionar pl.1 Soferul pl.1rezv. Agent.Vanz.PL1 Contabil PL 3

Manipulant PL1 Soferul pl.2 Agent MK.PL2 Contabil PL 4

Sef magazin aproviz. Soferul pl.2rezv. Agent.Vanz.PL2

desfacere pl.2

Gestionar pl.2 Soferul pl.3,4 Agent MK.PL3

Manipulant PL2 Soferul pl3,4rezv Agent.Vanz.PL3

Sef magazin aproviz. Sofer carb. Agent.MK.PL4

desfacere pl.3

Gestionar pl.3 Sofer carb.rezv. Agent.Vanz.PL4

Manipulant PL3

Sef magazine aproviz.

desfacere pl.4

Gestionar PL.4

Manipulant PL4

6
1.4.Modul de organizare şi conducere a contabilităţii.Circuitul documentelor.

Contabilitatea , în cadrul SC OBD IMPEX SRL, se ţine în compartiment distinct, cu

personal angajat cu pregatire de specilalitate.
Organizarea şi ţinerea contabilităţii revine contabilului şef, iar coordonarea activitaţii în cadrul
societaţii este asigurată de catre administrator în stransă colaborare cu directorul executiv.
Activitatea contabilă este coordonată de catre contabilul şef, la fiecare punct de lucru existănd
căte o persoană calificată ca şi contabil pentru ţinerea evidenţei contabile a punctului de lucru.
Astfel, la fiecare punct de lucru se ţine evidenta urmatoarelor documente: documente de
intrare – iesire (facturi de la furnizor , recepţii, avize , facturi emise); a registrelor de casă; a
jurnalelor punctelor de lucru de vănzare şi de cumpărare; a deconturilor aferente punctelor de lucru:
a declaraţiilor şi impozitelor şi taxelor locale precum şi evidenţa materialelor şi a mijloacelor fixe.La
incheierea lunii , pănă în data de 5 a lunii urmatoare , contabilii punctelor de lucru vor inregistra în
programul contabil toate documentele lunii, şi le vor trimite la sediul central pentru verificare şi
arhivare.Astfel se vor trimite către sediul central urmatoarele: registrele de casă, facturi furnizori
insoţ ite unde este cazul de NIR,facturi clienţi ex.roşu, declaraţiile privind impozitul pe salarii şi cele
privind asigurările sociale de sănatate, procese verbale de compensare.
La sediul central, pe langă evidenţa registrului de casă şi a jurnalelor de bancă, se
înregistrează toate cheltuielile generale ale societăţii, a salariilor, a mijloacelor fixe, a declaraţiilor la
bugetul statului, se ţine evidenţa imprimatelor cu regim special, se elaborează pe baza tuturor
inregistrarilor punctelor de lucru şi a celor cu caracter general şi după o atentă verificare decontul de
TVA,se intocmeşte balanţa de verificare lunară, se calculează impozitul pe profit şi se elaborează
situaţiile financiare anuale.
Toate actele care sunt cuprinse în registrele de casă vor avea semnatura compartimentului
financiar contabil şi semnatura de aprobare a administratorului, iar cele de la punctele de lucru vor
avea ca document justificativ ataşat un referat de necesitate.
Toate punctele de lucru au obligaţia ca la sfarşitul unei zile sau a unei saptămăni să depună la
banca sumele încasate într-un cont colector, sume care vor fi transferate în contul curent al societăţii,
pentru această modalitate de lucru aplicandu-se o anume metodă contabilă de înregistrare.Aceeaşi
metodă de înregistrare în contabilitate se va aplica şi pentru încasarea clienţilor punctelor de lucru
care se încaseaza de obicei în contul curent al societaţii.

7
ORGANIGRAMA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR – CONTABIL:

CONTABIL SEF
(FINANCIAR-CONTABILITATE;
SALARII,MIJLOACE
FIXE,LEASING,DECLARATII
IMPOZ.TAXE
,TREZORERIE,DECONTURI,DEC
ONT TVA,BALANTA,CALCUL
IMPOZIT PROFIT)

CONTABIL CONTABIL CONTABIL

CONTABIL PUNCT DE LUCRU PUNCT DE LUCRU PUNCT DE LUCRU
PUNCT DE LUCRU ROMAN BARLAD VASLUI
BACAU (REGISTRU CASA PL ; (REGISTRU CASA PL ; (REGISTRU CASA PL ;
(REG.CASA VANZARI PL ; VANZARI PL ; VANZARI PL ;
;VANZARI CUMPARARI PL ; CUMPARARI PL ; CUMPARARI PL ;
;CUMPARARI DECLARATIE IMPOZ DECLARATIE IMPOZ DECLARATIE IMPOZ
;DECONTURI SI TAXE LOCALE PL ; SI TAXE LOCALE PL ; SI TAXE LOCALE PL ;
;EVIDENTA REGIM DECONTURI PL ) DECONTURI PL ) DECONTURI PL )
SPECIAL ; JURNAL
VANZARI ; JURNAL
CUMPARARI )

8
Cap.2.Intocmirea documentelor contabile a registrelor contabile,a declaraţiilor şi
deconturilor.

2.1.Registre contabile.

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică şi grupate în

registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor registre legate, fişe şi situaţii ale căror
conţinut şi formă corespund scopului pentru care se ţin.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Cartea-mare şi
Registrul-inventar.
Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, prin articole
contabile, în mod cronologic, operaţiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor,
după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. In cadrul firmei OBD IMPEX SRL acest
jurnal este emis de programul de contabilitate «WINMENTOR» , pe baza inregistrarilor efectuate
zilnic. Se listeaza la sfarşitul lunii , iar totalurile (rulajul) se înscriu manual în registrul jurnal
(formularul tipizat) şnuruit şi înregistrat la Administratia Finanţelor Publice Bacău la data înfiinţării
firmei.
Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau
prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se
situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale.
Formularele folosite drept registru „Cartea-mare” pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fişe de cont
pentru operaţiuni diverse, fişe de cont şah sau pe conturi corespondente, forma „Cartea-mare”
centralizatoare.
Forma folosita drept registru «Cartea-mare « de firma SC OBD IMPEX SRL , este cea de fişe de
cont pentru operaţiuni diverse. Această fişă (cartea mare) este emisă din programul de contabilitate
şi se listeaza şi arhiveza odata pe an – la sfarşitul anului.
Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ şi de
pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit
normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de
inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil.
Registrul-inventar cuprinde două părţi: listele de inventariere şi recapitulaţia inventarului. În cadrul
recapitulaţiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de
activ şi pasiv.
Acest registru în cadrul firmei SC OBD IMPEX SRL se completează odata pe an avănd la baza
inventarele întocmite în fiecare gestiune(materii prime, materiale auxiliare, marfuri şi produse) şi în
fiecare departament (mijloacele fixe şi obiectele de inventar).
Registrul general de evidenţă a salariaţilor. Se numerotează pe fiecare pagină şi va purta
obligatoriu pe toate paginile ştampila inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul are obligaţia
completării registrului în ordinea încheierii contractelor individuale de muncă.
Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariaţiilor, data încheierii contractului
individual de muncă, data începerii activitaţii, modificarea şi suspendarea contractului, durata
9
acestuia , durata muncii în ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificării ocupaţiilor din
Romănia(C.O.R.), salariul de bază la data încheierii contractului, data încetarii contractului şi
temeiul legal al încetării acestuia, numele, prenumele şi semnatura persoanei care face înscrierea.
In cazul SC OBD IMPEX SRL , registrul se completează şi se păstrează în format electronic ,
conform normelor în vigoare, la sediul central al angajatorului, în cadrul departamentului de
Resurse Umane.
Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfaşurate la contribuabil
de catre toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, inspecţia muncii,
sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcţii, protecţia consumatorului, protecţia împotriva
incediilor, precum şi în alte domenii prevazute de lege .
SC OBD IMPEX SRL are 4 astfel de registre în cele 4 puncte de lucru din Bacău şi în alte localitaţi
din ţara. Cel de la sediul central se află în cadrul serviciului Financiar-Contabilitate.
Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la
determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în declaraţia privind
obligaţiile de plată la bugetul general consolidat.
Informaţiile din Registrul de evidenţă fiscală sunt înregistrate în ordine cronologică şi corespund cu
operaţiunile fiscale şi cu datele privind impozitul pe profit din declaraţia privind obligaţiile de plata
la bugetul general consolidat. Registrul de evidenţa fiscală se păstrează la sediul fiscal al SC OBD
IMPEX SRL , în cadrul serviciului Financiar-Contabilitate , unde se fac şi înregistrările.

2.2.Documente privind organizarea contabilităţii imobilizarilor.

Evidenţa operativă a imobilizarilor corporale intrate şi iesite din unitatea patrimoniala, in funcţie de
categoria din care fac parte şi locul unde se află, se ţine cu ajutorul registrului numerelor de
inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de inventar, în ordine cronologică, pe baza
documentelor primite.Este întocmit de seviciul Financiar-Contabilitate, pe grupe de mijloace fixe,
prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate în unitate.
Nota de intrare –recepţie a mijlocului fix – se realizează cu ajutorul programului de contabilitate
şi prin înregistrarea ei se efectuează şi înregistrarea în contabilitate a mijlocului fix.
Fişa mijlocului fix serveşte ca document pentru evidenţa analitică a mijloacelor fixe. Se intocmeşte
de serviciul Financiar-Contabilitate, într-un exemplar, pentru ficare mijloc fix.
Bonul de mişcare a mijlocului fix serveşte ca:
Document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe între două locuri de folosinţa ale unitaţii(
DEPARTAMENT; PUNCT DE LUCRU)
Document de insoţire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la o secţie sau subunitate
( DEPARTAMENT; PUNCT DE LUCRU) la alta.
Document justificativ de înregistrare in evidenţa ţinuta de responsabilul cu mijloacele fixe la locurile
de folosinta şi în contabilitate.
Circula la: persoana care aprobă mişcarea mijlocului fix în cadrul unitaţii; la
DEPARTAMENTUL , PUNCTUL DE LUCRU predator , pentru semnarea de predare de catre
responsabilul cu mijloace fixe şi pentru semnare de primire de catre delegatul
DEPARTAMENTULUI , PUNCTULUI DE LUCRU, primitor; la serviciul Financiar-Contabilitate
pentru înregistrarea mişcarii mijlocului fix .

Procesul-verbal de punere in funcţiune a mijlocului fix se întocmeşte pentru utilajele şi instalţiile

care necesită montaj şi probe tehnologice , precum cladirile şi construcţiile speciale care deservesc
procese tehnologice, acestea considerandu-se puse în funcţiune la terminarea probelor
tehnologice.Se întocmeşte de catre secretarul comisiei numite pentru recepţionarea obiectivului de

1
investiţii, in prezenţa membrilor comisiei care este formată din: preşedinte, specialişti-consultanţi,
asistenţi la recepţie.

Procesul-verbal de scoatere din funcţiune a mijloculi fix serveşte ca:

Document de constatre a îndeplinirii condiţiilor scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe, de
scoatere din uz .
Document de consemnare a scoaterii efective din funcţiune a mijloacelor fixe.
Document justificativ de înregistrare în gestiune şi în contabilitate.

2.3.Documente privind organizarea contabilităţii materialelor.

N.I.R.-ul serveşte ca: document pentru recepţia bunurilor aprovizionate, document justificativ
pentru încarcare în gestiune, act de probă în litigiile cu carauşii şi furnizorii, pentru diferenţele
constatate la recepţie, document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Circula la gestiune, pentru încarcarea în gestiune a bunurilor materiale recepţionate, la
compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea diferenţelor
constatate , precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică, ataşata la
documentele de livrare(factura sau avizul de insoţire a mărfii). Se arhivează la compartimentul
financiar-contabil.
Bonul de consum
Serveşte ca:
- document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai multor
materiale, dupa caz;
- document justificativ de scădere din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în evidenţa contabilă în partida simpla.
Se întocmeşte în doua exemplare, pe masura lansării, respectiv eliberarii materialelor din magazie
pentru consum.
Circulă:
- la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate – PUNCTELE DE
LUCRU (ambele exemplare);
- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitaţilor prevazute, semnăndu-se de predare de către
gestionar şi de primire de către delegatul care primeşte materialele (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi
analitică (ambele exemplare).
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Aviz de insoţire a mărfii:

Formular tipizat cu regim special de tiparire, înseriere şi numerotare, comun pe economie, executat
pe hărtie autocopiativă securizată.
Serveşte ca:
Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
Document ce stă la baza îintocmirii facturii fiscale;
Dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta (folosit în cadrul SC OBD
IMPEX SRL pentru însoţirea mărfurilor transferate de la gestiunea centrală la gestiunile din
punctele de luctru situate în Bacău,Roman, Bărlad,Vaslui);
Document de primire în gestiunea cumparatorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleaşi
unitaţi în cazul transferului;
Circula la:
1
furnizor;
la delegatul unitaţii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (ex. 1);
la compartimentul financiar-contabil, ataşat la factura(ex. 3);
la cumparator;
la magazie, pentru încărcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite,
dupa efectuarea recepţiei de către comisia de recepţie şi după consemnarea rezultatelor(ex.1);
la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate sintetică şi analitică, ataşat
la factura (ex.1 );

Dispoziţia de livrare
Serveşte ca:
Document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale
destinate vănzării;
Document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predătoare;
Document de baza pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii fiscale , după caz.
Circula la:
Magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau a altor valori materiale şi pentru înregistrarea
în evidenţa magaziei, semnăndu-se de către gestionarul predător pentru cantitaţile livrate .
Se arhivează la: magazie(ex.1); la departamentul vănzari (ex.2)

Fişa de magazie
Serveşte ca:
- document de evidenţă la locul de depozitare a intrarilor, ieşirilor şi stocurilor de valori materiale;
- sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de valori materiale.
Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, şi se completează de gestionar
sau de persoana desemnata, care completează coloanele privitoare la intrari, la ieşiri şi stoc.
Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale
ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetică.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe distincte
care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
Înregistrarile în fişele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare
operaţiune înregistrată, dar în mod obligatoriu zilnic.
Fişa de magazie a formularelor cu regim special
Formular tipizat cu regim special de tiparire, înseriere şi numerotare, comun pe economie, executat
pe carton securizat.
Serveţte ca:
Document de evidenţă a intrarilor, ieşirilor şi stocurilor de formulare, care au un regim special de
înseriere, numerotare , evidenţă şi urmarire;
Document de evidenţă a formularelor anulate;
Sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de formulare.
Se intocmeşte într-un exemplar , separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de către
gestionar.
Nu circula, fiind document de inregistrare şi se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

2.4.Documente privind organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti.

Foaia de vărsămant (formular tipizat, specific fiecarei bănci ,cu ajutorul caruia se depun la banca
banii care depaşesc plafonul zilnic stabilit de lege. Se întocmeşte de casier în doua exemplare, unul
insoţeşte banii la bancă iar celălalt (vizat de banca ) rămane la registrul de casă.
1
CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul căruia se ridică banii din bancă pentru efectuarea
diferitelor plăţi (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc).Se completează de casieră şi cu
aprobarea (semnatura administratorului şi ştampila unităţii) administratorului şi se prezinta la
bancă pentru ridicarea de numerar.
Dispoziţia de platp / încasare .Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se depun
banii in casierie. Se intocmeşte de contabilul care tine evidenţa Avansurilor de trezorerie pe baza
unui REFERAT semnat în prealabil de directorul economic sau în urma decontului de cheltuieli
(ordinului de deplasare). Se înregistrează într-un registru de numere (cu evidenţa avansurilor de
trezorerie) şi se semnează de contabilul care l-a întocmit şi de contabilul şef . In baza documentului
astfel intocmit casierul elibereaza – plateşte sumele de bani ( Dispoziţia de plată) sau eliberează
chitanţa pentru sumele de bani încasate (dispoziţia de încasare) .Acestea rămăn la Registrul de casa
ca documente justificative.
Chitanţa .Se eliberează de casieră în momentul în care încasează sume de bani, se semnează de
casieră şi se ştampilează cu ştampila casieriei. Cu ajutorul chitanţei se încasează sume de bani de la
clienţi.

Registrul de casa lei şi valută. Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ţine evidenţa
încasărilor şţi plaţilor zilnice , în numerar(lei sau valută). Se întocmeşte de casier, zilnic, în doua
exemplare: un exemplar rămane la casierie iar celălalt se arhivează în compartimentul financia-
contabil unde se şi opereaza inregistrarile în evidenţa contabila a unitaţii.

2.5.Documente privind organizarea contabilităţii drepturilor salariale.

stat de salarii lichidare (sub formă de fluturaş). Se semnează de persoana care-l întocmeşte şi
Contabilul şef şi se arhivează 50 de ani.Acest fluturaş se distribuie salariaţilor, prin şefii punctelor
de lucru în plicuri sigilate.
stat de salarii –lichidare- cu toate datele conform legii (care se depune la ITM). Un exemplar se
semneaza de persoana care-l întocmeşte si Contabilul şef şi se arhiveaza 50 de ani , iar alt exemplar
semnat şi ştampilat cu ştampila unitaţii se depune la ITM .
stat de concedii de odihnă. Se semnează de persoana care-l întocmeşte şi Contabilul şef şi se
trimite la casieria unitaţii pentru plată, unde rămane ca act justificativ pentru inregistrarea în
registrul de casă.
fişa individuală . Esta fişa care conţine toate datele legate de salarii pe un an de zile. Pentru ficare
salariat se genereaza o fişa individuală care se arhivează la sfarşitul anului.
Ordin de deplasare(delegaţie)

Serveşte ca:
Dispoziţie catre persoana delegată să efectueze deplasarea,
Document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate,
Document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de titularul de avans,
Document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte de persoana care urmeaza a efectua deplasarea, într-un exemplar , se semnează de
şeful departamentului(dacă este nevoie de avans de deplasare se semnează şi de administrator care
aprobă eliberarea din casierie a respectivei sume). La justificarea avansurilor acordate în vederea
procurării de valori materiale sau a deplasării, ordinul de deplasare se semnează şi de către
contabilul şef.

1
Declaraţiile la bugetul statului. Statul de salarii stă la baza intocmirii tuturor declaraţiilor la
bugetul statului, în format electronic şi anume:

Declaraţia la bugetul asigurarilor sociale – se întocmeşte pe baza statului de plată, în 2 exemplare,

lunar ,unul depunăndu-se la CNPAS, cealalalt exemplar cu numarul de înregistrare păstrandu-se în
unitate. Cuprinde contribuţia de asigurari sociale reţinută de la asiguraţi şi contribuţia datorată de
societate.
Declaraţia la bugetul asigurărilor de şomaj – se întocmeşte tot pe baza statului de salarii, lunar, tot în
2 exemplare unul rămane la unitate şi celalat se depune la AJOFM. Cuprinde contribuţia angajaţilor
la bugetul asigurarilor de şomaj şi contribuşia societaşii.
Declaraţia privind comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă. Un exemplar se depune la
ITM, celalat cu numar de înregistrare se păstreaza la societate. Cuprimde contribuţia societaţii
(0.25%) datorată de societate .
Declaraţia la bugetul asigurarilor de sănatate- se întocmeşte lunar pe baza statelor de plată. Cuprinde
contribuţia angajaţilor şi a societaţii la bugetul asigurarilor de sănătate; lista cu intrari şi
ieşiri;declaraţia privind contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.(se intocmeşte pe fiecare casă de
sănătate în parte).
Declaraţia cu obligaţiile de plată la bugetul consolidat(declaraţia100) care se depune la
Administraţia Financiară. Se depune lunar şi cuprinde toate contribuţiile datorate bugetului statului
şi trimestrial impozitul pe profit.

Toate aceste declaraţii se întocmesc pe baza fişierelor pe care le pune la dispoziţie programul de
salarii>>WINMENTOR <<în programele puse la dispoziţie de aceste instituţii.
Programul de calcul şi evidentă a salariilor generează urmatoarele documente:

stat de salarii lichidare (sub forma de fluturaş). Se semnează de persoana care-l întocmeşte şi
Directorul Economic şi se arhivează 50 de ani. Acest fluturaş se distribuie salariaţilor , prin şefii CP-
urilor sau Departamentelor în plicuri sigilate.
lista de avans chenzinal ( sub forma de fluturaş) .Se semnează de persoana care-l întocmeşte şi
Directorul Economic şi se arhivează 50 de ani.
stat de salarii cu toate datele conform legii (care se depune la ITM). Un exemplar se semnează de
persoana care-l întocmeşte şi Directorul Economic şi se arhivează 50 de ani , iar alt exemplar semnat
şi ştampilat cu ştampila unitaţii se depune la ITM .
stat de concedii de odihna. Se semnează de persoana care-l întocmeşte şi Directorul Economic şi se
trimite la casieria unităţii pentru plată.
fişier de carduri – pentru plata salariilor pe card(avans , lichidare şi concedii de ohihna). Un
exemplar semnat de persoana care-l întocmeşte şi Directorul Economic se trimite la Bancă pentru
plata salariilor în carduri , iar alt exemplar se arhivează împreuna cu statele de salarii (fluturaşi) 50
de ani.
stat de salarii confidenţial pentru plata salariilor la casierie .Pană se emit cardurile de catre
Banca salariile se platesc la casierie pe un stat care contine doar CP-ul , numele si prenumele , restul
de plata şi loc pentru semnatură(o fila pentru fiecare salariat). Acesta ramane ca act justificativ la
registrul de casa.
recapitulaţii (pentru avans si lichidare ). Recapitulaţia pentru plata salariilor (lichidare )conţine şi
calculul tuturor contribuţiilor şi fondurilor datorate de unitate .
fişsa individuală . Esta fişa care conţine toate datele legate de salarii pe un an de zile . Pentru ficare
salariat se genereaza o fişa individuală care se arhivează la sfarşitul anului.
1
fişa fiscală. La fiecare sfarşit de an sau în momentul lichidarii salariatului ,se genereaza fişa fiscală .
Fişele fiscale se listează şi se arhivează la sfarşitul anului . Tot la sfarşitul anului , mai bine zis cel
tărziu la data de 28 februarie al anului urmator pentru anul încheiat, se depun la Administraţia
Finantelor Publice Bacău.

2.6.Documente privind organizarea contabilităţii cheltuielilor si veniturilor.

Jurnal de vanzari
Formulat tipizat fară regim special.
Serveşte ca :
Jurnal auxiliar pentru înregistrarea vănzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii,
Document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adaugată colectată,
Document de control a unor operaţii de înregistrare în contabilitate,
Se intocmeşte într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic elementele necesare pentru
determinarea TVA colectata datorata. Acest document se emite de programul de contabilitate şi are
la baza facturile emise şi borderoul de vanzare zilnic, de la casele de marcat.
Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi şi a
respectarii dispoziţiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugată. Se arhivează la
compartimentul financiar-contabil şi stă la baza întocmirii Decontului de TVA(declaraţia 300).

Jurnal de cumpărări

Formulat tipizat fară regim special.

Serveşte ca :
Jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumparărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii,
Document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adaugaăa deductibilă,
Document de control a unor operaţii de înregistrare în contabilitate,
Se intocmeşte într-un singur exemplar , în care se înregistrează zilnic elementele necesare pentru
determinarea TVA deductibilă. Acest document se emite de programul de contabilitate şi are la baza
facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achiziţionat valori materiale sau prestări de servicii).
Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi şi a
respectarii dispoziţiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata. Se arhivează la
compartimentul financiar-contabil şi sta la baza întocmirii Decontului de TVA(declaraţia300).

Factura(furnizor / client)
Este un formular tipizat cu regim special de tiparire, înseriere şi numerotare, comun pe economie,
executat pe hărtie autocopiativă securizată.
Serveşte ca:
Document de bază căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor a
lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
Document de încărcare în gestiunea primitorului;
Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumparătorului.
In cadrul firmei OBD IMPEX SRL facturile sunt întocmite de Departamentul vănzări în trei
exemplare (exemplarul albastru merge la client, cel verde rămane la cotor, iar cel roşu se predă în
contabilitate). Departamentul vănzări facturează din toate punctele de lucru (situate în Roman,

1
Bărlad, Vaslui ) şi din sediul central al firmei – Bacău. SC OBD IMPEX SRL este firma platitoare
de TVA şi deci foloseşte factura fiscala cod 14-4-10/A.
Operaţiunile de export sunt consemnate în Factura fiscală (cod 14-4-10-A), urmănd ca în baza
solicitarii partenerului extern, să fie ataşată la această factură şi factura externă INVOICE în devize
şi în limba engleza(o limbă de circulaţie internaţională).

2.7.Documente privind organizarea contabilităţii generale.

Balanţa de verificare
In cadrul SC OBD IMPEX SRL se foloseşte balanţa de verificare cu patru egalitaţi, este emisă de
programul de contabilitate şi raspunde de exactitatea inregistrărilor şeful contabil.
Serveşte la:
Verificarea exactitaţii înregistrărilor
Controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi analitică
Intocmirea situaţiilor financiare
Nu circulă fiind document de sinteză.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

2.8.Documente privind organizarea inventarierii patrimoniului.

Inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, comun şi altor ştiinţe economice care
reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa cantitativă şi valorică sau numai
valoric după caz, a elementelor de activ şi de pasiv aflate în patrimoniul unitaţii la data la care
aceasta se efectuează.
Principalele documente utilizate în activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ şi
de pasiv sunt:
Decizia de inventariere;
Decizia de inventariere este emisă de şeful contabil cu acordul scris al conducerii societăţii. Se emit
astfel de decizii o singură dată pe an pentru toate gestiunile (de regulă la sfarşitul anului), în cazul
schimbării gestionarului şi ori de cate ori este nevoie în cursul anului.
Declaraţia de inventar;
Serveşte ca declaraţie scrisă a gestionarului raspunzător de gestionarea valorilor materiale şi băneşti,
pe care o prezintă comisiei de inventariere. Se intocmeşte într-un exemplar, de gestionar, după
sigilarea locurilor de păstrare a valorilor materiale şi băneşti de căre răspunde gestionarul respectiv,
sau, acolo unde este posibil acest lucru, înainte de începerea operaţiei de inventariere, şi se semnează
de acesta.

Lista de inventariere;
Serveşte ca:
document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile societaţii,
document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri,
document justificativ de întregisrare în evidenţa magaziilor şi în contabilitate a plusurilor şi
minusurilor constate,
document pentru întocmirea registrului jurnal,
document centralizator al operaţiunilor de inventariere
Se listează din programul de contabilitate, listele de inventariere făra cantitaţi(doar cu simbolul şi
denumirea ). Aceste liste se completează cu număr de bucaţi gasite în timpul inventarului, «faptic»
1
în gestiune şi la sfarşit se constată plusurile şi minusurile. Listele sunt semnate pe fiecare filă de
către gestionar şi comisia de inventariere şi împreună cu Delaraţia de inventar şi Procesul verbal
(întocmit de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la compartimentul
financiar-contabil pentru inregistrarea în contabilitate şi arhivare.
Decizia de imputare;
Serveşte ca:
Document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele încadrate în muncă,
Titlu executoriu în momentul comunicării,
Document de înregistrare în contabilitate.
Se intocmeşte de către serviciul Personal pe baza documentaţiei prezentate de contabilul şef (în
cazul lipsurilor în gestiune rezultate în urma inventarierii) se intocmeşte în trei exemplare:
exemplarul 1 pentru compartimentul financiar-contabil pentru punerea în aplicare (reţinerea pe stat),
exemplarul 2 pentru salariat şi exemplarul 3 la dosarul de personal al salariatului.
Angajamentul de platăa;
Acest document serveşte ca:
angajament de plată , a unei sume ce reprezintă o pagubă adusă unitaţii patrimoniale,
titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor,
titlu executoriu pentru executarea silită în caz de nerespectarea angajamentului.
Se întocmeşte într-un exemplar , de persoana care îşi ia angajamentul(în urma unui proces verbal
sau a unui referat din care rezultă paguba adusă societăţii) şi se arhivează în compartimentul
financiar-contabil. Acest angajament se dă în faţa juristului societaţii care are sarcina de a respecta
legile şi al semna.
Registrul-inventar:
Acest registru în cadrul firmei SC OBD IMPEX SRL se completează odata pe an avănd la bază liste
de inventariere intocmite în fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare, marfuri şi produse)
şi în fiecare departament(mijloacele fixe şi obiectele de inventar).

2.9. Gestionarea, folosirea şi evidenţa formularelor cu regim special.

In cadrul SC OBD IMPEX SRL , evidenţa formularelor cu regim special se ţine la contabilitatea
centrală folosind pentru fiecare tip de formular o “Fişa de magazie a formularelor cu regim special”.
De gestionarea şi folosirea acestor formulare raspunde contabilul şef. Nu se eliberează din gestiune
asemenea formulare pană nu se prezintă contabilului şef un raport în care se consemnează cum s-au
folosit formularele ridicate anterior.

1
Cap.3 Contabilitatea trezoreriei

CAP 3.1 . DEFINIREA ŞI STRUCTURA TREZORERIEI UNITAŢII PATRIMONIALE

Trezoreria reprezintă o secţiune importantă a contabilităţii şi activitaţii oricarui agent

economic, avănd influentă importantă în ceea ce priveşte desfaşurarea normala a programului de
activitate, pentru menţinerea permanentă a echilibrului financiar.
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definita prin totalitatea operaţiilor financiare cu
caracter operaţional care asigură încasarile şi plăţile curente, care la răndul lor reprezintă operaţii de
trezorerie.
In structura trezoreriei, aşa cum prevede Regulamentul contabil şi Planul general de conturi,
se cuprind, în ordinea stabilită prin intermediul acestuia din urma, urmatoarele categorii sau feluri de
operatţi:
- titlurile de plasament sunt hărtii de valoare care se pot transforma în disponibilitaţi, dintre
care se amintesc: acţiunile şi obligaţiunile şi alte titluri de plasament şi creanţe similare achiziţionate
în vederea revănzării pentru obţinerea de profit;
- efecte comerciale primite anterior şi depuse spre încasare sau scontate la bănci;
- disponibilitaţile băneşti existente în conturile la bănci, în lei şi în devize;
- credite bancare pe termen scurt, creditele externe şi creditele de la trezoreria statului;
- disponibilitaţile băneşti în numerar, în lei şi în devize.
Plasamentele amintite pot conferi un drept de proprietate, cum este cazul acţiunilor (cotate sau
necotate)sau pot asigura un drept de creantă, ceea ce se realizează prin intermediul obligaţiunilor
(cotate sau necotate). Indiferent de categoria în care se încadrează, prin intermediul lor se
urmăreşte, pe de o parte, utilizarea temporară a unei parţi din disponibilităţile băneşti de care
dispune unitatea, iar pe de altă parte creşterea veniturilor acesteia prin obţinerea dividendelor,
dobanzilor şi \ sau prin realizarea unui plus de valoare cu prilejul revanzării.
Altfel spus, plasamentele financiare se efectueaza în scopul folosirii, cu caracter temporar, a
disponibilitaţilor baneşti (de trezorerie) în operaţiunile speculative la bursa de valori, prin
cumpărarea şi revănzarea de acţiuni şi obligaţiuni, ceea ce are ca scop obţinerea unor venituri din
diferenţele de curs ale acestora.
Efectele comerciale, denumite şi valori de încasat, se referă la diferite titluri de credit, dintre
care se amintesc: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul si warantul. Aceste instrumente de
plată se emit de către clienţi, care, în contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor
(creditorilor) în vederea decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitaţii bancare.
Disponibilitaţile băneşti existente în conturi la bănci, în lei şi în devize, asigură efectuarea
operaţiilor de decontare fără numerar, către alţi agenţi economici, buget, bănci. Prin utilizarea
conturilor de disponibilitaţi se asigură o bună circulaţie a banilor, precum şi efectuarea decontarii
drepturilor de creanţa (încasari) şi a obligaţiilor (plaţi). Se reţine ca în majoritatea situaţiilor,
încasările sunt mai mari decat plăţile, iar soldul fiecarui cont reprezintă disponibilităţile băneşti pe
1
care unitatea le deţine la banci. Există însă şi situaţii în care încasările sunt mai mici decăt plătţle,
stabilindu-se un sold creditor care reprezintă creditele acordate de bancă pe baza de contract încheiat
anterior.
Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe şi creditele de la trezoreria statului asigură
complementarea surselor proprii necesare desfăşurării activitaţii de producţie, de prestării servicii.
Pentru creditele care se primesc este necesar să existe o garanţie din partea solicitantului, sub forma
valorilor materiale sau a resurselor baneşti viitoare, sau din partea unui terţ prin care să se asigure
rambursarea datoriilor asumate, precum şi a dobănzilor aferente. Unele conturi de credite pe termen
scutr, pentru export şi pentru nevoi temporare, îndeplinesc funcţia unor conturi de încasari şi plăţi.
Disponibilităţile băneşti în numerar, în lei şi în devize, permit efectuarea decontării
obligaţiilor şi creanţelor cu personlul unităţii şi alte persoane fizice şi, de asemenea, cu alţi agenţi
economici, în cadrul unor limite legale, cu bugetul statului, reprezentăndu-se regulamentar
operaţiilor de casa.

CAP 3.2. EVALUAREA TITLURILOR DE PLASAMENT ŞI A DEVIZELOR

TITLURILE DE PLASAMENT, spre deosebire de cele imobilizate, se achiziţionează de unitate în

vederea realizării unui caştig de capital sau de venit pe termen scurt, de regulă sub un an. Ele sunt
denumite şi investiţii temporare şi se constituie din acţiunile proprii răscumpărate, acţiunile emise de
terţi şi achiziţionate de unitatea patrimonială, obligaţiunile proprii răscumpărate, obligaţiunile
aparţinănd terţilor ţi cumpărate şi alte titluri de plasament. În ceea ce priveşte evaluarea titlurilor de
plasament se reţine că se au în vedere cele patru reguli generale sau momentele stabilite în acest
sens:
a. La intrarea în patrimoniu,prin achiziţionarea cu titlu oneros, titlurile de plasament se evaluează la
costul de achiziţie, prin care se inţelege preţul de cumpărare sau valoarea stabilită în baza unui
contract de achiziţie, cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor în cauză, cum sunt comisioanele
şi alte cheltuieli aferente, nu se include în costul de achiziţie, înregistrăndu-se direct în cheltuielile
de exploatare ale exerciţiului.

b. Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se face la valoarea lor actuală, estimată în
funcţie de preţul pieţei şi utilitatea lor pentru exerciţiu.
c. Cu prilejul intocmirii bilanţului contabil, evaluarea se face pe categorii de titluri de aceeaşi natură
şi care conferă aceleaşi drepturi, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, luăndu-se şn
calcul valoarea cea mai mica. În cazul diferenţelor în minus (valoarea de inventar mai mică), care se
stabilesc în urma acestei ultime operaţii se constituie provizioanele pentru deprecierea titlurilor de
plasament.
d. Evaluarea titlurilor de plasament la ieşirea din patrimoniu se face la valoarea lor de intare sau
contabila. Totodata, se are în vedere şi preţul de vanzare (cesiune) care este înscris în actul de
vanzare-cumparare şi care nu este influenţat, în sensul diminuarii, de cheltuielile de vănzare ce se
include în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.

CAP 3.3 CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT

Titlurile de plasament sunt titluri achiziţionate de intreprindere în vederea realizării unui

caştig de capital sau de venit pe termen scurt.

1
 Organizarea contabilităţii titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul conturilor sintetice
de gradul I existente în grupa cu aceeaşi denumire şi simbolul 50 a clasei a 5-a din Planul general de
conturi, clasa denumită “Conturi de trezorerie”. Din grupa amintită fac parte conturile: 502 “ Acţiuni
prorpii”, 503 “Acţiuni”, 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate”, 506 “Obligaţiuni”, 508 “Alte
titluri de plasament şi creanţe asimilate”, 509 “ Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”.

Exemplu:

S.C. OBD IMPEX SRL BACAU în cadrul adunării generale a acţionarilor se hotăraşte să
răscumpere 300 de acţiuni de catre societatea comerciala emitentă dela principalii acţionari
cunoscdu-se că
-valoarea nominala unitara de 2 lei, deci in total 600 lei;
-costul unitar de achiziţie de 1.7 lei rezultand un total de 510 lei;
-acţiunile sunt răscumpărate cu decontare imediată din contul de disponibilitaţi pentru suma de 300
lei si cu decontare ulterioară pentru 210 lei;
-răscumpărarea se face prin intermediul unei unitaţi specializate careia i se datorează un comision
de 10% din costul de achiziţie;
-100 de acţiuni se anulează;
-200 de acţiuni se revănd angajaţilor proprii, la preţul unitar de 1.6, atăt cu încasare imediată în
numerar (50 de acţiuni), cat şi cu decontare ulterioră (150 de acţiuni);
-diferenţa de minus între costul de achiziţie (mai mare) şi preţul de vănzare (redistribuire) este de 1
lei/ acţiune, deci în total 20 lei.
Pe baza datelor de mai sus se înregistrează operaţiile economice care se prezintă în
continuare.

a. Răscumpărarea acţiunilor, folosindu-se borderoul acestora şi extrasul de cont:

502 = % 510
Acţiuni proprii 5121 300
Conturi la banci in lei
509 210
Vărsăminte de efectuat
Pentru titluri de plasament

b. Evidenţierea pe baza facturii, a comisionului datorat unitaţii intermediare:

622 = 401 51
Cheltuieli privind Furnizori
Comisioanele şi onorariile

c. Plata în numerar, conform registrului de casă, a acţiunilor achiziţionate cu decontare ulterioară:

509 = 5311 210
Vărsăminte de efectuat Casa in lei
Pentru titluri de
Plasament

d. Anularea acţiunilor, pe baza actelor legale de modificare a capitalului si a notei de contabilitate:

1012 = % 200
Capital subscris vărsat 502 170
Acţiuni proprii
1068 30
2
Alte rezerve

e. Revănzarea acţiunilor, folosindu-se borderoul acestora, registrul de casă şi nota de contabilitate:

% = 502 340
5311 Acţiuni proprii 80
Casa in lei
456 240
Decontări cu asociaţii
Privind capitalul
664 20
Cheltuieli privind titlurile
De plasament cedate

CAP 3.4. CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE DELA

BĂNCI

Operaţiile de încasări şi plaţi se efectuează atăt în numerar, că şi prin intermediul conturilor

deschise de unitatea patrimoniala la una sau mai multe bănci, ceea ce este cunoscut sub denumirea
de decontări fără numerar sau prin virament.
Pentru fiecare din categoriile de operaţii amintite se utilizeaza căte un cont sintetic de gradul I
şi II, aşa cum se prezintă în continuare, în ordinea în care sunt simbolizate în Planul General de
Conturi, în grupa 51 ”Conturi la bănci”.

CAP 3.5 CONTABILITATEA VALORILOR DE ÎNCASAT

În categoria valorilor de încasat sunt incluse efectele comerciale remise spre încasare,
inclusiv spre scontare.
Organizarea contabilităţii valorilor de încasat se realizează cu ajutorul contului sintetic cu aceeaşi
denumire şi simbolul 511, care se dezvoltă în urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5112
“Cecuri de încasat”, 5113 “Efecte remise spre scontare”. Aceste conturi de bilant au funcţia
contabilă de activ şi implicit solduri finale debitoare, care reprezintă valoarea cecurilor şi a efectelor
comerciale depuse la bancă spre încasare, înscriindu-se într-un singur post bilantier cu denumirea
“Valori de încasat”, existent în grupa activelor circulante.

Exemplu:

S.C. OBD IMPEX SRL primeşte şi se acceptă doua C.E.C. comerciale în sume de 300 lei si
500 lei. Pe baza titlurilor de valoare, a borderoului şi a extrasului de cont se înregistrează operaţiile
economice care se prezintă în continuare.
a. primirea şi acceptarea efectelor comerciale:
413 = 411 800
Efecte de primit Clienţi

b. Depunerea la bancă spre încasare a efectelor comerciale:

5113 = 413 800
Efecte de încasat Efecte de primit
2
CAP 3.6 CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE
CURENTE LA BĂNCI

Conturile deschise la bănci asigură, pe de o parte, concentrarea disponibilitaţilor baneşti, iar

pe de altă parte efectuarea plăţilor fără numerar sau altfel spus prin virament. Pentru urmărirea în
contabilitate a acestor operaţii se utilizează contul sintetic 512 “Conturi curente la bănci”, care se
dezvoltă în urmatoarele conturi de gradul II: 5121 “Conturi la bănci în lei”, 5124 “Conturi la bănci
în devize” si 5125 “Sume în curs de decontare”.

Exemple:

1.SC OBD IMPEX SRL BACAU în urma contractelor încheiate la începulul anului trebuei să
vănda la export catre S.C. LYRON L.T.D. LONDRA accesorii auto la preţul total de 200 dolari
Cursul de schimb din ziua vănzării este de 10.800 lei, iar cel din data încasării de 11.000 lei. Pe baza
facturii şi a extrasului de cont, se înregistrează operaţiile care urmează:

a. Facturarea produselor văndute:

411 = 701 2.160.000
Clienţi Venituri din vănzarea
Produselor finite

b. Incasarea creanţei de la clientul extern:

5124 = % 2.200.000
Conturi la bănci 411 2.160.000
In devize Clienţi
765 40.000
Venituri din diferenţe
De curs valutar

In cazul în care cursul de schimb din ziua încasării este inferior celui de la data vănzării, se
creditează contul 411 “Clienţi” prin debitul conturilor 5124 “Conturi la bănci în devize” si 665
“Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.

2. S.C. OBD IMPEX SRL BACAU are în contul său de la bancă suma de 1.000 de dolari,
evaluaţi la 10.800 lei, care se vinde integral. Pe baza extraselor de cont şi a notei de calcul se
înregistrează operaţiile financiare care se prezintă în continuare.

a. Depunerea valutei spre vănzare prin licitaţie la bancă, in valoare de

10.800.000 lei (1.000 dolari x 10.800):
581 = 5124 10.800.000
Viramente Conturi la bănci

b. Incasarea în aceeasi zi, a contravalorii valutei văndute la cursul de

schimb de 10.800 lei, ceea ce reprezintă 10.800.000 lei:
2
 5121 = 581 10.800.000
Conturi la bănci Viramente interne
în lei

In situaţia în care unitatea bancară percepe un comision, acesta se reţine în mod obişnuit,
reflectăndu-se în creditul contului 5121 “Conturi la bănci în lei”, prin corespondenţă cu debitul
contului 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”.

CAP. 3.7 CONTABILITATEA CREDITELOR PE TERMEN SCURT ŞI A DOBĂNZILOR

AFERENTE

Creditele pe termen scurt, precum şi dobănzile aferente se urmăresc în contabilitate cu ajutorul

unor conturi sintetice distincte încadrate iî grupa 51 “Conturi la bănci” din cadrul clasei a 5-a
“Conturi de trezorerie” deoarece reprezintă elemente strcturale ale pasivelor de trezorerie. Pentru
dobănzile aferente creditelor acordate de bănci prin conturile curente, aşa cum s-a prezentat în
paragraful anterior, se utilizează contul 518 “Dobănzi”, iar pentru creditele distincte, cu destinaţie
stabilită prin contractele încheiate cu banca, pentru activitatea de producţie, comerţ, servicii, cu
termen de rambursare de maxim un an, se foloseşte contul 519 “Credite bancare pe termen scurt”,
conturi care se analizează ţn mod succint.

Exemple:

1. Pe baza notei de calcul, întocmită la sfarşitul perioadei de gestiune, se înregistrează dobănda

datorată băncii pentru creditele acordate de aceasta direct ăn conturile curente şi nedecontata, în
suma de 75 lei.
666 = 5186 75
Cheltuieli privind
Dobanzile Dobanzi de plătit

2. In perioada de gestiune urmatoare, pe baza ordinului de plata şi a extrasului de cont, se

înregistrează plata dobănzii datorate băncii:
5186 = 5121 75
Dobănzi de plătit Conturi la bănci în lei

3. La sfarşitul perioadei de gestiune, pe baza notei de calcul, se înregistrează dobănda cuvenită

unitaţii patrimoniale pentru disponibilul din conturile curente şi neîncasată de la bancă, în sumă de
50 lei.
5187 = 766 50
Dobănzi de încasat Venituri din dobănzi

4. In primele zile ale perioadei de gestiune urmatoare, unitatea bancara efectueaza calculul
necesar şi stabileşte ca dătorează unitaţii patrimoniale, pentru disponibilul din conturile curente o
dobandă de 52 lei, făcănd viramentul necesar şi înscriind operaţia în extrasul de cont:
5121 = % 52
Conturi la bănci 5187 50
2
în lei Dobănzi de încasat
766 2
Venituri din dobănzi

Exemple:
In situaţia în care dobănda calculată de bancă este mai mica decat cea stabilită de unitatea
patrimonială se debitează conturile 5121 “Conturi la bănci în lei”, pentru suma efectiv primită, şi
666 “Cheltuieli privind dobănzile”, pentru diferenţa determinată în plus de unitate, prin
corespondenţă cu creditul contului “Dobănzi de încasat”.

1. Se contabilitează creditul pe termen scurt acordat de bancă în sumă

de 2500 lei şi consemnat în extrasele de cont:
5121 = 5191 2,500
Conturi la bănci Credite bancare pe
în lei termen scurt

2. La scadenţă din rata de 5.000.000 lei datorată bancii din creditul primit se rambursează
numai 3.000.000 lei, iar diferenţa de 200 se trece la credite restante cu dobandă majorată care este
nedeductibilă fiscal:

5191 = % 500
Credite bancare 5121 300
Pe termen scurt Conturi la banci
In lei
5192 200
Credite bancare pe termen
scurt nerambursate la scadentă

3. Pe baza notei de calcul, se contabilizează obligaţia de 40 lei care

reprezinta dobanda aferenta creditului pe termen scurt primit de la bancă:
666 = 5198 40
Cheltuieli privind Dobănzi aferente
Dobănzile creditelor bancare pe
Termen scurt

4. Se înregistrează decontarea dobănzilor datorate, de 40 lei, şi a creditului restant în suma de

200 lei, sume înscrise în extrasele de cont:
% = 5121 240
5198 Conturi la bănci în lei 40
Dobănzi aferente
Creditelor bancare
Pe termen scurt
5192 200
Credite bancare pe
Termen scurt
Nerambursate la
Scadenţă

2
CAP 3.8 CONTABILITATEA OPERAŢIILOR ÎN NUMERAR ŞI A ALTOR VALORI DE
TREZORERIE

Operaţiile de încasări şi plăţi în numerar, în lei şi în valută, se efectuează cu respectarea

regulamentului operaţiilor de casă şi a regulamentelor emise de Banca Natională a Romăniei, fiind
urmarite în contabilitate cu ajutorul contului 531 “Casa”, care se dezvoltă în două conturi sintetice
de gradul II şi anume: 5311 “Casa în lei” si 5314 “Casa în devize”.

Exemlu
În luna martie a anului curent societatea OBD IMPEX SRL a înregistrat urmatoarele
operaţiuni;
conform monetarelor şi a bonurilor fiscale de casă anexate s-au înregistrat vănzări de marfuri în
numerar la preţ de vînzare cu amănuntul:
4111 = % 37 062.80 lei
Clienţi 707 31 145.21 lei
Venituri din vănzări
4427 5 917.59 lei
Tva de colectat
pe baza chitanţelor de încasare în caserie asociaţii au lasăt la dispoziţia societaţii, pe parcursul lunii
menţionate sume de bani în numerar necesare desfaşurării activitaţii:
5311 = 4551 9 000 lei
Casa în lei
Asociaţi conturi curente în conformitate cu chitanţele primite de la furnizori s-au efectuat plaţi
catre furnizori astfel:
401 = 5311 10 441.87lei
Furnizori Casa în lei
se plătesc obligaţiile salariale nete datorate personalului conform centralizatorului statelor de plată a
salariilor:
421 = 5311 690.29lei
Personal renum. Casa în lei
Datorate
se achită conform chitanţei de trezorerie impozitul pe dividente datorat:
446 = 5311 1 004.29 lei
Alte impz. Taxe Casa în lei
şi vărsăminte
pe parcursul lunii au fost depuse în bancă numerar conform foilor de vărsămănt:
581 = 5311 26 920 lei
Viramente interne Casa în lei

CAP 3.9 CONTABILITATEA ACREDITIVELOR ŞI AVANSURILOR DE TREZORERIE

Acreditivele reprezintă o formă de decontare care constă în rezervarea disponibilitaţilor

băneşti, în lei sau în devize, într-un cont bancar distinct, la dispoziţia unui furnizor, în vederea
efectuării plăţilor pe masura livrării marfurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor.

2
 Acreditivul se deschide la cererea furnizorului, atunci cănd, în mod repetat, clientul întărzie
să-şi deconteze obligaţiile. El are un anumit disponibil bănesc, convenit cu furnizorul, un termen de
valabilitate şi un singur beneficiar, urmărindu-se în contabilitate cu ajutorul contului 541
“Acreditive”, care conţine două conturi sintetice de gradul II şi anume 5411 “Acreditive în lei” şi
5412 “Acreditive în devize”.

Exemple:

1. Se deschide un acreditiv de 1200 lei pentru un furnizor al unitaţii, iar pe baza extraselor de
cont se efectuează înregistrarile contabile:
581 = 5121 1,200
Viramente interne Conturi la bănci
In lei
5411 = 581 1,200
Acreditive în lei Viramente interne

2. Din acreditivul deschis se decontează obligaţia faţă de furnizor în sumă de 1,160 lei, ceea
ce se înregistreaza astfel:
401 = 5411 1,160
Furnizori Acreditive în lei

Exemple:

1. Pe baza registrului de casă şi a dispoziţiei de plată catre casierie, se înregistrează acordarea

unui avans de trezorerie în sumî de 315 lei:

542 = 5311 315

Avansuri de trezorerie Casa în lei

2. Se justifică avansul de trezorerie acordat anterior, cu tichete de călătorie, a chitanţei de cazare şi

diurna legală, în valoare totala de 312 lei, iar diferenţa neconsumată de 3 lei se restituie la casierie,
fiind inscrisă în registrul de casă şi decontul de cheltuieli:

% = 542 315

625 Avansuri de trezorerie 312

Cheltuieli cu deplasări,
Detasări şi transferări
5311 3
Casa în lei

CAP 3.10. CONTABILIATEA VIRAMENTELOR INTERNE

O categorie distinctă de operaţii de natură contabilă o constituie cele privind viramentele

interne sau altfel spus transferurile de disponibilitaţi băneşti efectuate între conturile de la bănci,
precum şi între aceste ultime conturi şi casieria unitaţii patrimoniale.
În vederea eliminarii acestor neajunsuri se utilizează contul 581 “Viramente interne”, care are
funcţia contabilă de activ. Acest cont se debitează în momentul dispunerii efectuarii viramentului
2
sau transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie în alt cont, de asemenea, de trezorerie, prin
creditul urmatoarelor conturi: 512 “Conturi curente la bănci”, 531 “ Casa” si 541 “Acreditive”.

Exemple:
1. Pe baza registrului de casă şi a chitanţei – foaie de vărsămănt, se înregistrează depunerea la
bancă a sumei de 300 lei:
581 = 5311 300
Viramente interne Casa în lei

2. În ziua urmatoare, pe baza extrasului de cont primit dela bancă se înregistrează intrarea
sumei de 300 lei în contul de disponibil:
5121 = 581 300
Conturi la banci în lei Viramente interne Contul 581 “

.
In luna martie a anului curent societatea OBD IMPEX SRL a înregistrat urmatoarele
Viramente interne Casa in lei
Aceste informaţii permit evaluarea variaţiei activului net şi al structurii finaciare a
intreprinderii concretizată în gradul de lichiditate şi gradul de solvabilitate al acesteia, căt şi
asigurarea permiselor informaţionale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, în
deplină concordanţă cu posibilitaţile financiare ale acesteia.

2
 CONCLUZII

Am abordat în lucrarea prezentată ceea ce am considerat a fi esenţa în domeniul

trezoreriei în cadrul societaţii romaneşti.
Romănia zilelor noastre e un stat modern, membru al unei Uiniuni Europene în
continua schimbare şi înnoire şi cu care încearcă să ţină pasul.
Utilizatorii informaţiilor contabile nu se pot mulţumi numai cu informaţiile cuprinse
în situaţiile financiare, deoarece interesul lor se manifestă în legătură cu evoluţia poziţiei financiare
faţă de situaţia de la începutul anului financiar cât şi pentru că utilizarea contabilităţii de
angajamente generează o dimensiune ipotetică a performanţelor întreprinderii, în sensul că profitul
prezentat la sfârşitul anului financiar nu coincide, de cele mai multe ori, cu soldul disponibilităţilor
băneşti la acelaşi sfârşit de an.
Informaţii utile despre capacitatea întreprinderilor de a genera numerar şi echivalente
de numerar cât şi despre utilizarea corespunzătoare a fluxurilor de numerar sunt oferite de operaţiile
cu numerar .
Aceste informaţii permit evaluarea variaţiei activului net şi al structurii financiare a
întreprinderii concretizată în gradul de lichiditate şi gradul de solvabilitate al acesteia, cât şi
asigurarea premiselor informaţionale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, în
deplină concordanţă cu posibilităţile financiare ale acesteia.
Organizarea contabilităţii elementelor de numerar trebuie să îndeplinească mai multe
obiective astfel : realizarea unei coordonări riguroase a tuturor operaţiilor privind, pe de o parte,
activele circulante băneşti, iar pe de altă parte operaţiile de plăţi astfel încât să existe create
premisele necesare pentru realizarea în permanenţă a decontării datoriilor la termenele prevăzute;
asigurarea unei evidenţe corecte şi operative a tuturor operaţiilor cu numerar care să respecte
prevederile legale şi să permită efectuarea controlului în ceea ce priveşte încasările şi plăţile unităţii
de patrimoniu; contractarea şi utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate şi numai în
măsura în care acestea sunt necesare pentru reglarea lichidităţilor şi menţinerea capacităţii de plată,
precum şi pentru alte destinaţii bine definite şi eficiente din punct de vedere economic; respectarea
legislaţiei financiar – bancare şi fiscale.

2
 BIBLIOGRAFIE

***Catalogul documentelor financiar-contabile – ediţia a IV-a – actualizată la 9 ianuarie 2009,

editura Best Publishing, Bucuresti2009
***Codul fiscal al Romăniei, versiunea actualizată la data de 1 ianuarie 2009 ce cuprinde
modificări aduse de : Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul
fiscal, aprobat de H.G. nr.44/2004; Rectificarea publicată în Monitorul oficial al Romăniei
partea I, nr. 112din 06.02.2004; Codul de Procedură Fiscală din 2004;O.G. nr.94/2004;Legea nr
507/2004;H.G. nr.783/2004; O.G. NR.83/2004; Legea nr.494/2004; O.U.G. nr.123/2004;O.U.G.
nr.138/2004;Legea nr. 96/2004; O.U.G. NR. 30/2005;O.U.G. NR200/2008 publicată în Monitorul
Oficial al Romăniei, Partea , NR.815 DIN04.12.2008.
***Hotarea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe,
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I nr.103/12.02.2007.
***Legea contabilităţii nr. 82/ 1991, republicată în Monitorul Oficial parte.I nr 454/18.062008.
***Legea finanţelor publice nr.500/2002, publicată in Monitorul Oficial al Romăniei, partea I
nr,597/2002,modificată prin Legea nr.314/2003, publicată în Monitorul Oficial al Romăniei,
partea INR.206/2003;
*** Noile reglementări contabile conforme cu directivele europene, editura Best Publishing,
Bucuresti 2009
***Unele aspecte privind aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,
aprobate prin O.M.F.P. NR.1752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, publicat şi în
Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, editată de Ministerul Finanţelor Publice.