STATISTICĂ

MĂRIMILE MEDII

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 1

 Mărimile medii

Mediile sunt mărimi statistice care exprimă în mod sintetic şi generalizat, ceea
ce este normal, legic, esenţial, tipic, pentru toate unităţile colectivităţii
distribuite după o caracteristică.

Caracteristicile mediei:

se exprimă în mod sintetic (printr-o singură valoare);

are un caracter abstract (chiar dacă se măsoară în unitaţi de măsură
concrete);

este o mărime generalizată: dacă am înlocui fiecare termen cu media, suma
termenilor seriei ar rămâne aceeaşi;

sintetizează normalul (exprimă nivelul purtat de majoritatea unităţilor
colectivităţii). Într-o distribuţie normală, media ocupă o poziţie centrală, spre
care tinde majoritatea unităţilor colectivităţii, motiv pentru care media este
considerată speranţa matematică a acestora.

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 2

 Condiţiile de calitate ale unei medii

1. trebuie să fie definită precis, printr-o definiţie sau

printr-o formulă. Oricine ar face calcule asupra aceleiaşi
serii trebuie să ajungă la acelaşi rezultat.
2. trebuie să fie reprezentativă, adică să reprezinte toţi
termenii seriei, ceea ce înseamnă că seria trebuie să fie
omogenă.
3. trebuie să aibă o semnificaţie concretă, uşor de sesizat
chiar şi de nespecialişti.
4. trebuie să fie simplă de calculat şi să se preteze la
calcule algebrice ulterioare.
4. trebuie să fie puţin sensibilă la fluctuaţiile de
eşantionare.
Profesor univ. dr. Eugenia Harja 3
 Reprezentativitatea mediei

Pentru ca o medie să fie reprezentativă trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

Să fie calculată dintr-un număr suficient de mare de

cazuri individuale;

Valorile din care se calculează media trebuie să fie

omogene (asemănătoare). Dacă există diferenţe foarte
mari între valori, media poate deveni fără sens.
Media nu poate fi folosită dacă nu este reprezentativă. Reprezentativitatea
mediei se va verifica cu ajutorul indicatorilor sintetici ai variaţiei.

Trebuie ales tipul de medie semnificativ pentru datele

existente

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 4

 Clasificarea mediilor

D u p a ro lu l lo r M a rim i m e d ii x M e d ia a rit m e t ic ă
i n a n a l i z a sta ti sti c a fu n d a m e n t a le Mo M o d u lu l (D o m in a n t a )
Me M e d ia n a

xg m e d ia g e o m e t ric ă

xh m e d ia a rm o n ic ă
M a rim i m e d ii c u m e d ia p a t ra t ic ă
a p lic a t ii s p e c ia le xp
M e d ia p ro g re s iva
M e d ia la
x cr M e d ia c ro n o lo g ic a
M e d ii m o b ile
M a rim i m e d ii d e c a lc u l
Dupa m odul
xg xh xp
d e o b ti n e r e
M a rim i m e d ii d e p o z it ie :
M o d u lu l (M o ), M e d ia n a (M e ), M e d ia la (M l)

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 5

Mărimile medii de calcul
Obţinerea lor se face prin două operaţii:

acumularea termenilor seriei fie prin suma acestora (∑), fie prin
produsul lor (∏);

apoi revenirea (prin împărţire sau radical) la un nivel reprezentativ

pentru toţi termenii incluşi în calcul.

Mediile de calcul pot fi:

Mărimi medii simple se calculează în cazul seriilor statistice

simple (fără frecvenţă), adică pentru seriile în care variantele
caracteristicii de distribuţie sunt purtate de câte o singură unitate
statistică sau când frecvenţele de apariţie sunt egale între ele.

Mărimi medii ponderate se calculează când variantele

caracteristicii au frecvenţe diferite (serii cu frecvenţă).

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 6

 Indicatori ai tendinţei centrale
1. Media aritmetică
Este cea mai cunoscută medie şi se mai numește
simplu “medie”, fiind principalul indicator mediu al
tendintei centrale.
Media este rezultatul sintetizării într-o singură expresie numerică
a tuturor nivelurilor individuale observate, obţinută prin
raportarea valorii totalizate a caracteristicii la numărul total al
unităţilor.
Astfel, media este valoarea pe care ar purta-o fiecare unitate
statistică dacă distribuţia ar fi omogenă.
Media se exprimă în aceeaşi unitate de măsură ca şi valorile caracteristicii
statistice studiate.
Profesor univ. dr. Eugenia Harja
 Media aritmetică
 Media aritmetică simplă, când distribuţia este prezentată
pe variante, iar “n” este mărimea colectivităţii.
 Exemplu
S-au înregistrat vânzările realizate într-o zi (xi în Euro)
pentru 20 de vânzători (n):

2100, 2800, 2150, 3050, 1800, 2150, 2832, 1945, 2100,3050,

2100, 3260, 3050, 3314, 2323, 3052, 3541, 2100, 3149,2800.
n

∑x i
 Media: x= i =1
=suma vânzărilor/(nr. de
n vânzători) = 52666 / 20 = 2633,3
Euro

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 8

 Media într-o serie pe variante, cu frecvenţe

V â nză ri N r.  Am ordonat variantele de apariție a caracteristicii

(E uro ) V â nză to ri vânzări din exemplul anterior, atașând la fiecare din
x i fi
xi fi
variante, frecvențele de apariție. Spre exemplu,
varianta de 2100 Euro vânzări a fost întâlnită la 4
1800 1 1800 vânzători.
1945 1 1945  Într-o coloană ajutătoare calculăm pe fiecare rând în
2100 4 8400 parte produsul xifi și preluăm suma acestei coloane
2150 2 4300 în formula mediei aritmetice ponderate.
2323 1 2323  Calculăm media seriei:
2800 2 5600
n
2832
3050
1
3
2832
9150 ∑ x fi i
3052 1 3052 x= i =1
n
= 52666 / 20 = 2633,3Euro
∑f
3149 1 3149
3260 1 3260 i
3314 1 3314 i =1
3541 1 3541 Rezultă că în medie, un vânzător a realizat o valoare a
vânzărilor de 2633,3 Euro. Același rezultat ca în cazul
To tal 20 52666 anterior, al calculului mediei pe variante.
Profesor univ. dr. Eugenia Harja 9
 Seria de distribuţie pe intervale egale
Exemplu: Se consideră distribuţia Avem o serie de distribuţie cu
unui eșantion de 200 muncitori, intervale egale (mărimea
după numărul de piese realizate intervalului=10 bucăţi), cu variaţie
într-o lună (exprimat în bucăţi): continuă (limita superioară a unui
interval este și limită inferioară a
G rupe G rupe următorului interval) și deschise la
d e mu n c ito r i d u p a d e m u n c ito r i d u p a ambele capete. Înainte de a realiza
N r. M u n c ito ri
n r . d e p ie s e n r . d e p ie s e graficul distribuţiei și de a calcula
r e a liz a te ( b u c ă ți) r e a liz a te ( b u c ă ți) fi
indicatorii, trebuie să închidem
( x i) ( x i) convenţional intevalele deschise.
1 2 3 Deoarece toate intervalele sunt egale,
≤9 0 8 0 -9 0 15 vom închide cu aceeași mărime de
9 0 -1 0 0 9 0 -1 0 0 30 interval.
1 0 0 -1 1 0 1 0 0 -1 1 0 70 Am realizat aceasta în coloana 2.
1 1 0 -1 2 0 1 1 0 -1 2 0 60 Trecem la realizarea graficului
1 2 0 -1 3 0 1 2 0 -1 3 0 15 distribuţiei, respectiv HISTOGRAMA.
>1 3 0 1 3 0 -1 4 0 10 Pe abscisă vom lua intervalele, iar pe
TOTAL X 200 ordonată frecvenţele.

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 10

 Graficul distribuţiei: HISTOGRAMA

Histograma se realizează cu coloane

lipite, conform intervalelor de grupare.
Lăţimea coloanelor va fi egală cu 10 în
cazul nostru, iar înălţimea este
proporţională cu frecvenţa.

G rupe G rupe
d e mu n c ito r i d u p a d e m u n c ito r i d u p a
N r. M u n c ito ri
n r . d e p ie s e n r . d e p ie s e
r e a liz a te ( b u c ă ți) r e a liz a te ( b u c ă ți) fi
( x i) ( x i)
1 2 3
≤9 0 8 0 -9 0 15
9 0 -1 0 0 9 0 -1 0 0 30
1 0 0 -1 1 0 1 0 0 -1 1 0 70
1 1 0 -1 2 0 1 1 0 -1 2 0 60
1 2 0 -1 3 0 1 2 0 -1 3 0 15
>1 3 0 1 3 0 -1 4 0 10
TOTAL X 200
Profesor univ. dr. Eugenia Harja 11
 Graficul de structură
Calculăm într-o coloană Vom alege o figură geometrică (cerc,
ajutătoare, structura celor 200 dreptunghi, pătrat,...), considerând suprafaţa
acesteia întregul colectivităţii (100%), iar părţile
de muncitori, după nr. de piese
componente vor fi proporţionale cu ponderea
realizate. Practic, calculăm muncitorilor din fiecare interval, în total
frecvenţele relative (fi*) colectivitate, deci cu datele din col. 3.
exprimate în %:
G ru p e
d e mu n c ito ri d u p a

N r. M u n c ito ri fi*= ∑  100
n r . d e p ie s e

r e a liz a te ( b u c ă ți) fi
( x i)
1 2 3
8 0 -9 0 15 7 .5
9 0 -1 0 0 30 1 5 .0
1 0 0 -1 1 0 70 3 5 .0
1 1 0 -1 2 0 60 3 0 .0
1 2 0 -1 3 0 15 7 .5
1 3 0 -1 4 0 10 5 .0
TOTAL 200 1 0 0 .0
Profesor univ. dr. Eugenia Harja 12
 Calculul mediei într-o serie cu intervale

Aplicăm formula de calcul obișnuit al

Grupe
d e m u n c ito r i d u p a N r. mediei, cu ajutorul frecvenţelor
n r . d e p ie s e (x i) M u n c it o ri x i fi absolute:
r e a liz a te ( b u c ă ți) fi n

( x i) ∑x ⋅ f i i
21600
x= i =1
= = 108
1
8 0 -9 0
2
85
3
15 1275
4
∑f i 200

9 0 -1 0 0 95 30 2850
1 0 0 -1 1 0 105 70 7350
Rezultă că în medie un muncitor a realizat în
acea lună un număr de 108 bucăţi piese.
1 1 0 -1 2 0 115 60 6900
1 2 0 -1 3 0 125 15 1875
1 3 0 -1 4 0 135 10 1350 Verificăm dacă media de 108 se situează între x
minim, respectiv 80 și x maxim, respectiv 140.
T o ta l X 200 21600 Media se află în intervalul cu frecvenţa maximă.
∑ 200 ∑ x i fi

= 21600 Rămâne să demonstrăm ulterior și

reprezentativitatea acestei medii.

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 13

 Calculul mediei într-o serie cu intervale

Grupe Aplicăm formula de calcul al mediei cu

d e mu n c ito r i d u p a
fi*= ∑

 ajutorul frecvenţelor relative, calculate
n r . d e p ie s e *
(x i)
 x if i în coeficient:
r e a liz a te ( b u c ă ți)
( x i)
1 2 3 4 x=
∑ x ⋅ f * = 108
i i

8 0 -9 0 85 0 .0 7 5 6 .3 7 5 1
9 0 -1 0 0 95 0 .1 5 0 1 4 .2 5 0
1 0 0 -1 1 0 105 0 .3 5 0 3 6 .7 5 0 Rezultatul este identic cu cel calculat cu
1 1 0 -1 2 0 115 0 .3 0 0 3 4 .5 0 0 ajutorul frecvenţelor absolute, respectiv 108
1 2 0 -1 3 0 125 0 .0 7 5 9 .3 7 5 bucăţi piese.
1 3 0 -1 4 0 135 0 .0 5 0 6 .7 5 0
T o ta l X 1 .0 0 0 1 0 8 .0 În cazul în care frecvenţele relative ar fi fost
* exprimate în %, formula ar fi fost:
∑ x i fi

= 10 8 x=
∑ x ⋅ f * (%) = 10800 = 108
i i

100 100

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 14

Din proprietăţile mediei
1. Media aritmetică este cuprinsă obligatoriu între xmin şi xmax

xmin ≤ x ≤ xmax
2. Suma abaterilor nivelurilor individuale ale variabilei de la media
lor este egală cu 0. Astfel:

-pentru o serie simplă va fi: ∑ (x − x ) = 0

i

-pentru o serie cu frecvenţe: ∑ (x − x )⋅ f = 0

i i

3. Dacă într-o serie de distribuţie se reduc proporţional toate

frecvenţele cu o constantă “c”, media lor calculată pe baza noilor
frecvenţe rămâne neschimbată. Această proprietate este folosită la
calculul mediei pe baza frecvenţelor relative (fi* ). În acest caz, constanta
“c” va fi:
c = ∑ fi

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 15

Alte proprietăţi ale mediei:
4. Dacă toţi termenii seriei s-ar micşora sau s-ar amplifica cu o constantă “a”,
media noii serii se va micşora sau se va amplifica cu acea constantă “a”
(media este deci o mărime translativă).

5. Dacă toţi termenii seriei s-ar împarţi sau s-ar înmulţi cu un coeficient “k”,
atunci media noii serii ar fi de “k” ori mai mică sau mai mare decât media
iniţială.

Folosind în același timp proprietăţile nr. 4 și 5, se ajunge la formula de

calcul simplificat al mediei, folosită în cazul seriei de distribuţie cu intervale
egale

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 16

 Formula de calcul simplificat al mediei, în
seriile cu intervale egale

 Pentru seriile cu intervale egale se observă că centrele de interval formează o

progresie aritmetică, cu raţia = mărimea intervalului. Rezultatul ne sugerează
că toţi termenii în acest caz se pot simplifica cu mărimea intervalului = k.

 De asemenea, se observă că media se află aproape de centrul de interval cu

frecvenţa cea mai mare, deci valoarea respectivă poate fi substituită cel mai
bine prin valoarea medie. Rezultă că putem simplifica calculul mediei folosind
procedeul “originii arbitrare” a variabilei x în dreptul centrului cu frecvenţa cea
mai mare.
Se recomandă să se aleagă a=mijlocul intervalului cu frecvenţa cea mai mare
și, fără a mai face vreun calcul, în coloana noilor termeni  xi − a  vom pune “0”
în  k 

dreptul lui “a” ales, după care calculăm distanţa faţă de această origine arbitrar
aleasă. Tot ce este înainte de origine va fi cu semnul “-” și după origine cu
“+”.  xi − a 
∑  k
 fi
 ⋅k + a
x=
Formula simplificată devine: ∑f i

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 17

 Formula de calcul simplificat al mediei, în
seriile cu intervale egale

În loc de termenii xi din col. 2, noii

termeni ai seriei devin cei din col. 4,
respectiv:  xi − a   xi − 105 
 = 
G rupe  k   10 
d e m u n c ito r i d u p a N r.
xi − a  xi − a 
n r . d e p ie s e (x i) M u n c ito ri
a = 105
 * fi
r e a liz a te ( b u c ă ți) fi
k = 10 k  k  Aplicăm formula de calcul simplificat al
( x i) mediei:
1 2 3 4 5
8 0 -9 0 85 15 -2 -3 0
 xi − a 
9 0 -1 0 0 95 30 -1 -3 0 ∑  k 
 fi
60
1 0 0 -1 1 0 105 70 0 0 x= ⋅k + a = ⋅10 + 105 = 108
1 1 0 -1 2 0 115 60 1 60 ∑ fi 200

1 2 0 -1 3 0 125 15 2 30
1 3 0 -1 4 0 135 10 3 30
Rezultatul este identic cu cel calculat prin
T o ta l X 200 X 60 formula obișnuită a mediei, respectiv 108
bucăţi piese realizate în medie de un
muncitor.
Rămâne să demonstrăm ulterior și
reprezentativitatea acestei medii.

Profesor univ. dr. Eugenia Harja 18