Cel mai frumos dar

de Mihnea Moisescu

În după amiaza aceea Cătălin nu putea să doarmă. Grijile îl goneau pe moş

Ene de la gene. Păi, să-i ardă de somn când a doua zi era 8 Martie, ziua tuturor
mamalor şi el nu ştia ce dar să facă mamaei lui?! Ştia numai că ar fi vrut să-i
dăruiască ceva cu totul deosebit, dar un dar minunat, greu de dobândit. Dar ce
anume nu ştia.
Ieşi în curte.Cerul era senin şi albastru, de-un albasrtu clar, strălucitor, ca
ochii lui Cătălin. Privindu-l, băiatului îi veni un gând:
”Ce minunat ar fi să pot rupe o fâşioară din cer, ca să-şi facă mama din ea o
bluză cum nu mai are nimeni pe lume”!
Ei, dac-ar fi fost mare, s-ar fi urcat imediat în avion şi până numeri la zece ar
fi ajuns la cer! Dar deocamdată abia împlinise şase ani, aşa că...
O vrăbiuţă coborî din zbor aproape de el şi începu să ciugulească firimiturile
de pâine, pe care băiatul le aruncase de dimineaţă în curte. Văzând-o, Cătălin se
înveseli şi-i spuse:
-Prietenă micuţă, te-aş ruga mult să mă ajuţi!
-Cip, cirip! Cu dragă inimă, Cătăline, că şi tu m-ai ajutat pe mine! Cât a fost
iarna de lungă am găsit în curtea ta firimituri de pâine. Spune-mi ce doreşti, şi
dacă stă-n puterea mae, bucuroasă te ajut!
-Înalţă-te vrăbiuţă-n zbor şi adu-mi o fâşioară din cer. Numai atât cât să-şi
facă mama o bluză!.
-Cirip, cirip! Îmi pare tare rău, dar eu până la cer nu pot ajunge. Asta o poate
face numai Lia-Ciocârlia, prietena soarelui. Dar ea încă nu s-a întors din ţările
calde.
Necăjit, băiatul ieşi în stradă şi porni aşa, fără o ţintă precisă. Strada dădea de
digul mării. Cătălin se opri pe dig şi privi marea. Era mohorâtă, întunecată şi în
apropierea ţărmului îşi acoperea faţa cu pânze de spumă.
Băiatul îşi aminti un film pe care îl văzuise de curând. În filmul acela, Făt-
Frumos cobora în adâncul mării ca să aducă Ilenei Cosânzena un peştişor cu
totul şi cu totul de aur.
Fără să îndrăznească să se apropie mai mult de mare, Cătălin începu să strige
cât îl ţinea glasul:
-Mare! Puternică mare! Mâine e ziua mamei şi-aş vrea să-i fac un dar
minunat, greu de dobândit. Fii bună şi dă-mi un pestişor de aur, chiar dac-o fi
mititel, cât degetul meu cel mic!
Marea îi răspunde moroconoasă:
-Că altă treabă n-am decât să-ţi dăruiesc comorile mele! Lasă-mă în pace!
Cătălin strigă supărat:
-Eşti o răutăcioasă şi o zgârcită! Întoarse apoi spatele mării şi porni spre casă,
gândindu-se că dacă ar fi fost bărbat în toată firea ar fi îmbrăcat îndată un
costum de scafandru, ar fi coborât în adâncuri, chiar fără voia mării, şi-ar fi prins
pentru mămica lui cel mai frumos pestişor de aur.
Ei, dar deocamdată nu era decât un băieţel de şase ani!...
Nu după mult timp se lăsă seara. Cerul se spuzi de stele... Lui Cătălin îi
alergau ochii de la o stea la alta.
Deodată încolţi în căpşorul lui o idee:
”De-aş putea culege-o stea, să o dau mamii, să şi-o pună-n părul ei negru ca
ceul nopţii! Ce frumos i-ar sta! ”.
După ce se mai gândi puţin, ieşi fuga în stradă. Se opri lângă blocul care se
construia la colţ. Blocul avea de acum opt etaje şi încă nu era terminat. Alături
de bloc se afla o macara care i se păruse întotdeauna lui Cătălin că-şi proptea
fruntea de cer.
-Macara! Uriaşă macara, ascultă-mă! strigă băiatul.Cine mă cheamă? întrebă
macaraua cu un glas somnoros. Pasămite adormise după toată truda grea din
timpul zilei.
-Eu, Cătălin! Sunt aici, lângă piciorul tău!
-Aha! Acum te văd!...Şi ce doreşti?
-Macara! Uriaşă macara! mâine e ziua tuturor mamelor şi aş vrea să-i fac
mamei mele un dar cum nici un alt copil să nu-i poată dărui mamei lui. Te rog
mult, ridică-mă până la cer să culeg o stea. nimeni n-o să se supere. Pe cer sunt,
doar, atâtea stele!.
-Bucuroasă te-aş ajuta, dar până la stele nu pot ajunge. Ele se află mult, mult
mai sus decât te-aş putea eu ridica!
Tare se mai necăji Cătălin! Se gândi că dacă ar fi fost mare s-ar fi ridicat
îndată într-o rachetă şi-ar fi cules cea mai frumoasă stea. Ei, dar când ai numai
şase ani...
Se întoarse acasă şi intrând în odăiţa lui se aşeză necăjit pe un scaun.
Creioanele colorate, ce se aflau pe masă, îl priviră uimite. Li se părea ciudat să-l
vadă necăjit, căci Cătălin era aproape întotdeauna vesel.
-Ce-ai păţit, Cătăline?! De ce eşti aşa supărat?îl întrebă creionul roşu.
-Păi, cum să nu fiu? Mâine e 8 Martie şi eu nu ştiu ce dar să-i fac mamei. Aş
fi vrut să-i dăruiesc un lucru minunat, greu de dobândit: o fâşie de cer senin, o
stea, sau un pestişor cu totul şi cu totul de aur...
-Aşa...Şi zici c-ai vrea să-i dăruieşti un lucru frumos, greu de dobândit?
-Da,da!
-Eu cred c- ai putea să-i faci un asemenea dar! zise creionul roşu. Ce-ar fi să-i
dăruieşti o floare desenată de tine, dar o floare frumoasă ca cele din poveşti?
Cred că s-ar bucura tare mult primind un asemenea dar.
-O!Să desenez o floare atât de frumoasă cum spui, e tare greu! Nu pot!
-Încearcă! Doar ziceai că ai vrea să dăruieşti ceva deosebit, greu de dobândit.
Încearcă, şi noi, culorile, te vom ajuta cu toată dragostea.
 Cătălin,după ce mai stătu o vreme în cumpănă, începu să deseneze. Lucră
încet cu migală, gândindu-se tot timpul la zâmbetul mamaei lui. Când termină de
desenat, culorile începură să aplaude şi să strige în cor:
-Ce floare frumoasă! Ce floare frumoasă!
-Are petalele ca cerul senin, iar la mijloc e galbenă ca un pestişor de aur sau
ca o stea! zise creionul roşu.
-A doua zi dimineaţă, băiatul dărui mamei desenul. Mama privi foaia
îndelung, uimită, apoi exclamă:
-Tu ai făcut floarea asta?! Tu singur?
-Da...
-Minunat! Nici de mi-ai fi dăruit o stea nu m-aş fi bucurat atâta!
Ş mama lipi desenul pe un carton, îl înrămă şi-l aşeză la capul patului ei, ca
pe cel mai îndrăgit dar.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

PROPUNĂTOARE: ELENA LUPŞAN
Nivelul -II-
Tema de studiu:”Când/cum şi de ce se întâmplă”
Tema proiectului:” Bine-ai venit primăvară!
Subtema: “Cel mai frumos dar!”.
Mijloc de realizare: Activitate integrată
Tipul de activitate: Dobândire de cunoştinţe şi deprinderi.
Forma de organizare: Frontală/individuală.
Activitate pe domenii experenţiale: DLC/DŞ2
DLC:”Cel mai frumos dar!” de Mihnea Moisescu
DŞ2:” Cel mai frumos dar” (numeraţia).
Forma de realizare: Povestire/activitate matematică (predarea numărului 8)
Durata: 30-45 min.
Scopul: dezvoltarea capacităţii de a se concentra şi de a asculta cu atenţie o
povestire , stimularea exprimării orale corecte şi coerente.
Stimularea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte şi expresii noi: dar, minunat,
ciugulească, firimituri, morocănoasă, cumpănă, fâşie de cer,etc.
Aprofundarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor matematice cu privire la cantitate, la
constituirea şi compararea grupelor de obiecte.Consolidarea reprezentărilor
complete despre imaginea şirului crescător al numerelor naturale.Dezvoltarea
gândirii şi a calităţilor ei.
Realizarea de conexiuni ale cunoştinţelor copiilor (între categoriile de activităţi
menţionate). Dezvoltarea atenţiei şi a memoriei voluntare.
Obiective operaţionale:DLC
O1-să audieze cu atenţie povestirea, să reţină ideile acesteia şi să demonstreze că
a înţeles-o.
O2-să redea conţinutul povestirii pe baza imaginilor , în succesiunea
desfăşurării evenimentelor.
O3-să desprindă mesajul şi să exprime prin cuvinte stările emoţionale provocate
de întâmplările povestite.
O4-să reţină expresiile ritmate în concordanţă cu mesajul transmis:” prietenă
micuţă te-aş ruga să mă ajuţi”; ”mare puternică, mare”; etc.
O5-să participe la activitatea de grup atât în calitate de vorbitor cât şi de auditor.
Obiective operaţionale: DŞ2
O1-Să constiuie grupe mulţimi de obiecte/imagini după criteriile date.
O2-Să constituie scara numerică în limitele 1-7/8(crescător, descrescător)
O3-Să raporteze numărul la cantitate şi invers.
O4-Să recunoască simbolul grafic al numărului 8, şi să asocieze corect cifra 8,
mulţimii cu 8 imagini şi invers.
O5- să rezolve în mod independent fişa conform itemilor stabiliţi la începutul
activităţii.
Strategii didactice:
a) metode de predare: povestirea,explicaţia,conversaţia, observaţia
problematizarea,descoperirea, exerciţiul, brainstormingul, ciorchinele, eseu.
b)mijloace didactice: imagini din povestire , fişa de lucru individuală, material
demonstrativ şi distributiv adecvat temei, cifre, medalioane recompense, etc.
c) forme şi metode de evaluare: frontală şi individuală.
Biblografie:
1.Curriculum pentru învăţământul preşcolar, MECT-2009.
2.Ghid pentru proiecte didactice, Editura Didactică, 2008.
3.Învăţământul primar şi preşcolar 3-4, Editura Arlequin/2012.
4. Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar-Seria
didactica-Humanitas Educaţional, 2005 /Florica Mitu, Ştefania Antonovici.
5.Antologie pentru preşcolari şi şcolari, Editura Coresi S.A. Bucureşti/1999.
6.Activităţi matematice interdisciplinare, Elena Lupşan,
Editura Aktis/Bucureşti/2004

Evenimentul Obiec- Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluarea

didactic tive/ didactice
Doza-
re
1.Moment 1-2 DLC-aranjarea - solicit -observarea
organizatoric min. scăunelelor în adoptarea comportamen-
semicerc unei poziţii tului copiilor
DŞ2-aranjarea corecte.
măsuţelor şi a
scăunelelor copiilor
 în careu deschis.
2.Captarea 1- ”Cine vă-ngrijeşte, -expunerea-se observă
atenţiei 2/min. Cine vă iubeşte, -conversaţia
capacitatea
Zi de zi munceşte –desco- de concen-
Pentru a vă perirea trare
creşte?”(mama) a atenţiei
copiilor
3.Anunţarea 1-2 Tema:” Cel mai -Anunţarea -observarea
temei şi a min. frumos dar ” de temei , comportamen-
obiectivelor Mihnea Moisescu direct. tului non-
(povestire); -Voi preciza verbal al
-Activitate obiectivele copiilor.
matematică:” Cel mai operaţionale
frumos dar”; pe înţelesul
”Numărul şi cifra 8”. copiilor.

4.Reactualizarea 1-2 -Copiii sunt stimulaţi -conver -se apreciază

cunoştinţelor min. să spună, ce saţia, răspunsurile
sărbătoare este la 8 -explicaţia copiilor
Martie, şi ce dar -exerciţiul
frumos pot ei oferi
mamelor chiar dacă
sunt mici.
5.Desfăşurarea 7-10 -DLC-Povestirea -expunerea -orală
activităţii min. “Cel mai frumos dar” -conversaţia -frontală
-O1 de Mihnea Moisescu –problema-
a)-expunerea tizarea
povestirii; -brainstor-
-conţinutul de idei: ming-ul.-
1- Dorinţa lui expunerea-
Cătălin de a face a)Expunerea
mamei un dar poveştii se
deosebit de 8 Martie realizează
2- Cătălin, roagă o prin
vrăbiuţa să rupă o modularea
fâşie din cer şi să vocii
facă din ea o bluză -schimbarea -se observă
mamei ritmului capacitatea de
3-Întâlnirea băiatului vorbirii pe concentrare a
cu marea şi cerinţa de parcursul copiilor
a-i da un peştişor de expunerii.
aur... -pauzele
 4- Cătălin roagă o logice,
macara să-l ridice psihologice
până cer să culeagă şi
o stea pentru a o gramaticale
dărui mamei -repetiţii
5-Creioanele colorate-mimică şi
îl ajută de Cătălin să
gesticulaţie
deseneze o floare cu -mijloace
petale albastre ca imitative şi
ochii mamei, care intuitive,
reprezintă cel mai scene din
frumos dar, desen pe poveste .
care-l dăruieşte b)Expunerea
mamei. trebuie
6-Bucuria mamei de adaptată
a primi cel mai nivelului de
frumos dar de 8 înţelegere al
Martie –desenul lui copiilor,
Cătălin. păstrându-se
stilul
b)-Pauză psihologică scriitorului,
-5’ -Va plăcut care dau -apreciere
povestirea? Cum s-a farmecul verbală
numit?De ce? povestirii.
c)-Fixarea -expunerea
-3min. conţinutului: trebuie să
O2 -Voi prezenta pe rând menţină
ilustraţiile ce interesul
reprezintă momentele copiilor pe
principale ale tot parcursul
povestirii şi activităţii
personajele, cerând prin : ton,
copiilor să mimică,
verbalizeze şi să întrebări
motiveze retorice,
momentul. formule de
O3 -Prezentarea genul:”Să
personajelor vedem ce s-
principale şi a mai -apreciri
trăsăturile lor întâmplat!... verbale
reprezentative individuale
-Ce personaje v-au şi frontale
plăcut şi de ce?Ce
 personaje nu v-au
plăcut şi de ce?.
Cu ce personaj aţi
dori să semănaţi?
Cu ce personaj nu aţi
dori să semănaţi? De
ce?. Am înţeles că
O4 personajul preferat de
voi este Cătălin!De
ce?.

6.Obţinerea -Prin metoda -explicaţia -evaluare

performanţelor 3min. ciorchinelui se -metoda formativă
O4 reconstituie traseul ciorchinelui orală
O5 parcurs de Cătălin -conversaţia
pentru găsirea celui -exerciţiul
mai frumos dar.
Exemplu:
-Cu o zi înainte de -aprecieri
ziua de 8Martie, individuale
Cătălin....-Prietenă şi globale
micuţă (vrăbiuţa)...
-Mare puternică
mare...
-Macara ,uriaşă
macara....
-Creioanele
colorate, ce se
aflau pe masă...
-Când termină
desenul,
creioanele
colorate...
-Şi mama lipi
desenul...îl înrămă...
7. Asigurarea 2min -Pauză -frontală
retenţiei şi a -Vom contiuna -conversaţia -individuală
transferului/ cu activitatea -explicaţia
activitatea matematică-în plicuri -descope-
matematică: sunt cifre rirea
”Numărul şi de la 1-7 şi jetoanele
cifra 8- Cel mai O1 corespunzătoare -exerciţiul
frumos dar”. -Reactualizarea
O2 cunoştinţelor
(numeraţia în
concentrul 0-7)
–Legătura cu
povestirea: se face
intuirea materialului
didactic demonstrativ
şi distributiv.
În plicul educatoarei
se găseşte şi o
scrisoare de la
Cătălin,din care se
află tema şi ce au de
făcut la activitatea
matematică.Cătălin le
explică ce să facă cu
cifrele.Acestea vor fi
aranjate în ordine
crescătoare de la 0-7.
Apoi deasupra vor
pune tot atâtea steluţe
câte indică cifra.
La tabă educatoarea
lucrează concomitent
cu copiii ( se fac
eventualele
corecturi).
La sfârşit vor observa
că au format un şir
crescător. Se numără
crescător de la 0-7.
-Copiilor li se -jocul
propune un joc:
închid ochii iar la
tabla educatoarei se
produc modificări în
rândul steluţelor sau
a cifrelor.Copiii
deschid ochiii şi vor
găsi greşeala şi o vor
corecta.Apoi se
 strânge materialul de
O3 la tablă şi se cere
copiilor să aşeze
O4 cifrele în ordine
descrescătoare de la
stânga la dreapta şi
de sus în jos.Apoi
vor aşeza deasupra
fiecărei cifre “tot
atâtea” steluţe câte
indică cifra.
-Educatoarea aşează
la tablă
cifrele,raportează
cantitatea la cifre
(steluţele) în ordine
descescătoare
- La sfârşit vor
observa că au obţinut
un şir descrescător.
Se numără în ordine
descescătoare 7-0.
Se va continua jocul Jocul
competitiv de
descoperire şi apoi
corectare a greşelilor.
-Se strânge
materialul
demonstrativ şi
distributiv.
-Predarea numărului
8, prezentarea noului
conţinut şi sarcinile
de învăţare, dirijarea
învăţării
-se demonstrează
procedeul de
formare a
numărului 8
-La tablă, aşez în şir
vertical o grupă cu 7
vrăbiuţe.Cer unui
copil să numere
jetoanele de la 0-7 şi
să aşeze cifra -compararea
corespunzătoare.Aşez
în dreapta grupei în
perechi “tot atâţia”
nori şi cer copiilor să
compare cele două
grupe (mulţimi),
stabilindu-se că au
“tot atâtea” jetoane
adică 7.
În rîndul norilor mai
adaug un nor şi cer
copiilor să compare
şi să spună cu cât a
crescut grupa norilor
faţă de cea a
vrăbiuţelor.
Număr vrăbiuţele
care exprimă
rezultatul, subliniind
formarea numărului
nou 8 (se recunoaşte
cifra şi se aşează
deasupra mulţimii
corespunzătoare).
-La măsuţe copiii vor
lucra apoi pe -înţelegerea
materialul individulal procedeului
întocmai ca la tablă. de formare a
- Se continuă numărului 8,
procedeul de formare din 7 şi 1
a numărului 8 cu încă
2 materiale, la tabla
educatorei şi apoi
copiii la măsuţe din
matrialul avut într-un
coşuleţ comun.
-Se strânge acest
material, apoi se
reconsituie scara
numerică(0-8) la
tabla educatoarei şi
 de către copii la
măsuţe, se numără
crescător şi
descescător.

8.Evaluarea – -Evaluarea se face -conversaţia -aprecieri

Itemii: 5 min. prin prin fişe de lucru -explicaţia individuale
1-Eseu- O5 individuale -exerciţiul şi globale
Povesteşte pe -Se anunţă tema, se -proble-
scurt visul lui intuieşte fişa, se matizarea
Cătălin. lucrează conform -După
Colorează itemilor pe cele 4 fiecare
avionul şi secvenţe. secvenţă se
vrăbiuţa! -Se organizează o face
2-Formează expoziţie cu lucrările evaluarea
perechi între copiilor
imaginile date şi –Copiii sunt antrenaţi -aprecierea
spune unde sunt în evaluare şi
mai multe , mai autoevaluare.
puţine.
Încercuieşte
cifra
corespunzătoare!
3- Încercuieşte
cifra 8, de câte
ori o întâlneşti!
4-Scrie cifra 8
trasănd pe linia
punctată!
Continuă!
9. Încheierea 1 min. -Se oferă medalioane -aprecieri
activităţii cu chipul lui Cătălin individuale şi
din povestire! globale.
Criterii de evaluare: (punctaj de referinţă 7 puncte)
Suficient: 3 puncte
Bine: 5 puncte
Foarte bine: 7 puncte
Apreciază-te singur!