Tema 2:

e. Metode de analiza prin compunerea sau descompunerea identității

destinației/obiectivului:Identități românești regionale:trasee tematice

NORDUL MOLDOVEI
,,Un tărâm al mănăstirilor, plin de istorie, tradiție și cultură”
România este o ţară de o frumuseţe naturală, cu un bogat patrimoniu cultural. Îşi încântă
vizitatorii cu peisaje pitorești, dealuri împădurite şi văi liniștite, ondulate, zone rurale pline de
tradiții şi folclor, dar şi cu orașe ce au istorie bogată. România este în primul rând renumită
pentru mănăstirile din Bucovina. Zona a luat această denumire în urma stăpânirii habsburgice,
fiind tradus din limba slavă prin ”Ţara de fagi”.
Nordul Țării Moldovei oferă călătorului priveliști de rară frumusețe, la care se adăugă
renumitele mănăstiri construite de mari domnitori si boieri moldoveni.
Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici şi mănăstiri renumite pentru picturile
exterioare şi interioare, edificii unice in lume.

Mănăstirile din Nordul Moldovei

Aceste comori sunt incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi au fost construite
pentru a consolida puterea Moldovei. Călătorii sunt atrași de măiestria artistică a frescelor care
acoperă atât zidurile exterioare, cât și pe cele interioare cu o mulțime de imagini ce par astfel
însuflețite. Prin grija restauratorilor şi a obștilor călugăreşti, lăcaşurile îşi continuă şi astăzi
menirea, primind deopotrivă pe credincioși sau pe simplii iubitori de frumos .
Privind toată această frumoasă descriere, vă propunem pentru încântare următoarele
obiective turistice:

 MĂNĂSTIREA VORONEȚ

Bine sfătuit la vreme de restriște de către sihastrul Daniil din Voroneţ, Ştefan cel Mare
hotărăşte, drept mulţumire, înălţarea unei mănăstiri care să fie sfânt loc de rugăciune. Aici exista
un schit de lemn, unde, conform tradiţiei, a trăit Daniil Sihastrul căruia domnul, la ceas de

1
cumpănă în timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat şi ajutor. În locul vechiului schit de lemn,
Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Expresie artistică a dreptei
credinţe, a rafinamentului şi gustului pentru frumos, Mănăstirea Voroneţ îndeamnă la
reculegere, încântă inima şi mintea privitorului ce ajunge aici din toate colţurile lumii.
Supranumită „Capela Sixtină a Estului” pentru fresca „Judecăţii de Apoi” care a fost
pictată cu celebrul pigment „Albastru de Voroneţ”, în mai bine de jumătate de secol de existenţă
biserica Mănăstirii Voroneţ, monument UNESCO, a avut parte de o istorie zbuciumată.
Mănăstirea Voroneț a fost înălțată pe locul unde se afla o biserică de lemn. Când lucrările
de construcție se apropiau de final, Ștefan cel Mare dăruiește mănăstirii prin actul de la 17 august
1488, moșia Știlbicani. Odată cu încheierea construcției, biserica a preluat vechiul hram al
„Sfântului și Slăvitului Marelui Purtător de Biruință Gheorghie”.
Încă de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar mai ales după 1488, mănăstirea devine
un important centru de credință și cultură din Moldova medievală. Se consideră că apariția
monahului Daniil la Voroneț după o perioadă de ședere la Mănăstirea Putna și de sihăstrie a dat
nu numai un impuls vieții monahale din acest lăcaș dar a și imprimat un nivel de viață
duhovnicească deosebit de înaltă.
Ștefan cel Mare a fost cel ce a dăruit mănăstirii pe lângă o serie de moșii și mai multe
cărți, cel mai relevant exemplu fiind Tetraevanghelul din 1490, dar și veșminte și odoare
bisericești. Acest lucru a fost practicat și de urmașii săi la domnie, Bogdan al III-lea, Petru Rareș
și Alexandru Lăpușneanu care dăruiesc sau confirmă anumite donații către mănăstire. Deseori
aceste donații se făceau cu ocazia prăznuirii hramului mănăstirii, cât și la alte sărbători religioase.

 MĂNĂSTIREA VĂRATEC

Este una dintre cele mai mari şi mai vizitate mănăstiri ortodoxe din județul Neamț. Aflată
la numai 12 kilometri de Târgu Neamț şi la 40 de kilometri de Piatra-Neamț, este amplasată într-
un cadru natural deosebite. Mănăstirea Văratec este situată într-o mică depresiune, de la poalele
munţilor, adăpostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine de doar 460 metri.
Biserica mănăstirii, închinată Adormirii Maicii Domnului, îmbină stilul moldovenesc cu
elemente noi, apărute în Moldova prin secolele XVIII-XIX. Biserica se află înălțată în centrul
curții interioare, precum la mai toate mănăstirile ortodoxe, fiind zidită din piatră de râu, luată din
zonă, cât și din cărămidă.

2
 Muzeul mănăstirii Văratec păstrează un valoros patrimoniu cultural-artistic și istoric,
alcătuit dintr-un mare număr de hrisoave autentice, acte de danie și de întărire, obiecte de cult din
metal prețios, icoane vechi, broderii, covoare și veșminte preoțești.

 MĂNĂSTIREA NEAMȚ
În decursul vremii, Mănăstirea Neamț a ținut făclia ortodoxiei aprinsă atât în Ţările
Române, cât şi în întreg spațiul sud-est european. Încă de la formarea acestui aşezământ monahal,
călugării s-au îndeletnicit cu arta scrisului și a meșteșugului în „arta de frumos” specific în
timpul respectiv numai vieții monahale. Pentru multe mănăstiri, Mănăstirea Neamț a fost un
simbol de inspirație fiind supranumită „Mănăstirea Mănăstirilor”.
Mănăstirea Neamț se află în interiorul unui complex ecleziastic format din schitul
Vovidenia, seminarul teologic și case călugărești.
Acest superb monument al poporului român este unul dintre principalele puncte de
pelerinaj ale credincioșilor și nu lipsește niciodată de pe itinerariul celor ce pornesc să viziteze
superbele mănăstiri din Moldova.
Așezământul mai deține și o veche bibliotecă mănăstirească cu peste 18 000 de volume,
având astfel o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești în perioada
medievală. În Mănăstirea Neamț se află mormântul lui Ștefan Voievod, fiul lui Alexandru cel
Mar

 MĂNĂSTIREA PUTNA
Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre
culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită "Ierusalimul Neamului
Românesc" (M. Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în
nordul Moldovei. Potrivit vechilor cronici moldovenești, zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan
cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469.Astăzi
mănăstirea este una dintre cele mai vizitate din ţară, captând vizitatorul prin simplitate, dar şi
grandoare.
În prezent, Mănăstirea Putna este una dintre cele mai renumite mănăstiri din România,
atât din punct de vedere religios, cât și cultural. Este foarte des vizitată, atât de credincioșii din

3
toată țara, cât și de turiști din lumea întreagă, fiind aproape întotdeauna inclusă în traseele
turistice din Bucovina.
În incinta sfintei mănăstiri este amenajat un muzeu în care sunt expuse obiecte de cult și
altele, alcătuind o colecție valoroasă și impresionantă. Sunt păstrate aici multe obiecte de la
Ştefan cel Mare, mănăstirea fiind renumită pentru tezaurul său de broderii, ţesături, manuscrise și
argintărie. Printre piesele de mare prestigiu se numără celebrul Evangheliar de la Humor (datând
din 1487), „Clopotul Blagoveştenie” (dăruit în 1490 de însuşi Ştefan), broderii din 1481,
patrafirul din 1504, epitaful din 1490, marea dveră din 1510 și acoperământul de mormânt al
Mariei de Mangop din 1477,care înfăţișează portretul acesteia.
Dintre icoanele de la Mănăstirea Putna, se remarcă Icoana Maicii Domnului cu Pruncul,
făcătoare de minuni, din secolul al XV-lea şi care, potrivit tradiţiei, a fost adusă în Moldova de
Maria de Mangop, a doua soţie a lui Ştefan cel Mare. Dintre manuscrisele cele mai valoroase
aflate la Putna, se află Psaltichia alcătuită din două părţi distincte, legate la un loc, una scrisă
probabil la Mănăstirea Neamţ, în epoca lui Alexandru cel Bun, iar cealaltă în primii ani ai
secolului al XVI-lea, la Mănăstirea Putna.
La 2 ianuarie 2005 a luat fiinţă Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al
Sfintei Mănăstiri Putna. Centrul are o bibliotecă proprie și publică Revista „Analele Putnei”,
care conține studii, articole, note, însemnări și documente care corespund obiectivelor Centrului
de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare”. Până în prezent au apărut 8 volume ale acestei
reviste.

 CASA MEMORIALĂ ION CREANGĂ

Casa Memorială Ion Creangă din Humulești este leagănul copilăriei marelui povestitor
Ion Creangă (1837-1889). În prezent, casa memorială este unul dintre cele mai vizitate muzee
din țară, trecându-i pragul anual mai mult de 40.000 de turiști români și străini în fiecare an. Casa
din Humulești patronează Manifestările „Zilele Ion Creangă”, precum și activități culturale: seri
muzeale, expuneri cu temă, conferințe, simpozioane organizate la sediul unității, la sediul
Fundației Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școala Ion Creangă din Humulești.
Această atracție turistică, și anume casa lui Ion Creangă din Humulești deține o valoroasă
expoziție permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori,

4
cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică, realizate
de plasticianul Eugen Taru pentru ilustrarea ediției din 1949 a Amintirilor din copilărie.
Casa memorială Ion Creangă din Humulești este foarte importantă pentru toți românii
deoarece ea ne face să ne aducem aminte de unul dintre marii scriitori ai țării noastre și anume
Ion Creangă. În primul rând, aceasta are o valoare imensă datorită faptului că scriitorul s-a născut
și și-a petrecut aici o mare parte a copilăriei sale. În al doilea rând, orice om poate observa
dragostea imensă pe care ,,Nică” o purta acestei case, dragoste ce și-a exprimat-o prin celebra sa
operă ,,Amintiri din copilărie”. Un alt lucru important la acest loc este faptul că s-au pastrat de-a
lungul anilor motivele tradiționale ale vremii respective. În concluzie, trebuie să ne mândrim cu
această casă memorială și cu faptul că în țara noastră s-a născut un mare prozator.

 MĂNĂSTIREA AGAPIA
Mănăstirea Agapia este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea
pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Ea se află amplasată în mijlocul
unei păduri, la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre cele mai mari
mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație
după Mănăstirea Văratec. Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii
nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele
pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861.
Denumirea Agapia provine de la sihastrul Agapie, care s-a nevoit în poiana unde se află
în prezent Schitul Agapia Veche. Deoarece acesta era greu accesibil, la începutul secolului al
XVII-lea unii călugări s-au stabilit pe locul actualei mănăstiri, construind aici o biserică de lemn.
La sud-vest de incinta mănăstirii se află casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuță.
Ansamblul Mănăstirii Agapia, singura comunitate monahală din ţara noastră care poartă
numele de “dragoste creştină”, din grecescul “agapis”, este remarcabil prin pictura – tezaur, prin
compoziţia deosebită, ce îmbină elemente ale stilului bizantin cu influeţe neoclasice şi cu arta
românească, dar şi prin caracterul de străveche vatră de credință și cultură şi de minunată oază de
linişte, smerenie şi regăsire.

Prezentându-vă aceste câteva obiective turistice din nordul Moldovei, sperăm să vă

deschidem apetitul pentru frumos și pentru explorare și să doriți să vă aventurați într-o excursie

5
pentru a le vizita și pentru a rămâne cu niște amintiri frumoase pe o perioadă îndelungată.
Sperăm să rămâneți placut surprinși cu puternica dorință de reîntoarcere.