EUROINFO - Revistă lunară Nr.

2/2017 - ISSN 1582-9723

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

POLITICILE UE PRIVIND MIGRAŢIA

EU POLICIES ON MIGRATION

Alina Ligia Dumitrescu*

Institutul de Economie Mondială - Academia Română, Bucureşti, România

Vă rugăm să citaţi acest articol astfel: Dumitrescu, A. L. (2017). Politicile UE privind

migraţia. EUROINFO, 1(2), pp.

Rezumat
Articolul analizează priorităţile agendei comunitare privind migraţia, măsurile de
stăvilire a fluxului de imigranţi ilegali, stabilite în cadrul Summit-ului informal din Malta,
precum şi cele pentru o mai bună integrare socială a refugiaţilor prin stimularea ocupării
forţei de muncă din rândul acestora. Concluziile referitoare la impactul migraţiei asupra
statelor Uniunii Europene sunt prezentate cu ajutorul matricei SWOT.

Cuvinte-cheie: migraţie, refugiaţi, politici, ocupare, SWOT

Abstract

The article analyzes the European Union agenda on migration, the methods of the
restraining the flow of illegal immigrants, which were established in the informal summit in
Malta, as well as the measures for a better social integration of refugees, by boosting
employment among them. The conclusions on the impact of migration on the European Union
member states are reflected by a SWOT matrix.

Key-Words: migration, refugees, policies, employment, SWOT

*
Autor de contact: Dr. Dumitrescu Alina Ligia, e-mail: alinaligia@yahoo.com.

61
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 2/2017 - ISSN 1582-9723

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

Introducere

Migraţia şi soluţionarea problemelor asociate acesteia reprezintă una dintre

priorităţile politice ale Comisiei Juncker. Experţii comunitari accentuează faptul că
UE se confruntă cu o serie de provocări economice şi demografice pe termen lung, în
timp ce economia Uniunii Europene este tot mai dependentă de locuri de muncă cu
înaltă calificare. Comisia Europeană (2017) consideră că migraţia poate constitui o
modalitate importantă pentru a spori durabilitatea sistemului de bunăstare şi pentru a
asigura o creştere durabilă a economiei UE.
Chateau & Raffaelli (2016) apreciază că UE urmăreşte să stabilească un
echilibru între reglementarea migraţiei legale şi combaterea imigraţiei clandestine,
precum şi să elaboreze un nivel uniform de drepturi şi obligaţii pentru migranţii legali,
comparabil cu cel al cetăţenilor UE.
Fric & Aumayr-Pintar (2016) subliniază că partenerii sociali din multe state
membre şi-au exprimat sprijinul pentru accesul şi integrarea solicitanţilor de azil pe
piaţa forţei de muncă. Guvernele, patronatele şi sindicatele au prezentat mai multe
propuneri, printre care:
 reducerea perioadei de aşteptare a solicitanţilor de azil pentru a li se permite
să obţină cât mai repede un loc de muncă;
 identificarea rapidă a migranţilor cu aptitudini necesare pieţei muncii;
 posibilitatea introducerii unor salarii etapizate sub minimele convenite în mod
colectiv;
 introducerea unor politici active de ocupare, care oferă servicii de formare
profesională şi consultanţă în găsirea unui loc de muncă, prin care se identifică
rapid nevoia de competenţe de pe piaţa muncii.

1. Priorităţile agendei europene privind migraţia

Migraţia poate constitui atât o oportunitate, cât şi o provocare pentru UE.

Priorităţile pe termen mediu şi lung constau în iniţierea de acţiuni structurale care
privesc dincolo de criza refugiaţilor şi situaţiile de urgenţă implicite, pentru a ajuta
statele membre ale UE să gestioneze cât mai bine toate aspectele legate de migraţie.
Agenda europeană privind migraţia este construită pe patru piloni:
 Descurajarea imigraţiei ilegale, care pune accentul pe abordarea cauzelor
profunde din spatele migraţiei ilegale din ţările din afara UE, dezmembrarea
reţelelor de contrabandă şi trafic de persoane şi corelarea acţiunilor pentru o
mai bună aplicare a politicilor privind returnarea rapidă a celor cărora li s-a
refuzat cererea de azil.
 Salvarea de vieţi omeneşti şi securizarea frontierelor externe: acest lucru
implică o mai bună gestionare a frontierelor externe, în special prin solidaritate

62
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 2/2017 - ISSN 1582-9723

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

faţă de statele membre care sunt situate la frontierele externe ale UE (cu
precădere Grecia şi Italia), precum şi îmbunătăţirea eficienţei punctelor de
trecere a frontierei.
 Consolidarea politicii comune în materie de azil, în condiţiile în care
politicile de azil ale UE trebuie să se bazeze pe solidaritate faţă de cei care au
nevoie de protecţie internaţională, precum şi între statele membre ale Uniunii
Europene, prin aplicarea integrală a normelor comune care trebuie să se
asigure printr-o monitorizare sistematică.
 Dezvoltarea unei noi politici privind migraţia legală: având în vedere
provocările demografice cu care se confruntă Uniunea Europeană, care se vor
accentua pe termen lung, noua politică trebuie să se concentreze pe atragerea
lucrătorilor de care economia UE are nevoie, în special prin recunoaşterea
calificărilor profesionale.

2. Instrumente de finanţare

Politica de migraţie este susţinută de către politici de integrare eficiente. Cu

toate că întreaga competenţă în materie de migraţie revine statelor membre, Uniunea
Europeană poate sprijini acţiunile guvernelor naţionale, autorităţilor locale şi societăţii
civile implicate în acest proces complex şi de durată pentru stimularea integrării şi
întărirea încrederii reciproce. Finanţarea este asigurată prin intermediul Fondului
pentru Migraţie, Integrare şi Azil (AMIF), însă, în acelaşi timp, şi Fondul European de
Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) joacă un rol
important pentru susţinerea politicilor de migraţie în UE.
Pentru perioada 2014-2020, potrivit opiniei experţilor comunitari, cel puţin
20% din resursele FSE vor contribui la incluziunea socială, care include măsuri de
integrare a migranţilor, cu un accent special pe cei care solicită azil şi refugiaţilor,
precum şi asupra copiilor acestora. Fondurile alocate pot sprijini iniţiative specifice în
vederea îmbunătăţirii competenţelor lingvistice şi profesionale, stimulării accesului la
educaţie, promovării integrării pe piaţa forţei de muncă, stimulării schimburilor
interculturale incluzive, precum şi susţinerii unor campanii de sensibilizare destinate
atât comunităţilor gazdă, cât şi migranţilor.
Pentru perioada 2014-2020, bugetul afacerilor interne se ridică la 10,52
miliarde de euro. Cu un buget total de 6,9 miliarde de euro, Fondul pentru Migraţie,
Integrare şi Azil şi Fondul pentru Securitate Internă vor finanţa acţiunile de sprijinire
a politicilor UE pentru afaceri interne pentru protejarea libertăţii şi a securităţii UE şi
a cetăţenilor săi, în perioada 2014-2020.
Pentru punerea în aplicare a acţiunilor în domeniul migraţiei, integrării,
azilului şi securităţii interne a frontierelor susţinute de cele două fonduri menţionate
anterior, Comisia Europeană va colabora strâns cu toate statele UE. Pentru acţiunile

63
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 2/2017 - ISSN 1582-9723

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

întreprinse la nivelul UE, Comisia va coopera, de asemenea, în mod direct cu

organizaţiile internaţionale şi societatea civilă prin subvenţii şi contracte publice care
sunt acordate prin cererile de propuneri şi, respectiv, prin procedurile de achiziţii
publice.
Începând cu anul 2015, Directoratul General Migraţie şi Afaceri Interne
gestionează, de asemenea, şi finanţarea unor activităţi de cercetare şi inovare necesare
pentru protejarea cetăţenilor comunitari, societăţii şi economiei în ansamblu. Astfel de
activităţi sunt finanţate în conformitate cu domeniul de cercetare „provocări societale”
ale Programului „Orizont 2020”, cum ar fi: „Europa într-o lume în schimbare –
societăţi favorabile incluziunii, inovatoare şi reflexive” (finanţare de 1,309 miliarde
euro), „Societăţi sigure – protejarea libertăţii şi securităţii Europei şi a cetăţenilor săi”
(finanţare: 1,695 miliarde euro) .

3. Declaraţia de la Malta a membrilor Consiliului European privind

aspectele externe ale migraţiei, abordarea rutei central-
mediteraneene

În cadrul Summit-ului informal din Malta din 3 februarie 2017, s-a convenit
asupra măsurilor de stăvilire a fluxului de migranţi. Cu această ocazie, s-a adoptat
Declaraţia membrilor Consiliului European privind aspectele externe ale
migraţiei, referitoare la abordarea rutei central-mediteraneene, potrivit căreia se va
acorda prioritate următoarelor elemente:
a) activităţi de formare, echipamente şi sprijin pentru autorităţile naţionale de
pază de coastă libiene şi pentru alte agenţii relevante;
b) eforturi suplimentare pentru a pune capăt activităţilor persoanelor care
introduc ilegal migranţi, prin intermediul unor acţiuni operaţionale sporite, în cadrul
unei abordări integrate;
c) sprijinirea dezvoltării comunităţilor locale în Libia, în special în zonele de
coastă şi la frontierele terestre de pe rutele migraţiei, pentru a îmbunătăţi situaţia lor
socio-economică şi a spori rezilienţa acestora în calitate de comunităţi-gazdă;
d) urmărirea asigurării unor capacităţi şi condiţii adecvate de primire pentru
migranţi în Libia, în colaborare cu Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi
(UNHCR) şi Organizaţia Internaţională pentru Migranţi (OIM);
e) sprijinirea Organizaţiei Internaţionale pentru Migranţi în intensificarea
activităţilor de returnare voluntară asistată;
f) intensificarea campaniilor de informare şi sensibilizare adresate
migranţilor, în ţările de origine şi tranzit, de cooperare cu actorii locali şi cu
organizaţiile internaţionale, în special pentru a contracara modul de operare al
persoanelor care introduc ilegal migranţi;

64
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 2/2017 - ISSN 1582-9723

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

g) reducerea presiunii exercitate asupra frontierelor terestre ale Libiei,

colaborând atât cu autorităţile libiene, cât şi cu toate ţările vecine Libiei;
h) monitorizarea rutelor alternative şi a posibilei deturnări a activităţilor
persoanelor care introduc ilegal migranţi, prin eforturi de cooperare cu vecinii
Libiei şi cu ţările care fac obiectul cadrului de parteneriat, cu sprijinul statelor
membre şi al tuturor agenţiilor relevante ale UE şi prin disponibilizarea tuturor
instrumentelor de supraveghere necesare;
i) continuarea sprijinului pentru eforturile şi iniţiativele fiecărui stat membru
direct implicat în Libia;
j) aprofundarea dialogului şi a cooperării în materie de migraţie cu toate ţările
vecine Libiei, inclusiv o mai bună cooperare operaţională cu statele membre şi
cu poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european pentru prevenirea
plecărilor şi gestionarea returnărilor.
Având în vedere că, pe ruta est-mediteraneană, numărul celor sosiţi în ultimele
patru luni ale anului 2016 a scăzut cu 98% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent,
Comisia Europeană îşi menţine angajamentul faţă de Declaraţia UE-Turcia (din 18
martie 2016) şi faţă de punerea în aplicare integrală si nediscriminatorie a tuturor
aspectelor sale, precum şi angajamentul de a sprijini în continuare ţările aflate de-a
lungul rutei Balcanilor de Vest. Deoarece s-a intensificat migraţia pe ruta central-
mediteraneană (peste 181.000 de persoane sosite în 2016), Uniunea Europeană
consideră ca prioritate integrarea problematicii migraţiei în asistenţa sa oficială pentru
dezvoltare în Africa de Nord şi Africa Subsahariană. Unele dintre acţiunile propuse în
cadrul Summit-ului informal de la Malta pot fi finanţate în cadrul proiectelor aflate
deja în derulare, în special proiectele finanţate prin Fondul fiduciar al UE pentru
Africa, după caz, care mobilizează 1,8 miliarde euro din bugetul UE şi 152 de
milioane euro din contribuţiile statelor membre. Pentru a acoperi cele mai urgente
necesităţi de finanţare, Comisia va mobiliza într-o primă etapă un cuantum
suplimentar de 200 de milioane euro pentru componenta Africa de Nord a fondului şi
va acorda prioritate proiectelor legate de migraţia care implică Libia.
De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan de acţiune actualizat
privind returnările în ţările de origine ale celor care nu îndeplinesc condiţiile de
azilant şi pentru a oferi orientări pentru returnări mai operaţionale din partea UE şi a
statelor membre şi pentru o readmisie eficace pe baza acquis-ului existent.

4. Măsuri de stimulare a integrării migranţilor

Având în vedere Strategia de la Lisabona, promovarea imigraţiei economice ar

trebui să se bazeze pe o evaluare care ţine cont de nevoile pieţelor muncii din UE.
Viziunea UE constă în faptul că stimularea ocupării forţei de muncă este o parte
esenţială a procesului de integrare a migranţilor, în condiţiile în care recrutarea

65
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 2/2017 - ISSN 1582-9723

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

migranţilor este încurajată şi, totodată, antreprenoriatul migrant este sprijinit. În opinia
experţilor comunitari, antreprenoriatul este una dintre modalităţile de a asigura
integrarea şi independenţa economică a migranţilor, iar migraţia poate fi transformată
într-o oportunitate de stimulare a creşterii economice şi de creare a noi locuri de
muncă.
În acest sens, la 1 septembrie 2016, Comisia Europeană a lansat Iniţiativa
privind consolidarea capacităţilor antreprenoriale pentru tinerii migranţi, care face
parte din Planul de acţiune „Antreprenoriatul 2020”. Planul de acţiune are ca scop
facilitarea creării de noi întreprinderi şi dezvoltarea unui mediu de afaceri mult mai
favorabil, pentru ca antreprenorii existenţi să poată să îşi dezvolte afacerile. Domeniul
de aplicare al acestei iniţiative include ca grup ţintă resortisanţii unor ţări terţe care
beneficiază de regim de şedere pe teritoriul UE (migranţi) şi care pot participa la
activităţile de formare profesională în conformitate cu legislaţia aplicabilă în ţara
gazdă. Această iniţiativă se concentrează pe furnizarea de informaţii şi de cursuri de
pregătire profesională şi antreprenoriat, precum şi pe acordarea de sprijin pentru
migranţi, în special tinerilor, pentru a îi ajuta în crearea propriei lor afaceri
(Dumitrescu, 2016a).
Există numeroase dezbateri la nivel european cu privire la distribuirea şi
redistribuirea numărului de solicitanţi de azil şi a refugiaţilor precum şi suspendarea
parţială a Regulamentului Dublin III. În plus, dezbaterile cu privire la etapele
următoare, cum ar fi accesul refugiaţilor pe piaţa forţei de muncă şi integrarea lor sunt
deja pe ordinea de zi în rândul partenerilor sociali şi a guvernelor din multe state
membre. Aceste iniţiative sunt promovate ca o oportunitate de a soluţiona lipsa de
competenţe de pe piaţa muncii în contextul schimbărilor demografice în UE. În unele
ţări, accesul pe piaţa forţei de muncă poate fi acordat, în anumite condiţii, aproape
imediat, în timp ce în altele, perioada de aşteptare poate fi de până la un an. Totuşi,
pentru sindicate, principala îngrijorare este legată de compromisul acordării unor
salarii mai mici, care ar putea contribui la facilitarea intrării pe piaţa forţei de muncă a
migranţilor, dar presiunea s-ar putea exercita asupra segmentelor mai prost plătite ale
forţei de muncă autohtone. Sindicatele au susţinut în mod consecvent necesitatea de a
se asigura condiţii decente de muncă pentru toţi şi pentru a se evita crearea de
capcane ale sărăciei pentru refugiaţi sau lucrătorii cu venituri mai mici (Dumitrescu,
2016b).

66
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 2/2017 - ISSN 1582-9723

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

5. Concluzii

Analiza SWOT este utilizată pentru a sintetiza concluziile privind impactul

migraţiei asupra UE. În aceste sens, au fost identificate punctele forte şi punctele slabe
ale migraţiei precum şi oportunităţile şi ameninţările acestui fenomen la adresa
Uniunii Europe în ansamblul său şi asupra statelor membre.

Analiza SWOT a abordării fenomenului migraţiei în Uniunea Europeană

PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:

- Agenda europeană privind migraţia. - Lipsa unor condiţii adecvate de primire a

- Consolidarea politicii comune în materie de
azil.
- Iniţiativa privind consolidarea capacităţilor
antreprenoriale pentru tinerii migranţi face
parte din Planul de acţiune „Antreprenoriatul
2020”.
- Instrumente de finanţare:
- Fondul pentru Migraţie, Integrare şi Azil
(AMIF);
- Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR);
- Fondul Social European (FSE).
unui flux continuu de refugiaţi şi capacităţi
insuficiente pentru gestionarea migranţilor în
unele state membre, respectiv lipsa unui cadru
instituţional pe deplin funcţional;
- Creşterea cheltuielilor sociale pe termen
scurt şi mediu, în condiţiile în care unele state
membre se confruntă şi cu propriile
„probleme sociale”, ca şomajul ridicat şi
creşterea sărăciei.
- Obstacole juridice şi lingvistice specifice cu
care se confruntă migranţii în ţările gazdă.
- Incompatibilităţi culturale şi religioase între
migranţi şi populaţia autohtonă.

OPORTUNITĂŢI: AMENINŢĂRI:

- Stimularea creşterii economice durabile prin - Extinderea terorismului în spaţiul UE.

sporirea gradului de ocupare. - Creşterea extremismului în rândul populaţiei
- Crearea de noi locuri de muncă. autohtone.
- Asigurarea durabilităţii sistemului de - Eşecul politicilor de integrare a migranţilor
asigurări sociale prin integrarea de forţă de în UE poate determina creşterea exponenţială
muncă tânără pe piaţa muncii. a presiunilor sociale, atât în rândul populaţiei
autohtone, cât şi în rândul migranţilor.
Sursa: Autor pe baza literaturii de specialitate analizate.

67
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 2/2017 - ISSN 1582-9723

PIAŢA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

Referinţe bibliografice
Chateau,C., Raffaelli, R.(2016). Politica în domeniul imigraţiei. Disponibil la:
http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.12.3.pdf.
Comisia Europeană (2017). Migration and Home Affairs. Disponibil la: https://ec.europa.eu/home-
affairs/
Comisia Europeană (2016). Entrepreneurial capacity building for young migrants Call for proposals,
225-G-GRO-PPA-16-9233; Disponibil la: http://ec.europa.eu/growth/tools
databases/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=8918&lang=en&tpa_id=0&title=Help-migrants-build-
entrepreneurship-skills
Consiliul European (2017). Declaraţia din Malta a membrilor Consiliului European privind aspectele
externe ale migraţiei: abordarea rutei central-mediteraneene. Disponibil la:
file:///C:/Documents%20and%20Settings/name/My%20Documents/Downloads/03-malta-declaration-
ro.pdf
Dumitrescu, A.L. (2016a). Dezvoltarea de programe antreprenoriale pentru migranţi. Eurolex 3/2016,
Institutul de Economie Mondială, Bucureşti.
Dumitrescu, A.L. (2016b). Impactul migraţiei asupra ocupării forţei de muncă. Euroinfo 11/2016,
Institutul de Economie Mondială, Bucureşti.
Fric, K., Aumayr-Pintar, C. (2016). Approaches towards the labour market integration of refugees in the EU.
Eurwork. Eurofound, Brussels . Disponibil la:
http://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/articles/industrial-relations/approaches-
towards-the-labour-market-integration-of-refugees-in-the-eu

68