W. G.

Sebald �
e dvwnul
Austerlitz
W. G. SEBALD se na�te �ntr-o familie care avusese leg�turi cu regimul nazist (tat�l
face parte din Wehrmacht), lucru care avea s�-l urm�reasc� pe autor toat� via�a, �i
studiaz� �n tinere�e literatur� german� la Freibourg, pentru ca din 1966 s� �nceap�
s� lucreze ca profesor �n Anglia, mai �nt�i la Universitatea din Manchester, apoi
la nou �nfiin�ata University of East Anglia, unde va preda timp de aproape trei
decenii, p�n� la moartea sa. N�scut �n 1944, spre sf�r�itul celui mai mare r�zboi
modern, �i mort �n 2001, �n urma unui accident de ma�in�, W. G. Sebald era
considerat, la sf�r�itul vie�ii sale, un maestru atipic al prozei postbelice �n
toate ��rile �n care fusese tradus, �i majoritatea criticilor c�zuser� de acord c�
opera sa marca momentul unei prefaceri revolu�ionare, dar discrete, a prozei
europene. Succesul postum - deopotriv� critic, �i de v�nz�ri - pe care l-au avut
operele sale n-a f�cut dec�t s� �nt�reasc� �i s� confirme acest verdict.
Sebald a scris, pe l�ng� multe studii literare, doar patru romane: Vertigo (1990)
Imigran�ii (1992), Inelele lui Saturn (1995, Art 2014), �i Austerlitz (2001),
ultimul fiind considerat capodopera sa.
W. G. Sebald
Austerlitz
Traducere din limba german� �i note de Irina Nisipeanu
A
EDITURA
ART
Redactor: Iulian Curuia Tehnoredactare: Angela Ardeleanu Copert�: Alexandru Da�
Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a Rom�niei SEBALD, W. G.
Austerlitz / W. G. Sebald; trad, de Irina Nisipeanu. -Bucure�ti: Art, 2015
ISBN 978-606-710-175-1
I. Nisipeanu, Irina (trad.)
821.iii(73)-31=135.i
821.112.2-31=135.1
W. G. Sebald Austerlitz
Copyright � 2003, The Estate of W. G. Sebald All rights reserved.
� Editura ART, 2015, pentru prezenta edi�ie
In a doua jum�tate a anilor �aizeci, pe de-o parte datorit� cercet�rilor mele, pe
de alta din motive care nu-mi sunt nici mie foarte clare, am plecat de mai multe
ori din Anglia �n Belgia, uneori doar pentru o zi sau dou�, alteori pentru mai
multe s�pt�m�ni. Pe c�nd m� aflam �ntr-una din aceste excursii belgiene, care mi-au
l�sat �ntotdeauna impresia unei c�l�torii pe meleaguri �ndep�rtate, m-am nimerit
�ntr-o frumoas� zi de �ncepui: de var� �ntr-un ora�, pe care p�n� atunci nu-1
cuno�team dec�t dup� nume - Anvers. �nc� de la sosire, c�nd trenul a p�truns,
�ncetinind, pe viaductul flancat de-o parte �i de alta de dou� turnule�e ascu�ite,
cam ciudate, pentru ca apoi s� se opreasc� �n gara �ntunecoas�, m-? cuprins o
indispozi�ie, care nu m-a mai p�r�sit pe toat� durata �ederii mele de atunci �n
Belgia. �mi amintesc cum am str�b�tut �n lung �i-n lat, cu pa�i nesiguri, arterele
din centru - Jeruzalemstraat, Nachtegaalstraat, Pelikanstraat, Paradijsstraat,
Immerseelstraat, ca �i multe alte str�zi �i str�du�e, p�n� c�nd, �n cele din urm�,
cuprins de o durere de cap �i de idei sumbre, m-am refugiat �n Gr�dina Zoologic�
din Astridplein, �n imediata apropiere a G�rii Centrale. A�tept�nd s� m� simt ceva
mai bine, am r�mas a�ezat �n penumbr�, pe o banc� aflat� �n apropierea unei voliere
unde o mul�ime de cintezoi �i
<> I �. f�. Si'tmtd
4t-alii pestri�i zbur�t�ceau �n toate direc�iile. Era deja pe la �nceputul dup�-
amiezii c�nd am traversat parcul �i am intrat la Nocturama, redeschisa doar de
c�teva luni. Mi-a trebuit un timp p�n� ce ochii mi s-au obi�nuit cu �ntunericul
artificial carc domnea �n acest loc �i am �nceput s� disting �n spatele geamurilor
diferitele animale tr�indu-�i via�a lor crepuscular�, sc�ldate �n lumina palid� a
lunii. Nu-mi mai amintesc ce specii de animale am v�zul la Nocturama din Anvers.
Lilieci, desigur, �oareci de de�ert, adu�i din Egipt sau din de�ertul Gobi, arici,
bufni�e �i cucuvele de pe-aici, oposumi australieni, jderi, p�r�i cenu�ii �i lemuri
s�rind din creang� �n creang�, fugind de colo p�n� colo, far� niciun zgomot, pe
nisipul g�lbui �i gri, sau disp�r�nd brusc �ntr-un tufi� de bambus. Dar singurul
animal de carc-mi mai amintesc cu adev�rat a fost ursul sp�l�tor, pe care l-am
observat �ndelung: a�ezat pe malul unui p�r�ia�, cu o figur� serioas�, era
preocupat s� spele la nesf�r�it aceea�i �i aceea�i bucat� de m�r, ca �i cum prin
acest act de sp�lare de o meticulozitate excesiv� spera s� se sustrag� lumii
artificiale �n care nimerise f�r� voia lui. Altminteri, despre
animalele aflate la Nocturama �mi mai amintesc �i de ochii ne�nchipuit de mari ai
unora dintre ele, dc privirea lor fix� �i p�trunz�toare, specific� �i anumitor
Aus�cr/��z
7
pictori sau filosofi, care �ncearc� prin contemplarea �i g�ndirea pur� s� p�trund�
obscuritatea ce ne �nconjoar�. O alt� �ntrebare care m� preocupa atunci era aceea
de a �ti dac� atunci c�nd noaptea se l�sa cu adev�rat �i Gr�dina Zoologic� era
�nchis� vizitatorilor,
locuitorilor din Nocturama li se aprindea o lumin� artificial�, care s� simuleze
r�s�ritul soarelui �n micul lor univers, permi��ndu-le astfel s�-�i g�seasc�, de
bine, de r�u, lini�tea propice somnului. De-a lungul anilor, imaginile pe care le-
am p�strat din aceast� lume r�sturnat� s-au amestecat cu cele din a�a-numi-ta Salle
des pas perdus de la Centraal Station din Anvers; iar ast�zi, c�nd �ncerc s�-mi
reprezint �n minte aceast� sal� de a�teptare, �mi apare Nocturama, iar c�nd m�
g�ndesc la Nocturama, �mi vine �n minte sala de a�teptare. Asta probabil pentru c�
�n acea dup�-amiaz�, ie�ind de la Zoo, am intrat direct �n gar�, sau mai degrab� am
z�bovit pu�in �n pia�a din fa�a g�rii, cu ochii ridica�i spre fa�ada acestei
cl�diri minunate, pe care diminea�a, la sosire, n-am f�cut dec�t s-o �ntrec v�d.
�mi d�deam seama acum c� rolul acestei cl�diri ridicate sub auspiciile regelui
Leopold al II-lea nu era nid pe departe doar utilitar; m-am minunat �n fa�a
micu�ului negru, acoperit aproape �n �ntregime de cocleal�, care, sus de tot, �n
st�nga fa�adei G�rii, se-nal��
H
W. li. Sebald
dc-un secol cu dromaderul s�u, din v�rful unui foi�or, spre cerul Flandrei,
amintindu-�i de Africa, de fauna �i de indigenii ei. Odat� ajuns sub cupola halei
�nalte de �aizeci de metri din Centraal Station, primul g�nd care mi-a venit �n
minte - poate c� din cauza vizitei f�cute la Zoo �i a dromaderului - a fost acela
c� aici, �n acest foaier plin de fast, de�i ??-atunci foarte degradat, vizitatorul
s-ar fi a�teptat s� vad�, amenajate �n ni�ele de marmur�, acvarii pentru rechini,
caracati�e �i crocodili, cu�ti pentru lei �i leoparzi, a�a cum, invers, �n anumite
gr�dini zoologice, exist� trenule�e care te duc p�n� �n inima continentelor celor
mai �ndep�rtate. Aceast� asocia�ie de idei, pe care Anvers p�rea s� mi-o inspire �n
mod spontan, este desigur motivul pentru care sala de a�teptare, transformat� azi,
dac�-mi amintesc bine, �n cantin� pentru personal, mi-a ap�rut atunci ca o alt�
Nocturama, printr-un efect de suprapunere de imagini, favorizat desigur �i de
faptul c� exact �n momentul �n care am p�truns �n acest loc soarele disp�rea �n
spatele acoperi�urilor ora�ului. Pe zidul opus geamurilor mari ale fa�adei,
lucirile de aur �i argint din imensele oglinzi pe jum�tate oarbe �nc� nu se
stinseser� cu totul, c�nd o lumin� sepulcral� a �i sc�ldat sala, unde din loc �n
loc �edeau c�iva c�l�tori nemi�ca�i �i t�cu�i. La fel ca �i animalele din
Nocturama, printre care se g�seau un num�r impresionant de rase pitice - minuscule
vulpi africane, iepuri s�lt�-re�i sau hamsteri -, ace�ti c�l�tori �mi ap�reau �i ei
ca fiind de talie redus�, asta fie din cauza uluitoarei �n�l�imi a cupolei, fie
poate din cauza �ntunericului ce se l�sa tot mai mult. Presupun c� �sta era motivul
pentru care m-? fulgerat ideea complet absurd� c� ace�ti c�l�tori erau, de fapt,
ultimii reprezentan�i ai unui popor de m�rime redus�, disp�rut sau alungat de pe
p�m�nturile sale, ni�te ultime specimene care, tocmai pentru c� erau singurii
supravie�uitori, aveau �ntip�rit� pe
Austerlitz 9
chip aceea�i expresie de ad�nc� m�hnire ca animalele de la Zoo. Una dintre
persoanele care a�teptau �n Salle des pas perdus era Austerlitz, care, la vremea
aceea, �n �67, p�rea aproape t�n�r, cu p�rul lui blond, ciudat de c�rlion�at, ce nu
putea fi asem�nat dec�t cu cel al eroului german Siegfried, cel din filmul lui
Fritz Lang, Nibelurigii. �n ziua aceea, la Anvers, ca de altfel la fiecare dintre
�nt�lnirile noastre, Austerlitz purta ni�te cizme �nalte, grele, un pantalon de
lucru din stamb� albastr� decolorat� �i haina de la un costum f�cut la comand�, dar
care se demodase acum; �n afara exteriorului s�u, se deosebea de ceilal�i �i prin
faptul c� era singurul a c�rui privire nu era a�intit� apatic �n gol, ci
dimpotriv�, era preocupat s� a�tearn� pe h�rtie note �i schi�e legate, se pare, de
hala pompoas� �n care �edeam am�ndoi �i care, �n opinia mea, era destinat� mai
degrab� unor delega�ii str�ine, dec�t unor c�l�tori oarecare �n a�teptarea
urm�toarei leg�turi spre Paris sau Ostende. C�nd nu era aplecat peste h�rtii, se
concentra �ndelung, deseori, asupra alinierii ferestrelor, ori a pila�trilor cu
caneluri, ori a altor detalii �i p�r�i ale edificiului. La un moment dat,
Austerlitz �i-a scos din rani�� un aparat de fotografiat, un Ensign str�vechi cu
burduf retractabil, fotografiind �n mai multe r�nduri oglinzile, aflate �ntre timp
complet �n �ntuneric. P�n� acum, �ns�, n-am reu�it s� le reg�sesc printre sutele de
fotografii, �n mare parte netriate, pe care Austerlitz mi le-a �ncredin�at la pu�in
timp dup� re�nt�lnirea noastr� din iarna anului 1996. C�nd �n sf�r�it m-am decis
s�-l abordez cu o �ntrebare referitoare la interesul v�dit pe ????-l purta s�lii de
a�teptare, el mi-a r�spuns pe loc �i f�r� ezitare, f�r� s� fie mirat deloc de
�ntrebarea mea at�t de direct�; a reac�ionat a�adar exact �n acela�i fel cum am mai
v�zut deseori de-atunci ?-o fac c�l�torii solitari, care de regul� �i sunt
10 W. G. Sebald
recunosc�tori c� le adresezi cuv�ntul dup� ce uneori n-au mai scos o vorb� mai
multe zile la r�nd. Nu arareori �n astfel de situa�ii s-a observat c� ace�tia sunt
�n stare �nc� de la bun �nceput s�-�i deschid� sufletul f�r� nicio re�inere �n fa�a
unui necunoscut. Este adev�rat �ns� c� �n ziua aceea, �n Salle des pas perdus, nu
acesta a fost �i cazul lui Austerlitz, care a r�mas foarte discret, ca de altfel �i
mai t�rziu, �n privin�a originii lui �i a diferitelor �nt�mpl�ri tr�ite de el �n
decursul vie�ii. Discu�iile noastre de la Anvers, cum le-a numit el de c�teva ori
de-atunci, s-au purtat �n primul r�nd �n jurul istoriei arhitecturii, domeniu �n
care cuno�tin�ele lui erau demne de admirat; discu�iile au �nceput chiar seara c�nd
ne-am a�ezat �n restaurantul din marea hal� de sub cupol�, aflat �n partea opus�
s�lii de a�teptare, �i unde am r�mas �mpreun� vorbind p�n� spre miezul
nop�ii/Pu�inii clien�i de la acea or� t�rzie disp�ruser� r�nd pe r�nd, astfel
�nc�t, p�n� la urm�, �n locul �n care eram, care era imaginea �n oglind� a s�lii de
a�teptare, nu mai r�m�seser�, �n afar� de noi, dec�t un b�utor de fernet singuratic
�i doamna de la bufet, tron�nd picior peste picior pe un taburet de bar �n spatele
tejghelei, cufundat� ad�nc �ntr-o laborioas� opera�iune de pilire a unghiilor.
Austerlitz spunea despre aceast� femeie cu p�rul blond oxigenat, ridicat �n v�rful
capului ca un cuib mare de pas�re, c� era zei�a timpului ce se scurgea. �ntr-
adev�r, pe peretele din spatele ei, deasupra blazonului cu lei al regatului
Belgiei, se afla un orologiu impresionant, cu un cadran c�ndva auriu, �nnegrit acum
de fumul de �igar� �i de funinginea trenurilor, pe care se mi�ca o limb� de vreo
doi metri. �n pauzele pe care le f�ceam �ntre discu�ii, at�t unul, c�t �i cel�lalt
luam m�sura timpului infinit de lung al trecerii unui singur minut, �nsp�im�nt�ndu-
ne de fiecare dat�, de�i nu era nicio surpriz�, de c�te ori
Austerlitz 11
limba de ceas, asemenea palo�ului justi�iei, mai reteza din viitor a �aizecea parte
dintr-o or� cu un tremur at�t de amenin��tor, �nc�t mai c� ne-nghe�a s�ngele �n
vene. La sf�r�itul secolului al XIX-lea, a �nceput Austerlitz, ca r�spuns la
�ntreb�rile mele cu privire la geneza g�rii din Anvers, c�nd Belgia, mic� pat� gri-
g�lbuie, abia vizibil� pe harta lumii, �i-a �nceput expedi�iile coloniale �i s-a
instalat pe teritoriul african, c�nd pie�ele de capitaluri �i bursele de materii
prime din Bruxelles deveniser� teatrul tranzac�iilor vertiginoase, iar burghezia
belgian�, animat� de un optimism f�r� margini, a crezut c� �ara lor, umilit� at�ta
timp din cauza ocupa�iei str�ine, �mp�r�it� �i incapabil� s� se unifice, era �n
sf�r�it pe cale s� devin� o nou� mare putere economic� - a�adar �n acea epoc�
�ndep�rtat�, dar care continua s� ne influne�eze via�a, regele Leopold, sub
auspiciile c�ruia se realizase acest progres aparent far� sf�r�it, �i-a dorit s�
foloseasc� abunden�a de fonduri de care dispunea dintr-odat�, pentru a ridica
edificii publice care s�-i procure statului s�u, �n plin� �nflorire, un renume
interna�ional. Unul din aceste proiecte ini�iate la cel mai �nalt nivel a fost
acela realizat de Louis Delacenserie �i inaugurat �n vara anului 1905, �n prezen�a
monarhului, dup� zece ani de proiectare �i realizare. Este vorba, a continuat
Austerlitz, de aceast� Gar� Central� din metropola flamand� �n care ne afl�m noi
acum. Modelul sugerat de Leopold arhitectului s�u a fost acela al noii g�ri din
Lucerna. Monarhul a fost sedus de �n�l�imea vertiginoas� a cupolei acestei g�ri,
care dep�ea cu mult limitarea altor cl�diri feroviare.* Inspir�ndu-se dup�
Pantheonul de
* Rev�z�nd aceste pagini, �mi amintesc c� �n timpul unei scurte �ederi �n Elve�ia,
�n 1971, m-am dus la Lucerna, unde, dup� ce am vizitat Muzeul Ghe�arilor,
�ntorc�ndu-m� spre
12 W. G Sebald
gar�, am z�bovit un timp pe podul de pesie lac, Kappelbr�cke, pentru c�, v�z�nd de
acolo cupola g�rii �i �n spatele ei - acoperit de z�pezi, pe fundalul unui cer
limpede de iarn� � v�rful boltit al muntelui Pilatus, m-am g�ndit din nou la
observa�iile f�cute de Austerlitz, �n urm� cu patru ani �i jum�tate, la Centraal
Station din Anvers- C�teva ore mai t�rziu, �n noaptea de 4 spre 5 ianuarie, �n timp
ce dormeam ad�nc �n camera mea de hotel de la Z�rich, �n gara din Lucerna s-a
declan�at un incendiu care s-a �ntins foarte repede, distrug�ndu-i �n �ntregime
cupola. S�pt�m�ni �n �ir nu mi-am putut scoate din cap imaginile v�zute a doua zi
�n ziare �i Ia televizor, �i care au st�rnii �n mine o nelini�te �i o �ngrijorare a
c�ror urmare a fost c� am �nceput s� m� consider vinovat de incendiul din Lucerna,
sau �n orice caz p�rta� la el. �nc� mul�i ani dup� aceea mi s-a mai �nt�mplat s�
visez fl�c�rile izbucnind din cupol� �i ilumin�nd panorama Alpilor �nz�pezi�i. (W.
a.)
Austerlitz 13
la Roma, Delacenserie a realizat �ntr-un mod at�t de impresionant ideea lui
Leopold, �nc�t p�n� �n zilele noastre, c�nd p�trundem �n hala g�rii, reac�ia
noastr� este �ntocmai cea dorit� de arhitect �i, �n ciuda caracterului profan al
acestui loc, tr�im sentimentul c� ne afl�m �ntr-o catedral� dedicat� comer�ului
mondial �i schimburilor interna�ionale.
Pentru realizarea principalelor elemente ale edificiului s�u monumental,
Delacenserie se inspirase din palatele Rena�terii italiene, dar se g�seau �i
reminiscen�e bizantine �i maure; poate c� remarcasem la intrare - mi-a atras
aten�ia Austerlitz - cele dou� turnule�e rotunde din granit negru, a c�ror prezen��
urm�rea s� evoce �n mintea c�l�torilor lumea Evului Mediu. De�i ridicol �n sine, a
continuat Austerlitz, eclectismul lui Delacenserie care, realiz�nd Centraal
Station, a unit trecut �i viitor, al�tur�nd multitudinii de sc�ri de marmur�,
acoperi�urile din o�el �i sticl�, este de fapt expresia artistic� a noii epoci �i,
a ad�ugat el, este perfect normal ca la �n�l�ime, de acolo de unde, �n Pantheonul
Roman, zeii �i coborau privirea asupra vizitatorului, �n gara din Anvers s� fie
prezente, or�nduite ierarhic, divinit�ile secolului al XIX-lea - Mineritul,
Industria, Transporturile, Comer�ul �i Capitalul. Remarcasem desigur c� de jur-
�mprejurul halei de la intrare, la o �n�l�ime medie, se aflau blocuri de piatr�
reprezent�nd diferite simboluri: snopi de gr�u, ciocane �ncruci�ate, ro�i �naripate
- sau motivul heraldic al stupului, care nu simboliza, cum am putea crede, imaginea
naturii puse �n slujba omului, �i nici h�rnicia ca virtute a colectivit�ii, ci
principiul acumul�rii de capital. Toate aceste simboluri, a continuat Austerlitz,
sunt dominate de Timp, reprezentat de cadranul ceasornicului cu ar�t�toarele sale.
La vreo dou�zeci de metri deasupra sc�rii circulare care leag� foaierul de cheiuri
exact �n locul unde puteai z�ri bustul �mp�ratului, la
l4 \ W. G. Sebald
Pantheonul Roman, prin prelungirea direct� a portalului - descoperi singurul simbol
baroc din tot ansamblul: marele orologiu, emblema noii omnipoten�e aflate mai
presus chiar �i de blazonul regal cu deviza Eendracht maakt macht, unirea d�
putere. Din pozi�ia central� pe care o ocup� orologiul, a continuat Austerlitz,
po�i urm�ri toate mi�c�rile c�l�torilor, �i invers, c�l�torii sunt nevoi�i s�
ridice ochii la orologiu, fiind constr�n�i s� se supun� voin�ei sale cu toate
faptele �i gesturile lor. Aici mai trebuie s� adaug, a zis Austerlitz, c� p�n� la
sincronizarea orarelor C�ilor Ferate, ceasurile din Lille sau Liege nu indicau
aceea�i or� ca cele din Gent sau Anvers. Timpul a �nceput s�-�i exercite domina�ia
de necontestat asupra lumii abia pe la mijlocul secoluluLal XIX-lea, c�nd s-a
realizat aceast� uniformizare. Pentru a putea str�bate uria�ele spa�ii care ne
separau pe unii de al�ii, trebuia s� ne supunem ritmului pe care Timpul ni-1
impunea. Dup� un timp, Austerlitz a mai spus c�, de fapt, raportul spa�iu-timp, a�a
cum este perceput �n timpul unei c�l�torii, �ine �nc� de domeniul iluziei, al
prestidigita�iei, ceea ce face ca de fiecare dat� c�nd revenim dintr-o c�l�torie s�
nu avem niciodat� certitudinea de a fi fost pleca�i. De la bun �nceput am fost
uimit de felul �n care �i elabora Austerlitz g�ndurile �n timp ce vorbea, de cum
pornind de la idei r�zle�e �i dispersate, ca s� zic a�a, reu�ea s� construiasc�
fraze at�t de echilibrate, �i de cum, trans-mi��ndu-�i cuno�tin�ele pe cale oral�,
crea pas cu pas un soi de metafizic� a povestirii, red�nd via�� substan�ei
amintirilor. N-am s� uit niciodat� concluzia la care a ajuns la sf�r�itul
explica�iilor legate de procedeul de fabrica�ie a oglinzilor �nalte din sala de
a�teptare: mai ridic�nd o dat�, din mers, privirea spre aceste suprafe�e mari cu
reflexul lor mat, s-a �ntrebat deodat� combien des ouvriers p�rirent, lors de la
manufacture de tels miroirs, de malignes et funestes affections a la
Austerlitz 15
suite de I 'inhalation des vapeurs de mercure et de cyanide?1. �i la fel cum
terminase �n aceast� prim� sear�, Austerlitz �i-a continuat observa�iile a doua zi,
pe promenada ce coboar� �n terase spre malul fluviului Schelde, unde ne d�dusem
�nt�lnire. Ar�t�nd spre panglica lichid� str�lucind �n soarele dimine�ii, mi-a
vorbit de un tablou al lui Lucas van Valckenborch de la sf�r�itul secolului al XVI-
lea, din timpul a�a-numi-tei �mici perioade glaciare�, �n care pictorul red�, din
perspectiva celuilalt mal, fluviul complet �nghe�at, �i �nd�r�tul lui, foarte
�ntunecat, ora�ul Anvers �i o limb� de p�m�nt prelungindu-se �nspre mare. Dintr-un
cer plumburiu, de deasupra catedralei Zu unserer Lieben Frau, se scutur� ni�te
z�pad�, �n timp ce acolo, pe fluviul pe care noi �l contempl�m cu patru secole mai
t�rziu, a spus Austerlitz, locuitorii ora�ului Anvers se distreaz� d�ndu-se pe
ghea�� - cei din popor sunt �mbr�ca�i �n haine de lucru p�m�ntii, �n timp ce
persoanele de condi�ie bun� poart� pelerine negre, cu gulere de dantel� alb�
scrobit�. �n prim-plan, spre marginea din dreapta a tabloului, o doamn� a c�zut.
Poart� o rochie de un galben �ip�tor, iar cavalerul care se apleac� spre ea plin de
solicitudine poart� ni�te pantaloni ro�ii foarte striden�i �n lumina palid� a
tabloului. Acum, c�nd privesc �n zare �i m� g�ndesc la acest tablou �i la
personajele sale minuscule, am senza�ia c� momentul fixat de Lucas van Valckenborch
nu e deloc dep�it, c� doamna �n rochia �ip�tor de galben� tocmai a c�zut sau a
le�inat, c� boneta de catifea neagr� i s-a rostogolit de pe cap chiar �n acest
moment, c� mica dram�, care sigur a trecut neobservat� de cei mai mul�i, se repet�
�ntr-una, la nesf�r�it, �i c� nimeni
1 C�i muncitori n-au pierit oare de afec�iuni funeste �i maligne, lucr�nd la aceste
oglinzi, dup� ce au respirat vaporii de mercur �i cianur�? (�n francez�, �n
original). (N. tr.)
l6 W. G. Sebald
�i nimic n-o va mai putea �ndrepta vreodat�. �n ziua aceea, dup� ce am abandonat
panorama terasei pentru a ne continua plimbarea spre centrul ora�ului, Austerlitz a
mai vorbit �nc� mult timp despre urmele l�sate de suferin�e care, credea el,
str�bat istoria sub forma unei multitudini de linii fine, aproape imperceptibile.
Studiind arhitectura g�rilor, mi-a m�rturisit el c�tre sf�r�itul dup�-amiezii c�nd,
obosi�i de-at�ta mers, ne-am a�ezat �ntr-un mic restaurant �n fa�a catedralei din
Pia�a M�nu�ilor, nu putea s� nu se g�ndeasc�, de�i nu avea nicio leg�tur� cu
subiectul �n sine, la durerea desp�r�irilor �i la teama de necunoscut. Dar, de
fapt, se �nt�mpl� adesea ca planurile noastre cele mai �ndr�zne�e s� nu fac� dec�t
s� reflecte gradul nostru de nesiguran��. Un exemplu bun este construirea
fort�re�elor - iar la acest capitol Anvers ofer� un exemplu din cele mai potrivite
- care demonstreaz� limpede cum, pentru a ne feri de incursiunile puterilor
inamice, suntem for�a�i s� ne �nconjur�m tot timpul, �n faze succesive, de tot mai
numeroase construc�ii de ap�rare, p�n� c�nd ideea l�rgirii prin cercuri concentrice
ajunge s� se izbeasc� de limitele naturale. Observ�nd evolu�ia fortifica�iilor de
la Floriani, da Capri �i Sanmicheli, trec�nd prin Rusenstein, Burgsdorff, Coehoorn
�i Klengel, �i ajung�nd �n cele din urm� la Montalembert �i Vauban, a spus
Austerlitz, nu putem s� nu ne mir�m �n fa�a obstina�iei dovedite de genera�ii
�ntregi de arhitec�i militari, care, �n ciuda talentului lor de net�g�duit, au
r�mas fixa�i la ideea total eronat�, dup� cum ne putem da seama at�t de u�or �n
zilele noastre, c� elabor�nd un traseu ideal - ziduri de �nt�rire �n unghiuri
obtuze, �i retran�amente �n semilun�, puternic bombate, permi��nd tunurilor
fort�re�ei s� acopere �ntreg perimetrul �n care avanseaz� oastea du�man� - i se
oferea ora�ului cea mai bun� ap�rare posibil� din lume. Nimeni nu-�i poate imagina
�n zilele noastre, a
/ii�sfer�ftr 17
continuat Austerlitz, nici m�car cu aproxima�ie, num�rul nesf�r�it dc opere
consacrate arhitecturii militare, excesul de calcule geometrice, trigonometrice �i
logistice pe care acestea le con�ineau, prolifer�rile hipertrofice ale limbajului
legat de arta fortifica�iei �i asedierii, �i nimeni nu mai reu�e�te s�-n�eleag�
nici m�car termenii cei mai simpli, cum sunt courtine, escarpe, fausse broie,
r�duit sau glacis'; �i totu�i, chiar din perspectiva noastr� contemporan� ne puteam
da seama c�, spre sf�r�itul secolului al XVII-lea, diferitele sisteme au sf�r�it
prin a se cristaliza, d�nd na�tere unui plan privilegiat, reprezentat sub forma
unei stele
Saari o uis Vauban, ??�?
cu dou�sprezece bra�e �i cu plan de prospec�iune, un model ideal n�scut din
sec�iunea de aur; intr-adev�r, acesta, dup� cum reie�ea limpede din schi�ele �i
1 Curtin�, escarpa, meterez, retran�ament sau glacis (termeni militari arhaici) (�n
francez�, �n original). (N. ir.)
l8 W. G. Sebald
planurile �nc�lcite elaborate pentru a �nt�ri fort�re�e ca cele de la Coevorden,
Neuf-Brisach sau Saarlouis, putea fi �n�eles chiar �i de ultimul dintre profani ca
fiind at�t emblema puterii absolute, c�t �i a talentului inginerilor afla�i �n
slujba ei. �i totu�i, �n practica r�zboaielor, fort�re�ele �n form� de stea
construite de-a lungul secolului al XVIII-lea, ameliorate continuu, nu �i-au
�ndeplinit func�ia; c�ci prin�i �n aceast� g�ndire obsesiv� nu s-a mai �inut seama
de faptul c�, prin natura lor, cet�ile �i fort�re�ele cele mai mari atr�geau tocmai
ele armatele inamice cele mai puternice, fiindc� pe m�sur� ce te retragi, e�ti tot
mai mult �n defensiv� �i prive�ti neputincios cum armatele inamice �i aleg ele, din
proprie ini�iativ�, un alt teatru de opera�iuni, ocolind pur �i simplu aceste
construc�ii fortificate, adev�rate arsenale supraaglomerate de unit�i militare �i
�n�esate de tunuri. S-a �nt�mplat de multe ori, a continuat Austerlitz, ca lu�ndu-
se asemenea m�suri de ap�rare, dictate de o strategie ce friza deja paranoia, s� se
deschid� �n felul �sta larg u�a inamicului; l�s�nd cu totul deoparte faptul c�,
odat� cu gradul tot mai sporit de complexitate a acestor planuri, realizarea lor
devenea totodat� mai laborioas� �i necesita tot mai mult timp, astfel �nc�t cre�tea
�i probabilitatea ca aceste fort�re�e s� fie deja dep�ite �n momentul �n care erau,
�n sf�r�it, terminate, ba poate chiar �nainte, �i asta datorit� dezvolt�rii �ntre
timp a artileriei �i a concep�iilor strategice, pentru care cuv�ntul la ordinea
zilei era mobilitatea, �i nu stagnarea. Iar c�nd, din �nt�mplare, rezisten�a unei
fort�re�e mai era totu�i pus� la �ncercare, totul se termina -dup� o enorm� risip�
de material de r�zboi - mai mult sau mai pu�in �n coad� de pe�te. Nic�ieri nu s-a
v�zut asta mai bine ca aici, la Anvers, a zis Austerlitz. �n 1832, c�nd instalarea
noului regat nu a stins conflictele legate de anumite teritorii belgiene,
fort�rea�a �n�l�at� de
Austerlitz 19
Pacciolo, �nt�rit� apoi din ini�iativa ducelui de Wellington cu o serie de
bastioane, �i ocupat� pe atunci de olandezi, a fost asediat� timp de trei s�pt�m�ni
de o armat� francez� de cincizeci de mii de oameni; p�n� c�nd �n sf�r�it, c�tre
mijlocul lui decembrie, ace�tia, pornind la atac dinspre bastionul Montebello deja
cucerit, au reu�it s� ia cu asalt o parte exterioar�, aceea de l�ng� Saint-Laurent,
�i pe jum�tate distrus� a fort�re�ei, reu�ind prin aceast� manevr� s�-�i deschid�
drum p�n� la zidurile interioare. Din cauza enormit�ii mijloacelor angajate, c�t �i
a violen�ei sale, asediul ora�ului Anvers a r�mas pentru mul�i ani un fapt unic �n
istoria r�zboaielor, a spus Austerlitz; el �i-a atins memorabilul apogeu c�nd
uria�ele morti-ere ale colonelului Pairhans au aruncat peste citadel� vreo
�aptezeci de mii de bombe de c�te o mie de livre fiecare, distrug�nd totul p�n� �n
temelii, cu excep�ia c�torva cazemate. B�tr�nul care comanda citadela, generalul
olandez baronul de Chass�, preg�tise deja bomba cu care inten�iona s� se arunce �n
aer �n mijlocul ruinelor, ca dovad� a fidelit�ii �i a eroismului s�u, c�nd o depe��
sosit� �n ultima clip� de la rege l-a autorizat s� capituleze. De�i cucerirea
ora�ului Anvers a scos �n eviden�� �ntreaga nebunie, considera Austerlitz, a
jocului de-a fortifica�iile �i asediile, singura �nv��tur� tras� a fost - oric�t de
ne�nchipuit ar p�rea - aceea c� �nt�riturile concentrice trebuiau reconstruite �i
consolidate �i mai bine, �mping�ndu-le totodat� mai mult spre exterior. Ulterior,
�n 1859, vechea citadel� �i majoritatea fortifica�iilor exterioare au fost distruse
pentru a se putea trece la construirea unei noi enceinte, cu o circumferin�� de
zece mile, meterezul acesta fiind completat de opt bastioane situate la o jum�tate
de or� de mers; cu mai pu�in de dou�zeci de ani mai t�rziu, av�nd �n vedere
lungirea razei de b�taie a tunurilor �i cre�terea puterii de distrugere a
explozibilului,
20 W. G. Sebald
aceast� construc�ie s-a dovedit insuficient� dar, urm�nd �n continuare aceea�i
logic�, ea a fost completat� de o centur� de cincisprezece noi bastioane �narmate
p�n� �n din�i, situate �ntre �ase �i nou� mile �n afara acestei enceinte. Dar �i de
data asta, �n cursul celor treizeci de ani �i mai bine c�t au durat lucr�rile, s-a
n�scut �ntrebarea dac� nu cumva cre�terea ora�ului Anvers, legat� de dezvoltarea
rapid� a unor activit�i industriale �i comerciale care dep�eau marginile ora�ului,
nu necesita ca linia de ap�rare s� fie �mpins� cu �nc� trei mile mai departe, ceea
ce ar fi dus la o distan�� total� de treizeci de mile; dar astfel fort�rea�a s-ar
fi extins p�n� la periferia ora�ului Mechelen, a�a �nc�t nici �ntreaga armat�
belgian� n-ar fi fost de-ajuns pentru a mai asigura un astfel de sistem de
fortifica�ii militare. S-a continuat deci s� se lucreze, a continuat Austerlitz,
pentru a completa un sistem de ap�rare deja �n construc�ie, �tiindu-se �n acela�i
timp c� el nu mai r�spundea de mult exigen�elor reale. Ultima verig� a acestui
lan�, a ad�ugat Austerlitz, a fost fortul Breendonk, care, terminat chiar �naintea
declan��rii Primului R�zboi Mondial, �i-a dovedit completa sa inutilitate �n numai
c�teva luni, c�nd a fost vorba de ap�rarea ora�ului �i a �inutului. �n timp ce se
ridica de la mas�, s�lt�ndu-�i rani�a pe umeri, Austerlitz a mai ad�ugat ca o
concluzie a observa�iilor f�cute de-a lungul acelei zilei, �n Pia�a M�nu�ilor din
Anvers: exemplul unei astfel de fort�re�e demonstreaz� c�, spre deosebire de
p�s�ri, s� zicem, care de-a lungul a mii de ani �i construiesc mereu acela�i cuib,
noi avem tendin�a ca �n tot ceea ce realiz�m s� dep�im cu mult orice limit�
ra�ional�. Ar trebui, a continuat Austerlitz, s� elabor�m un catalog al
construc�iilor �n ordinea dimensiunilor pe care le au �i a�a am �n�elege imediat c�
cele ????-�i asigur� m�car o brum� de lini�te �i pace sunt cele clasate sub
dimensiunile normale ale
Austerlitz 21
arhitecturii domestice - o colib� pe c�mp, un schit de sihastru, ghereta paznicului
de ecluz�, un pavilion sau c�su�a copiilor din gr�din�. Nicio persoan� de bun-sim�
nu poate afirma c�-i place o cl�dire enorm� cum este cea a Palatului de Justi�ie
din Bruxelles, ridicat pe vechea Colin� a Sp�nzura�ilor. �n cel mai bun caz am
privi respectiva persoan� cu surprindere, iar surprinderea e de fapt forma
premerg�toare a groazei; �tim desigur, �n sinea noastr�, c� aceste cl�diri
supradimensionate arunc� deja umbra distrugerii lor ulterioare, ele fiind concepute
�nc� de la �nceput �n perspectiva existen�ei lor viitoare sub form� de ruine.
C�nd a doua zi diminea�� m-am re�ntors la acela�i mic bistrou din Pia�a M�nu�ilor,
sper�nd c� Austerlitz �i va face reapari�ia, aveam �nc� �n minte aceste fraze
rostite de el �n seara dinainte, chiar c�nd se preg�tea s� plece. Dup� aceea �i
luase la revedere f�r� alt� ceremonie. �n timp ce a�teptam, r�sfoind nu mai �tiu ce
ziar, Gazet van Anvers sau La Libre Belgique, am dat peste un articol despre
Breendonk, din care reie�ea c� �n 1940, c�nd, pentru a doua oar� �n istorie,
fort�rea�a le-a fost cedat�, nem�ii au instalat acolo un lag�r de triaj �i de munci
for�ate, care a func�ionat p�n� �n august 1944; �ncep�nd din 1947, conservat ca
atare at�t c�t a fost posibil, acesta devenise Memorialul Na�iunii �i ad�postea
Muzeul Rezisten�ei Belgiene. Dac� numele fort�re�ei Breendonk n-ar fi fost evocat
�n timpul discu�iei cu Austerlitz, acest simplu indiciu, chiar dac� �l remarcasem,
nu m-ar fi incitat c�tu�i de pu�in s� m� duc s� o vizitez �n aceea�i zi.
Trenul personal a f�cut o bun� jum�tate de or� p�n� la Mechelen; apoi, un autobuz
m-? dus din pia�a g�rii �n direc�ia Willebroek, o localitate la marginea c�reia, �n
plin c�mp, aproape ca o insul� �n mijlocul apelor, se �ntinde pe zece hectare
construc�ia fort�re�ei, �nconjurat� de o ridic�tur� de p�m�nt, de un gard
22 W. G. Seb�id
de s�rm� ghimpat� �i de un �an� larg umplut cu ap�. Era neobi�nuit de cald pentru
anotimpul �n care ne g�seam �i la orizontul de sud-vest �i f�cuser� apari�ia ni�te
nori cumulus, c�nd, cu biletul de intrare �n m�n�, am p�it pe pod. Re�inusem din
convorbirile din ziua precedent� imaginea unui bastion �n form� de stea, cu ziduri
�n�l��ndu-se dup� un plan geometric strict, dar �n fa�a ochilor mei ap�rea acum o
mas� de beton de o �n�l�ime modest�, cu toate unghiurile rotunjite, care sem�na mai
degrab�, a�a mi-am zis, cu o oribil� cocoa�� diform�, cu spatele larg al unui
monstru r�s�rit
rt��&MBSEIi
ic*
din solul Flandrei, precum o balen� din mare. Nu m-am �ncumetat s� trec pragul
por�ii negre ca s� p�trund in fort�rea��, a�a c� i-am dat ocol pe dinafar�, c�lc�nd
pe iarba de un verde intens, nenatural, aproape albastru, care acoperea �ntreaga
insul�. Indiferent din cc parte priveam construc�ia, nu descopeream nici urm� de
vreun plan de construc�ie; proeminen�e alternau cu ad�ncituri, f�c�ndu-m� s� m�
simt dep�it �i incapabil de a putea stabili o leg�tur� �ntre ceea cc vedeam �i ceva
creat de m�na omului sau m�car o relicv� t�cut� a protoistorie! sau a primelor
epoci ale civiliza�iei
Austertitz 23
noastre. �i cu c�t priveam mai mult construc�ia �i tr�iam senza�ia ca m� obliga s�-
mi plec ochii �n fa�a ei - cu at�t �mi devenea �i mai de ne�n�eles. Acoperit� pe
alocuri de abcese deschise din care r�bufnea prun-di�ul gol, �i �ncrustat� de
scursuri amintind de guano �i de stria�ii calcaroase, fort�rea�a reprezenta purul
produs monolitic al ur�eniei �i violen�ei oarbe. C�nd mai t�rziu am studiat planul
simetric al fort�re�ei, cu excrescen�ele membrelor �i ale cle�tilor s�i, cu
bastioanele proeminente, semirotunde, ca ni�te ochi
24 W. G. Sebald
holba�i pe fruntea cl�dirii principale �i cu apofiza ciunt� din partea posterioar�,
am reu�it s� disting - �i asta �n ciuda unei structuri care-mi p�rea acum foarte
clar� - cel mult configura�ia unui crustaceu oarecare, dar �n niciun caz pe aceea a
unei construc�ii concepute de mintea omeneasc�. C�rarea care ocolea fort�rea�a
trecea pe l�ng� st�lpii gudrona�i ai locului de execu�ii capitale �i pe l�ng�
c�mpul de lucru, unde de�inu�ii trebuiser� s� care tot p�m�ntul �i pietri�ul din
jurul �nt�riturilor - peste un sfert de milion de tone de p�m�nt �i grohoti�,
pentru transportul c�rora nu dispuneau de alte unelte dec�t de ni�te lope�i �i
roabe. Roabele, din care se mai poate vedea �i azi un exemplar la intrare, erau
�ngrozitor de primitive, chiar �i pentru vremea aceea. Erau alc�tuite dintr-un fel
de targ�, cu dou� m�nere rudimentare la un cap�t, iar la cel�lalt cu o roat� de
lemn ferecat� �n fier. Pe stinghiile t�rgii era a�ezat� o lad� din lemn negeluit,
cu marginile t�iate str�mb, construc�ia grosolan� amintind de troacele sau cop�ile
folosite de ��ranii no�tri c�nd scoteau balega din grajd; at�t doar c� roabele de
la Breendonk erau de dou� ori mai mari, �i chiar �i goale trebuie s� fi c�nt�rit
aproape un chintal. Nu-mi puteam imagina �n niciun fel cum ni�te prizonieri care,
cu foarte mici excep�ii nu efectuaser� p�n� la arestarea �i internarea lor �n lag�r
munci fizice grele, ar fi putut �mpinge aceste roabe uria�e, �nc�rcate cu moloz, pe
solul argilos, uscat de soare �i str�b�tut de urme tari ca piatra l�sate de alte
roabe, sau prin mocirla care se forma odat� cu c�derea primelor ploi; era de
ne�nchipuit cum trebuiau s� se opinteasc� p�n� ce aproape c� le plesnea inima, sau
cum erau lovi�i �n cap de paznici cu m�nerul sapelor, atunci c�nd se opreau �n loc.
Spre deosebire �ns� de aceste suplicii inimaginabile care aveau loc zi de zi, ani
�i ani de-a r�ndul, at�t la Breendonk, c�t �i �n toate celelalte lag�re, mari sau
mici,
Austerlitz 25
atunci c�nd am p�truns �n sf�r�it �n fort�rea�� �i am privit spre dreapta prin
ferestruica unei u�i ce d�dea spre popota ofi�erilor SS, cu mesele �i b�ncile sale,
cu soba mare de font�, �i cu devizele scrise �ngrijit, cu litere gotice, pe pere�i,
mi i-am putut �nchipui perfect pe ace�ti buni ta�i de familie �i fii din Vilsbiburg
�i Fuhlsb�ttel, din P�durea Neagr� sau din M�nsterland, care dup� �ncheierea zilei
de lucru �i cu sentimentul datoriei �mplinite Jucau c�r�i sau le scriau acas� celor
dragi. Nu tr�isem oare �i eu printre ei p�n� la dou�zeci de ani? Odat� cu trecerea
timpului, cclc paisprezece
I
� i
etape parcurse de vizitatorul fort�re�ei din Breendonk de la intrare p�n� la ie�ire
au p�lit �n amintirea mea, sau mai degrab� cred c� s-au obscurizat, ca s� zic a�a,
chiar din ziua �n care am vizitat fort�rea�a. Asta fie pentru ca nu am vrut s�
v�d ?? era de v�zut, fie pentru c� �n acest univers luminat doar din loc �n loc de
firavele raze ale c�torva becuri, �i pentru totdeauna lipsit de lumina natural�,
contururile lucrurilor parcau s� se topeasc�. Chiar acum, c�nd fac eforturi pentru
a-mi reaminti �i am �n fa�� planul �n form� de crab al
26 W. G. Sebald
fort�re�ei Breendonk, citind dedesubtul lui, �n explica�ia din legend�, cuvintele
fost birou, tipografie, bar�ci, Sala Jacques Ochs, carcer�, morg�, sala de relicve
�i muzeu, obscuritatea din mintea mea nu piere, ci se intensific�.rM� g�ndesc la
tot ce este dat uit�rii c�nd o via�� se stinge, m� g�ndesc cum se gole�te lumea de
�ns�i substan�a ei pe m�sur� ce nimeni nu mai ascult�, nu mai consemneaz� sau nu
mai transmite altora pove�tile legate de toate aceste locuri �i obiecte nenum�rate,
care ele �n sine nu sunt �nzestrate cu capacitatea memoriei. _�i acum, �n timp ce
scriu, �mi revine �n minte, pentru prima oar� de-atunci, povestea fantomaticelor
saltele de paie care acopereau priciurile de lemn suprapuse �i care, pentru c�
umplutura lor se �mpu�inase de-a lungul anilor, �i pierduser� din volum �i din
lungime, priz�rindu-se ca �i cum ar fi fost - �mi amintesc exact c� a�a am g�ndit
atunci - r�m�i�ele p�m�nte�ti ale celor care z�cuser� acolo, �n aceste tenebre. �i-
mi mai amintesc c�, �naint�nd �n tunelul care constituia coloana vertebral� a
fort�re�ei, a trebuit s� lupt �mpotriva senza�iei care m� n�p�de�te adeseori c�nd
m� aflu �n locuri funeste, c� la fiecare pas pe ????-l fac aerul devine tot mai
irespirabil �i c� o greutate m� apas� tot mai tare. Oricum, am petrecut �ntr-o
lini�te deplin� acel ceas de amiaz� dintr-o zi de �nceput de var� a lui 1967, �n
interiorul fort�re�ei Breendonk, f�r� s� mai �nt�lnesc niciun alt vizitator; odat�
ajuns la cap�tul unui al doilea tunel interminabil, am fost pe punctul de a m�
opri; m� g�seam �n fa�a unui culoar nu mai mare de-un stat de om, care cobora �n
pant� abrupt�, �i care, dac� memoria nu m� �n�a-l�, ducea la una din cazemate.
Aceast� cazemat�, unde imediat sim�i deasupra ta ap�sarea unui strat de beton gros
de mai mul�i metri, este o �nc�pere str�mt�, sf�r�ind �ntr-o parte �n unghi
ascu�it, �i rotunjit� �n cealalt� parte, iar cum podeaua se g�se�te cu un picior
Austerlitz 27
mai jos dec�t gangul prin care p�trunzi �n�untru, spa�iul acesta �i pare mai
degrab� o groap�, dec�t o temni�� subteran�. �n timp ce m� holbam la aceast�
groap�, care se scufunda parc� tot mai mult sub ochii mei, �i la podeaua de piatr�
gri lustruit�, la gr�tarul de scurgere din mijloc �i g�leata de tabl� de al�turi,
Lijkenkamer
Folterkamer
mi-a ap�rut din h�urile memoriei imaginea sp�l�toriei noastre din W., �i �n acela�i
timp, sugerat� de c�rligul de metal at�rnat de plafon la cap�tul unei sfori,
m�cel�ria prin fa�a c�reia trebuia s� trec �n fiecare zi pe drumul meu spre �coal�
�i unde adeseori, la ora pr�nzului, �l vedeam pe Benedikt care, cu �or�ul de
cauciuc pe el, stropea cu un furtun gros dalele. Nimeni nu poate spune cu precizie
ce se �nt�mpl� �n�untrul nostru c�nd se deschide pe nea�teptate, �ntr-o clipit�,
poarta �n spatele c�reia c�reia stau ascunse spaimele copil�riei. Mai �tiu c� tot
acolo, la fort�rea�a Breen-donk, mi-a izbit n�rile un miros �nfior�tor de s�pun de
potasiu; �ntr-un loc buimac al creierului meu, acest miros se asocia cu un obiect
pe care l-am ur�t dintot-deauna �i pe care tat�l meu �l folosea cu predilec�ie:
peria aspr� din p�r de porc - �n fa�a ochilor a �nceput s�-mi tremure o �nc�lcitur�
de linii negre �i am fost
28 W. G. Sebald
nevoit s�-mi sprijin fruntea de peretele gninjos, cu pete alb�strii pe alocuri,
acoperit parc� de broboane de sudoare rece. N-a� spune c� grea�a resim�it� atunci
s-a �nso�it cu b�nuiala a ceea ??-ar fi putut fi interogatoriile severe �i repetate
practicate acolo pe vremea c�nd eu abia m� n�team; ani mai t�rziu, citindu-1 pe
Jean Am�ry, am aflat cum o �nfior�toare promiscuitate fizic� lua na�tere �ntre
c�l�i �i victime; atunci am aflat �i de torturile pe care el le �ndurase la Breen-
donk, sp�nzurat de m�inile legate la spate, astfel �nc�t nici p�n� �n clipa c�nd
scrisese acele r�nduri nu uitase �nc�, spunea el, de trosniturile �i pocnetele
oaselor dislocate, �i nici de cum at�rna �n gol, sp�nzurat de bra�ele duse la spate
�i r�sucite din umeri. Este vorba despre La pendaison par les mains li�es dans le
dos jusqu�a l��vanouissement1 - despre ???? vorbe�te Claude Simon �n cartea sa, Le
Jardin des Plantes, unde autorul, c�ut�nd �nc� o dat� �n magazia sa de amintiri,
poveste�te la pagina dou� sute treizeci �i cinci biografia fragmentat� a unui anume
Gastone Novelli, supus �i el aceleia�i forme speciale de tortur� ca �i Jean Am�ry.
Relatarea e precedat� de o �nsemnare extras� din jurnalul lui Rommel din 26
octombrie 1943, care se refer� la faptul c�, din cauza totalei ineficacit�i a
poli�iei italiene, germanii erau obliga�i s� ia ei �n�i�i h�urile �n m�n�. �n
cadrul ac�iunilor �ntreprinse atunci de nem�i - scrie Claude Simon -, Novelli a
fost arestat �i transferat la Dachau. Novelli nu i-a m�rturisit niciodat� ce tr�ise
acolo, continu� Simon, doar o singur� dat� i-a spus c�, dup� ce fusese eliberat din
lag�r, vederea unui neam�, ba chiar a oric�rei alte fiin�e de-aici a�a-zis
�civilizate�, fie ea b�rbat sau femeie, �i devenise at�t de insuportabil�, �nc�t
�ndat� ce s-a
1 Sp�nzurarea de m�inile legate la spate, p�n� la le�in (�n francez�, �n original).
(N. tr.)
Austerlitz 29
pus pe picioare a plecat cu primul vapor �n America de Sud pentru a-�i c�tiga
existen�a c�ut�nd aur �i diamante. Un timp, Novelli a tr�it �n p�durea virgin�,
�ntr-un trib de oameni mici de statur� �i cu pielea ar�mie de care s-a trezit
�nconjurat �ntr-o bun� zi, �i care ie�iser� ca din p�m�nt, f�r� s� fi clintit o
frunz� m�car. Le-a adoptat obiceiurile �i a alc�tuit, at�t c�t era posibil, un
dic�ionar al limbii lor compuse aproape �n exclusivitate din vocale, �n special din
sunetul A, pronun�at �i accentuat �ntr-o infinitate de variet�i. Limb� din care,
specific� Simon, la Institutul Lingvistic din Sao Paolo, nu este �nregistrat nici
m�car un singur cuv�nt. Mai t�rziu, �ntors �n �ar�, Novelli s-a apucat s� picteze
tablouri. Elementul constitutiv principal pe ????-l folosea �n formele �i
corela�iile cele mai diverse -filiforme, gras, soudain plus �pais ou plus grand,
puis de nouveau mince, boiteux1 - era cel al literei A; o zg�ria pe vopseaua
�ntins�, fie cu creionul, cu cap�tul de lemn al pensulei sau cu alt instrument mai
gros, sub form� de r�nduri str�nse, care se �nc�lecau �i acopereau, mereu acelea�i
�i totu�i f�r� s� se repete deloc, suind �i cobor�nd �n valuri, ca un lung �ip�t
prelung.
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
De�i �n acea diminea�� de iunie c�nd, duc�ndu-m� �n cele din urm� la Breendonk, nu
l-am g�sit apoi pe Austerlitz la Pia�a M�nu�ilor din Anvers, drumurile noastre se
�ncruci�au totu�i - �ntr-un fel pe care nu-1 �n�eleg nici p�n� ast�zi - aproape la
fiecare din excursiile �ntreprinse de mine �n acea vreme �n Belgia. La
1 Filiform, gras, dintr-odat� mai gras sau mai mare, apoi din nou mic, ezitant.
(Ntr.)
30 W.�. Sebald
numai c�teva zile dup� ce f�cuser�m cuno�tin�� �n Salie des pas perdus din Gara
Central�, l-am �nt�lnit deja pentru a doua oar� �ntr-un cartier industrial din sud-
vestul ora�ului Liege, unde ajunsesem pe �nserate plec�nd pe jos dc la St. Georgcs-
sur-Meusc �i Fl�maiie. Soarele r�zb�tea ultima oar� in acea zi prin zidul de nori
alba�tri ca cerneala, care aduceau o furtun�, iar atelierele, cur�ile fabricii,
lunga �n�iruire de case ale lucr�torilor, zidurile de c�r�mid�, acoperi�urile din
ardezie �i geamurile ferestrelor erau dc un ro�u incandescent, ca luminate de un
foc interior C�nd ploaia a �nceput s� r�p�ie pc str�zi, m-am refugiat �ntr-o
c�rcium� mititic�, care se numea, cred, Caf� des Esp�rances, �i unde nu mic� m�-a
fost mirarea c�nd am dat peste Austerlitz, a�ezat la o m�su�� de plastic, aplecat
peste �nsemn�rile sale. Ca de fiecare dat� de atunci, �i la aceast� prim� reg�sire
nc-am reluat dialogul chiar de-acolo de unde �l intrerupse-sem, f�r� a scoate o
vorb� despre neverosimilitatea acestei noi �nt�lniri intr-un loc pe care nido
persoan�
Austerlitz 31
c�t de c�t rezonabil� nu l-ar fi frecventat. Din locul de unde eram a�eza�i la Caf�
des Esp�rances �i unde am r�mas p�n� seara t�rziu, z�ream printr-o fereastr� din
spate, undeva jos, o vale pe unde cursese poate, c�ndva, o ap� str�juit� de lunci,
iar acum ardeau luminile furnalelor unei turn�torii gigantice de font�, trimi��nd
v�lv�t�i spre cerul �ntunecat. �mi mai amintesc deslu�it cum Austerlitz, �n timp ce
priveam am�ndoi necontenit acest spectacol, mi-a �inut un discurs de peste dou� ore
explic�ndu-mi modul �n care, de-a lungul secolului al XIX-lea, viziunea unui ora�
muncitoresc ideal, n�scut� �n mintea unor �ntreprinz�tori filantropi, s-a
transformat pe nesim�ite �n practica �ncazarm�rii, dup� cum de altfel �n cursul
realiz�rii lor - a�a-mi amintesc ?-a spus Austerlitz - cele mai bune proiecte ale
noastre s-au transformat sistematic �n contrariul lor. Am dat din nou cu totul
�nt�mpl�tor peste Austerlitz c�teva luni mai t�rziu, la Bruxelles, pe Colina
Sp�nzura�ilor de odinioar�, �i anume pe treptele Palatului de Justi�ie care, mi-a
precizat el imediat, era cea mai mare gr�mad� de blocuri de piatr� din toat�
Europa. Construc�ia acestei ciudate monstruozit�i arhitecturale, c�reia pe vremea
aceea Austerlitz voia s�-i dedice un studiu, fusese realizat� prin anii optzeci ai
secolului al XIX-lea, �n grab�, la presiunea burgheziei din Bruxelles, mi-a
precizat Austerlitz, �nainte ca planurile grandioase prezentate de un anume Joseph
Poelaert s� fi fost elaborate �n am�nun�ime; ca urmare, a continuat el, �n aceast�
cl�dire cu o capacitate de peste �apte sute de mii de metri cubi, exist� coridoare
�i sc�ri care nu duc nic�ieri, �nc�peri �i s�li f�r� u�i, �n care nimeni n-a
p�truns vreodat� �i al c�ror vacuum �nchis �ntre ziduri constituie cel mai intim
secret al oric�rei puteri �n exerci�iul func�iunii. Austerlitz mi-a relatat cum
odat�, vr�nd s� g�seasc� labirintul ini�iatic al francmasonilor -despre care auzise
c� s-ar afla fie �n pivni�ele, fie �n
32 W. G. Sebald
podurile palatului -, r�t�cise ore �n �ir prin m�runtaiele acestui munte de piatr�,
str�b�t�nd p�duri de coloane, trec�nd pe l�ng� statui uria�e, urc�nd �i cobor�nd
trepte f�r� ca cineva s�-l fi �ntrebat ce caut�. Uneori, �n decursul acestei
�ndelungi r�t�ciri prin Palat, obosit sau �ncerc�nd s� se orienteze, privise pe
ferestrele care str�pungeau zidurile groase, z�rind acoperi�urile plumburii care se
�nc�lecau haotic ca ni�te banchize, sau cobor�ndu-�i ochii �n abisurile unor cur�i
interioare, unde nici cea mai slab� raz� de lumin� nu p�trunsese vreodat�. Astfel
parcursese nenum�rate coridoare, lu�nd-o c�nd la dreapta, c�nd la st�nga, sau
merg�nd drept �nainte, la nesf�r�it; trecuse pragurile multor u�i imense �i uneori
urcase �i cobor�se ni�te trepte sc�r��itoare de lemn, ce p�reau provizorii �i se
ramificau pe alocuri din culoarele principale pentru ?-l duce apoi cu o jum�tate de
etaj mai sus sau mai jos; sau nimerise �n fund�turi �ntunecoase, la cap�tul c�rora
erau �ngr�m�dite dul�pioare cu rulou, pupitre, birouri, scaune �i alte mobile, ca
�i cum cineva baricadat �n spatele lor fusese nevoit s� reziste unui asediu. Ba
chiar a auzit spun�ndu-se, a continuat Austerlitz, c� datorit� inimaginabilei
�ntortocheri a acestui Palat de Justi�ie, prin �nc�perile lui neocupate sau pe
coridoare dosnice se mai instalaser� de-a lungul anilor pentru un timp mici
pr�v�lii, ca de pild� o tutungerie, un birou de pariuri sau un b�rule� - ba chiar
se pare c� la un moment dat toaleta de b�rba�i de la subsol fusese transformat�
peste noapte, din ini�iativa unui individ numit Achterbos, �ntr-un WC public, cu
acces direct din strad�; �ntreprinz�torul Achterbos se instalase aici la o m�su��
cu o farfurie �n care aruncai gologanii; ba mai mult, personajul cu pricina �i
angajase apoi un ajutor care se pricepea s� m�nuiasc� pieptenele �i foarfecele,
schimb�ndu-�i provizoriu afacerea �n frizerie.
Austerlitz 33
Nu o dat� s-a �nt�mplat ca la diversele noastre �nt�lniri Austerlitz s�-mi relateze
astfel de istorii apocrife, care contrastau at�t de ciudat cu obi�nuitul lui
pozitivism riguros. A�a cum s-a �nt�mplat �i �n acea dup�-amiaz� calm� de
noiembrie, pe care ne-am petrecut-o �ntr-o cafenea din Terneuzen unde se juca
biliard; �mi mai amintesc de hangi��, o femeie cu ni�te ochelari cu lentile foarte
groase, care tricota ni�te �osete verzi ca iarba, �i de c�rbunii incandescen�i din
sob�, de rumegu�ul umed �mpr�tiat pe jos, de mirosul am�rui de cicoare; priveam
am�ndoi pe fereastra larg�, �ncadrat� de frunzele unui ficus, la imensa gur� de
v�rsare a fluviului Schelde, �necat� �ntr-o p�cl� cenu�ie. Alt�dat�, la o alt�
�nt�lnire �nt�mpl�toare �nainte de Cr�ciun, la c�derea nop�ii, c�nd nu era nici
�ipenie de om pe promenada de la Zeebrugge, l-am z�rit pe Austerlitz �ndrept�ndu-se
spre mine. Am constatat c� aveam am�ndoi bilete pe acela�i bac, a�a c� ne-am �ntors
�n port �mpreun�, f�r� grab�, av�nd �n dreapta o Mare a Nordului pustie, iar �n
st�nga, fa�adele �nalte ale cl�dirilor ridicate pe dune, la ferestrele c�rora se
vedeau p�lp�ind ciudat de capricios �i fantomatic luminile alb�strii ale
televizoarelor. Noaptea se l�sase deja c�nd vasul nostru a ridicat ancora. Eram pe
puntea din spate. Urma de spum� alb� se pierdea �n �ntuneric �i la un moment dat am
crezut am�ndoi c� vedem ni�te fulgi de z�pad� rotindu-se �n conul de lumin� al
l�mpilor. Abia cu ocazia acestei travers�ri nocturne a Canalului M�necii am aflat,
cu totul �nt�mpl�tor, c� Austerlitz �inea ni�te cursuri la un Institut de istoria
artei din Londra. Era practic imposibil s� vorbe�ti cu Austerlitz despre tine
�nsu�i, sau despre persoana lui, a�a �nc�t niciunul din noi nu �tia de unde provine
cel�-lalt;'discutasem chiar de la prima noastr� �nt�lnire la Anders exclusiv �n
francez� - eu, cu o st�ng�cie de
34 G. Sebald
care m� ru�inam, Austerl�te, dimpotriv�, intr-o maniera at�t de irepro�abil�, �nc�t
mult timp l-am crezut francez. C�nd am trecut �ns� la englez�, �n care m� simt ceva
mai �n largul meu, am fost dudat de impresionat de lipsa lui de siguran��, pe
care ?-� remarcasem p�n� atunci, �i care se manifesta printr-un u�or defect de
vorbire �i ni�te ocazionale accese de b�lb�ial�, ????-l f�ceau s� str�ng� tocul de
ochelari uzat, pe care ve�nicii �inea �n m�na st�ng�, cu at�ta for��, �nc�t pielea
de la articula�iile degetelor i se albea.
*
�n anii care au urmat, practic de fiecare dat� c�nd mergem la Londra, �l vizitam �i
pe Austerlitz la locul s�u de munc� din Bloomsbury, nu departe de British Museum.
De cele mai multe ori �nt�rziam o or� sau dou� �n micul lui birou, care sem�na cu
un depozit de c�r�i �i de h�rtii, �i unde printre stivele de dosare de pe jos �i
cele �ngr�m�dite �n fe�a rafturilor supra�nc�rcate nu r�m�nea prea mult loc nici
pentru el �nsu�i, �i cu-a��t mai pu�in pentru elevul s�u. Fiindc� de bun� seam�, la
�nceputul studiilor mele �n Germania nu
Austerlitz 35
�nv�asem mai nimic de la acei profesori de �tiin�e umane, care �n majoritatea lor
f�cuser� carier� universitar� prin anii treizeci-patruzeci, r�m�n�nd pe mai departe
prizonieri ai obsesiilor lor autoritare; a�a �nc�t pot spune c� din vremea �colii
primare �ncoace, Austerlitz fusese singurul profesor pe care-1 ascultam cu adev�rat
c�nd �mi vorbea. Mi-amintesc �i ast�zi cu c�t� u�urin�� �i urm�ream ceea ce el
numea �eseurile de g�ndire�, c�nd �mi �inea diserta�ii pe tema ce-1 preocupase �nc�
din studen�ie - �i anume arhitectura erei capitaliste -, pun�nd un accent deosebit
pe elementul de ordine obsesiv� �i pe tendin�a spre monumental, deopotriv� de
manifeste �n cl�dirile tribunalelor �i penitenciarelor, ale burselor �i g�rilor,
ale teatrelor muzicale �i ospiciilor, dar �i �n a�ez�rile muncitore�ti construite
dup� modelul unor str�zi rectangulare. Cercet�rile sale, mi-a spus Austerlitz
c�ndva, �i-au dep�it iute inten�ia de la �nceput -elaborarea unei teze de doctorat
-, prolifer�nd �n nenum�rate lucr�ri preliminare �n vederea alc�tuirii unui studiu
axat pe propria-i viziune despre �nrudirile marcate care existau �ntre toate aceste
cl�diri. Austerlitz nu �tia de ce se angajase �ntr-o �ntreprindere at�t de vast�.
Pesemne c� felul pozitiv �n care-i fuseser� receptate primele cercet�ri �l
�mpinsese la aceast� alegere ne�n�eleapt�. Pe de alt� parte, �ns�, e adev�rat c�
p�n� �i azi continu� s�-�i urmeze un impuls pe care nici chiar el nu-1 �n�elege
prea bine, legat �ntr-un fel oarecare de fascina�ia lui timpurie �n fa�a ideii de
�re�ea� - de exemplu, �n fa�a ideii sistemului c�ilor ferate luate �n ansamblul
lor. �nc� de la �nceputul studiilor, �i apoi mai t�rziu, �n timpul primei sale
c�l�torii la Paris, se ducea aproape zilnic, mai ales diminea�a �i seara, �ntr-una
din marile g�ri pariziene - cu deosebire la Gare du Nord sau Gare de l�Est - ca s�
asiste la intrarea locomotivelor cu aburi pe sub cupolele
?? W. G. Sebald
de sticl� �nnegrite de funingine, sau la plecarea t�cut� a expresurilor cu vagoane
de dormit, iluminate �i misterioase, alunec�nd �n noapte ca ni�te vapoare pe vasta
�ntindere a m�rii. Adeseori, a continuat Austerlitz, afl�ndu-se �n aceste g�ri
pariziene pe care le percepea deopotriv� ca pe ni�te t�r�muri ale fericirii �i
nefericirii, se l�sa antrenat �n v�ltoarea unor sentimente extrem de periculoase �i
de ne�n�eles pentru el. �l mai v�d �i acum pe Austerlitz cum, �ntr-o dup�-amiaz�
petrecut� la Institutul s�u londonez, face aceast� remarc� despre ceea ce avea s�
numeasc� mai t�rziu mania g�rilor; de fapt adres�ndu-�i-o mai mult sie�i dec�t mie
- asta fiind de altfel unica aluzie la via�a lui sufleteasc� pe care �i-a �ng�duit-
o fa�� de mine p�n� la sf�r�itul lui 1975, c�nd m-am �ntors �n Germania cu inten�ia
s� m� instalez permanent �n patria care, dup� nou� ani de absen��, �mi devenise cu
des�v�r�ire str�in�. Din c�te �tiu, �i mai scrisesem �n c�teva r�nduri lui
Austerlitz de la M�nchen, dar far� a primi vreodat� r�spuns la scrisorile mele,
fie, mi-am zis eu pe-atunci, pentru c� poate era plecat de-acas�, fie pentru c�
refuza s�-mi scrie �n Germania, cum g�ndesc acum. Indiferent de motivul t�cerii
sale, leg�tura noastr� se �ntrerupsese, �i nici eu n-am �ntreprins nimic pentru a o
relua atunci c�nd, cu doar un an mai t�rziu, am decis pentru a doua oar� s� emigrez
�i s� m� re�ntorc s� tr�iesc pe insul�. Desigur c� eu eram cel care ar fi trebuit
s�-l �ncuno�tin�ez pe Austerlitz de brusca mea schimbare de planuri. Dac� nu am
facut-o a fost, poate, �i din cauz� c� la pu�in timp dup� �ntoarcerea mea �n
Anglia, am traversat o perioad� proast�, care nu mi-a mai l�sat ocazia s� m�
interesez de via�a celorlal�i; nu am reu�it s� ies din ea dec�t pun�ndu-m� pe
scris, relu�nd astfel lucr�ri neglijate de mult� vreme, �n orice caz, �n to�i
ace�ti ani nu m-am g�ndit prea des la Austerlitz, �i chiar dac� am mai facut-o
uneori,
Austerlitz 37
uitam iar de el �n secunda urm�toare. Abia cu dou� decenii mai t�rziu, �n decembrie
1996, un ciudat concurs de �mprejur�ri ne-a f�cut s� relu�m o rela�ie care, �nainte
vreme, fusese str�ns� �i distant� �n egal� m�sur�. Eram destul de �ngrijorat ??-
atunci, pentru c� �n timp ce c�utam o adres� �n cartea de telefon realizasem c�,
practic, de pe o zi pe alta, �mi pierdusem aproape complet vederea la ochiul drept.
C�nd �mi ridicam ochii de pe pagina deschis� din fa�a mea, �ndrept�ndu-mi privirea
spre fotografiile �nr�mate de pe perete, nu vedeam cu ochiul drept dec�t o serie de
forme �ntunecate, deformate straniu �n partea de sus �i dejos: siluetele �i
peisajele ale c�ror detalii �mi erau at�t de familiare se dizolvaser� f�r�
deosebire �ntr-o ha�urare neagr�, amenin��toare. �n acela�i timp aveam impresia c�
vedeam �n continuare cu aceea�i acuitate ca p�n� atunci tot ce se afla la marginea
c�mpului meu vizual, ca �i cum ar fi fost �ndeajuns s�-mi �ndrept aten�ia c�tre
margini, pentru ca acea sl�bire a v�zului, pe care o crezusem la �nceput de natur�
isteric�, s� dispar�. Trebuie s� recunosc �ns� c� nu am reu�it, �n ciuda
numeroaselor tentative. C�mpurile gri p�reau c� mai degrab� se dilat�, �i uneori,
c�nd, pentru a compara, �nchideam �i deschideam c�nd un ochi, c�nd pe cel�lalt, mi
se p�rea c� �i acuitatea ochiului st�ng avusese de suferit. Destul de debusolat
deja din cauza a ceea ce m� temeam s� nu fie o diminuare progresiv� a capacit�ii
v�zului, mi-am amintit c� citisem odat� c� p�n� �n secolul al XIX-lea t�rziu,
�nainte de a urca pe scen�, c�nt�re�elor de oper�, dar �i tinerelor femei ce urmau
s� fie prezentate unui pretendent, li se picurau pe retin� c�iva stropi de lichid
distilat din-tr-o plant� din familia solanaceelor, numit� beladona, care conferea
ochilor lor o str�lucire languroas�, aproape supranatural�, dar care �n acela�i
timp le �mpiedica s� mai vad� ceva. Nu mai �tiu cum s-a legat
38 W. G. Sebald
amintirea aceasta �n mintea mea, �n acea sumbr� diminea�� de decembrie, de propria
mea stare - poate doar prin faptul c� pentru mine ea avea ceva din �n�el�toria unei
aparen�e frumoase �i din pericolul unei dispari�ii timpurii; din acest motiv, m�
temeam c� nu voi mai putea continua s� lucrez, dar �n acela�i timp eram cople�it,
dac� pot spune a�a, de o viziune a m�ntuirii, �n care, eliberat de eterna obliga�ie
de a citi �i a scrie, m� vedeam a�ezat �ntr-un fotoliu de r�chit�, �nconjurat de o
lume f�r� contururi, pe care n-o mai distingeam dec�t dup� culorile-i palide. Cum
starea mea nu s-a ameliorat deloc �n zilele urm�toare, am plecat cu pu�in �nainte
de Cr�ciun la Londra, ca s� consult un oftalmolog ceh care-mi fusese recomandat. �i
ca de fiecare dat� c�nd plec singur la Londra, sim�eam �i �n acea zi de decembrie
cum m� �ncearc� un fel de disperare difuz�. Priveam pe geam la peisajul �ntins,
aproape f�r� copaci, la imensele c�mpuri cafenii, la g�rile �n care n-a� fi cobor�t
niciodat�, la stolul de pesc�ru�i aduna�i, ca de fiecare dat�, pe terenul de fotbal
din marginea ora�ului Ipswich, la coloniile de gr�dini de zarzavat, arbu�tii
rahitici, gola�i, de pe pov�rni�uri, sugruma�i de curmeie de vi�� s�lbatic� moart�,
la terenurile tidale cu sclipiri de argint viu �i canalele de la Manningtree, la
b�rcile pr�v�lite �ntr-o r�n�, �i castelul de ap� din Colchester, �i uzina Marconi
din Chelmsford, la pista goal� de curse de ogari de la Romford, la partea din
spate, hidoas�, a caselor �n�iruite de-a lungul c�ii ferate din zonele de periferie
ale metropolei, la mormintele din Manor Park �i blocurile �nalte din Hackney - la
toate aceste imagini, mereu acelea�i, care-mi defileaz� prin fa�a ochilor de
fiecare dat� c�nd m� duc la Londra �i care, �n ciuda numero�ilor ani care au trecut
de la sosirea mea �n Anglia, nu mi-au devenit nicidecum familiare, ci mi-au r�mas
str�ine �i continu� s� m�-nfioare. Nelini�tea mea
Austerlitz 39
cre�te pe ultima bucat� de drum, c�nd, �nainte de a intra �n Liverpool Street
Station, trenul trece de mai multe macazuri �i trebuie s� se strecoare printr-o
por�iune �ngust� unde, de-o parte �i de alta a �inelor, se �nal�� ziduri de
c�r�mid� �nnegrite de zgur� �i petrol, care, cu boitele, coloanele �i ni�ele lor,
m� f�ceau s� m� g�ndesc, �i �n aceast� diminea��, la un columbar subteran. Era
aproape ora trei dup�-amiaza c�nd am ajuns �n Harley Street intr�nd �ntr-una din
cl�dirile liliachii de c�r�mid�, ocupate aici aproape exclusiv de ortopezi,
dermatologi, urologi, ginecologi, neurologi, psihiatri �i oreli�ti; st�team �n
picioare, la fereastr�, �n sala de a�teptare a doctorului Zdenek Gregor, u�or
supra�nc�lzit� �i sc�ldat� �ntr-o lumin� bl�nd�. Din cerul gri care ap�sa ora�ul,
coborau, dans�nd, c�iva fulgi, care disp�reau apoi �n ad�ncurile �ntunecate ale
cur�ilor din spate. M� g�ndeam la �nceputul iernii la munte, la lini�tea
des�v�r�it� ce domnea acolo �i la dorin�a^care mi-o puneam de fiecare dat�, copil
fiind, ca z�pada s� acopere totul, satul, valea �i cele mai �nalte piscuri,
�ncerc�nd apoi s�-mi imaginez ce s-ar fi �nt�mplat prim�vara, c�nd, odat� totul
topit, am fi ie�it din ghe�uri. �i, �n timp ce st�team �n sala de a�teptare �i-mi
aminteam de z�pada din Alpi, de geamurile cu flori de ghea�� ale c�m�ru�ei mele, de
troienele din fa�a intr�rii, c�ciulile albe de pe izolatorii st�lpilor de telegraf
�i de jgheabul f�nt�nii, cu apa �nghe�at� �n el uneori luni de-a r�ndul, mi-au
venit �n minte primele versuri ale unuia din poemele mele preferate... And so I
long for snow to sweep across the low heights of London...1 Mi se p�rea c� afar�,
�n �ntunericul care se l�sa tot mai mult, vedeam cartierele ora�ului
1 �... �i astfel t�njeam dup� z�pad� s� vin� s� acopere de-lu�oarele Londrei� -
vers dintr-un poem de Stephen Watts (�n englez�, �n original).
40 W. G. Sebald
- br�zdate de nenum�rate c�i �i artere - �nc�lec�n-du-se �nspre est �i spre nord,
un �ir de case peste urm�torul �i r�surm�torul �i a�a mai departe, cu mult dincolo
de Holloway �i Highbury; iar peste aceast� uria�� tumor� de piatr�, z�pada ar
�ncepe s� cad�, lini�tit� �i uniform�, acoperind �i �ngrop�nd totul... London a
lichen mapped on mild clays and its rough circle without purpose...1
Odat� consulta�ia terminat�, Zdenek Gregor mi-a desenat pe o foaie de h�rtie un
cerc cu contururi imprecise, vr�nd s�-mi arate cu ce sem�na extinderea zonei gri
din ochiul meu drept. Era vorba de o afec�iune de cele mai multe ori pasager�, care
const� �n formarea, la nivelul maculei globului ocular, a unei b�ici umplute cu un
lichid de culoare deschis�, cam a�a cum s-ar forma un gol de aer sub un tapet. Nu
se �tie practic nimic despre cauzele acestei tulbur�ri, descris� de literatura de
specialitate sub numele de corioretinopatie seroas�. Tot ce se �tie, a continuat
Zdenek Gregor, e c� ea afecteaz� �n special b�rba�ii de v�rst� mijlocie, excesiv de
ocupa�i cu scrisul �i cititul. Pentru a determina mai exact locul unde retina era
atins�, dup� aceast� consulta�ie mai trebuia �ntreprins� o a�a-numit� angiografie
cu fluorescin�, adic� o serie de fotografii ale ochilor, sau mai precis, dac�
�n�elesesem eu bine, a fundului de ochi - prin iris, pupil� �i cristalin.
Tehnicianul care m� a�tepta deja �ntr-o mic� �nc�pere al�turat� amenajat� �n acest
scop era un b�rbat cu un aer de mare noble�e, care purta un turban alb �i mai-mai
c� sem�na cu profetul Mahomed - m-am g�ndit eu �n mod stupid. Mi-a suflecat una din
m�neci, r�sucind-o cu grij�, �i f�r� s�
1 �...Londra, mu�chiul crescut pe lutul bl�nd, �i volute-le-i schi�ate la
�nt�mplare� - vers dintr-un poem de Stephen Watts (�n englez�, �n original).
Austerlitz 41
fi sim�it ceva, mi-a �nfipt v�rful acului �n vena proeminent� a bra�ului. �n timp
ce-mi injecta �n s�nge substan�a de contrast, m-? prevenit c� �n scurt timp s-ar
putea s� m� simt ni�el r�u. Oricum, pielea urma s� mi se �ng�lbeneasc� �n c�teva
ore. Am a�teptat c�tva timp �n t�cere, fiecare la locul s�u, �n aceast� �nc�pere
slab luminat� de o mic� l�mpi�� ca de compartiment de vagon-lit, dup� care m-?
rugat s� m� apropii �i s�-mi a�ez capul �ntr-un fel de stativ fixat pe mas�, cu
b�rbia sprijinit� �ntr-o mic� scobitur� �i fruntea proptit� de o band� metalic�.
Scriind acum toate acestea, rev�d totodat� �i micile puncte luminoase care-mi jucau
�n fa�a ochilor larg deschi�i, la fiecare ap�sare pe declan�ator. O jum�tate de or�
mai t�rziu, m� aflam la barul din Great Eastern Hotel din Liverpool Street,
a�tept�nd urm�torul tren spre cas�. Alesesem un loc�or mai retras �i �ntunecat,
pentru c� �ntre timp angiografia �i substan�a de contrast �mi cam ie�iser� pe nas
�i prin pielea acum galben�. �nc� de c�nd venisem cu taxiul mi se p�ruse c� ne
mi�c�m �n bucle largi printr-un Luna Park, �ntr-at�t de tare se roteau luminile
ora�ului reflectate �n parbriz, �i chiar �i acum, st�nd la bar, lampioanele cu
lumina lor discret�, oglinzile din spatele tejghelei �i sticlele multicolore de
spirtoase mi se �nv�rteau �n fa�a ochilor ca �ntr-un manej. Cu capul sprijinit de
perete �i respir�nd ad�nc de fiecare dat� c�nd m� apuca grea�a, �i observam de
c�tva timp pe lucr�torii de la minele de aur din City, care-�i d�duser� �nt�lnire
aici, la primele ore ale serii, ocup�ndu-�i fiecare locul s�u obi�nuit, aproape
identici �n costumele lor bleumarin, cu plastroane dungate �i cravate �n culori
�ip�toare; �i-n timp ce �ncercam s� �n�eleg misterioasele obiceiuri ale acestei
specii animale pe care niciun bestiar n-a descris-o p�n� acum, pl�cerea de a se
str�nge �n ciorchine unii-ntr-al�ii, comportamentul lor pe jum�tate sociabil, pe
jum�tate agresiv,
42 W. G. Sebald
felul �n ????-�i dezgoleau bereg�ile c�nd d�deau paharul pe g�t, �nv�lm�eala de
voci tot mai agitate, sau plecarea precipitat� a unuia ori altuia dintre ei, am
remarcat deodat�, �n marginea hoardei care se cl�tina deja, un individ singuratic
care, am realizat imediat, nu putea fi altul dec�t cel pe ????-l pierdusem din
vedere de aproape dou�zeci de ani: Austerlitz. Nu se schimbase absolut deloc,
atitudinea �i felul de a se �mbr�ca r�m�seser� identice, p�n� �i rani�a pe care o
purta �n continuare pe um�r p�rea s� fie aceea�i. Doar p�rul s�u blond �i
c�rlion�at, zb�rlit ca �i �nainte, se mai albise parc�. �i totu�i el, care �nainte
�mi p�rea s� aib� cu vreo zece ani mai mult ca mine, ar�ta acum cu zece ani mai
t�n�r; asta fie din cauza propriei mele st�ri proaste, fie pentru c� el apar�inea
acelui tip de celibatar care-�i p�streaz� p�n� la sf�r�it aspectul juvenil. Din
c�te-mi amintesc, am r�mas un timp sub efectul surprizei provocate de aceast�
reapari�ie nesperat� a lui Austerlitz; oricum, �in minte c� �nainte de a m�
�ndrepta spre el, m-am g�ndit un timp la asem�narea lui cu Ludwig Wittgenstein1, pe
care o remarcam acum pentru prima oar�, la expresia �ngrozit� pe care o citeai pe
fa�a am�ndurora. Cred c� �n special din cauza rani�ei, despre care Austerlitz mi-a
povestit mai t�rziu c� o cump�rase chiar �nainte de a-�i �ncepe studiile, pentru
zece �ilingi, de la un magazin din Charing Cross Road, care lichida vechi stocuri
de echipamente ale armatei suedeze, o rani�� despre care el afirma c� a fost unicul
lucru pe care a putut conta toat� via�a lui - cred deci c� aceast� rani�� mi-a
inspirat ideea mai
1 Ludwig Wittgenstein (1889, Viena - 1951, Cambridge) -filozof austriaco-britanic,
care a adus ? contribu�ie important� la filozofia logicii �i a limbajului. Opere
principale: 7Yactatus logico-philosophicus (1921), Cercet�ri filozofice (postum,
1953)� (N. tr.)
j4usrer�er?
43
degrab� bizar� a unci oarecare asem�n�ri fizice �ntre el, Austerlitz, �i filozoful
decedat de cancer �n 195t la Cambridge. Nici Wittgenstein nu se desp�r�ea sub nicio
form� dc rani�a sa, nici la Pucbbcrg sau Otterthal, nici c�nd sc ducea �n Norvegia,
Irlanda sau Kazahstan, sau atunci c�nd se �ntorcea acas� s� serbeze Cr�ciunul la
surorile lui, �n Allccgassc. Aceasta rani��, despre carc Margarete �i scrisese
odat� fratelui sau c�-i era aproape la fel de drag� ca el �nsu�i, a c�l�torit cu el
pretutindeni �i totdeauna, ba chiar cred c� a traversat �i Atlanticul cu pachebotul
de linie Queen. Mary, merg�nd apoi de la New York la Ithaka. De aceea, c�nd dau
acum peste o fotografic dc-? lui Wittgenstein, am tot mai mult impresia c� de fapt
din ca m� prive�te Austerlitz, sau atunci c�nd �l privesc pe Austerlitz, �l v�d �n
el pe g�nditorul nefericit, prizonier at�t al clarit�ii reflec�iilor sale logice,
c�t �i al confuziei sentimentelor sale; asem�n�rile dintre cei doi sunt at�t dc
44 W. G. Sebald
evidente - statura, maniera ?? care o au ambii de a cerceta omul parc� deasupra
unei granite invizibile, via�a lor instalat� �ntr*un provizorat perpetuu, dorin�a
de a se mul�umi cu minimul posibil, precum �i aceast� incapacitate proprie at�t lui
Austerlitz, c�t �i lui Wittgenstein, de a-�i pierde vremea cu preliminarii. La fel
�i �n scara aceea, la barul din Great Eastern Hotel, Austerlitz, fara s� zic� vreun
cuv�nt despre �nt�lnirea noastr� cu totul �i cu totul �nt�mpl�toare dup� o absen��
at�t dc lung�, a reluat firul discu�iei aproape de-a col o de unde fusese �ntrerupt
c�ndva. Petrecuse dup�-amiaza, a �nceput el, la Great Eastern, despre care se
spunea c� urmeaz� sa fie ref�cut din temelii, pentru a se uita pu�in prin jur, dar
�n special pentru a cerceta mai �ndeaproape templul francmason construit de c�tre
directorii Societ�ii C�ilor Ferate, la �nceputul secolului, �n interiorul acestui
hotel de un
Austerlitz 45
lux suprem care tocmai fusese terminat. De fapt, a precizat el, am abandonat de
mult studiile mele de arhitectur�, dar uneori revin la vechile mele obiceiuri,
chiar dac� nu-mi mai iau note �i nu mai fac schi�e, mul�umindu-m� doar s� m� uit,
uluit, la lucrurile ciudate pe care noi, oamenii, le construim. La fel i se-
nt�mplase �i atunci c�nd pa�ii �l purtaser� pe l�ng� Great Eastern Hotel �i intrase
�n holul hotelului urm�ndu-�i inspira�ia de moment, fiind �nt�mpinat, dup� cum s-a
dovedit ulterior, chiar de director �n persoan� - un portughez pe nume Pereira,
care s-a dovedit a fi, a precizat Austerlitz, foarte amabil �n ciuda caracterului,
desigur insolit, al rug�min�ii mele, ca �i al �nf�i��rii mele nu mai pu�in
insolite. Pereira, a continuat Austerlitz, m-? �nso�it pe ni�te trepte largi p�n�
la primul etaj unde, cu o cheie mare, a descuiat portalul prin care se p�trunde �n
templu: o sal� �mbr�cat� �n pl�ci de marmur� nisipii �i onix marocan ro�u, cu
podeaua acoperit� de lespezi albe �i negre, �i cu tavanul boltit din centrul c�ruia
un unic astru auriu �i �mpr�tie lumina peste norii �ntuneca�i ce-1 �nconjoar� din
toate p�r�ile. Am vizitat apoi �mpreun� cu Pereira aproape �ntregul hotel, acum �n
mare parte dezafectat, travers�nd un dining-room, sala de mese, unde sub �nalta
cupol� de sticl� �i g�seau loc peste trei sute de convivi, am trecut prin fumoare,
s�li de biliard �i anfi-lade de camere, am urcat p�n� la etajul al patrulea, unde
se g�seau �nainte bufetele expres, �i am cobor�t din nou, ajung�nd �n primul �i �n
al doilea subsol - un labirint r�coros unde erau depozitate c�ndva vinurile de Rin
�i Bordeaux, dar �i �ampania, �i unde se preparau cu miile produse de patiserie, se
preg�teau legumele, carnea ro�ie �i carnea alb�, de pas�re. Chiar �i numai pivni�a
de pe�te, unde pe pl�ci de ardezie neagr�, sc�ldate necontenit de ap� proasp�t�, se
�ngr�m�deau bibani, �al�i, calcani, limbi de mare �i �ipari,
46 W. G. Sebald
reprezenta �n sine un mic regat al mor�ilor, cum ???-sese Pereira, mi-a precizat
Austerlitz, ad�ug�nd c� dac� n-ar fi fost a�a de t�rziu, ar fi ref�cut cu mine
�ntreg turul. Ar fi vrut �n special s�-mi arate templul, iar �n�untrul lui, cu
deosebire tabloul ornamental pictat �n culori aurii, unde sub un curcubeu naviga o
arc� cu trei etaje, la care tocmai revine �n zbor porumbelul cu creanga verde �n
plisc. In mod ciudat, a spus Austerlitz, �n aceast� dup�-a miaz� c�nd se afla cu
Pereira �n fa�a frumosului tablou, �i amintise de �nt�lnirile noastre de demult din
Belgia �i se g�ndise c� pentru o astfel de poveste ale c�rei secrete nu le
p�trunsese dec�t �n ultimii ani, va avea cur�nd nevoie de un ascult�tor atent a�a
cum fusesem eu ??-atunci la Anvers, Liege �i Zecbrugge. Iar dac� m� �nt�lnise
ast�zi aici, �n acest bar din Great Eastern Hotel unde p�n� acum nu c�lcase
niciodat� �n via�a lui, faptul se dovedea a fi - contrar oric�rei probabilit�i
statistice - de o uimitoare �i stringent� logic� interioar�. Dup� cc a spus toate
acestea, Austerlitz a t�cut, iar privirea i s-a pierdut, am avut impresia, �n mari
dep�rt�ri, �nc� din copil�rie �i tinere�e, a reluat el �ntorc�ndu-�i din nou
Austerlitz 47
privirea c�tre mine, n-am �tiut cine eram de fapt. Din perspectiva de ast�zi
realizez, fire�te, c� fie �i doar numele meu, ca �i faptul c� mi l-au t�inuit p�n�
la cincisprezece ani, ar fi trebuit s�-mi deschid� ochii asupra originii mele, dar
�n timpul din urm� am �n�eles �i motivul pentru care o instan�� av�nd �nt�ietate �n
fa�a capacit�ii mele de g�ndire, sau aflat� mai presus de ea, �i care ac�ioneaz� cu
mare circumspec�ie undeva �n creierul meu, m-? ferit mereu de propriul meu secret,
�mpiedic�ndu-m� �n mod sistematic s� trag concluziile cele mai evidente �i s�
�ntreprind �n consecin�� cercet�rile care se impuneau. Nu mi-a fost u�or s�-mi
dep�esc sfiala ce-o nutream fa�� de mine �nsumi, �i nu-mi va fi u�or nici s�
prezint acum lucrurile �ntr-o succesiune c�t de c�t ordonat�. Am crescut - a�a �i-a
�nceput Austerlitz povestirea �n acea sear� la barul de la Great Eastern Hotel - la
Bala, un mic or�el din �ara Galilor, �n casa unui predicator calvinist �i fost
misionar, pe nume lui Emyr Elias, c�s�torit cu o femeie tem�toare care provenea
dintr-o familie englez�. Mi-a fost �ntotdeauna imposibil s�-mi �ndrept g�ndurile
c�tre aceast� cas� a nefericirii, izolat� pe o colin� pu�in �n afara localit�ii, �i
prea mare pentru dou� persoane cu un singur copil. La etaj se aflau mai multe
�nc�peri �nchise tot anul. �nc� �i azi visez uneori cum una din aceste u�i ferecate
se deschide �i cum �i trec pragul pentru a p�trunde �ntr-o lume mai prietenoas�,
mai pu�in str�in�. Nici �nc�perile ne�ncuiate nu erau folosite toate. Mobilate
precar, cu un pat sau un dulap, cu perdelele trase chiar �i ziua, ele somnolau
�ntr-o penumbr� care m� f�cea s�-mi pierd adeseori orice con�tiin�� de sine.
Astfel, n-am nicio amintire din perioada cea mai timpurie a vie�ii mele la Bala, �n
afar� de marea suferin�� sim�it� c�nd dintr-odat� m-am numit altfel, �i de c�t a
fost de groaznic s� fiu obligat - dup� dispari�ia lucrurilor mele - s� port acei
pantaloni
48 W. G. Sebald
scur�i engleze�ti, �osetele lungi p�n� la genunchi, ???? alunecau mereu, un maiou
ca o plas� de pescuit �i o c�ma�� gri mult prea sub�ire. Mai �tiu �i c�, adeseori,
r�m�neam treaz ore �n �ir �n p�tu�ul meu str�mt din casa predicatorului, �ncerc�nd
s� reg�sesc figurile celor pe care m� temeam c�-i p�r�sisem din vina mea. Doar
c�nd, dobor�t de oboseal�, pleoapele �mi c�deau grele �n bezn�, o vedeam pentru o
clip� insesizabil� pe mama aplecat� peste mine sau pe tata z�mbind �n timp ??-�i
punea p�l�ria; dup� o astfel de consolare, trezirea de-a doua zi diminea�a nu putea
fi dec�t �i mai crud� - faptul c� zi de zi eram nevoit s� descop�r din nou c� nu
mai eram acas�, ci altundeva foarte departe, �ntr-un soi de captivitate. Mi-am
amintit recent c�t de deprimat eram c� �n tot timpul petrecut de mine �n casa
so�ilor Elias nu s-a deschis niciodat� vreo fereastr� - �i poate c� asta-i cauza
pentru care, cu mul�i ani mai t�rziu, �ntr-o zi de var�, trec�nd din �nt�mplare pe
l�ng� o cas� cu toate ferestrele deschise, am fost cuprins de o exaltare de
ne�n�eles. G�ndindu-m� la aceast� tr�ire eliberatoare resim�it� atunci, mi-am
amintit iar acum c�teva zile c� una din cele dou� ferestre ale camerei mele era
zidit� pe din�untru, dar pe dinafar� �i p�strase neschimbat aparen�a de fereastr�.
Cum nu te po�i g�si niciodat� simultan �n�untru �i �n afar�, nu am realizat acest
lucru dec�t pe la treispre-zece-paisprezece ani, de�i pesemne aceast�
particularitate m� nelini�tise pe toat� durata copil�riei mele la Bala. Mi-era tot
timpul frig �n casa predicatorului, a continuat Austerlitz, �i nu doar iama, c�nd
focul deseori nu ardea dec�t �n cuptorul din buc�t�rie �i nu arareori se �nt�mpla
ca dalele de piatr� de la intrare s� fie acoperite de chiciur�, ci �i din toamn�
p�n� t�rziu �n prim�var�, �i �n verile negre�it ploioase. La fel cum �n casa din
Bala domnea frigul, tot a�a domnea �i t�cerea. Nevasta predicatorului era ve�nic
ocupat� cu gospod�ria - �tergea praful �i sp�la pe jos, fierbea rufele,
Austerlitz 49
lustruia clan�ele �i broa�tele de alam� ale u�ilor sau preg�tea masa frugal� pe
care apoi o luam de cele mai multe ori �n t�cere. Uneori se mul�umea doar s� fac�
turul casei, ca s� verifice c� totul era nesmintit la locul s�u - a�a cum considera
c� trebuie s� fie totdeauna, �ntr-o zi am g�sit-o �ntr-una din camerele pe jum�tate
goale de la etaj, a�ezat� pe un scaun �i cu lacrimi �n ochi, �in�nd �n m�n� o
batist� mototolit� �i umed�. C�nd m-? v�zut �n pragul u�ii, s-a ridicat spun�ndu-mi
c� nu era nimic, doar un guturai �i, ie�ind, mi-a trecut degetele prin p�r - din
c�te �tiu, singura dat� c�nd a f�cut a�a ceva. �n timpul acesta, predicatorul se
afla dup� ve�nicul lui obicei �n camera de lucru, care d�dea spre un col� �ntunecat
al gr�dinii, �i unde-�i preg�tea predica din duminica urm�toare. Nu-�i scria
niciodat� predicile, ci le elabora �n cap, chinuindu-se astfel cel pu�in patru zile
pe s�pt�m�n�. Seara ie�ea complet ab�tut din camera �n care a doua zi diminea��
disp�rea din nou. Dar duminica �n casa de rug�ciuni, c�nd le vorbea credincio�ilor
pre� de-un ceas cu o elocin�� �ntr-adev�r zguduitoare, pe care-mi pare ?-o mai aud
�i acum - despre Judecata de Apoi care-i a�teapt� pe to�i, despre culorile
purgatoriului, caznele os�ndei ve�nice �i, �n imaginile stelare �i cere�ti cele mai
sublime, despre intrarea celor drep�i �n lumea fericirii ve�nice - te g�seai �n
fa�a unui cu totul alt om. Ca �i cum chiar atunci ar fi n�scocit pe nepreg�tite
p�n� �i cele mai cumplite lucruri, reu�ea de fiecare dat�, �n aparen�� f�r� efort,
s� umple inimile auditoriului s�u cu un sentiment de c�in�� at�t de puternic, �nc�t
la sf�r�itul slujbei nu pu�ini dintre ei se-ntorceau acas� cu fe�e albe ca varul.
El, �n schimb, predicatorul, era �n restul zilei de duminic� relativ bine dispus.
�n timpul pr�nzului, care �ncepea �n mod inevitabil cu o sup� de sagu, �i adresa pe
jum�tate �n glum� so�iei sale, istovite de-at�ta g�tit, c�teva remarci pline de
t�lc, iar apoi se interesa de mine, �n general cu �ntrebarea �And how
50 W. G. Sebald
is the boy?�1, �ncerc�nd s� m� mai scoat� ni�el din mu�enia mea. Masa se �ncheia
�ntotdeauna cu o budinc� de orez, care era m�ncarea favorit� a predicatorului �i pe
care cel mai adesea o savura �n t�cere. Dup� terminarea mesei se �ntindea cam
pentru un ceas pe canapea sau, pe timp frumos, sub m�rul din gr�dina casei, de unde
privea �n vale cu mul�umirea celui ce izb�ndise �n trudnica lucrare a acelei
s�pt�m�ni, nu altfel dec�t Domnul nostru Zebaot dup� crearea lumii. �nainte de a se
duce la rug�ciunea de sear�, scotea din pupitrul cu oblon rulant cutia de tabl�
unde-�i p�stra calendarul bisericesc editat de metodi�tii calvini din �ara Galilor,
o c�rticic� gri deja foarte uzat�, �n care erau consemnate toate duminicile �i
s�rb�torile �ntre anii 1928 �i 1948, �i unde �n dreptul fiec�rei date, s�pt�m�n� de
s�pt�m�n�, �i f�cuse �nsemn�ri cu creiona�ul chimic extras de la spatele c�r�ii:
dup� ce-i umezea v�rful, �i nota foarte �ncet �i cu mare grij�, ca un elev aflat
sub supraveghere, templul �n care predicase �n ziua respectiv� precum �i versetul
din Biblie ce-i servise ca punct de plecare, ca de exemplu �n data de 20 iulie
1939: at the Tabernacle, Llandrillo - Psalms CXXVII / 4
�?? telleth the number of the stars and calleth them all by their names�2, sau pe 3
august 1941: Chapel Uchaf Gilboa
- Zephanaiah III / 6 �I have cut off the nations: their towers are desolate; I made
their street waste, that none passeth by�3, sau pe 21 mai 1944: Chapel Bethesda,
Corwen - Isaiah XLVIII /18 �? that thou
1 �i ce face b�iatul? (�n englez�, �n original).
2 �El socote�te num�rul stelelor �i le d� nume la toate�, Psalmi 147.4 (�n englez�,
�n original).
3 �Am nimicit neamuri, le-am d�r�mat turnurile, le-am pustiit uli�ele �i nu mai
trece nimeni pe ele!�, Tefania 3.6 (�n englez�, �n original).
Austerlitz 51
hadst hearkened to my commandments! Then had thy peace been as a river and thy
righteousness as the waves of the sea!�1 Ultima �nsemnare din aceast� c�rticic� -
care se num�r� printre pu�inele lucruri apar�in�nd predicatorului, care mi-au
revenit dup� moartea sa - �i pe care am r�sfoit-o adeseori �n ultimul timp, a spus
Austerlitz, a fost f�cut� pe una din foile ad�ugate. Este datat� 7 martie 1952 �i
sun� astfel: Bala Chapel - Psalms CII / 6 �I am like a pelican in the wilderness. I
am like an owl in the desert�2. Desigur c� aceste predici duminicale, din care,
copil fiind, cred c� am ascultat peste cinci sute, mi-au trecut pe la urechi f�r�
s� pricep mare lucru din ele, dar chiar dac� mult timp n-am deslu�it sensul
cuvintelor �i frazelor r�zle�e, mi-a fost totu�i limpede c� Elias, fie c� �n
englez� ori �n graiul ��rii Galilor, le vorbea oamenilor despre p�cat �i pedepsirea
oamenilor, despre foc �i cenu��, despre sf�r�itul lumii ce ne amenin��. Totu�i, nu
imaginile biblice ale distrugerii se asociaz� azi �n amintirea mea cu escatologia
calvin�, a spus Austerlitz, ci mai degrab� ceea ce am v�zut cu propriii mei ochi
c�nd �l �nso�eam �n drumurile lui pe Elias. Cur�nd dup� declararea r�zboiului, c�nd
mul�i dintre colegii mai tineri ai lui Elias au fost chema�i la arme, Elias a fost
nevoit ca m�car �n fiecare a doua duminic� s� predice �i �n alte parohii, unele din
ele destul de �ndep�rtate. Str�bateam �inutul intr-o tr�suric� de dou� locuri,
tras� de un ponei aproape �n �ntregime alb ca laptele, iar la dus, conform
obiceiului s�u, Elias era totdeauna �ntr-o dispozi�ie din cele mai sumbre. La
1 �O! De-ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ar fi fost ca un r�u �i
fericirea ta ca valurile m�rii�, Isaia 48.18 (�n englez�, �n original).
2 �Seam�n cu pelicanul din pustie, sunt ca o cucuvaie din d�r�m�turi�, Psalmi 102.6
(�n englez�, �n original).
52 W. G. Sebald
�ntoarcere �ns�, ca �i �n dup�-amiezile duminicale de-acas�, se �nsenina, ba i se
�nt�mpla chiar s� mai fredoneze un c�ntecel �i s� pocneasc� din bici pe deasupra
c�lu�ului. Iar aceste p�r�i luminoase �i �ntunecate ale predicatorului Elias �i
aveau corespondentul �n peisajul muntos din jur. �mi amintesc de o zi �n care
str�bateam nesf�r�ita vale Tanat: la dreapta �i la st�nga, pe ambele pov�rni�uri,
doar arbu�ti usca�i, ferigi �i ierburi ruginii �i apoi, pe ultima por�iune de drum
�nainte de a ajunge �n �aua muntelui, doar st�nc� cenu�ie �i ce�uri alunec�toare,
astfel �nc�t am fost cuprins de groaz� la g�ndul c� ne apropiem de hotarul ultim al
lumii. Alt�dat� �ns�, dimpotriv�, ajung�nd la pasul Pennant, am v�zut soarele �n
asfin�it str�pung�nd dintr-odat� peretele de nori din vest, �i razele lui cobor�nd
pe-o f�ie �ngust� spre ad�ncimile vertiginoase ale v�ii care se �ntindea la
picioarele noastre. Iar acolo unde cu pu�in timp �nainte nu era dec�t �ntunecime
nesf�r�it�, acum se contura �n lumin�, �mprejmuit de umbre �ntunecate, un mic c�tun
cu livezi, paji�ti �i ogoare de-un verde str�lucitor precum insula Preaferici�ilor;
�i-n timp ce coboram din �n�l�imea muntelui, merg�nd pe jos la vale l�ng� cal �i
tr�suric�, totul s-a luminat treptat, versan�ii mun�ilor s-au deta�at,
str�lucitori, din �ntuneric, iarba fin�, �ncovoiat� de v�nt, arunca sclipiri, iar
s�lciile argintii luceau pe malul apei. Cur�nd am l�sat �n urm� �n�l�imile gola�e,
ajung�nd din nou printre tufi�uri �i copaci, pe sub stejari frem�t�tori, mesteceni
�i scoru�i de munte, plini de bobi�ele lor ro�ii. Odat�, s� fi avut vreo nou� ani,
am petrecut c�tva timp cu Elias �n sudul ��rii Galilor, �ntr-un loc unde
pov�rni�urile muntoase de-o parte �i de alta a drumului erau sf�rtecate, iar
p�durile dobor�te �i distruse. Nu-mi mai amintesc numele localit�ii �n care am
ajuns la c�derea nop�ii. Era �nconjurat� de halde de c�rbuni, care se rev�rsau �n
unele locuri
Austerlitz 53
p�n�-n strad�. Am fost g�zdui�i �n casa unuia dintre epitropi, �n care ni se
preg�tise o camer� de unde puteai z�ri un turn de extrac�ie cu o roat� uria��, ce
se-nv�rtea c�nd �ntr-un sens, c�nd invers, dup� cum mi se p�rea �n �ntunecimea
devenit� tot mai dens�; mai jos, �n vale, din furnalele unei uzine metalurgice,
��neau �n sus, c�tre cer, la intervale regulate de trei-patru minute, limbi de
fl�c�ri �i sc�ntei. Dup� ce m-am culcat, Elias a r�mas a�ezat pe un taburet privind
t�cut pe fereastr� �nc� mult timp. Cred c� tocmai priveli�tea acestei v�i c�nd
luminate de str�lucirea focului, c�nd scufund�ndu-se iute iar �n bezn�, i-a
inspirat lui Elias predica de-a doua zi despre r�zbunarea Domnului, despre r�zboi
�i distrugerea �inuturilor locuite, o predic� prin care, dup� spusele epitropului
la desp�r�ire, Elias se �ntrecuse cu mult pe sine. �n timpul predicii, auditoriul
aproape c� �ncremenise de spaim�, dar o impresie cu adev�rat de ne�ters privitor la
puterea divin� conjurat� de Elias mi-a produs-o un alt fapt: �n or�elul din cap�tul
v�ii, unde �n aceea�i sear� Elias urma s� �in� ora de rug�ciune, cl�direa
cinematografului a fost lovit� de o bomb� �n toiul dup�-amiezii. C�nd am ajuns
acolo, ruinele �nc� mai fumegau. Oamenii se adunaser� pe strad� �n grupuri micu�e,
iar unii dintre ei �i mai acopereau gura cu m�na de groaz�. Ma�ina pompierilor
trecuse peste rondul de flori, strivindu-1, iar pe gazonul din jur z�ceau �n
hainele lor de duminic� cadavrele - nu a fost nevoie ca Elias s� mi-o mai explice -
celor care p�c�tuiser�, nerespect�nd porunca sacr� a sabatului. Cu timpul, �n
mintea mea s-a format un fel de mitologie vetero-testamen-tar� a r�zbun�rii, a
c�rei pies�-cheie a fost pentru mine totdeauna dispari�ia comunei Llanwddyn,
�nghi�it� de apele lacului de acumulare Vymwy. Din c�te-mi amintesc, �ntorc�ndu-ne
dintr-una din deplas�rile lui la Abertridwr sau Pont Llogel, Elias a oprit tr�sura
la
54 W. G. Seb�id
marginea lacului �i a mers cu mine p�n� la mijlocul barajului, unde m�-? povestit
despre casa lui p�rinteasc�, care se g�sea acum acolo jos �n apele �ntunecate, la o
ad�ncime de vreo treizeci de metri - �i nu doar casa tat�lui s�u, ci �nc� alte
patruzeci de case �i gospod�rii, biserica Sf�ntul loan din Ierusalim, trei capele
�i trei c�rciumi, care din toamna lui 1888, adic� dup� terminarea digului, au lost
toate �nghi�ite de ape. �n anii dinaintea dispari�iei sale, mi-a povestit Elias,
Llanwddyn era cunoscut �n special pentru c� vara, pe lun� plin� �i de multe ori
toata noaptea, pe paji�tea din sat se desf�urau meciuri de fotbal la care
participau peste zccc duzini de b�rba�i �i b�ie�i cam de toate v�rstele de-a valma,
mul�i veni�i din localit�ile �nvecinate. Povestea lu� Elias despre fotbalul din
Llanwddyn mi-a preocupat mult timp imagina�ia, a spus Austerlitz, �i asta deoarece
nici mai �nainte �i nici dup� Elias n-a mai vorbit niciodat� despre propria lui
via��. �n acest unic moment pe barajul de la Vyrnwy c�nd, deliberat sau din
neaten�ie, Elias m-a
Austerlitz 55
l�sat s� arane o privire �nl�untrul sufletului s�u de predicator, m-am sim�it at�t
de aproape de acest om, �nc�t el, cel drept, mi-a ap�rat ca fiind unicul
supravie�uitor al catastrofei din Llanwddyn, in timp ce pe to�i ceilal�i - pe
p�rin�ii, fra�ii, rudele �i vecinii s�i, precum �i pe to�i ceilal�i s�teni - mi-i
imaginam jos �n ad�ncul apei, unde continuau s� stea �n casele lor ori s� se plimbe
pe uli��, dar far� s� poat� vorbi �i cu ochii mult prea larg deschi�i. Aceast�
�nchipuire care
s-a n�scut �n mine despre existen�a subacvatic� a popula�iei din Llanwddyn era
legat� �i de albumul pe care Elias mi l-a ar�tat pentru �nt�ia oar� �n seara c�nd
nc-am �ntors �i carc con�inea mai multe imagini ale satului s�u natal, �nghi�it
acum de ape.
56 W. G. Sebald
Cum �n casa predicatorului Elias nu existau niciun fel de alte fotografii, le-am
privit din nou �i din nou pe acestea c�teva care, mai t�rziu, au ajuns �n posesia
mea dimpreun� cu calendarul calvinist; �n cele din urm�, persoanele care se uitau
la mine din aceste poze - fierarul cu �or�ul lui de piele, �eful po�tei, care nu
era altul dec�t tat�l lui Elias, p�storul care trece cu oile pe uli�a satului, dar
mai ales feti�a a�ezat� ??-un scaun �n gr�din� �i �in�nd c�elu�ul �n poal� - mi-au
devenit at�t de familiare, �nc�t aveam impresia c� locuiesc �mpreun� cu ele pe
fundul lacului. Noaptea, �nainte de a adormi �n camera mea friguroas�, mi se p�rea
c� �i eu fusesem �nghi�it de apele �ntunecoase �i c�, precum bietele suflete din
Vyrnwy, trebuia �i eu s� �in ochii larg deschi�i ca s� pot vedea sus de tot,
deasupra apei, str�lucind o lumini�� slab�, �i imaginea r�sfr�nt�, tulburat� de
valuri, a turnului �nfrico��tor de piatr� ce se �nal�� solitar pe malul �mp�durit.
Uneori mi se p�rea c� vedeam pe str�zile din Bala sau afar�, pe c�mp, unul din
personajele din pozele albumului, asta mai ales �n zilele caniculare de var�, pe la
ora pr�nzului, c�nd nimeni nu se �ncumeta s� ias� afar� �i c�nd aerul tremura de
fierbin�eal�. Elias �mi interzisese s� vorbesc despre lucrurile astea. Dar de
fiecare dat� c�nd aveam un moment liber, m� duceam la Evan, cizmarul, al c�rui
atelier se afla �n apropierea prezbiteriului �i despre care se spunea c� are
viziuni. Tot de la el am �nv�at practic pe fug� �i limba vorbit� �n �ara Galilor,
c�ci pove�tile lui �mi intrau mult mai u�or �n cap dec�t interminabilii psalmi �i
citatele biblice pe care trebuia s� le �nv� pe de rost pentru �coala de duminic�.
Spre deosebire de Elias, care asocia �ntotdeauna boala �i moartea cu �ncercarea, cu
dreapta pedeaps� �i cu vinov�ia, Evan povestea despre unii mor�i pe care soarta �i
lovise la momentul nepotrivit, �i care, sim�indu-se nedrept�i�i, aspirau s� se
re�ntoarc� la via��. Cel care
Austerlitz 57
are un ochi format pentru ei, spunea Evan, nu arareori le poate constata prezen�a.
La prima privire se asem�nau cu oamenii normali, dar c�nd �i observai mai atent,
figurile li se estompau sau contururile le tremurau u�or. De cele mai multe ori
sunt cu o palm� mai scunzi dec�t erau �n timpul vie�ii, pentru c� experien�a
mor�ii, explica Evan, ne scurteaz�, la fel ca p�nza ce intr� la ap� la primul
sp�lat. Aproape totdeauna mor�ii sunt solitari, dar uneori se deplaseaz� �n mici
grupuri; fuseser� v�zu�i, purt�nd uniforme colorate sau pelerine gri, m�r��luind pe
c�mp printre zidurile de hotar, pe care le dep�eau doar cu pu�in �n �n�l�ime, �i
�ndrept�ndu-se �n sunetul �nfundat al tobelor spre colinele care dominau satul.
Evan povestea c� �ntr-o zi, pe drumul de la Frongastell la Pyrsau, bunicul s�u
fusese ajuns din urm� de un astfel de cortegiu de strigoi - alc�tuit din ni�te
f�pturi pitice -, fiind nevoit s� se dea la o parte pentru ?-i l�sa s� treac�.
Mergeau cu pa�i repezi, apleca�i u�or �nainte �i vorbeau �ntre ei cu vocile lor
pi�ig�iate. Ag�at de un c�rlig pe peretele de deasupra mesei de lucru a lui Evan, a
spus Austerlitz, se afla un v�l negru: bunicul lui �l luase la iu�eal� de pe
n�s�lia pe care micile f�pturi mascate o c�rau atunci c�nd trecuser� pe l�ng� el;
�i cu siguran�� c� tot Evan a fost cel care mi-a spus odat�, a continuat
Austerlitz, c� ceea ce ne separ� de t�r�mul de dincolo nu-i de fapt dec�t o mic�
bucat� de m�tase ca v�lul acesta. �n to�i anii tr�i�i �n casa predicatorului din
Bala nu m-? p�r�sit niciodat� senza�ia c�-mi scap� ceva anume, ceva indefinibil,
de�i �n aparen�� foarte limpede �i la �ndem�n�. Uneori era ca �i c�nd, pornind de
la un vis, �ncercam s� recunosc realitatea; alteori mi se p�rea c� un frate geam�n
invizibil - contrariul unei umbre, ca s� zic a�a - p�ea al�turi de mine. Chiar �i
�nd�r�tul pove�tilor biblice, pe care de la �ase ani a trebuit s� le citesc la
�coala de duminic�, percepeam
6o W. G. Sebald
un sens care se referea la mine anume, complet diferit de cel rezultat din
Scriptur� c�nd �mi plimbam degetul de-a lungul r�ndurilor ei. M� mai v�d �nc�, a
spus Austerlitz, cum murmur�nd-o ca pe un desc�ntec, silabiseam cuv�nt cu cuv�nt
povestea lui Moise din edi�ia pentru copii, cu slove mari, primit� cadou de la Miss
Parry, dup� ce reu�isem pentru prima oar� s� recit pe de rost f�r� gre�eal�, �i cu
intona�ie, capitolul despre �nv�lm�irea limbilor. Mi-e de-ajuns s� r�sfoiesc
primele pagini ale acestei c�r�i, a continuat Austerlitz, ca s� simt din nou spaima
care m� cuprindea la pasajul unde fata lui Levi me�tere�te un co� de papur�, pe
care-1 unge cu catran �i smoal�, pun�nd �n el copilul �i abandon�ndu-1 �n
stuf�ri�ul de la malul fluviului -yn yr hesg ar fin yr afon, a�a suna, cred,
textul. Mai �ncolo, a spus Austerlitz, �n povestea lui Moise mai era un pasaj care
m� atr�gea �n mod deosebit, acela care povestea cum copiii Israelului au str�b�tut
un pustiu �nfrico��tor, �n care un lung �ir de zile ochii lor n-au z�rit nimic
altceva dec�t cer �i nisip.
Am �ncercat s�-mi imaginez coloana de nori care preceda deplasarea, cum spune o
ciudat� expresie, poporului itinerant - �i, uit�nd de tot ce era �n jurul meu, m�
cufundam �n ilustra�ia de pe o �ntreag� pagin�, �n care de�ertul Sinai, cu
piscurile sale gola�e �nghesuite unele �ntr-altele, �i cu fundalul gri ha�urat,
pe ????-l luam fie drept mare, fie drept de�ert, sem�na perfect cu regiunea �n care
crescusem. De fapt, a spus Austerlitz cu alt� ocazie, c�nd a deschis �n fa�a mea
Biblia galic� pentru uzul copiilor, de fapt �tiam c� adev�ratul meu loc era acolo,
printre aceste personaje minuscule care populau tab�ra. Am studiat cu am�nun�ime
fiecare �ol p�trat al acestei reproduceri care mi-era at�t de familiar�, �nc�t
�ncepusem s� m� �ngrijorez. Pe suprafa�a de culoare mai deschis� a versantului
abrupt al muntelui, �n partea dreapt�, �mi pare
Austerlitz 6l
c� disting o carier� de piatr�, iar mai jos, liniile arcuite uniform par a fi ni�te
�ine de cale ferat�. Ce-mi d�dea cel mai mult de g�ndit era �ns� spa�iul �ngr�dit
din centru �i construc�ia �n form� de cort din spate, de unde se �n�l�a un nor de
fum alb. Indiferent ce s-a petrecut atunci �nl�untrul meu, tab�ra evreilor din acei
mun�i pustii mi-era mai apropiat� dec�t via�a ce-o duceam la Bala �i care-mi
devenea, pe zi ce trece, tot mai de ne�n�eles - a�a cel pu�in mi se pare ast�zi, a
ad�ugat Austerlitz. �n acea seara, la barul din Great Eastern Hotel, Austerlitz a
pomenit �i de faptul c� �n casa parohial� din Bala nu existau nici aparat de radio,
nici ziare. N-a� �ti s� spun dac� Elias �i nevasta lui, Gwendolyn, au pomenit
vreodat� ceva despre opera�iunile militare aflate �n plin� desf�urare pe continent.
Nu-mi puteam imagina o lume dincolo de �ara Galilor. Abia dup� sf�r�itul
r�zboiului, lucrurile au �nceput s� se schimbe �ncetul cu �ncetul. S�rb�torirea
victoriei, c�nd �i la Bala s-a dansat pe str�zile �mpodobite cu stegule�e colorate,
p�rea s� inaugureze o nou� epoc�. �n ceea ce m� prive�te, ea a fost marcat� de un
act interzis, pentru c� pentru prima oar� �n via�� am fost la cinema, �i de-atunci
- din cabina operatorului Owen, care era unul dintre cei trei fii ai vizionarului
Evan - am urm�rit �n fiecare duminic� ceea ce se chema pe atunci �actualitatea cu
sunet�. Cam tot ??-atunci a �nceput s� se deterioreze �i starea s�n�t�ii lui
Gwendolyn, la �nceput aproape imperceptibil, dar cur�nd �ntr-un ritm din ce �n ce
mai accelerat. Ea, care fusese �ntotdeauna o maniac� a ordinii, �ncepuse s�
neglijeze mai �nt�i casa, apoi s� devin� del�s�toare cu sine. St�tea neajutorat� �n
buc�t�rie, iar c�nd Elias �ncerca cum putea mai bine s� �ncropeasc� ceva de
m�ncare, abia se atingea de ea. Din aceast� cauz�, �n toamna lui 1946, la v�rsta de
doisprezece ani, am fost trimis la un internat de pe l�ng� Oswestry. Ca
62 W. G. Sebald
majoritatea institu�iilor �colare de acest gen, Stower Grange era cel mai
nepotrivit loc care putea fi imaginat pentru un adolescent. Directorul, pe care-1
chema Penrith-Smith - cu roba sa pr�fuit�, r�t�cea necontenit �i f�r� scop din zori
�i p�n� noaptea t�rziu prin cl�dirile �colii - era un individ iremediabil distrat,
complet absent; �n aceast� perioad� imediat postbelic�, restul corpului didactic
era �i el compus din tot soiul de personaje din cele mai stranii, cele mai multe
dintre ele fiind deja trecute de �aizeci de ani sau suferind de c�te o infirmitate.
Via�a �colar� se desf�ura �ntr-un fel de iner�ie, nu at�t datorit� pedagogilor de
la Stower Grange, ci mai degrab� �n ciuda prezen�ei lor. Era reglementat� nu de o
etic� oarecare, ci de obiceiuri �i uzan�e dat�nd de genera�ii de elevi �n urm�, �i
care �n mare parte p�reau a fi de inspira�ie oriental�. Existau cele mai diferite
forme de tiranie dur� sau de mici despotisme, servicii for�ate, sclavagism,
dependen��, favoritisme �i represiuni, cultul eroilor, ostracizare, pedepse �i
iert�ri - care, �n absen�a oric�rui control ierarhic, le permitea internilor s� se
auto-conduc�, ba chiar, am putea spune, s� conduc� �ntreaga institu�ie, incluz�ndu-
i �i pe profesori. Chiar �i atunci c�nd Penrith-Smith, �ntruchipare a bun�voin�ei,
era nevoit din cauza vreunei �nt�mpl�ri ce-i fusese adus� la cuno�tin�� s� convoace
�n biroul s�u directorial pe c�te unul dintre noi pentru ?-i aplica pedeapsa, aveai
impresia c� victima �i ceda doar temporar executorului pedepsei o prerogativ� care,
�n mod normal, �i revenea ei �nse�i. Uneori, �n special la sf�r�itul s�pt�m�nii,
p�rea c� to�i profesorii p�r�seau �coala - aflat� la cel pu�in la dou� mile
dep�rtare de ora� -, abandon�ndu-i sor�ii pe cei �ncredin�a�i lor. Lipsi�i complet
de supraveghere, unii elevi se plimbau brambura, �n timp ce al�ii �eseau intrigi
pentru a-�i extinde puterea sau, retra�i �n sala de laborator din
Austerlitz 63
cap�tul unui culoar, prev�zut� doar cu ni�te b�nci �i scaune care se cl�tinau,
pr�jeau felii de p�ine la focul cu miros dulceag al unei vechi ma�ini cu gaz, sau
�i f�ceau un scrob, turn�nd �n ou�, pentru mai mult� culoare, un praf galben-
sulfuriu, pe care-1 g�siser� al�turi de alte substan�e destinate experien�elor de
chimie �ntr-unul din dulapurile mari de perete. Desigur, condi�iile care domneau la
Stower Grange erau de a�a natur�, �nc�t nu pu�ini dintre b�ie�i au cunoscut doar
nefericiri de-a lungul �ntregii perioade de �colarizare, �mi amintesc, de exemplu,
a spus Austerlitz, de un b�iat numit Robinson, at�t de ne�nstare s� se supun�
durit�ilor �i particularit�ii vie�ii de internat, �nc�t pe la v�rsta de nou�-zece
ani a �ncercat �n c�teva r�nduri s� fug�, cobor�nd noaptea pe un burlan �i fugind
peste c�mp. �n halatul �n carouri pe care, �n mod ciudat, �l �mbr�case ca s� fug�,
era adus de fiecare dat� �napoi �n diminea�a urm�toare de c�tre un poli�ist, care-1
preda directorului ca pe un infractor de r�nd. Pentru mine personal, �ns�, a
continuat Austerlitz, anii petrecu�i la Stower Grange s-au deosebit de cei ai
bietului Robinson - nu au fost ani de captivitate, ci de eliberare. Pe c�nd
majoritatea dintre noi, chiar cei care-�i chinuiau semenii, marcau pe calendar
zilele care-i mai desp�r�eau de �ntoarcerea acas�, �terg�ndu-le apoi una c�te una,
eu a� fi preferat s� nu m� mai �ntorc niciodat� la Bala. �n�elesesem �nc� din prima
s�pt�m�n� c�, �n ciuda vicisitudinilor c�rora le eram supus, aceast� �coal�
reprezenta pentru mine unica sc�pare �i de aceea, chiar de la �nceput am f�cut tot
posibilul ca s� m� acomodez ciudatului haos care domnea acolo, generat de
multitudinea de reguli nescrise �i de o anarhie care friza adeseori carnavalescul.
De mare folos mi-a fost c� �n scurt timp m-am f�cut remarcat pe terenul de rugby -
asta poate din pricina acelei dureri difuze care m� muncea, dar de care pe vremea
64 W. G. Sebald
aceea �nc� nici nu eram con�tient, �i care m� f�cea s� m� reped cu capul �nainte ca
berbecele �n bulucul de adversari, a�a cum n-o f�cea niciunul din camarazii mei.
Curajul dovedit �n timpul acestor confrunt�ri, care �n amintirea mea se desf�urau
�ntotdeauna sub un cer rece de iarn�, sau pe o ploaie toren�ial�, mi-a asigurat �n
scurt timp o pozi�ie favorabil�, f�r� s� fiu totu�i obligat �n niciun fel s�-mi
recrutez vasali sau s�-i �nrobesc pe unii din colegii mai slabi ca mine. Dar
factorul decisiv care m-? f�cut s� progresez la �coal� a fost un altul: pentru
mine, studiul �i lectura n-au fost niciodat� o povar�. Ba chiar dimpotriv�,
�ntemni�at cum fusesem p�n� atunci �n Biblia �i predicile galice, mi se p�rea c�
fiecare pagin� pe care-o �ntorceam �mi deschidea �n fa�a ochilor o nou� poart�.
Citeam tot ce putea oferi aceast� bibliotec� �colar�, constituit� dup� reguli
complet arbitrare; citeam de asemenea �i tot ce-mi �mprumutau profesorii mei -
c�r�i de geografie �i de istorie, povestiri de c�l�torie, romane �i biografii -,
st�nd aplecat p�n� seara t�rziu peste enciclopedii �i opere de referin��. �ncetul
cu �ncetul s-a conturat �n mintea mea un fel de peisaj ideal, �n care de�ertul Ara-
biei, regatul aztecilor, continentul antarctic, Alpii �nz�pezi�i, Pasajul de Nord-
Vest1, fluviul Congo �i peninsula Crimeea se �nvecinau, �ntr-un unic tablou
panoramic, populat de toate fiin�ele care f�ceau parte din el. Av�nd �n vedere c�
�n orice moment m� puteam cufunda �n aceast� lume - fie �n timpul orei de latin�, a
slujbei religioase sau a sf�r�iturilor de s�pt�m�n� c�rora nu le vedeam cap�tul, n-
am c�zut niciodat� �n starea de descurajare de care sufereau mul�i dintre b�ie�ii
de la Stower Grange. Pe mine m� apuca
1 Pasajul de Nord-Vest - cale maritim� lung� de aproape
6 ooo km, care une�te prin nordul continentului american oceanele Atlantic �i
Pacific. (N. tr.)
Austerlitz 65
triste�ea doar c�nd, �n vacan�e, trebuia s� m� duc iar acas�. Chiar de prima oar�
c�nd m-am re�ntors la Bala, era de Ziua Mor�ilor, am sim�it cum m� aflam din nou
sub semnul nefericitei stele care m� urm�rise mereu, de c�nd m� �tiam. �n aceste
dou� luni �n care lipsisem de-acas�, starea lui Gwendolyn se �nr�ut�ise. St�tea
acum toat� ziua �ntins� �n pat, uit�ndu-se fix �n tavan. Elias venea �i st�tea cu
ea c�teva clipe �n fiecare diminea�� �i sear�, dar niciunul din ei nu scotea un
cuv�nt. C�nd m� g�ndesc la acele vremuri - a spus Austerlitz -, �mi vine s� cred c�
r�ceala din inimile lor �i m�na �ncetul cu �ncetul spre moarte. Nu �tiu ce boal� a
lovit-o pe Gwendolyn, �i cred c� nici ea �ns�i n-ar fi �tiut s� spun�. �n orice
caz, singurul lucru care i-1 opunea bolii era strania nevoie pe care o sim�ea de a
se pudra de mai multe ori pe zi, ba chiar �i �n timpul nop�ii, cu un fel de talc
ieftin, pe care-1 �inea la �ndem�n�, �ntr-o cutie mare pe m�su�a de l�ng� pat.
Cantit�ile folosite de Gwendolyn din aceast� substan�� fin�, un pic gras�, erau
at�t de importante, �nc�t linoleumul din jurul patului �i �n scurt timp toat�
�nc�perea �i culoarele etajului se acoperiser� cu o pojghi�� alburie, care din
cauza umidit�ii din aer devenise pu�in lipicioas�. Aceast� �n�lbire a casei
parohiale mi-a revenit recent �n minte, a spus Austerlitz, citind amintirile din
copil�rie �i tinere�e ale unui autor rus, �n care bunica sa avea, �i ea, aceast�
manie de a se pudra, ea fiind altfel o doamn�, care de�i �i petrecea cea mai mare
parte a timpului �ntins� pe o canapea, hr�nindu-se aproape numai cu un soi de
bomboane cauciucate �i lapte de migdale, se bucura de o constitu�ie robust� �i
dormea tot timpul cu fereastra larg deschis�, astfel �nc�t �ntr-o bun� diminea��,
dup� o noapte cu viscol, se trezise acoperit� de un strat de z�pad�, f�r� ca asta
s�-i fi provocat cel mai mic r�u. La casa parohial�, lucrurile st�teau, desigur, cu
totul altfel. Ferestrele din camera
66 W. G. Sebald
bolnavei r�m�neau mereu �nchise, iar pudra cea alb�, care se depusese peste tot,
particul� cu particul�, �i �n care pa�ii l�sau de-acum urme vizibile, nu avea nimic
din str�lucirea z�pezii. Ea amintea mult mai mult de ectoplasma despre care Evan
�mi vorbise �ntr-o zi, pe care prezic�toarele o scot pe gur� sub form� de b�ici
care, c�z�nd lin pe jos, se usuc� repede transform�n-du-se �ntr-o pulbere. Nu, nu
z�pada proasp�t c�zut� p�trundea �n casa parohial�; ceea ce se insinua �n�untru era
ceva nefast, de origine necunoscut� �i pentru care nu am g�sit o denumire adecvat�
dec�t mult mai t�rziu, �ntr-o alt� carte - un termen al c�rui sens nu reu�eam s�-l
p�trund defel, �i care totu�i, a continuat Austerlitz, mi-a ap�rut imediat ca
potrivindu-i-se �ntr-un mod mai mult dec�t evident: �spaim� arsanic�1. A doua oar�
c�nd am p�r�sit �coala din Oswestry ca s� m� duc acas� a fost �n timpul unei ierni
de o str�nicie cum nu-�i mai amintea nimeni s� fi apucat de mult� vreme, iar
Gwendolyn era pe moarte, �n soba din camera bolnavei mocnea un foc de c�rbuni. Din
cauza hornului, care nu tr�gea bine, fumul gros, g�lbui pe care-1 scoteau c�rbunii
aproape stin�i, p�trundea �n odaie amestec�ndu-�i mirosul cu cel al fenolului, care
domnea �n toat� casa. R�m�neam ore �ntregi la fereastr�, studiind minunatele
forma�iuni de ghea�� - mici mun�i de doi, trei �oii - care se formaser� pe
stinghiile transversale de pe urma apei prelinse pe geamuri. Afar�, din peisajul
�nz�pezit, ap�reau uneori siluete singuratice. �nf�urate cu �aluri sau p�turi de
culoare �nchis�, cu umbrelele larg deschise pentru a se ap�ra de fulgii viscoli�i,
urcau dealul cu pa�i nesiguri. �i auzeam scutur�ndu-�i cizmele la
i Referire la Sf. Cur� d-Ars (1786-1859), chinuit toat� via�a de spaima de a nu fi
pe m�sura a�tept�rilor Domnului. (N. tr.)
Austerlitz 67
intrare �i urc�nd apoi �ncet sc�rile, �nso�i�i de fata vecinului care f�cea acum
menajul �n casa predicatorului. Ezit�nd, ca �i cum ar fi trebuit s� se aplece
pentru a trece pe sub ceva, p�eau pragul �i puneau pe comod� ceea ce aduseser� - un
borcan cu varz� ro�ie conservat�, o conserv� de comed beef sau o sticl� cu vin de
rubarb�. Gwendolyn nu mai d�dea aten�ie vizitatorilor, iar ei, la r�ndul lor, nu
�ndr�zneau s� priveasc� spre ea. De cele mai multe ori r�m�neau un timp cu mine la
fereastr�, privind afar� ca �i mine, �i mai dre-g�ndu-�i uneori ni�el glasul. C�nd
se �ndep�rtau din nou, revenea lini�tea dinainte �i nu mai auzeam �n spatele meu
dec�t respira�ia slab�, �ntrerupt� de pauze care p�reau uneori s� dureze o
eternitate. �n ziua de Cr�ciun, cu un efort supraomenesc, Gwendolyn a mai reu�it o
dat� s� se ridice �n capul oaselor. Elias �i adusese o cea�c� de ceai �ndulcit, �n
care doar �i-a muiat buzele. Apoi a spus �ncet de tot, c� abia se putea auzi: What
was it that so darkened our world?1 Iar Elias i-a r�spuns: I don�t know, dear, I
don�t know2. Gwendolyn a mai z�cut p�n� la Anul Nou. Dar de Boboteaz� ajunsese la
cap�tul puterilor. Afar� frigul era din ce �n ce mai cumplit, iar t�cerea tot mai
dens�. Am aflat mai t�rziu c� �n acea iarn�, �ntregul �inut �ncremenise. P�n� �i
lacul Bala, pe care la sosirea mea �n �ara Galilor �l luasem drept ocean, era
acoperit de un strat gros de ghea��. M� g�ndeam la ro�ioarele �i �iparii din
ad�ncurile lui �i la p�s�rile despre care vizitatorii �mi povestiser� cum c�deau,
�nghe�ate bocn�, de pe crengile pomilor. �n toat� aceast� perioad�, nu se mai
luminase de zi cu adev�rat, dar c�nd �n sf�r�it undeva, departe pe cer, soarele a
ap�rut ni�el dintr-un
1 Ce-a f�cut ca lumea noastr� s� devin� at�t de �ntunecat�? (�n englez�, �n
original).
2 Nu �tiu, draga mea, nu �tiu (�n englez�, �n original).
68 W. G. Sebald
albastru p�clos, muribunda a deschis larg ochii �i nu �i-a mai luat privirea de la
lumina slab� ce r�zbatea prin geam. N-a l�sat pleoapele jos dec�t odat� cu venirea
nop�ii, iar pu�in timp dup� asta s-a pornit s� horc�ie la fiecare respira�ie. Am
stat toat� noaptea la patul ei, al�turi de pastor. C�nd s-a cr�pat de ziu�,
horc�itul a �ncetat. Gwendolyn �i-a arcuit pu�in trupul, ca apoi s� recad� �n pat.
Era ca �i cum �i-ar mai fi �ntins pentru ultima oar� oasele - a�a cum v�zusem
�nt�mpl�n-du-i-se unui iepure r�nit pe care-1 g�sisem la marginea c�mpului, �l
luasem �n m�n�, �i c�ruia de fric� �ncetase s�-i mai bat� inima. Imediat dup�
aceast� �ncordare, trupul muribundei p�rea s� se fi scurtat pu�in, ceea ce mi-a
amintit de spusele lui Evan. Priveam cum ochii i se �nfundau �n orbite, cum buzele
sub�iri �i crispate l�sau s� i se �ntrevad� din�ii dejos, inegali �i �nc�leca�i
unii peste al�ii; �n acest timp, afar�, pentru prima oar� de foarte mult� vreme,
lumina ro�iatic� a r�s�ritului m�ng�ia acoperi�urile din Bala. Odat� trecut
momentul mor�ii, nu mai �tiu cum s-a desf�urat restul zilei, a spus Austerlitz.
Cred c� a�a epuizat cum eram, m-am culcat �i am dormit mult timp un somn profund.
C�nd m-am sculat, Gwendolyn era deja �n sicriul a�ezat pe patru scaune de mahon
�ntr-una din camerele din fa��. Era �mbr�cat� cu rochia de mireas� pe care �i-o
p�strase �n to�i ace�ti ani �ntr-un cuf�r la etaj �i purta o pereche de m�nu�i albe
cu mul�i n�sturei de sidef, pe care nu le v�zusem niciodat� �i care, pentru prima
oar� de c�nd m� aflam �n casa parohial�, m-au f�cut s�-mi dea lacrimile. Elias era
a�ezat l�ng� sicriu �i veghea moarta, iar afar�, �n hambarul gol care trosnea din
cauza gerului, un t�n�r pastor sosit cu poneiul de la Corwen, repeta pentru el
�nsu�i discursul funebru ce urma s�-l �in� la �nmorm�ntare. Elias nu �i-a mai
revenit niciodat� dup� moartea nevestei sale. Nu durere este cuv�ntul potrivit
pentru a descrie starea �n care
Austerlitz 69
c�zuse de c�nd �ncepuse ea s� agonizeze. De�i pe-atunci, la treisprezece ani, n-am
�n�eles ce se-nt�mpla cu pastorul, acuma �tiu c� nefericirea adunat� �n el �i
distrusese credin�a tocmai atunci c�nd ar fi avut cel mai mult nevoie de ea. C�nd,
odat� sosit� vara, m-am re�ntors acas�, trecuser� deja mai multe s�pt�m�ni de c�nd
Elias nu mai reu�ea s�-�i �ndeplineasc� �ndatoririle de pastor. Mai urcase o dat�
�n amvon. A deschis Biblia �i cu voce stins�, ca �i cum ar fi citit doar pentru el,
a rostit un verset din Pl�ngerile lui Ieremia: He has made me dwell in darkness as
those who have been long dead1, f�r� s�-�i mai �in� �ns� predica �n care s�-l
comenteze. S-a oprit, privind pe deasupra capetelor credincio�ilor �ncremeni�i de
spaim�, cu ochii fic�i ca de orb, dup� cum mi s-a p�rut. Apoi a cobor�t �ncet din
amvon �i a p�r�sit casa de rug�ciune. �nc� �nainte de sf�r�itul verii a fost mutat
la Denbigh. Acolo l-am vizitat o singur� dat�, �n preajma Cr�ciunului, �mpreun� cu
unul din epitropii parohiei. Bolnavii erau instala�i �ntr-o cas� mare din piatr�.
�mi amintesc, a spus Austerlitz, c� am a�teptat �ntr-o sal� zugr�vit� �n verde.
Peste vreun sfert de or�, un paznic a venit �i ne-a condus la etaj, la Elias. Era
culcat �ntr-un pat cu gratii, cu fa�a �ntoars� la perete. Paznicul i-a spus: Your
son�s here to see you, parech2, dar Elias a r�mas nemi�cat chiar dup� a doua �i a
treia �ncercare. C�nd s� p�r�sim �nc�perea, un alt pacient, un omule� c�runt �i
zb�rlit, m-? tras de m�nec�, �optindu-mi cu m�na �n fa�a gurii: He�s not a fitil
shilling, you knou�, ceea ce pe-atunci, a continuat Austerlitz, �n mod ciudat, l-am
considerat
1 �M� a�az� �n �ntuneric, ca pe cei mor�i pentru totdeauna�, Pl�ngeri 3,6 (�n
englez�, �n original).
2 Fiul t�u a venit s� te vad�, predicatorule (�n englez�, �n original).
3 �tii, nu-i �ntreg la minte (�n englez�, �n original).
70 W. G. Sebald
ca pe un diagnostic lini�titor, care m� f�cea s� suport mai u�or situa�ia dezolant�
�n care m� aflam. La peste un an de la aceast� vizit� la azilul din Denbigh, la
�nceputul trimestrului de var� 1949, �n plin� preg�tire a examenelor care urmau s�
determine orientarea noastr� viitoare, �i-a reluat dup� un timp Austerlitz
povestirea, am fost convocat �ntr-o diminea�� de c�tre directorul �colii, Penrith-
Smith. �l am �i acum �n fa�a ochilor, st�nd �n picioare �n fa�a mea, cu roba lui
uzat�, �nconjurat de fumul albastru ????-i ie�ea din pip�, �n lumina oblic� a
soarelui ce traversa grilajul ferestrelor, repet�nd confuz de mai multe ori, �n
stilul lui obi�nuit, de la cap la coad� �i invers, c� av�nd �n vedere
circumstan�ele am avut o conduit� exemplar�, efectiv exemplar�, �in�nd cont de
toate evenimentele care avuseser� loc �n ultimii doi ani, �i c� dac� �i �n
s�pt�m�nile ce urmau voi �ti s� r�spund a�tept�rilor profesorilor mei, pe deplin
justificate de altfel, Stower Grange Trustees �mi oferea o burs� pentru absolvirea
treptei superioare. Dar �nainte de toate, a ad�ugat Penrith-Smith, era de datoria
lui s�-mi comunice c� pe toate documentele de examen trebuia s� figureze nu numele
de Dafydd Elias, ci acela de Jacques Austerlitz. It appears, a spus Penrith-Smith,
that this is your real name1. P�rin�ii mei adoptivi, cu care discutase �ndelung la
intrarea mea �n �coal�, �i explicaser� c� inten�ionau s�-mi dezv�luie adev�rata mea
origine cu pu�in �naintea examenelor �i, �n m�sura �n care ar fi fost posibil, s�
m� �i adopte; dar a�a cum st�teau lucrurile acum, a spus Penrith-Smith, asta nu mai
era din p�cate posibil. El �nsu�i nu �tia altceva dec�t c� la �nceputul r�zboiului,
c�nd �nc� mai eram un b�ie�a�, so�ii Elias m�
1 Se pare c� acesta e numele t�u adev�rat (�n englez�, �n original).
Austerlitz 71
luaser� la ei acas� - �i deci nu-mi putea spune mai multe. Dar cum starea lui Elias
se ameliora, se vor g�si, desigur, solu�ii. As far as the other boys are concerned,
you remain Dafydd Elias for the time being. There�s no need to let anyone know. It
is just that you have to put Jacques Austerlitz on your examination paper or else
your work may be considered invalid.1 Penrith-Smith a scris numele pe un bile�el �i
c�nd mi l-a dat, n-am �tiut ce s�-i spun altceva dec�t �Thank you, Sir�2. Ce m-?
tulburat cel mai mult la �nceput, spunea Austerlitz, a fost faptul c� nu-mi puteam
imagina nimic sub acest nume - Austerlitz. Dac� noul meu nume ar fi fost Morgan sau
Jones, le-a� fi putut lega de realitate. Cuno�team prenumele Jacques din c�ntecelul
francez. Dar Austerlitz nu-1 auzisem niciodat� p�n� acum �i deci, �nc� de la
�nceput, convingerea mea a fost c� �n afar� de mine nimeni nu mai purta acest nume,
nici �n �ara Galilor, nici �n Insulele Britanice, sau oriunde �n lume.
De altfel, de c�nd am �nceput cu c�iva ani �n urm� s� fac cercet�ri cu privire la
originea mea, nu am g�sit nic�ieri un alt Austerlitz - nici �n c�r�ile de telefon
din Londra sau Paris, din Amsterdam sau Anvers. Totu�i, recent, deschiz�nd radioul
cu un gest reflex, l-am auzit pe crainic vorbind despre Fred Astaire, despre care
nu �tiam absolut nimic p�n� atunci, �i spun�nd c� adev�ratul s�u patronim este
Austerlitz. Tat�l lui Astaire, dac� ar fi s� credem ce se spunea �n aceast�
surprinz�toare emisiune, era originar din Viena �i lucra ca
1 �n ceea ce-i prive�te pe ceilal�i b�ie�i, r�m�i tot Dafydd Elias. Nu-i nevoie s�
mai �tie �i al�ii. Dar pe foile de examen va trebui s� scrii numele de Jacques
Austerlitz, altfel nu vor fi valabile (�n englez�, �n original).
2 Mul�umesc, domnule! (�n englez�, �n original).
72 W. G. Sebald
berar �n Omaha, Nebraska. Acolo se n�scuse Fred Astaire. Din veranda casei unde
locuia familia Austerlitz se auzeau trenurile de marfa f�c�nd manevre �n gara de
triaj din ora�, ar fi povestit Fred Astaire mai t�rziu. Acele zgomote care nu
�ncetau nici m�car noaptea �i, legat� de ele, ideea c� �ntr-o bun� zi va pleca de-
acolo undeva departe cu trenul, erau singurele amintiri pe care le avea din prima
copil�rie. La c�teva zile dup� ce d�dusem cu totul �nt�mpl�tor peste evocarea
acestei vie�i care-mi era perfect necunoscut�, a continuat Austerlitz, am aflat de
la o vecin�, care afirma c� este o cititoare pasionat�, c� �n jurnalele lui, Kafka
a pomenit de un b�rbat mic de stat, cu picioare str�mbe, pe care-1 chema la fel ca
pe mine �i care-i f�cuse nepotului scriitorului circumcizia. Nu prea cred c� urmele
acestea ar duce undeva, cum nici nu-mi fac speran�e �n leg�tur� cu o not� de arhiv�
g�sit� recent, �n timp ce c�utam informa�ii cu privire la practicarea eutana-siei;
din not� reiese c� la 28 iunie 1966, o anume Laura Austerlitz a depus m�rturie �n
fa�a unui judec�tor italian, �n leg�tur� cu crimele s�v�r�ite �n 1944 la o moar�
din peninsula San Saba, de l�ng� Trieste. Oricum nu reu�isem s� dau de aceast�
persoan� care-mi poart� numele.
�i nici nu �tiam dac� dup� treizeci de ani de la depunerea m�rturiei mai era �n
via��. C�t despre propria mea istorie, dup� cum am mai spus, p�n� �n acea zi de
aprilie 1949, c�nd Penrith-Smith mi-a �nm�nat bile�elul scris de m�na lui, nu
auzisem �nc� niciodat� numele de Austerlitz. N-aveam idee nici cum se pronun��
numele �i am descifrat, citind silab� cu silab� de trei sau patru ori la r�nd,
acest cuv�nt straniu, care m� f�cea s� m� g�ndesc la o formul� secret� - ca �n cele
din urm� s� ridic ochii spre director, �ntreb�ndu-1: Excuse me, Sir,
Austerlitz 73
but what does it mean?1 La care Penrith-Smith mi-a r�spuns: I think you will find
it is a small place in Moravia, site of a famous battle, you knou�.
�i-ntr-adev�r, �n cursul anului �colar urm�tor, ni s-a vorbit am�nun�it despre
micul or�el morav numit Austerlitz. �n programa �colar� a penultimei clase figura
istoria Europei, subiect considerat de comun acord ca fiind complex �i periculos,
astfel �nc�t se limita la perioada dintre 1789 �i 1814, pentru a se �ncheia cu un
important eveniment din istoria englez�. Profesorul care trebuia s� ne introduc� �n
aceast� epoc� glorioas�, dar totodat� �i �nsp�im�nt�toare, dup� cum �i pl�cea s�
precizeze deseori, era un anume Andr� Hilary, care abia �i luase �n primire postul
la Stower Grange, dup� ce fusese l�sat la vatr�; dup� cum s-a dovedit ulterior, era
familiarizat p�n� �n cele mai mici detalii cu epoca napoleonian�. Andr� Hilary
studiase la Oriei College, dar de mic copil fusese crescut �n cultul pentru
Napoleon, care �n familia lui data deja de c�teva genera�ii. Tat�l s�u a vrut ca el
s� fie botezat Andr�, i-a spus Hilary �ntr-o zi - mi-a spus Austerlitz - �n
amintirea mare�alului Massena, duce de Rivoli. De fapt, Hilary �i putea reprezenta
�n orice clip�, pe nepreg�tite, �i ca �i cum ar fi parcurs-o el �nsu�i, traiectoria
str�b�tut� pe cer de �cometa corsican�, dup� cum �i spunea el, de la apari�ie �i
p�n� la stingerea sa �n apele Atlanticului de Sud, cu toate constela�iile pe care
le traversase �i cu toate personajele �i evenimentele pe care le iluminase �n
oricare din punctele ascensiunii sau declinului s�u. Copil�ria �mp�ratului la
Ajaccio, studiile la Academia Militar� de la Brienne,
1 Scuza�i-m�, domnule, dar ce �nseamn�? (�n englez�, �n original).
2 O s� vezi c� e un mic loc din Moravia, locul unei b�t�lii celebre (�n englez�, �n
original).
74 W. G. Sebald
asediul ora�ului Toulon, greut�ile campaniei din Egipt, re�ntoarcerea pe o mare
�mp�nzit� de vase inamice, traversarea Marelui Saint-Bemard, b�t�liile de la
Marengo, Jena �i Auerstedt, de la Eylau �i Friedland, de la Wagram, Leipzig �i
Waterloo - toate acestea Hilary le f�cea s� retr�iasc� �n fa�a noastr�, fie poves-
tindu-le - �i nara�iunea sa trecea deseori �n ni�te descrieri dramatice, care
deveneau la r�ndul lor un fel de joc de teatru, �n care Hilary alterna cu mare
u�urin�� un rol cu altul, d�nd dovad� de o uimitoare virtuozitate -, fie analiz�nd
manevrele lui Napoleon �i ale adversarilor s�i cu inteligen�a rece a unui strateg
impar�ial, domin�nd de undeva de sus situa�ia acelor ani cu o privire de vultur,
cum a spus-o el �nsu�i odat� nu f�r� m�ndrie. Orele de istorie predate de Hilary s-
au gravat �n memoria celor mai mul�i dintre noi nu �n ultimul r�nd pentru c� el -
din cauza unor dureri cronice provocate de o discopatie - �i �inea ora adeseori
culcat pe jos, pe spate, ceea ce nou� nu ni se p�rea c�tu�i de pu�in hilar, fiindc�
tocmai atunci el ne vorbea cu o claritate �i autoritate deosebite. Capodopera lui
Hilary r�m�ne �ns�, f�r� �ndoial�, b�t�lia de la Austerlitz. Cu lux de am�nunte ne-
a descris terenul, drumul ce ducea de la Briinn spre est, la Olm�tz, dealurile
morave de la st�nga sa, �n�l�imile Pratzen la dreapta, ciudatul munte conic
amintindu-le celor mai b�tr�ni dintre solda�ii lui Napoleon de piramidele egiptene,
satele Bellwitz, Skolnitz �i Kobelnitz, parcul de v�n�toare �i rezerva�ia de fazani
din zon�, cursul apei Goldbach, iazurile �i lacurile la sud, tab�ra francezilor �i
cea a celor nou�zeci de mii de alia�i care se �ntindea pe mai mult de nou� mile. La
�apte diminea�a, a spus Austerlitz prelu�nd nara�iunea lui Hilary, v�rfurile celor
mai mari �n�l�imi ap�ruser� din cea�� ca ni�te insule ie�ite din mare �i �n timp
ce, �ncet-�ncet, crestele se �nseninau tot mai mult, p�cla l�ptoas� din
Austerlitz 75
fundul v�ilor se �ndesa v�z�nd cu ochii. Precum o avalan�� lent�, trupele ruse �i
austriece cobor�ser� ver-san�ii, �i foarte repede, din ce �n ce mai pu�in sigure de
scopul manevrei lor, r�t�ceau pe pantele �i �n fundul v�ilor, �n timp ce francezii
luau cu asalt �n�l�imile Pratzen, �i dintr-un singur elan cucereau pozi�iile deja
pe jum�tate abandonate, pentru ca apoi s� atace inamicul din spate. Hilaiy ne-a
pictat tabloul regimentelor cu pozi�iile lor, cu uniformele albe �i ro�ii, verzi �i
albastre, care �n timpul luptei se amestecau, d�nd na�tere unor structuri colorate
care se schimbau �ntruna precum cristalele de sticl� din interiorul unui
caleidoscop. De mai multe ori l-am auzit repet�nd numele Kolovrat �i Bagration,
Kutuzov, Bernadotte, Miloradovici, Soult, Murat, Vandamme �i Kellermann, am v�zut
norii grei de fum negru plutind deasupra tunurilor, ghiulelele �uier�nd peste
capetele solda�ilor, baionetele sclipind sub lumina primelor raze de soare care
str�bateau cea�a; ni se p�rea c� asist�m literalmente la ciocnirea deta�amentelor
de cavalerie grea �i sim�eam, cutre-mur�ndu-ne, pr�bu�irea �irurilor de osta�i
secerate de valurile inamice, ca pe o surpare �n propria noastr� fiin��. Hilary ar
fi putut vorbi ore �n �ir despre acest 2 decembrie 1805, �i i se p�rea mereu c�
relatarea lui e mult prea sumar�; c�ci de-ar fi s� vrei s� poveste�ti cu adev�rat,
ne-a spus el �n repetate r�nduri, sub o form� c�t de c�t sistematic� - lucru de
neimaginat - ceea ce se petrecuse �ntr-o zi ca aceea, cine, unde �i �n ce fel
murise sau sc�pase cu via��, sau cum ar�ta c�mpul de lupt� la c�derea nop�ii, �i
cum �ipau �i gemeau r�ni�ii �i muribunzii, ar fi fost nevoie de nesf�r�it de mult
timp. �n cele din urm� nu-�i r�m�nea altceva de f�cut dec�t s� rezumi ceea ce n-
aveai cum �ti, �ntr-o propozi�ie ridicol�, ca de pild�: �Sor�ii luptei erau
schimb�tori� sau vreo alt� fraz� la fel de neajutorat� �i inutil�. Cu to�ii, chiar
�i cei care credem c� am �inut cont p�n�
76 W. G. Sebald
�i de cele mai infime detalii, nu facem dec�t s� folosim elementele de decor pe
care al�ii �naintea noastr� le-au plasat deja de multe ori �n felurite locuri pe
scena evenimentelor. �ncerc�m s� red�m realitatea, dar cu c�t ne str�duim mai mult,
cu at�t ni se impune cu mai mare for�� tot ceea ce teatrul istoric ne-a �nf�i�at
din-totdeauna: tobo�arul c�zut, infanteristul care tocmai �l �njunghie ??-un altul,
ochiul stins al unui cal, �mp�ratul invulnerabil �nconjurat de generalii s�i �n
mijlocul �nv�lm�elii �ncremenite a luptei. Preocuparea noastr� pentru istorie - a�a
suna teoria lui Hilary -reprezint� de fapt interesul nostru pentru imagini deja
prestabilite, gravate �n interiorul capetelor noastre �i asupra c�rora continu�m s�
ne a�intim privirea, �n timp ce adev�rul se g�se�te undeva �n alt� parte, �ntr-un
loc retras, �nc� nedescoperit de om. �n ciuda numeroaselor descrieri pe care le-am
citit despre B�t�lia celor Trei �mp�ra�i, a spus Austerlitz, n-am re�inut nici eu
dec�t imaginea �nfr�ngerii alia�ilor. Orice �ncercare de a pricepe a�a-numita
desf�urare a luptei se reduce pentru mine �n cele din urm� la aceast� unic� scen�,
�n care cete de solda�i ru�i �i austrieci se refugiaz�, pe jos sau c�lare, pe lacul
Satschen complet �nghe�at. V�d ghiulele tunurilor �ncremenite �n aer pentru
eternitate, altele izbind ghea�a, �i v�d pe neferici�ii care, cu bra�ele ridicate
c�tre cer, alunec� de pe blocurile de ghea�� care se �nclin� �i se ciocnesc �ntre
ele, dar, �n mod ciudat, nu-i v�d cu propriii mei ochi, ci cu cei miopi ai
mare�alului Davout, sosit �n mar� for�at de la Viena, �mpreun� cu regimentele sale
�i care, purt�n-du-�i ochelarii lega�i cu dou� benti�e la spatele capului, sem�na
�n aceast� b�t�lie cu unul din primii aviatori sau automobili�ti. C�nd m� g�ndesc
ast�zi la expunerile lui Andr� Hilary, a spus Austerlitz, �mi mai amintesc �i c�-mi
venise ??-atunci ideea c� o leg�tur� misterioas� m� unea de trecutul glorios al
poporului
Austerlitz 77
francez. Ori de c�te ori Hilary pronun�a �n fa�a clasei cuv�ntul Austerlitz, tot
de-at�tea ori mi-1 �nsu�eam, �i tot mai mult mi se p�rea c� discerneam din ce �n ce
mai clar c� acest nume, pe care l-am resim�it la �nceput ca pe o pat� ru�inoas�, se
transforma acum �ntr-un punct luminos, plutind continuu �n fa�a mea, la fel de
promi��tor ca soarele �nsu�i �n�l��ndu-se la Austerlitz din ce�urile lui decembrie.
Pe toat� durata anului �colar m-am sim�it ca �i cum a� fi fost un ales, �i pe tot
parcursul vie�ii mele m-am ag�at cu disperare de aceast� iluzie care totu�i, o
�tiam bine, nu corespundea c�tu�i de pu�in statutului meu �ndoielnic. Cred c�
niciunul din colegii de clas� n-a �tiut ceva despre adev�ratul meu nume, iar
profesorii, pu�i la curent de Penrith-Smith �n privin�a dublei mele identit�i,
continuau s�-mi spun� Elias. Andr� Hilary a fost singurul c�ruia i-am spus chiar eu
numele meu adev�rat. Asta s-a �nt�mplat la pu�in timp dup� ce trebuise s� scriem o
lucrare despre conceptele de imperiu �i de na�iune, iar Hilary m� convocase �n
biroul lui �n afara orelor, pentru a-mi �nm�na lucrarea notat� cu un A urmat de
trei stele - personal �i nu, dup� cum spunea, la gr�mad� cu toate celelalte
compuneri. Nici chiar el �nsu�i, a ad�ugat, care totu�i mai publica din c�nd �n
c�nd c�te ceva prin reviste de istorie, nu ar fi putut redacta un studiu at�t de
pertinent �ntr-un timp at�t de scurt; voia deci s� �tie dac� nu cumva cineva din
familie, tat�l sau un frate mai mare, m� ini�iase �n domeniul istoriei.
R�spunz�ndu-i cu �Nu� la �ntrebarea pus�, mi-a fost greu s� nu-mi pierd cump�tul,
�i acestea au fost circumstan�ele �n care i-am m�rturisit secretul adev�ratului meu
nume, ceea i-a provocat o stare pe care cu greu a reu�it s� o dep�easc�. �i ducea
�ntruna m�na la frunte, mir�ndu-se necontenit, ca �i cum Providen�a �i trimisese �n
sf�r�it elevul pe care �i-l dorise dintot-deauna. Pe tot parcursul timpului care-mi
mai
78 W. G. Sebald
r�m�sese s�-l petrec Ja Stower Grange, Hilary m-a sus�inut �i �ncurajat �n toate
felurile posibile �i imaginabile. �i sunt dator in primul r�nd, a spus Austerlitz,
pentru c� m-am deta�at mult de restul promo�iei mele la examenele finale la materii
precum istoria, latina, germana �i franceza, ceea ce mi-a asigurat o burs�
confortabil�, lucru care, eram eu convins �nc� pe vremea aceea, urma s�-mi permit�
s�-mi g�sesc calea �n deplin� libertate- La desp�r�ire, Andr� Hilary mi-a �nm�nat
un carton de culoare �nchis�, �ncadrat �ntr-o ram� aurie, sub al c�rei geam erau
fixate trei frunze de salcie ve�tejite, provenind dintr-un copac din insula Elba,
precum �i un lichen sem�n�nd cu o ramur� de coral de culoare deschis�, care, dup�
cum reie�ea din inscrip�ia cu litere minuscule, din josul ramei,
fusese luat de c�tre un str�mo� al lui Hilary la 31 iulie 1830 de pe lespedea grea
de granit care acoperea morm�ntul mare�alului Ney, �i care f�cea parte din colec�ia
sa de relicve napoleoniene. Mai p�strez �i ast�zi acest obiect, lipsit de valoare
�n sine. El are pentru mine o mai mare valoare dec�t aproape orice alt tablou, �n
primul r�nd pentru c� relicvele pe care le con�ine - lichenul �i frunzele
ve�tejite, �n form� de lance - au r�mas intacte, �n ciuda friabilit�n lor, timp
Austerlitz 79
de mai mult de-un secol �i apoi, pentru c�-mi amintesc �n fiecare zi de Hilary,
f�r� de care, �n mod sigur, n-a� fi putut ie�i din umbra casei predicatorului din
Bala. Hilary a fost acela care, dup� moartea tat�lui meu adoptiv, survenit� la
�nceputul anului 1954 la azilul din Denbigh, s-a ocupat �i de lichidarea modestei
succesiuni; tot el a �ntreprins apoi demersurile pentru naturalizarea mea, un
proces ridic�nd numeroase dificult�i, av�nd �n vedere c� Elias distrusese orice
urm� a originii mele. Pe vremea c�nd studiam deja la Oriei College, ca �i Hilary
�naintea mea, el m� vizita periodic �i am f�cut �mpreun� excursii de c�te ori se
putea la fermele abandonate �i p�r�ginite care, �n anii de dup� r�zboi, se g�seau
peste tot �i prin �mprejurimile Oxfor-dului. C�t am fost la �coal�, �n afar� de
sprijinul lui Hilary, a spus Austerlitz, prietenia lui Gerald Fitzpatrick mi-a fost
de mare ajutor �n momentele �n care mi se �nt�mpla s� m� �ndoiesc de mine. Gerald
�mi fusese atribuit ca factotum la trecerea �n ciclul doi, dup� cum era obiceiul �n
internate. Sarcina lui era s�-mi p�streze camera �n ordine, s�-mi fac� cizmele �i
s�-mi aduc� tava cu tot ce �inea de preg�tirea ceaiului. Chiar din prima zi, c�nd
m-? rugat s�-i dau una din noile fotografii cu echipa de rugby �n care figuram �n
r�ndul �nt�i, �n marginea din dreapta, am remarcat c� Gerald se sim�ea tot at�t de
singur ca �i mine, a spus Austerlitz care, la abia o s�pt�m�n� de la ultima noastr�
�nt�lnire de la Great Eastern Hotel, mi-a trimis prin po�t� iar� alt comentariu o
copie a fotografiei cu pricina. Dar �n acea sear� de decembrie, la barul hotelului
unde acum era lini�te, Austerlitz a continuat s�-mi vorbeasc� despre Gerald,
povestindu-mi c� �nc� de la sosirea lui la Stower Grange �i �n pofida naturii sale
vesele, acesta suferea de un cumplit dor de cas�. Necontenit, �n fiecare minut
liber, Gerald �i aranja �n tuck box lucrurile aduse de-acas�, iar �ntr-o dup�-
amiaz� dezolant� de
8? W. G. Sebald
s�mb�t�, �n timp cc o ploaie de toamn� c�dea �iroaie, la pu�in timp dup� ce intrase
�n serviciul meu, l-am v�zut la cap�tul unui coridor �ncerc�nd s� dea foc unui
teanc de ziare, stivuite pe pardoseala de piatr�, l�ng� u�a deschis� d�nd spre o
curte interioar�. In lumina slab� �i cenu�ie, am v�zut m ica lui siluet� chircit�
jos �i fl�c�ruile care lingeau marginea ziarelor, f�r� �ns� ca focul s� se-a��e.
C�nd l-am �ntrebat ce face, mi-a spus ca ar fi vrut ca acolo s� ard� un foc uria�,
iar �n locul �colii s� nu mai fie dec�t o gr�mad� de ruine �i cenu��. �ncep�nd din
2iua aceea m-am ocupat de Gerald, l-am scutit de cur�enie �i de lustruit cizmele,
preparam cu �nsumi ceaiul pe care-1 beam apoi �mpreun� - o �nc�lcare a
regulamentului dezaprobat� de majoritatea colegilor mei �i de housemaster, care
privea acest lucru ca pe o lovitur� adus� ordinii
Austerlitz 8l
fire�ti a lucrurilor. Gerald m� �nso�ea adeseori seara �n camera obscur�, unde ??-
atunci �mi f�ceam primii pa�i �n fotografie. Camera, o chichinea�� �n spatele
laboratorului de chimie, nu mai fusese folosit� de ani, dar �n dulapurile �i
sertarele sale �nc� se mai g�seau multe cutii cu role de film, o provizie
important� de h�rtie fotografic� �i o colec�ie eteroclita de aparate de
fotografiat, printre care �i un Ensign, unul cum urma s� am �i eu mai t�rziu. Ceea
ce m-? interesat cel mai mult la �nceput a fost forma �i caracterul necomunicativ
al obiectelor, linia zvelt� a unei balustrade de scar�, canelura din bolta unei
por�i de piatr�, precizia de necrezut cu care ni�te fire de iarb� se �nc�lceau
�ntr-un m�nunchi deja ve�tejit. Am f�cut sute de astfel de fotografii la Stower
Grange, de cele mai multe ori de form� p�trat�, dar mi s-a p�rut, �n schimb,
�ntotdeauna c� e nepermis s�-mi fixez vizorul aparatului asupra unei persoane.
Ceea ce m-? fascinat mereu �n activitatea fotografic� este momentul c�nd, ie�ite
din neant, ca s� zic a�a, pe h�rtia expus� se ivesc primele umbre ale realit�ii,
exact ca ni�te amintiri, a continuat Austerlitz, care ne apar �n toiul nop�ii �i
care atunci c�nd vrem s� le re�inem, se �ntunec� dintr-odat� ca un cli�eu
fotografic l�sat prea mult timp la developat. Lui Gerald �i pl�cea s�-mi dea o m�n�
de ajutor �n camera obscur�, �i par-c�-1 v�d �i acum l�ng� mine, cu un cap mai
scund, �n c�m�ru�a slab luminat� de micul bec ro�u, mi�c�nd cu penseta fotografiile
�n tava cu ap�. �n aceste momente �mi vorbea adeseori despre via�a lui de-acas�,
dar mai cu seam� despre cei trei porumbei c�l�tori ????-i a�teptau, g�ndea el, la
fel de ner�bd�tori �ntoarcerea, ca el pe a lor. Acum ceva mai mult de un an, mi-a
spus Gerald, unchiul lui, Alphonso, i-a oferit la �mplinirea v�rstei de zece ani
doi porumbei de culoarea ardeziei �i un altul alb ca z�pada. C�nd cineva pleca din
localitate
82 W. G. Sebald
cu ma�ina, Gerald �i �ncredin�a deseori cei trei porumbei, c�rora apoi persoana
respectiv� le d�dea drumul undeva, departe, de unde se �ntorceau negre�it �napoi la
porumbarul lor. Doar Tilly, cel alb, a �nt�rziat spre sf�r�itul verii trecute cu
mult peste timpul cuvenit, dup� ce fusese dus pentru un zbor de prob� �ntr-un or�el
din apropiere, la Dolgellau, aflat doar la c�teva mile mai �n susui v�ii; n-a
revenit dec�t a doua zi, c�nd Gerald �i pierduse orice speran�� de ?-l mai revedea:
urc�nd pe picioru�ele lui, cu aripa rupt�, aleea cu pietri� care ducea la casa lor.
Mai t�rziu m-am g�ndit des la aceast� �nt�mplare cu pas�rea: Tilly, care parcurge
de una singur� o distan�� lung� pentru a se re�ntoarce acas�, travers�nd �inuturi
abrupte, ocolind multe obstacole, pentru ca p�n� la urm� s�-�i ating� �elul -iar
�ntrebarea pe care mi-am pus-o, a spus Austerlitz, �i care continu� s� m� tulbure
�i azi, de fiecare dat� c�nd v�d zbur�nd pe undeva un porumbel, se leag� �n mintea
mea, f�r� ?-i g�si �ns� vreo logic�, de felul �n care Gerald �i-a sf�r�it via�a.
Cred c� era �n ziua celei de-a doua sau a treia vizite a p�rin�ilor s�i, a
continuat Austerlitz dup� o lung� t�cere, c�nd Gerald, foarte m�ndru de rela�ia
privilegiat� pe care o avea cu mine, m-? prezentat mamei sale, Adela, o femeie care
pe atunci nu avea mai mult de treizeci de ani �i care s-a ar�tat foarte fericit� c�
micul ei fiu �i g�sise �n mine un protector, dup� greut�ile �nt�mpinate la �nceput.
Gerald �mi vorbise deja despre tat�l s�u, Aldous, c�zut �n timpul ultimei ierni de
r�zboi �n p�durea Ardennes, �i despre mama lui, care de atunci locuia singur�,
�mpreun� cu un unchi b�tr�n �i cu un altul �nc� �i mai b�tr�n, �ntr-o cas� la �ar�
pu�in �n afara localit�ii balneare Barmouth - cel mai frumos loc de pe �ntreaga
coast� galic�, dup� cum declara Gerald. C�nd Adela a aflat de la Gerald c� nu aveam
nici p�rin�i, nici alt� familie, am fost invitat de multe ori �n aceast� cas�, ba
Austerlitz 83
chiar foarte des, a� spune, asta �i mai t�rziu, �n timpul studiilor �i al
serviciului militar; �i ast�zi �mi mai doresc s� fi putut disp�rea f�r� urm� �n
tihna �i pacea care domnea �n permanen�� �n acea cas�. De �ndat� ce �ncepea vacan�a
�colar� �i ne instalam �n trenule�ul care urca de la Wrexham spre vest, de-a lungul
v�ii r�ului Dee, sim�eam cum �mi cre�te inima. Trenul nostru urma meandrele r�ului,
cot dup� cot, iar prin ferestrele deschise ale vagonului priveau c�tre noi c�mpiile
verzi, casele de piatr� gri sau albite cu var, acoperi�urile str�lucitoare de
ardezie, s�lciile mi�c�toare cu reflexele lor argintii, cr�ngurile mai �ntunecate
de arini, iar �n spatele lor se �ntindeau paji�tile cu oi, mai sus, mun�ii uneori
�n �ntregime alba�tri, iar deasupra lor, cerul cu norii �ndrept�ndu-se mereu de la
vest c�tre est. Aburul locomotivei ne trecea prin fa�a ochilor, �n timp ce-i auzeam
fluieratul �i sim�eam cum v�ntul ne r�corea frun�ile. Niciodat� mai t�rziu n-am mai
c�l�torit at�t de bine ca atunci, c�nd parcurgeam �n aproape trei ore �i jum�tate
aceast� distan�� de cel mult o sut� dou�zeci de kilometri, a spus Austerlitz.
Desigur, de c�te ori ne opream la jum�tatea drumului �n gara din Bala, m� g�ndeam
de fiecare dat� la casa predicatorului pe care din gar� o vedeam sus pe deal - dar
nu-mi mai puteam imagina defel c� aproape �ntreaga mea via�� de p�n� atunci mi-o
tr�isem acolo �n nefericire. De fiecare dat� c�nd vedeam lacul agitat de furtun�,
�i �n special iama, �mi aminteam de povestirea cizmarului Evan despre cele dou�
r�ule�e, Dwy Fawr �i Dwy Fach, despre care se spunea c� traversau lacul de la un
cap�t la cel�lalt prin ad�ncimile lui �ntunecoase, f�r� s�-�i amestece �ns� apele
cu ale sale. Dup� spusele lui Evan, a spus Austerlitz, numele lor venea de la
singurele dou� fiin�e care nu pieriser� �n timpul potopului biblic, ci fuseser�
salvate. La marginea de sus a lacului Bala, trenul traversa un fel de
84 W. G. Sebald
curm�tur� joas�, �n valea r�ului Afon Mawddach. Mun�ii erau acum mai �nal�i �i se
apropiau tot mai mult de calea ferat�, �nghesuind-o jos �ntre ei, p�n� la
Dolgellau, unde se dep�rtau din nou, ced�nd locul unor pante cobor�nd lin spre gura
de v�rsare a r�ului Mawddach, ce p�trundea ad�nc, precum un fiord, �n interiorul
�inutului. C�nd �n sf�r�it ajungeam la marginea dejos a lacului, �i trenul traversa
�ncet, �la pas�, podul lung de aproape o mil�, sprijinit pe ni�te st�lpi solizi din
stejar, av�nd la dreapta, �n timpul fluxului, albia r�ului inundat� de mare �i
sem�n�nd mai mult cu un lac de munte, iar la st�nga, departe, la linia luminoas� a
orizontului, golful Barmouth - atunci, da, atunci bucuria mea era uneori at�t de
mare, �nc�t nu �tiam �ncotro s� privesc mai �nt�i. La gara din Barmouth ne a�tepta
Adela, venit� de cele mai multe ori cu o tr�suric� l�cuit� �n negru, �i dup� mai
pu�in de o jum�tate de or� pietri�ul de la intrarea spre Andromeda Lodge scr�nea
sub ro�i, poneiul alezan se oprea, iar noi coboram, ajun�i �n sf�r�it la l�ca�ul
nostru de vacan��. Casa cu dou� etaje, construit� din c�r�mizi gri deschis, era
ap�rat� la nord �i nord-est de �irul de coline Llawr Llechde, abrupte �n acel loc;
la sud-vest, terenul se deschidea �ntr-un larg semicerc, astfel �nc�t privirea
cuprindea gura de v�rsare a r�ului �n toat� lungimea ei, de la Dolgellau la
Barmouth, cele dou� localit�i fiind �ns� ascunse de-o parte de o ie�itur� de
st�nc�, iar de cealalt�, de un pov�rni� acoperit cu lauri - astfel �nc�t panorama
p�rea aproape cu totul lipsit� de vreo a�ezare omeneasc�. Doar pe partea cealalt� a
r�ului, �i doar �n anumite condi�ii atmosferice, a spus Austerlitz, se putea z�ri
infinit de departe micu�ul sat Arthog, �n spatele c�ruia se �nal�� la aproape nou�
sute de metri peste vasta �ntindere sclipitoare a m�rii partea umbrit� a muntelui
Cader Idris. Climatul �inutului este deosebit de bl�nd, temperaturile acestei
regiuni
Austerlitz 85
privilegiate fiind chiar cu c�teva grade mai ridicate fa�� de media �nregistrat� la
Barmouth. �n gr�dina ce fusese abandonat� �i se s�lb�ticise �n anii de r�zboi, �i
care urca �n pant� lin� �n spatele casei, cre�teau plante �i arbu�ti pe care nu-i
mai v�zusem niciodat� �n �ara Galilor: rubarbe uria�e �i ferigi neo-zeelandeze mai
�nalte de-un stat de om, odoleni �i camelii, bambu�i �i palmieri; pe un perete
st�ncos, un p�r�ia� se pr�v�lea �ntr-o cascad� p�n� jos, �n vale, iar stropii lui,
ca o adiere de pudr� alb�, str�bateau umbra pestri�� l�sat� de frunzele copacilor.
Aceast� vegeta�ie �n mod firesc specific� �inuturilor calde, dar perfect adaptat�
aici, nu era �ns� singura care te f�cea s� te sim�i �ntr-o alt� lume; prima not� de
exotism o d�deau stolurile de papagali kakadu albi, care zburau pretutindeni �n
jurul casei pe o raz� de patru-cinci kilometri, umpl�nd tufi�urile cu �ipetele lor,
sc�ld�ndu-se �i amuz�ndu-se sub stropii cascadei p�n� la l�satul serii. Str�bunicul
lui Gerald adusese c�teva perechi din aceste p�s�ri exotice, pe care le ad�postise
�n sera de portocali, unde nu le-a trebuit mult s� se �nmul�easc� form�nd o
adev�rat� colonie. Tr�iau �n ni�te mici butoaie de sherry, �n�l�ate �n form� de
piramid� l�ng� unul din pere�i, pe care, contrar obiceiului lor �n �inuturile de
origine, mi-a precizat Austerlitz, le tapi�au cu a�chii de lemn adunate de la
fabrica de cherestea de pe malul r�ului. Cei mai mul�i dintre ei supravie�uiser�
iernii aprige a anului 1947 numai datorit� Adelei, care �n timpul celor dou� luni
geroase de ianuarie �i februarie f�cuse foc �n soba veche din ser�. Era minunat s�-
i observi, a continuat Austerlitz, cu c�t� agilitate se deplasau pe spaliere,
folosindu-se de cioc, �i �n special cum mergeau pe s�rm� �i coborau execut�nd tot
felul de acroba�ii; sau s�-i urm�re�ti cum ie�eau �i intrau prin ferestrele
deschise, �op�ind �i fugind pe jos, ve�nic afera�i, d�nd impresia c� sunt mereu
preocupa�i de
86 W. G. Sebald
ceva. De altfel, �n multe privin�e se asem�nau cu oamenii. �i auzeai cum suspin�,
r�d, str�nut� �i casc�. �i dregeau glasul �nainte de a �ncepe s� discute �n limba
lor papagaliceasc�, puteau fi aten�i, calcula�i, ��galnici �i �mecheri, pref�cu�i,
r�ut�cio�i, r�zbun�tori �i cert�re�i. Unele persoane, �i �n primul r�nd Adela �i
Gerald, se bucurau de favorurile lor, al�ii �ns�, ca de pild� guvernanta din �ara
Galilor, care nu ie�ea dec�t rareori din cas�, puteau ajunge cu adev�rat �inta urii
lor; ai fi zis c� �tiau exact c�nd guvernanta se duce la biseric� cu p�l�ria neagr�
pe cap �i �n m�n� cu o enorm� umbrel� neagr� - iar papagalii p�ndeau aceste ocazii
at�t de propice �i de regulate, h�r�uind-o �i stri-g�ndu-i cele mai �nfior�toare
injurii. Obiceiul de a se aduna �n grupuri mereu schimb�toare, pentru a se reg�si
apoi doi c�te doi, �n cuplu, constituia de asemenea o oglind� a comportamentului
uman. �ntr-un lumini� �mprejmuit de c�p�uni �i aveau chiar �i propriul lor cimitir
- fire�te c� nu administrat de ei �n�i�i! - cu �irul s�u lung de morminte, iar
�ntr-o �nc�pere de la etaj, la Andromeda Lodge, se alla un dulap mare amenajat
special �n acest scop, �n care erau stivuite cutii de carton de culoare verde-
�nchis, �n care se ailau congeneri
Austerlitz 87
mor�i ai unor specii �nrudite cu papagalii kakadu: fra�ii lor cu penaj abdominal
ro�u �i mo� galben, ara alba�tri, peru�i �i papagali cu colier, papagali Kea �i din
cei cu tromp� - to�i fie adu�i de str�bunicul sau str�-str�bunicul lui Gerald din
periplurile �ntreprinse cu corabia �n jurul lumii, fie achizi�iona�i pentru
niscaiva guinee sau louis d�ors de la un negustor din Le Havre, pe numele s�u
Th�odore Grace, dup� cum precizau chitan�ele g�site �n cutii. Cea mai frumoas�
dintre toate aceste p�s�ri, printre care se g�seau �i c�teva specii indigene -
cioc�nitori, v�rtecapi, g�i �i granguri - era un papagal cenu�iu. �mi amintesc �i
acum cu precizie de eticheta de pe micul s�u sarcofag din carton verde: Jaco, Ps.
erithacus L. Provenea din Congo �i atinsese �n exilul s�u galic onorabila v�rst� de
�aptezeci de ani, dup� cum men�iona noti�a necrologica al�turat�. Se mai putea citi
c� fusese foarte docil �i prietenos, �nv��nd u�or �i vorbind despre mii de lucruri
cu el �nsu�i �i cu ceilal�i; c�nta c�ntece �ntregi, compunea chiar unele p�r�i,
predilec�ia sa fiind copiii, c�rora le imita vocea �i de la care primea cu pl�cere
lec�ii. Unicul s�u viciu era acela c�, dac� nu i se d�deau suficient de mul�i
s�mburi de cais� sau nuci tari pe care s� le sparg�, sarcin� de care se achita cu
mare u�urin�� �i succes, se �nv�rtea f�r� scop �i-�i manifesta proasta dispozi�ie
atac�nd lemnul mobilelor cu ciocul. Gerald scotea deseori din cutia lui acest
papagal deosebit. Era �nalt cam de vreo 23 cm �i, conform numelui, avea penele
cenu�ii, dar �i o coad� ro�u-car-min, ciocul negru �i capul alburiu ce p�rea c�
exprim� o profund� triste�e. �ntre altele, a continuat Austerlitz, aproape �n toate
�nc�perile din Andromeda Lodge se g�sea c�te un col� de istorie natural�, cu
vitrine sau dulapuri cu numeroase sertare, unele cu geamuri, care con�ineau,
aliniate cu sutele, ou� de papagal aproape sferice, colec�ii de scoici, de
z�c�minte minerale, de
90 W. G. Sebald
coleoptere �i fluturi, de diferite specii de �erpi, n�p�rci �i �op�rle conservate
�n formol, cochilii de melc �i stele de mare, crabi �i creve�i; mai erau �i ierbare
mari, �n care fuseser� presate tulpini de graminee, precum �i frunze �i flori din
cei mai diver�i arbori. Adela �i povestise odat�, a continuat Austerlitz, c�
procesul de transformare a re�edin�ei Andromeda Lodge �n muzeu de istorie natural�
fusese ini�iat �n anul 1869 de c�tre omul cu papagali, str�mo�ul lui Gerald, c�nd
acesta l-a cunoscut pe Charles Darwin, care �nchiriase o cas� �n apropiere de
Dolgellau �i lucra la studiul s�u despre originea omului. Darwin fusese adesori
invitat la familia Fitzpatrick �i, de-ar fi s� d�m crezare celor ce se povesteau �n
familie, se extazia de fiecare dat� �n fa�a priveli�tii paradiziace de care se
bucura Andromeda Lodge. Adela i-a mai explicat, a continuat Austerlitz, c� tot de-
atunci dateaz� �i sciziunea, perpetuat� �nc� �i ast�zi, din clanul Fitzpatrick,
conform c�reia, la fiecare genera�ie, unul din cei doi fii trebuie s�-�i renege
religia catolic�, devenind naturalist. Astfel Aldous, tat�l lui Gerald, devenise
botanist, �n timp ce fratele lui, Evelyn, mai mare ca el cu dou�zeci de ani,
r�m�sese fidel confesiunii transmise din genera�ie �n genera�ie, papismul,
considerat �n �ara Galilor ca fiind cea mai rea dintre perversiuni. Era un fapt c�
�n aripa catolic� a familiei s-au aflat �ntotdeauna personajele cele mai excentrice
�i mai nebune, cum se mai putea vedea chiar �i �n ziua de azi, �n cazul unchiului
Evelyn. Pe vremea aceea, c�nd eram invitat an de an timp de mai multe luni la
familia Fitzpatrick, a spus Austerlitz, unchiul Evelyn trebuie s� fi avut vreo
patruzeci �i cinci de ani, dar boala lui Behterev, de care suferea, era deja at�t
de avansat�, �nc�t avea �nf�i�area unui mo�neag �i nu se mai deplasa dec�t cu mare
dificultate, complet aplecat �nainte. Ca s� nu i se anchilozeze articula�iile,
mergea ore �ntregi �n apartamentele sale de la etaj,
Austerlitz 91
unde o bar� era instalat� de-a lungul pere�ilor, ca la ? �coal� de balet. �in�ndu-
se de bar�, cu capul �i corpul �ncovoiat p�n� aproape de nivelul m�inii, �nainta cu
jum�tate de pas, gem�nd �ncet. �i trebuia o or� bun� ca s� fac� ocolul camerei, s�
traverseze salonul, s� treac� apoi �n coridor �i de acolo �napoi �n camer�. Gerald,
care �nc� de-atunci avea o aversiune pronun�at� pentru religia roman�, mi-a
declarat �ntr-o zi, mi-a spus Austerlitz, c� dac� unchiul Evelyn se coc�ijase at�t
de tare, era din pur� zg�rcenie, o zg�rcenie pe care �i-o justifica afirm�nd c� �n
fiecare s�pt�m�n� banii necheltui�i - de regul� la vreo doisprezece sau
treisprezece �ilingi - erau v�rsa�i �n contul Misiunii Congoleze, �ntru m�ntuirea
sufletelor negre care �nc� mai chinuiau �n necredin��. �n camerele ocupate de
unchiul Evelyn nu erau nici perdele, nici mobile, c�ci nu voia s� foloseasc� nimic
�n mod inutil, chiar dac� era vorba de mobile achizi�ionate cu mul�i ani �n urm� �i
care nu trebuiau dec�t aduse acolo din alte �nc�peri ale casei. Cu mul�i ani �n
urm�, ca s� protejeze parchetul, instalase de-a lungul pere�ilor �n locurile pe
unde trecea mereu, o band� �ngust� de linoleum, care �ntre timp, din cauz� c�-�i
t�ra picioarele, se r�sese at�t de tare, �nc�t cu greu i se mai distingea motivul
floral. Doar atunci c�nd, timp de c�teva zile bune termometrul din fereastr� ar�ta
c� �n miez de zi temperatura sc�dea sub zece grade Celsius, guvernanta putea
aprinde un foc mititel, care ardea cu te miri ce. Ca s� economiseasc� curentul
electric, unchiul se culca odat� cu l�sarea serii, ceea ce �n timpul iernii �nsemna
chiar de la ora patru dup�-amiaza, de�i pozi�ia orizontal� reprezenta pentru el o
tortur� chiar mai mare dec�t mersul, motiv pentru care - �n ciuda epuiz�rii ce-1
dobora dup� pre-umbl�rile-i ne�ncetate - �i trebuia mult timp ca s�-�i g�seasc�
somnul. Prin grilajul conductei de aerisire, care �i lega camera de salonul de la
parter, servind �n
92 W. G. Sebald
acela�i timp �i drept instala�ie de comunicare, �l puteai auzi ore �n �ir invoc�nd
diferi�i sfin�i �i �n special, dac� memoria nu m� �n�al�, pe cele dou� martire
Katharina �i Elisabeth, executate cu o cruzime �nfior�toare, c�rora le cerea s�
pun� o vorb� bun� �n favoarea lui, �n caz c� s-ar fi �nt�mplat ceea ce ar fi putut
oric�nd s� se �nt�mple, �i anume - dup� cum spunea el �nsu�i -s� trebuiasc� s� se
prezinte �n fa�a Judec�ii Domnului.
Spre deosebire de unchiul Evelyn, �i-a reluat Austerlitz dup� o pauz� amintirile,
aparent foarte tulbur�toare, legate de Andromeda Lodge, �i sco��nd cu aceast�
ocazie din buzunarul hainei un soi de etui cu clapet�, �n care se g�seau c�teva
fotografii de m�rimea unei c�r�i po�tale - a�adar spre deosebire de unchiul Evelyn,
a reluat Austerlitz, str�-unchiul Alphonso, mai b�tr�n cu vreo zece ani �i care
ducea mai departe tradi�ia naturalist� a familiei Fitzpatrick, avea un aer aproape
tineresc. Senin, �i petrecea cea mai mare parte a timpului �n aer liber,
�ntreprinz�nd lungi drume�ii chiar pe vreme ur�t�, iar pe timp frumos se a�eza pe
micul scaun pliant undeva �n preajma casei, �mbr�cat cu o c�ma�� alb� �i cu p�l�rie
de pai pe cap, �i picta acuarele. �n asemenea momente purta totdeauna ni�te
ochelari ale c�ror lentile fuseser� �nlocuite cu o m�tase de culoare gri, care
f�cea ca peisajul s�-i apar� �n spatele unui voal fin, atenu�ndu-i culorile �i
p�r�nd a elibera universul de greutatea lui. Imaginile transpuse de Alphonso pe
h�rtie, a spus Austerlitz, constituiau mai degrab� doar ni�te aluzii, ni�te
sugestii de tablouri, ici o coast� st�ncoas�, colo un pov�rni�, un nor cumulus -
nimic altceva dec�t ni�te fragmente aproape incolore, fixate cu pu�in smal� ob�inut
din c�teva pic�turi de ap� �i un v�rf de pensul� de malahit sau albastru cenu�iu.
�mi amintesc c� �ntr-o zi, a continuat Austerlitz, Alphonso a f�cut aceast� remarc�
Austerlitz
93
nepotului s�u �i mie - anume c� sub privirea noastr� totul p�le�te �i c� cele mai
frumoase culori au �i disp�rut de-acum �n cea mai mare parte sau c� nu le mai putem
g�si dec�t acolo unde nimeni nu le poate vedea, �n gr�dinile subacvatice, la mare
ad�ncime �n apele m�rii. In copil�ria lui, le-a spus Alphonso, �n Devonshire �i
Cornwall, jos la poalele falezelor de calcar, acolo unde brizan�ii sap� �n st�nc�,
scobesc �i �lefuiesc �n ea �n decurs de milioane de ani ad�ncituri .�i cavit�i, i-a
fost dat s� admire infinita diversitate a unor forme de evolu�ie oscil�nd �ntre
regnul vegetal, animal �i mineral - zooide �i coraline, anemone-dc-mare, holo-
turii, diferite forme de corali �i crustacee, care, acoperite de flux de dou� ori
pe zi, �n caliciile lor de calcar,
m�ng�iate de pletele algelor brune, iar apoi odat� cu refluxul, abandonate
capriciilor aerului �i luminii, �i etalau tot spectrul de culori miracolul vie�ii
lor
94 W� G. Sebald
schimb�toare: verde smarald, stacojiu �i ro�u str�lucitor, galben sulfuriu �i negru
catifelat. O bordur� franjurat� �i pestri��, urc�nd �i cobor�nd �mpreun� cu
mareele, �nconjura pe vremea aceea toat� coasta de sud-est a insulei - dar acum, cu
doar o jum�tate de secol mai t�rziu, aceste frumuse�i erau aproape �n �ntregime
distruse, din cauza maniei noastre de a colec�iona precum �i a altor factori sau
influen�e imponderabile. Alt� dat�, a povestit Austerlitz, �ntr-o noapte calm�,
f�r� lun�, am urcat �mpreun� cu unchiul Alphonso pe colinele din spatele casei,
pentru a explora timp de c�teva ore lumea misterioas� a moliilor. Mul�i dintre noi,
a continuat Austerlitz, nu �tiu despre molii dec�t c� distrug covoarele �i hainele
�i c� trebuie deci comb�tute cu camfor �i naftalin�; �n realitate, ele reprezint�
una din speciile cele mai vechi �i demne de admira�ie care exist� �n natur�. La
pu�in timp dup� c�derea nop�ii, ne aflam pe o pant� abrupt�, foarte sus deasupra
Andromeda Lodge, av�nd �n spate mun�ii mai �nal�i, iar �n fa�a noastr� imensele
tenebre de pe suprafa�a m�rii. La marginea unei mici ad�ncituri n�p�dite de tufe de
flori de c�mp, Alphonso a pus jos lampa cu gaz cu sit� incandescent�; numai ce-a
apucat s-o aprind�, c� au �i ap�rut ca din p�m�nt fluturii de noapte, din care nu
v�zusem nici urm� �n timpul ascensiunii; veneau puhoi, �n roiuri descriind mii de
traiectorii �n spirale, bucle �i arcuri de cerc, pentru a forma apoi, precum fulgii
de z�pad�, un v�rtej silen�ios �n jurul luminii, �n timp ce al�ii coborau deja,
agi-t�ndu-�i aripile spre p�nza �ntins� sub lamp� unde, epuiza�i de baletul lor
frenetic, se a�ezau �n alveolele gri ale cartoanelor de ou�, pe care Alphonso le
adusese cu el �ntr-o lad� tocmai pentru a le servi drept refugiu. �mi amintesc, a
continuat Austerlitz, c� am�ndoi - Gerald �i cu mine - am r�mas mu�i �n fa�a
diversit�ii acestor creaturi nevertebrate, care trec
Austerlitz 95
neobservate de cele mai multe ori, iar Alphonso ne-a l�sat mult timp s� privim �i
s� ne minun�m; dar nu mai �tiu azi ce fel de fluturi aterizaser� atunci prin
preajma noastr�, poate c� fluturi-de-por�elan �i flu-turi-de-pergament, �i din cei
cu cordon ro�u, fluturi-sfinx, cap-de-mort, molii-strigoi �i feluri�i al�ii.
Oricum, erau cu zecile �i nici eu, nici Gerald nu reu�eam s� le distingem forma sau
aspectul. Mul�i dintre ei purtau plastron �i pelerin�, la fel ca domnii distin�i ce
merg la oper�, mi-a spus odat� Gerald; al�ii aveau o culoare aparent banal�, dar
c�nd �i mi�cau aripile l�sau s� apar� o c�ptu�eal� superb�, cu linii transversale
�i ondulate, degradeuri, stria�ii �n form� de secer�, zone mai deschise la culoare,
pic�ele, franjuri �i nervuri, totul �n culori de o bog�ie de neimaginat -verde ca
mu�chiul str�b�tut de firicele alb�strii, maro-ro�cat, galben ca �ofranul sau ca
lutul �i alb ca satinul - lucind metalic de parc� ar fi fost sufla�i cu aram� sau
aur. Mul�i dintre ei �nc� se mai ar�tau �n toat� splendoarea ve�m�ntului lor, �n
timp ce al�ii, dimpotriv�, care aproape c�-�i �ncheiaser� efemera lor via��, �i
f�ceau apari�ia jerpeli�i �i �n zdren�e. Alphonso ne povestea c� fiecare dintre
aceste creaturi extravagante avea particularitatea sa - unele tr�iau doar printre
arini sau pe izlazuri sterpe, altele pe st�ncile �ncinse de soare sau �n mla�tini.
C�t despre larvele care precedau existen�a fluturilor, Alphonso ne spunea c� toate
se hr�neau cam �n acela�i fel: cu r�d�cin� de pir, frunze de salvie �i de dracil�
sau cu frunzi�ul ofilit al tufelor de mure, dar c� oricare le-ar fi fost hrana, ele
o devorau �n ne�tire, spunea Alphonso, spre deosebire de fluturii care pe toat�
durata scurt� a vie�ii lor nu se mai hr�neau, neav�nd alt scop dec�t acela de a
asigura c�t mai iute perpetuarea speciei. Nu p�reau a suferi dec�t de sete uneori,
�i se poveste�te c� �n perioadele de secet�, c�nd nu se mai depune nicio pic�tur�
de
96 W. G. Sebald
rou� �n timpul nop�ii, se �nt�mplase deja ca ei s� se grupeze, form�nd un fel de
nor, �i s� se �ndrepte astfel c�tre p�r�ul sau r�ul cel mai apropiat, unde mul�i
dintre ei se �necau, �ncerc�nd s� se a�eze pe apa curg�toare. Am mai re�inut
remarca f�cut� de Alphonso cu privire la auzul extraordinar de sensibil al
moliilor, a spus Austerlitz. Erau capabile s� recunoasc� de la mari distan�e
�ipetele liliecilor �i chiar el, Alphonso, remarcase c� seara, de fiecare dat� c�nd
guvernanta ie�ea �n curte �i-�i chema pisica, pe Enid, cu vocea ei strident�,
moliile se �n�l�au roiuri-roiuri din tufi�uri �i se refugiau �n copacii afla�i mai
�n �ntuneric. �n timpul zilei, ne spunea Alphonso, dormeau ascunse pe sub pietre,
printre cr�p�turile st�ncilor, printre firele de iarb� r�sp�ndite pe sol sau prin
frunzi�. C�nd le descoperim, majoritatea par inerte, ca moarte, iar c�nd se
trezesc, �nainte de a putea s�-�i ia zborul, trebuie mai �nt�i s� se scuture sau s�
�op�ie pe sol, dezmor�indu-�i aripile �i picioru�ele. Temperatura corpului lor este
atunci de treizeci �i �ase de grade, ca cea a mamiferelor, a delfinilor �i a
tonilor �n plin� activitate. Treizeci �i �ase de grade este un fel de indicator
esen�ial, a mai spus Alphonso, un punct care, �n natur�, s-a dovedit a fi
�ntotdeauna optimal, un fel de prag magic, �i, mi-a precizat Austerlitz, i se
�nt�mplase s� se g�ndeasc�, ca s� redau exact cuvintele lui, la faptul c� toat�
nefericirea oamenilor li se tr�gea de la �ndep�rtarea lor de la aceast� norm�: la
un moment dat s-au �nc�lzit, iar acum tr�iau �n permanen�� �ntr-o u�oar� stare
febril�, �n acea noapte de var�, a spus Austerlitz, am r�mas acolo sus, �n v�lceaua
care domina v�rsarea r�ului Mawddach �n mare, p�n� s-a luminat de ziu� �i am
observat sutele de mii de fluturi de noapte, dup� estim�rile lui Alphonso, care se
apropiaser� de noi dans�nd acum �n jurul nostru baletul lor ame�itor. Ceea ce
Gerald admira cel mai mult era multitudinea de
Austerlitz 97
d�re luminoase pe care p�reau c� le las� �n urma lor sub form� de spirale, bucle �i
arcuri de cerc; �n realitate, acestea nu existau de fapt, ne-a explicat Alphonso,
ele nu erau dec�t ni�te urme-fantom�, percepute doar din cauza lentorii ochiului
nostru ????-�i imagineaz� c� mai vede �nc� un reflex precis acolo unde insecta,
aflat� pentru o frac�iune de secund� �n lumina l�mpii, a disp�rut deja. Asemenea
fenomene imaginare, irup�iile irealului �n lumea real�, efectele de lumin� din-tr-
un peisaj pe care-1 privim sau sc�nteierile din ochii unei persoane dragi se afl�
la originea sentimentelor noastre cele mai profunde - sau pe care noi le consider�m
astfel. De�i mai t�rziu nu m-am dedicat studiului naturii, a spus Austerlitz, am
re�inut multe din explica�iile date de str�-unchiul lui Gerald. Chiar acum c�teva
zile am recitit �n Darwin pasajul despre acel roi de fluturi zbur�nd ne�ncetat, ore
�n �ir, �n largul coastei Americii de Sud, un roi at�t de compact, �nc�t nici m�car
privit printr-un ochean nu puteai distinge �n toiul acestui v�rtej de aripi nici
cel mai mic intersti�iu. Nu pot s� uit ceea ce Alphonso ne-a povestit despre via�a
�i moartea moliilor �i trebuie s� adaug c� p�n� �n ziua de azi, a continuat
Austerlitz, dintre toate creaturile, ele sunt cele ce-mi trezesc cel mai profund
respect. Se �nt�mpl� ca uneori, �n lunile calde, una dintre aceste insecte tr�ind
�n gr�dina din spatele casei s� se r�t�ceasc� �n�untru. Diminea�a c�nd m� trezesc,
o v�d atunci, imobil�, undeva pe perete. Cred c� ele �tiu c� s-au r�t�cit, a
continuat Austerlitz, pentru c� dac� nu le apuci cu delicate�e ca s� le dai drumul
afar�, r�m�n acolo, apatice, p�n� la ultimul suflu; ba chiar r�m�n uneori �i
dup� ??-au murit la locul nefericirii lor, ag�ate cu gheru�ele lor minuscule
crispate �n agonie, p�n� c�nd un suflu de aer le desprinde �i le transport� �n
vreun col� pr�fuit. Privind o astfel de molie moart� la mine acas�, mi se �nt�mpl�
s� m� �ntreb ce
g8 W. G. Sebald
soi de panic� �i durere simte ea atunci c�nd se r�t�ce�te. Fiindc� dup� cum aflase
de la Alphonso, a spus Austerlitz, nu exista niciun motiv s� credem ca aceste
creaturi minuscule nu ar avea o via�� psihica. Nu numai noi, �mpreun� cu c�inii �i
alte animale domestice legate dc milenii de reac�iile noastre afective, vis�m �n
timpul nop�ii, ci �i mamiferele mai mici precum �oarecii �i c�rti�ele sc g�sesc
atunci c�nd dorm, dup� cum se poate vedea dup� mi�c�rile ochilor lor, �ntr-o lume
ce nu exist� dec�t �nl�untrul lor, �i cine �tie, a spus Austerlitz, dac� moliile,
sau chiar salata din gr�din� nu viseaz� la r�ndul ei uit�ndu-se la lun� noaptea. �n
ceea ce m� prive�te, a continuat Austerlitz, de-a lungul s�pt�m�nilor �i a lunilor
ce mi-a fost dat s� le petrec �n casa familiei Fitzpatrick, nu arareori am fost
cuprins de vise, uneori chiar �n timpul zilei. Din camera cu plafonul albastru,
despre care Adela vorbea mereu ca despre camera mea, priveli�tea era cu adev�rat
aproape supranatural�. Privirea mea domina v�rfurile copacilor, cei mai mul�i
dintre ei fiind cedri �i pini-umbrel� ce alc�tuiau un tablou ca de coline verzi,
cobor�nd �n trepte de la drumul mai jos de casa �nspre malul r�ului; de partea
cealalt� vedeam cutele �ntunecate ale maselor muntoase, iar ochii mei fixau
Austerlitz 99
�ndelung Marea Irlandei, al c�rei aspect se schimba continuu dup� momentul zilei
sau capriciile timpului. De c�te ori n-am r�mas �n fa�a ferestrei deschise, cu
capul parc� golit de g�nduri la vederea acestui spectacol mereu schimb�tor.
Diminea�a, afar� se vedea jum�tatea de umbr� a lumii, cu cenu�iurile v�zduhului
a�ezate �n straturi peste ape. Dup�-amiaza, a continuat Austerlitz, norii cumulus
urcau �n sud-vest la orizont, se �ntrep�trundeau �i se multiplicau �ntruna, form�nd
versan�i albi ca z�pada �i faleze abrupte, care se �n�l�au tot mai sus - at�t de
sus, mi-a spus Gerald �ntr-o zi, �i-a amintit Austerlitz, ca piscurile din Anzi sau
Karakorum. Alteori vedeam �n dep�rtare averse de ploaie, pe care v�ntul le m�na
dinspre mare spre ��rmuri, ca �i cum ar fi tras o cortin� grea de teatru; iar �n
serile de toamn�, cea�a n�v�lea pe plaj�, bulu-cindu-se �n coasta mun�ilor �i
umpl�nd apoi v�ile. Dar mai ales �n zilele luminoase de var�, peste �ntreg golful
Barmouth se l�sa o str�lucire at�t de puternic� �i uniform�, �nc�t suprafe�ele de
nisip �i de ap�, ��rmul �i marea, cerul �i p�m�ntul nu se mai distingeau �ntre ele.
Formele �i culorile se dizolvau toate �ntr-o p�cl� cenu�ie; nu mai existau nici
contraste, nici degradeuri, ci doar st�ri tranzitorii fluide, str�b�tute de
pulsa�ii de lumin�, o unic� �nv�luire �i estompare din care nu se mai �ntrez�reau
dec�t fenomene din cele mai efemere; dar �mi amintesc foarte bine c�, �n mod
ciudat, tocmai volatilitatea acestor fenomene mi-a dat atunci sentimentul
eternit�ii. �ntr-o sear�, dup� ce f�cusem c�teva cump�r�turi, Adela, Gerald,
c�inele Toby �i cu mine ne-am dus s� ne plimb�m pe pasarela rezervat� pietonilor,
care, dup� cum am mai spus, continuase Austerlitz, mergea de-a lungul c�ii ferate,
travers�nd v�rsarea r�ului Mawddach, larg� �n acest loc de peste doi kilometri.
Contra unei taxe de jum�tate de penny de persoan�, te puteai a�eza pe una din
b�ncile
loo W. G. Sebald
�nchise pe trei laturi ca o cabin�, pentru a te feri de v�nt �i cea��, de unde,
st�nd cu spatele la mal, te uitai �n largul m�rii. Era c�tre sf�r�itul unei
frumoase dup�-amieze de var�, sim�eam pe fa�� briza s�rat� �i r�coroas�, iar pe sub
pod, apele umflate de flux alunecau str�lucind ca un banc de macrouri, �i cu o
for�� �i o vitez� at�t de mare, �nc�t am fi putut crede, dimpotriv�, c� ne aflam
�ntr-o ambarca�iune care o pornise vertiginos spre largul m�rii. Am stat a�a,
t�cu�i, �nc� mult timp dup� apusul soarelui. P�n� �i Toby - de obicei at�t de
neast�mp�rat, cu zulufii lui ciuda�i din jurul capului, sem�n�nd �n aceast�
privin�� cu c�elul feti�ei din Vyrnvy - chiar �i el st�tea nemi�cat la picioarele
noastre, privind meditativ la cerul �nc� luminos �i urm�rind fascinat r�ndunicile
numeroase care s�getau v�zduhul. Dup� c�tva timp, c�nd punctele negre �nscriind
arabescuri �n aer deveniser� tot mai mici, Gerald ne-a �ntrebat dac� �tiam c�
aceste p�s�ri c�l�toare nu dormeau pe p�m�nt. Odat� ce-�i luau zborul, spuse el,
lu�ndu-1 pe Toby �n bra�e �i sc�r-pin�ndu-i barba, nu mai atingeau niciodat�
p�m�ntul. De aceea, la l�satul serii, se �n�l�au la vreo patru-cinci kilometri,
plan�nd �n voie acolo sus, d�nd arar din aripile perfect �ntinse, descriind
continuu cercuri concentrice p�n� c�nd, la cr�pat de ziu�, coborau din nou spre
noi. Austerlitz era at�t de absorbit de povestea lui din �ara Galilor, iar eu at�t
de cufundat �n ce auzeam, �nc�t niciunul din noi n-a remarcat c� se f�cuse t�rziu.
Ultimele r�nduri de b�utur� fuseser� servite deja de mult �i, cu excep�ia noastr�,
ceilal�i clien�i disp�ruser�. Barmanul adunase paharele �i scrumierele, �tersese
mesele cu o c�rp�, pusese scaunele la locul lor �i acum a�tepta, �n picioare, l�ng�
ie�ire, cu m�na pe �ntrerup�tor, ca s� �nchid� dup� noi. Felul �n care, cu privirea
tulbure de oboseal�, cu capul �nclinat pu�in �ntr-o parte, ne-a spus: Good night,
gentlemen, mi s-a
Austerlitz ???
p�rut ca o reveren�� extraordinar�, o absolvire de p�cate sau o binecuv�ntare. Iar
imediat dup� aceea, �n holul de la intrare al Hotelului Great Eastern, am fost
�nt�mpina�i cu nu mai pu�in� polite�e �i devotament de directorul hotelului,
Pereira. Cu c�ma�a alb�, scrobit� �i o vest� gri de doc, cu p�rul separat de o
c�rare perfect�, st�tea �n spatele recep�iei, ner�bd�tor parc� s� ne revad� - unul
din acei oameni adeseori pu�in enigmatici, mi-am zis eu, v�z�ndu-1, ve�nic la
postul lor �i despre care nici nu-�i puteai imagina c� ar sim�i vreodat� nevoia s�
se-ntind� pu�in ca s� se odihneasc�. Dup� ce am fixat cu Austerlitz �nt�lnirea
pentru a doua zi, Pereira s-a informat despre dorin�ele mele �i m-? �nso�it pe
scar� p�n� la o �nc�pere de la primul etaj, garnisit� cu catifele de un ro�u
�ntunecat, brocarturi �i cu mobile de mahon. Acolo, a�ezat la un mic birou, la
lumina palid� a felinarelor de-afar�, din strad� - radiatorul din font� trosnea
�nceti�or, �i rar mai trecea pe Liverpool Street c�te unul din taxiurile acelea
negre -, am a�ternut pe h�rtie p�n� spre orele trei diminea�a, �n cuvinte-cheie �i
fraze r�zle�e, c�t mai mult din cele povestite de Austerlitz �n cursul serii. A
doua zi m-am trezit t�rziu, �i dup� micul dejun m-am ocupat destul de mult cu
cititul ziarelor unde, pe l�ng� �tirile obi�nuite legate de evenimentele zilei sau
de mersul lumii, am dat peste o not� relat�nd despre un om simplu: dup� moartea
nevestei, pe care-o �ngrijise cu cel mai mare devotament �n tot timpul bolii ei,
c�zuse �ntr-o triste�e at�t de profund�, �nc�t hot�r�se s� se sinucid� folosind
drept mijloc o ghilotin� fixat� �n arm�tura sc�rii ce ducea la pivni��, instalat�
de el �nsu�i �n casa sa din Halifax. Analizase mai �nainte �ndelung �i alte
posibilit�i, dar mintea lui practic� de me�te�ugar g�sise �n cele din urm� c�
acesta era mijlocul cel mai sigur pentru a-�i duce la bun sf�r�it planul; articolul
men�iona c� omul fusese g�sit,
102 W. G. Sebald
�ntr-adev�r - cu capul separat de trup, �i �in�nd �nc� �n m�na �n�epenit� cle�tele
ce-i servise la t�ierea s�rmei ce oprea lama s� cad� - �n acest aparat de
desc�p��nare solid, construit cu mare grij� p�n� �n cele mai mici detalii, �i a
c�rui secure oblic�, se preciza, nu putea fi dec�t cu greu ridicat� de dou�
persoane puternice. A doua zi, �n timp ce traversam Whitechapel �i Shoreditch
pentru a ajunge la r�u, i-am povestit aceast� istorie lui Austerlitz, care venise
s� m� ia pe la unsprezece. Mult timp nu a spus nimic - poate pentru c� g�sise de
prost gust felul �n care subliniasem aspectele absurde ale cazului, dup� cum mi-am
repro�at eu mai t�rziu. Odat� ajun�i �ns� la malul r�ului, unde neam oprit o vreme
s� privim apele gri-brune curg�nd n�valnic, m-? fixat - cum o f�cea uneori - cu
ni�te ochi larg deschi�i �i speria�i, spun�ndu-mi c�-1 �n�elegea prea bine pe
t�mplarul din Halifax: c�ci ce poate fi mai r�u, dup� o via�� nefericit�, dec�t s�-
�i mai ratezi pe deasupra �i sf�r�itul? Am parcurs �n lini�te restul drumului,
cobor�nd �n aval din Wapping �i Shadwell p�n� la bazinele lini�tite �n care se
reflectau turnurile birourilor din cartierul docurilor, p�trunz�nd apoi �n tunelul
pentru pietoni care trece pe sub cotitura r�ului. Ajun�i de partea cealalt�, am
traversat parcul din Greenwich �i am urcat la Observatorul Regal unde, �n acest
friguros Ajun de Cr�ciun, b�nuiesc c� nu mai era aproape nimeni �n afar� de noi.
Oricum, �n orele petrecute acolo - fiecare dintre noi studiind pentru sine at�t de
ingenioasele instrumente de m�sur� �i observa�ie, cvadran�ii �i sextan�ii,
cronom�trele �i regulatorii care se g�seau �n vitrine - nu-mi amintesc s� fi
�nt�lnit pe cineva. Doar �n cabinetul de observa�ie de form� octogonal�, deasupra
fostului apartament al astronomului de la Curte, unde Austerlitz �i cu mine
re�nnodam treptat firul �ntrerupt al conversa�iei noastre, �i-a f�cut apari�ia mi
se pare un japonez, care f�cea
Austerlitz 103
de unul singur turul lumii; ivindu-se �n prag pe nea�teptate, fara zgomot, a dat
ocol octogonului pustiu �i apoi, urm�nd s�geata verde care indica ie�irea, a
disp�rut la fel cum ap�ruse. In aceast� sal� pe care Austerlitz o g�sea un spa�iu
ideal, am admirat frumuse�ea simpl� a sc�ndurilor de l�rgimi diferite ale
pardoselii, precum �i ferestrele neobi�nuit de �nalte, �mp�r�ite fiecare �n c�te o
sut� dou�zeci �i dou� de carouri de sticla cu margini dc plumb, prin care, c�ndva,
lunetele lungi fuseser� �ndreptate spre eclipsele de soare �i de lun�, spre
intersect�rile orbitelor stelare cu linia meridianului �i ploaia de lumin� iscat�
de curentul meteoric al Leonidelor, sau spre cometele cu coad� ce str�bateau
spa�iul cosmic. Conform obiceiului s�u, Austerlitz a t�cut c�teva fotografii -
unele cu trandafirii de stuc albi ca neaua din friza floral� care �nconjura
tavanul, altele prin c�rnurile ferestrelor, pe unde se vedea panorama ora�ului
�ntinz�ndu-se dincolo de parc spre nord �i nord-vest; �n timp ce �nc� mai era
ocupat cu aparatul de fotografiat, s-a lansat �ntr-un discurs mai lung despre timp,
care mi-a r�mas �ntip�rit �n memorie. Dintre toate inven�iile noastre, a spus el �n
cabinetul dc observa�ii astronomice din
104 w- G. Sebald
Greenwich, timpul este cea mai artificial�, iar leg�tura sa cu planetele rotindu-se
�n jurul propriilor axe nu-i mai pu�in arbitrar� dec�t dac� l-am calcula dup�
ritmul de cre�tere al copacilor sau dup� durata descompunerii calcarului; asta
l�s�nd cu totul deoparte faptul c� ziua solar� dup� care ne ghid�m nu ne ofer� un
etalon precis �i c� de aceea pentru calcularea timpului a �i trebuit s� recurgem la
un soare imaginar cu valori medii, a c�rui vitez� de deplasare e invariabil�, �i
care pe orbita sa nu este �nclinat �n raport cu Ecuatorul. Dac� Newton �i-a
�nchipuit - a spus Austerlitz ar�t�nd �n jos pe fereastr� meandrul de ap�
�nconjur�nd a�a-numita Insul� a C�inilor, �i care str�lucea �n ultimele sclipiri de
lumin� ale zilei -, dac� Newton chiar �i-a �nchipuit c� timpul e un fluviu precum
Tamisa, atunci unde se afl� izvorul s�u �i �n ce mare se vars� timpul �n cele din
urm�? Fiecare ap� curg�toare, se �tie, e m�rginit� pe dou� p�r�i. �i-atunci, care
ar fi cele dou� ��rmuri ale timpului? Care ar fi propriet�ile lui specifice,
corespunz�nd �ntruc�tva celor ale apei, care este lichid�, destul de grea �i
transparent�? Cu ce se deosebesc lucrurile atinse de timp de cele care n-au venit
niciodat� �n contact cu el? Ce semnifica�ie are faptul c� orele diurne �i cele
nocturne sunt �nscrise �n acela�i cadran? De ce �ntr-un anumit loc timpul r�m�ne
ve�nic imobil, iar altundeva gone�te ne�ncetat? Nu am putea presupune oare c�, de-a
lungul secolelor �i mileniilor, timpul nu a fost totdeauna egal cu sine �nsu�i? La
urma urmei, �nc� n-a trecut chiar at�t de mult de c�nd se dilat� �n toate
sensurile. �i oare �n unele p�r�i ale p�m�ntului, via�a oamenilor nu-i mai pu�in
dictat� de timp dec�t, de pild�, de condi�iile atmosferice - altfel spus, de o
m�rime necuantificabil�, care nu cunoa�te uniformitatea linear�, nu �nainteaz�
constant, ci se mi�c� �n v�rtejuri, fiind supus� blocajelor �i n�ruirilor, �i
revine sub o form� mereu schimb�toare,
Austerlitz 105
f�r� a putea �ti �n ce direc�ie evolueaz�? Existen�a �n afara timpului, a spus
Austerlitz, un mod de existen�� p�n� de cur�nd valabil �n �inuturile �napoiate �i
uitate ale propriei noastre ��ri, la fel ca odinioar� pe continentele �nc�
neexplorate de peste m�ri, func�ioneaz� �n continuare �n paralel chiar �i �ntr-o
metropol� a timpului cum este Londra. Mor�ii nu se afl� oare �n afara timpului? Sau
muribunzii? Sau bolnavii care zac la ei acas� sau prin spitale - �i nu doar ei?
Fiindc� e suficient� chiar �i numai o doz� de nefericire personal�, pentru a ne
trezi separa�i de orice trecut sau viitor. De fapt, a spus Austerlitz, n-am posedat
niciodat� un ceas, fie el un de�tept�tor, un ceas de buzunar �i nici m�car unul de
m�n�. Mi s-a p�rut �ntotdeauna ridicol s� port un ceas, ca ceva bazat pe o
minciun�, poate pentru c� un impuls l�untric, pe care n-am reu�it s�-l �n�eleg
niciodat�, m-? f�cut mereu s� m� �mpotrivesc puterii timpului �i s� m� �in deoparte
de a�a-zisa actualitate - cu speran�a, �mi spun ast�zi, a ad�ugat Austerlitz, c�
timpul nu trece, c� nu a trecut, c� pot alerga �napoi dup� el, �i c� acolo voi
reg�si totul ca �i �nainte, sau mai precis, c� toate momentele coexist� �n paralel,
respectiv c� nimic din ceea ce poveste�te istoria nu este adev�rat, c� cele
�nt�mplate �nc� nu s-au �nt�mplat, ci se �nt�mpl� chiar �n momentul �n care ne
g�ndim la ele, ceea ce pe de alt� parte, desigur, deschide perspectiva dezolant� a
unei suferin�e ne�ncetate �i a unei cazne ce nu mai sf�r�e�te. - Era c�tre ora trei
�i jum�tate dup�-amiaza c�nd am p�r�sit Observatorul �mpreun� cu Austerlitz; se
�nsera de-acum. Am mai stat ceva timp �n pia�a din fa�a cl�dirii. �n dep�rtare se
auzea zgomotul �nfundat al ora�ului �i de sus zgomotul unor avioane mari, care la
intervale mai scurte de un minut ap�reau dinspre nord-est, cobor�nd peste Greenwich
�i zbur�nd foarte jos �i necrezut de �ncet, dup� cum mi se p�rea, pentru
10? W. G. Sebald
ca apoi s� dispar� spre vest, �n direc�ia Heathrow. Ca ni�te mon�tri care se
�ntorceau seara la vizuinile lor, avioanele treceau peste capetele noastre prin
aerul care se �ntuneca, cu aripile nemi�cate, dep�rtate de corp; platanii goi de pe
pov�rni�urile parcului deja se cufundaser� �n umbra tot mai deas� ce urca dinspre
p�m�nt; �n fa�a noastr�, la poalele colinei, se �ntindea gazonul negru ca noaptea,
traversat de diagonalele celor dou� c�r�ri cu nisip de culoare deschis�, fa�adele
albe �i colonadele Muzeului Marinei, iar de partea cealalt� a fluviului, pe Insula
C�inilor, se �n�l�au, sc�nteietoare, turnurile de sticl� �n ultimele raze de lumin�
ale zilei. Cobor�nd spre Greenwich, Austerlitz mi-a povestit c� parcul fusese
deseori pictat �n cursul ultimelor secole. �n aceste tablouri se puteau vedea
peluzele �i v�rfurile verzi ale copacilor, iar �n prim-plan, de regul�, se observau
figuri umane r�zle�e, foarte micu�e, �n special doamne �n rochii cu crinolin� de
diferite culori, �in�nd �n m�n� umbrele de soare, dar �i c�teva din s�lb�ticiunile
acelea de culoare alb�, pe jum�tate domesticite, care pe vremea aceea populau
�ngr�diturile parcului. �n fundal, �n spatele copacilor �i a celor dou� cupole ale
Colegiului de Marin�, se z�rea cotitura fluviului �i, ca o f�ie palid�, tras�, ca
s� zic a�a, �nspre hotarul ultim al lumii, ora�ul sufletelor nenum�rate - ceva
indefinibil, ghemuit �i gri sau de culoarea ghipsului, un fel de excrescen�� sau de
cicatrice pe suprafa�a p�m�ntului; �i �nc� �i mai sus, ocup�nd mai mult de jum�tate
din scena reprezentat�, cerul pustiu unde, pierdut� �n zare, poate tocmai cade
ploaia. Cred c� prima oar� am v�zut o astfel de panoram� a cartierului Greenwich la
unul din conacele amenin�ate de ruin�, pe care �n timpul studiilor mele la Oxford,
dup� cum aminteam ieri, le-am vizitat adeseori �n compania lui Hilaiy. �mi amintesc
cu precizie, a spus Austerlitz, c� �n timpul uneia dintre aceste
Austerlitz 107
excursii, dup� o lung� hoin�real� printr-un parc �mp�nzii de puie�i de ar�ari �i
mesteceni, am dat peste o astfel de cas� p�r�sit�, din care dup� calculele mele �n
anii cincizeci se demolau cam una la dou�-lrei zile. �i nu pu�ine au fost casele
v�zute de noi pe-atunri, care fuseser� complet dezmembrate, golite de biblioteci,
de lemn�rie �i de balustradele sc�rii, cu �evile de aram� ale instala�iei de
�nc�lzire �i cu marmura din �emineu smulse; case ale c�ror acoperi�uri se
pr�bu�iser� �i �n care te afundai p�n� la genunchi �n d�r�m�turi, gunoaie �i moloz,
�n c�c�reze dc oaie �i excremente de p�s�ri, �n ghipsul c�zut din tavane �i form�nd
gr�mezi lutoase. Dar conacul Iver Grove, ? spus Austerlitz, �nconjurat de un parc
in paragin� �i aflat la poalele unei coline cobor�nd lin spre sud, p�rea intact cel
pu�in din exterior. Totu�i, c�nd ne-am oprit pe treptele largi de piatr� ale
intr�rii, n�p�dite de lim-ba-cerbului �i de tot felul de alte buruieni, �i am
privit spre ferestrele oarbe, ni s-a p�rut c� aceast� cas� era cuprinsa de o spaim�
mut� �n fa�a sf�r�itului ei iminent �i abominabil. �n�untru, �ntr-una din vastele
s�li de recep�ie dc la parter, am g�sit �mpr�tiate pe jos grane, ca pe un c�mp
treierat. In alt� sal�, decorat� cu stucaturi baroce, erau �ngr�m�di�i unii peste
al�ii sute
108 W. G. Sebald
de saci de cartofi. Am contemplat o vreme, mu�i, acest spectacol dezolant �i, chiar
�n momentul c�nd m� preg�team s� fac ni�te fotografii, proprietarul conacului Iver
Grove, un anume James Mallord Ashman, dup� cum urma s� afl�m apoi, �i-a f�cut
apari�ia pe terasa dinspre vest. D�nd dovad� de �n�elegere fa�� de interesul
manifestat de noi pentru asemenea case r�mase �n paragin�, el ne-a explicat �n
cursul unei lungi discu�ii c� fie �i numai renovarea minimal� a re�edin�ei lor de
familie - care �n timpul anilor de r�zboi fusese rechizi�ionat� �i transformat� �n
centru de convalescen�� - ar dep�i cu mult mijloacele sale �i c�, �n consecin��, a
fost nevoit s� se mute la ferma Grove, apar�in�nd domeniului, aflat� �n cap�tul
cel�lalt al parcului, �i s-o gospod�reasc� el �nsu�i. A�a se explica acolo �i
prezen�a sacilor de cartofi �i a gr�un�elor, a spus Austerlitz. Iver Grove fusese
construit pe la 1780 de un str�mo� al lui Ashman, a spus Austerlitz; str�mo�ul
acela suferea de insomnie �i astfel se consacrase studiilor astronomice �n
observatorul instalat pe acoperi�ul cl�dirii, ocup�ndu-se cu predilec�ie de sele-
nografie - de cartografierea Lunii; din acest motiv, a explicat Ashman, fusese �n
leg�tur� permanent� cu miniaturistul �i pictorul de pasteluri John Russell din
Guildford, al c�rui renume dep�ise grani�ele Angliei �i care lucrase decenii la o
hart� a Lunii, m�sur�nd un metru jum�tate pe un metru jum�tate, incomparabil mai
frumoas� �i mai precis� dec�t cele ale lui Riccioli �i Cassini, �i dec�t cele ale
lui Tobias Mayer �i Hevelius. Condu�i de proprietar, am f�cut turul conacului, iar
la sf�r�it am intrat �n sala de biliard. Aici, ne-a spus Ashman, �n nop�ile f�r�
lun� sau c�nd astrul era acoperit de nori, str�mo�ul s�u disputa contra lui �nsu�i
partid� dup� partid�, p�n� se cr�pa de ziu�. De la moartea acestuia, �n noaptea de
Anul Nou dinspre 1813 spre 1814, nimeni nu mai pusese m�na pe un tac
Austerlitz 109
de biliard, nici bunicul, nici tat�l lui, �i nici el, Ashman, �i cu-at�t mai pu�in,
fire�te, femeile din familie, �ntr-adev�r, a spus Austerlitz, totul r�m�sese f�r�
�ndoial� ca �n urm� cu o sut� cincizeci de ani. Impozanta mas� de mahon, �ngreunat�
de pl�cile de ardezie montate �n ea, era tot la locul ei; contorul, oglinda cu ram�
aurit� de pe perete, suporturile pentru tacuri �i prelungitoare, vitrina cu o
mul�ime de sertare, �n care erau depozitate bilele din filde�, creta, periile,
c�rpele de lustruit precum �i alte ustensile indispensabile jocului de biliard -
nimic nu mai fusese atins sau deplasat �n vreun fel. Deasupra �emineului era ag�at�
o gravur� dup� View from Greenwich Park a lui Turner1, iar pe un pupitru se afla
�nc� deschis carnetul de cheltuieli curente, �n care selenograful consemnase cu
scrisul s�u frumos, caligrafic, toate jocurile c�tigate sau pierdute contra lui
�nsu�i. Obloanele interioare fuseser� �ntotdeauna trase, lumina zilei nep�trunz�nd
niciodat� �n aceast� �nc�pere. Se pare c� acest salon fusese at�t de izolat de
restul casei, a spus Austerlitz, �nc�t �n decurs de o sut� cincizeci de ani abia
dac� se depusese un strat foarte sub�ire de praf pe pervazuri, pe dalele de piatr�
albe �i negre �i pe fetrul verde de pe masa de biliard, care reprezenta un univers
�n sine. Ai fi putut spune c� timpul, care �n alte locuri se scurge �n mod
inexorabil, aici nu se clintise, c� anii care pentru noi deja trecuser�, se mai
aflau aici �ntr-un viitor nedeslu�it, �i-mi amintesc, a spus Austerlitz, c� �n sala
de biliard din Iver Grove, unde ne aflam cu Ashman, Hilary a facut o remarc� legat�
de aceast� confuzie de sentimente, de care p�n� �i un istoric
1 William Turner (1775-1851), mare pictor englez, unul din deschiz�torii de drumuri
ai picturii moderne, al�turi de John Constable, unul din peisagi�tii de frunte ai
Angliei secolului al XIX-lea. (N. tr.)
112 W. G. Sebald
poate fi cuprins �ntr-un astfel de spa�iu, r�mas at�t de �ndelung izolat de
curgerea orelor �i zilelor �i de succesiunea genera�iilor. La acestea, Ashman ne-a
replicat c� �n 1941, c�nd conacul fusese rechizi�ionat, mascase u�ile s�lii de
biliard �i pe cele de la camerele copiilor de la etaj cu pere�i fal�i, �n dreptul
c�rora �mpinsese apoi ni�te imense dulapuri cu haine; �i c�nd �n toamna lui 1951
sau 1952 paravanele au fost �ndep�rtate �i a p�truns pentru prima oar� dup� zece
ani �n camera copiilor, a crezut c�-�i va pierde min�ile. C�nd a v�zut trenule�ul
cu vagoanele lui Great Eastern Railway �i arca lui Noe cu toate perechile de
animale cumin�i, salvate de la Potop, i s-a p�rut c� �n fa�a lui se c�scaser�
abisurile timpului; �i c�nd apoi �i trecuse degetul peste �irul de crest�turi de pe
marginea noptierei, pe care le f�cuse acolo la opt ani, cu o furie neputincioas�,
�n ajunul plec�rii sale la Preparatory School, s-a sim�it cuprins de aceea�i m�nie
ca atunci; Ashman �i mai amintea c� �nainte de a-�i da bine seama ce face, s-a
trezit afar� tr�g�nd mai multe focuri de pu�c� �nspre orologiul din micu�a turl� a
remizei, al c�rui cadran mai purta �i ast�zi, cum se vedea, urmele gloan�elor.
Ashman �i Hilary, Iver Grove �i Andromeda Lodge - indiferent la ce m� g�ndesc, a
spus Austerlitz �n timp ce coboram panta n�p�dit� de iarb� a parcului peste care se
l�sase seara, lu�nd-o spre ora�ul ????-�i etala lumini�ele �n semicerc, ca pe ni�te
m�t�nii, toate astea �mi dau sentimentul izol�rii de lume �i al p�m�ntului ??-�i
fuge de sub picioare. Cred c� era la �nceput de octombrie 1957 - a continuat el
dup� o lung� pauz�, pe nea�teptate -, m� preg�team s� plec la Paris pentru a-mi
continua studiile de istoria arhitecturii �ncepute cu un an mai devreme la
Courtauld Institute, c�nd a trebuit s� m� �ntorc pentru ultima oar� la Barmouth, la
familia Fitzpatrick, pentru a asista la dubla �nmorm�ntare a unchiului Evelyn �i
Austcriitz 113
a stra-unchiului Alphonso. Muriser� la diferen�� de ? zi unul de cel�lalt: Alphonso
din cauza unui infarct ????-l surprinsese �n timp cc culegea �n gr�din� merele lui
preferate, iar Evelyn, chircit de groaz� �i durere, in patul s�u rece ca ghea�a. O
cea�� de toamn� invadase �ntreaga vale �n diminea�a �nmorm�nt�rii acestor doi
b�rba�i at�t de diferi�i - Evelyn, cel ve�nic nemul�umit de lume �i de sine �nsu�i,
�i Alphonso, cel �nzestrat cu o senin�tate fericit�. C�nd cortegiul mortuar tocmai
se �ndrepta c�tre cimitirul din Cutiau, soarele a reu�it s� str�pung� cea�a ce
plutea peste Mawddach �i o briz� u�oar� a m�ng�iat malul apei- Cele c�teva siluete
�ntunecate, cr�ngul dc plopi, sc�nteierea apei, masivul Cader ldris de partea
cealalt� a r�ului - toate acestea constituiau decorul unei scene de desp�r�ire, pc
care �n mod ciudat am rcdescopcrit-o chiar acum c�teva s�pt�m�ni �ntr-una din
acuarelele schi�ate in fug� de Turner, �n care-�i nota, dup� cum f�cea adeseori,
tot ce-i ap�rea �n fa�a ochilor, fie pe viu, tie mai apoi, retrospectiv. Aceasta
acuarel� aproape imaterial� �i care poart� titlul de Funeral al Lausanne, era
datat� 1841, deci dintr-o perioad� �n care Turner aproape c� nu mai c�l�torea deloc
�i era din ce In ce
114 W- G- Sebald
mai preocupat de ideea mor�ii sale. Poate c� acesta-i motivul pentru care, de
�ndat� ce i-a revenit �n memorie, a �i �ncercat s� fixeze �n grab�, doar din c�teva
tr�s�turi de penel, viziunea efemer� a unei astfel de scene precum micul cortegiu
funerar de la Lausanne. Dar ceea ce mi-a atras cel mai mult aten�ia la aceast�
acuarel� a lui Turner, mi-a spus Austerlitz, nu a fost at�t similitudinea dintre
�nmorm�ntarea de la Lausanne �i cea de la Cutiau, c�t amintirea pe care a trezit-o
�n mine - aceea a ultimei plimb�ri f�cute �mpreun� cu Gerald, la �nceputul verii
1966, �n viile de pe colinele or�elului Morges, pe malul Lacului Geneva. Continu�nd
s� studiez carnetele de schi�e �i biografia lui Tumer, am descoperit un am�nunt
nesemnificativ �n sine, dar care m-? tulburat totu�i �n mod deosebit, �i anume c�
�n 1798, pe c�nd traversa �ara Galilor, Tumer poposise la v�rsarea r�ului Mawddach
�i c� avea ??-atunci aceea�i v�rst� ca �i mine la �nmorm�ntarea de la Cutiau. Mi se
pare acum, povestind, a spus Austerlitz, c� parc� ar fi fost ieri; sunt la
Andromeda Lodge, �mpreun� cu ceilal�i �n drawing room-ul din partea sudic� a casei;
aud murmurul discret al vocilor, o aud pe Adela spun�nd c� nu �tie cum se va
descurca de-acum �nainte de una singur� �ntr-o cas� at�t de mare. Gerald, care era
acum �n clas� terminal� �i venise de la Oswestry anume pentru a asista la
�nmorm�ntare, �mi povestea despre situa�ia incorigibil� din internatul Stower
Grange, pe care-1 considera ca pe o oribil� pat� ce avea s� desfigureze pe vecie
sufletele elevilor de-acolo. Dac� nu a �nnebunit p�n� acum, a continuat Gerald,
este pentm c�, intr�nd la sec�ia de avia�ie din Cadet Force, se urc� o dat� pe
s�pt�m�n� la bordul micu�ului s�u avion Chipmunk �i, de-acolo de sus, are senza�ia
c� a sc�pat de toat� aceast� mizerie. Cu c�t m� ridic mai sus, cu at�t m� simt mai
bine, spunea el, �i de aceea decisese s� studieze astronomia. C�tre ora patru, l-am
condus pe Gerald la gara din Barmouth.
Austerlitz 115
C�nd m-am �ntors la Andromeda Lodge, se l�sa amurgul, a spus Austerlitz, �i o
ploaie fin� era parc� suspendat� �n aer f�r� a se mai decide s� cad�; din
ad�ncurile tulburi ale gr�dinii s-a ivit Adela, �ncoto�-m�nat� �n haine de l�n�
verde-maronii, �n peri�orul de pe marginea c�rora se prinseser� milioane de
pic�turi minuscule, form�nd �n jurul ei un soi de aureol� argintie sclipitoare.
�inea pe bra�ul drept un imens buchet de crizanteme ruginii �i, dup� ??-am
traversat curtea �n t�cere �i am ajuns �n pragul u�ii, mi-a dat la o parte p�rul de
pe frunte cu m�na ei liber�, ca �i c�nd ar fi �tiut c� un astfel de gest avea darul
de a mi-o readuce mereu �n memorie. Da, o mai v�d �i-acum pe Adela, a spus
Austerlitz, �i �n ochii mei a r�mas aceea�i, frumoas� cum era ??-atunci. Deseori,
la sf�r�itul lungilor zile de var�, jucam �mpreun� badminton �n sala de bal de la
Andromeda Lodge, r�mas� goal� din vremea r�zboiului, �n timp ce Gerald se �ngrijea
de porumbeii lui �nainte de l�sarea nop�ii. Lovitur� dup� lovitur�, mingea zbura
�ncolo �i-ncoace. Traiectoria pe care o parcurgea - de fiecare dat� r�sucindu-se �n
aer far� s� ne putem da seama cum - r�m�nea o clip� �nscris� �n aer ca o d�r� alb�
tras� la ceasul �nser�rii, iar Adela, a� fi putut jura, plutea la c�teva palme
deasupra parchetului adesea ni�el mai mult dec�t i-ar fi permis legile gravita�iei.
Dup� terminarea partidei, de cele mai multe ori mai r�m�neam am�ndoi un timp �n
sal�: contemplam aici, p�n� la dispari�ia lor, desenele proiectate pe zidul opus
ferestrei ogivale de ultimele raze de soare ce traversau r�muri�ul tremur�tor al
unui gherghin. Motivele rarefiate se succedau ne�ncetat pe suprafa�a luminoas�,
aveau un caracter fugitiv, instabil, disp�r�nd �ndat� ce ap�reau, �i totu�i reu�eau
s� formeze, �n �mpletitura lor mereu re�nnoit� de soare �i umbr�, peisaje montane
cu toren�i �i c�mpuri de ghea��, platouri, stepe, de�erturi, r�saduri de flori,
insule marine, recife de corali, arhipelaguri �i
Il6 W. G. Sebald
atoli, p�duri b�tute de furtuni, ierburi mi�c�toare �i v�l�tuci de fum. �i-mi
amintesc c� odat�, pe c�nd priveam �mpreun� lumea amurgind �ncet-�ncet, Adela,
plec�ndu-se c�tre mine, m-? �ntrebat: Vezi v�rful palmierilor �i caravana care
trece acolo printre dune?
�n timp ce Austerlitz repeta aceast� �ntrebare a Adelei, r�mas� vie �n memoria sa,
tocmai ne �ntorceam de la Greenwich �napoi �n ora�. �n traficul dens de sear�,
taxiul avansa greu. �ncepuse s� plou�, luminile farurilor luceau pe asfalt,
trimi��nd �nd�r�t reflexul lor spre geamurile acoperite de mici perle argintii. Ne-
a luat aproape o or� s� str�batem o distan�� nu mai lung� de cinci kilometri -
Greek Road, Evelyn Street, Lower Road, Jamaica Road - p�n� la Tower Bridge.
Austerlitz, l�sat pe spate �i cu bra�ele �n jurul rani�ei, privea t�cut �n fa�a
lui. Poate chiar �nchisese ochii, mi-am zis, dar n-am �ndr�znit s� m� �ntorc s�-l
privesc.
Odat� ajun�i la gara Liverpool Street, unde Austerlitz a a�teptat �mpreun� cu mine
�n restaurantul McDonald�s p�n� la plecarea trenului meu, �i-a reluat �n sf�r�it
firul povestirii, dup� o remarc� pasager� despre ilumina�ia din restaurant - prea
crud� pentru a mai l�sa loc fie �i unei aluzii de clarobscur: secunda de spaim� din
momentul blitz-ului, a remarcat el, s-a �nve�nicit aici, a�a �nc�t �n acest loc nu
mai exist� nici zi, nici noapte.
Dup� �nmorm�ntare, �i-a continuat el povestirea, n-am mai rev�zut-o niciodat� pe
Adela, �i asta doar din vina mea, a subliniat el, pentru c� �n timpul perioadei
mele pariziene n-am revenit niciodat� �n Anglia; odat� ajuns la postul meu din
Londra, m-am dus, ce-i drept, la Cambridge s�-l vizitez pe Gerald - care �ntre timp
�i terminase studiile �i lucra �n cercetare -, dar Andromeda Lodge fusese deja
v�ndut�, iar Adela plecase �n Carolina de Nord �mpreun� cu un anume Willoughby, un
entomolog. Gerald - care pe atunci locuia �n minuscula localitate Quy, nu departe
de
Austerlitz 117
aerodromul din Cambridge, unde de altfel �nchiriase o c�su�� �i-�i cump�rase cu
partea de mo�tenire ce-i revenise din v�nzarea domeniului o Cessna1 - Gerald, deci,
indiferent la ce alte subiecte am mai fi discutat, revenea tot timpul la pasiunea
sa pentru zbor. �mi amintesc de o zi, a spus Austerlitz, c�nd vorbind despre anii
no�tri de �coal� de la Stower Grange, Gerald mi-a povestit cu o mul�ime de am�nunte
cum, dup� plecarea mea la Oxford, �i petrecuse majoritatea interminabilelor ore de
studiu elabor�nd un sistem ornitologic, al c�rui principal criteriu ordonator era
capacitatea de zbor �i c� �n cadrul acestui sistem, indiferent de ce al�i parametri
lua �n considerare, porumbeii figurau �ntotdeauna �n cap de list� - nu doar din
cauza vitezei cu care parcurgeau distan�ele cele mai lungi, ci �i a artei lor de
navigatori, prin care se deosebeau de toate celelalte viet�i. Am putea deci l�sa s�
zboare un porumbel, a continuat Gerald, de pe un vapor din Marea Nordului, �n plin
viscol �i, �n m�sura �n care for�ele nu-1 p�r�sesc, el �i va g�si �ntotdeauna
drumul spre cas�. P�n� acum nimeni nu �tie �n ce fel aceste animale - trimise �ntr-
un spa�iu vid at�t de amenin��tor, �nc�t f�r� nicio �ndoial� c�, presim�ind
distan�ele monstruoase pe care urmeaz� s� le parcurg�, inima aproape c� le
plesne�te de fric� - reu�esc s� redescopere drumul c�tre cas�. Oricum, a continuat
Gerald, teoriile �tiin�ifice cunoscute de el, care afirm� c� porumbeii se
orienteaz� dup� stele, curen�i de aer sau c�mpuri magnetice, nu sunt cu nimic mai
consistente dec�t diferitele teorii emise de el la doisprezece ani, c�nd spera c�
ar fi �n m�sur�, odat� g�sit� solu�ia la aceast� problem�, s�-i fac� pe porumbei s�
zboare �n sens invers, de exemplu de la Barmouth la Oswestry,
1 Cessna - mic avion american pentru persoane private �i oameni de afaceri. (N.
tr.)
Il8 W. G. Sebald
locul s�u de exil. Nu �nceta s� �i-i imagineze l�s�ndu-se deodat� �n jos spre el
din �nalturi, cu lumina soarelui filtrat� prin aripile lor larg �ntinse �i imobile,
sau �i privea ateriz�nd g�ngurind pe pervazul ferestrei unde, dup� spusele lui, �i
petrecea deseori mai multe ore din zi. Sentimentul de eliberare de care a fost
cuprins c�nd, pentru prima oar�, la bordul unui aparat al corpului de avia�ie a
sim�it capacitatea portant� a aerului, a spus Gerald, este de nedescris, iar el
�nsu�i �i mai aminte�te �nc�, �mi povestea Austerlitz, c�t de m�ndru �i de radios
era Gerald �n acel sf�r�it de var� din 1962 sau 1963, c�nd de pe pista aerodromului
din Cambridge s-au �n�l�at am�ndoi pentru un zbor vesperal. Soarele apusese �nc�
�nainte s� decol�m, a spus Austerlitz, dar de �ndat� ce ne-am �n�l�at, am fost din
nou sc�lda�i de o lumin� str�lucitoare care n-a sc�zut dec�t c�nd am c�rmit-o spre
sud, urm�nd coasta alb� a comitatului Suffolk, �i c�nd umbrele ce se �n�l�au din
profunzimile m�rii ne-au �nv�luit �ncetul cu �ncetul, p�n� c�nd ultima lic�rire de
lumin� de la frontierele lumii vestice s-a stins �i ea. Cur�nd n-am mai perceput
dec�t contururile vagi ale peisajului peste care zburam - codrii, miri�tile
sp�l�cite - �i n-am s� uit niciodat�, a spus Austerlitz, ie�ind din neant �n fa�a
noastr�, gura de v�rsare arcuit� a Tamisei, o coad� de dragon neagr� ca smoala,
�ncol�cindu-se �n noaptea care se l�sa �i de-a lungul c�reia se aprindeau acum
luminile din Canvey Island, Sheerness �i Southend-on-Sea. Mai t�rziu, c�nd, �n
plin� noapte, am f�cut o bucl� peste Picardia, �nainte de a ne re�ntoarce spre
Anglia, vedeam prin geamul cabinei de pilotaj, de fiecare dat� c�nd ne �n�l��m
ochii de la limbile �i cadranele luminoase, �ntreaga bolt� cereasc� aparent
neclintit�, dar de fapt rotindu-se �ncet �n jurul s�u, �i am observat ca niciodat�
p�n� acum diversele constela�ii - a Lebedei, Cassiopeia, Pleiadele, Ursa Mare,
Auriga, Corona
Austerlitz 119
Borealis, �i �nc� muke altele, pierdute parc� �n pulberea str�lucitoare r�sp�ndit�
de miriadele de stele f�r� nume. �n toamna lui 1965, a continuat Austerlitz, dup�
ce r�m�sese un timp ad�ncit �n amintirile sale, da, �n toamna lui 1965 Gerald a
�nceput s�-�i dezvolte tezele sale deschiz�toare de drumuri, cum �tim ast�zi,
despre a�a-numita Nebuloas� a Vulturului, din constela�ia �arpelui. El vorbea
despre enorme cantit�i de gaz interstelar, form�nd alc�tuiri asem�n�toare norilor
de furtun� �i av�nd o �ntindere de mai mul�i ani lumin�, �n interiorul c�rora,
printr-un proces de concentrare
continuu intensificat, se n�teau noi stele. �mi amintesc de o afirma�ie a lui
Gerald, c� acolo �n spa�iu, afar�, ar exista adev�rate cre�e de stele - afirma�ie
confirmat� recent dc un articol dc ziar, care comenta una din spectaculoasele
fotografii trimise pe p�m�nt de telescopul Hubble1. Oricum, a spus Austerlitz,
1 H$T (Hubhle Space Telescope) - telescop denumit astfel dup� astronomul Edwin
Hubble, construit dc NASA in colaborare cu ESA, destinai observ�rii luminii
vizibile �i radia�iilor ultraviolete �i infraro�ii, care �nconjoar� P�m�ntul la o
�n�l�ime de 540 km �i intr-un interval de 97 de minute. �jV. tr.)
120 W. G. Sebald
pentru a-�i putea continua lucr�rile �ncepute la Cambridge, Gerald s-a mutat la un
institut dc cercet�ri astronzice din Geneva, unde l-am vizitat �n mai multe r�nduri
�i unde �n timpul drume�iilor noastre �n afara ora�ului, pe malul lacului, am fost
martor al felului cum g�ndurile sale, precum stelele, se n�teau treptat din
nebuloasele rotitoare ale fanteziilor lui apar�in�nd �tiin�ei fizicii. Gerald mi-a
povestit atunci �i despre excursiile pe care le f�cea cu Cessna lui deasupra
mun�ilor str�lucind sub z�pad� sau peste vulcanul Puy de D�me, sau peste frumoasa
regiune Garonne, cobor�nd spre Bordeaux. Pesemne c�-i fusese predestinat sa nu se
mai �ntoarc� dintr-unul din aceste zboruri, a spus Austerlitz. A fost o zi cumplit�
pentru mine c�nd am aflat despre pr�bu�irea sa �n Alpii din Savoia, �i poate
�nceputul propriului meu declin, a refugierii mele tot mai maladive �n mine �nsumi.
*
A trecut aproape un sfert dc an p�n� c�nd m-am re�ntors la Londra, unde l-am
vizitat pc Austerlitz �n casa sa din Aldemcy Street. C�nd ne desp�r�iser�m �n
Austerlitz 121
decembrie, stabilisem s� a�tept s�-mi dea el de veste. �n timp ce s�pt�m�nile
treceau, �ncepusem s� m� �ndoiesc tot mai mult c� voi mai auzi vreodat� de el; mi-
era team� s� nu fi l�sat s�-mi scape vreo remarc� deplasat� sau s�-i fi fost �n
vreun alt fel dezagreabil. M� g�ndeam �i c�, poate, dup� cum �i era obiceiul, pur
�i simplu plecase c�tre o destina�ie necunoscut� �i pe o durat� nedeterminat�. Dac�
a� fi realizat �nc� de-atunci c� pentru Austerlitz existau unele momente f�r� de
�nceput �i sf�r�it, �i c� �n afar� de asta, via�a i se p�rea, c�teodat�, ca un
punct orb �i lipsit dc durat�, m-a� fi priceput f�r� �ndoial� s� a�tept mai bine.
Oricum, �ntr-o bun� zi am g�sit printre scrisori aceast� carte po�tal� din anii
dou�zeci sau treizeci, reprezent�nd o tab�r� dc corturi albe �n mijlocul de�ertului
egiptean, imagine dintr-o campanie de care nimeni nu-�i mai amintea, pe al c�rei
verso nu era scris dec�t: Saturday, 19 March, Alderney Street\ un semn de �ntrebare
�i un A mare pentru Austerlitz. Alderney Street se afl� undeva destul de departe �n
East End din
1 S�mb�t�, 19 martie, �n Alderney Street (�n englez�, �n original).
122 W. G. Sebald
Londra, �n apropiere de intersec�ia Mile-End, unde circula�ia se blocheaz� mereu �i
unde �n astfel de s�m-bete negustorii de haine �i stofe �i instaleaz� pe trotuar
tejghelele unde se �nghesuie sute de oameni; strada e nea�teptat de lini�tit� �i
merge paralel cu o arter� important�. �mi amintesc azi destul de vag de un bloc mic
chiar pe col�, cu aspect de fort�rea��, de un chio�c verde-�ip�tor �n�untrul c�ruia
nu am v�zut niciun v�nz�tor, de�i m�rfurile erau expuse la vedere, de un gazon
�mprejmuit de un gard de font�, �i unde s-ar fi zis c� nimeni nu c�lcase vreodat�,
iar la dreapta, de zidul de c�r�mid� de �n�l�imea unui om, lung cam de vreo
cincizeci de metri, la cap�tul c�ruia am dat peste casa lui Austerlitz, prima
dintr-un r�nd de �ase sau �apte case. De�i p�rea vast, interiorul era mobilat doar
cu strictul necesar �i nu avea nici perdele, nici covoare. Pere�ii erau vopsi�i �n
gri deschis, iar pardoseala intr-un gri mat, mai �nchis. �n camera din fa��, �n
care Austerlitz m-? introdus mai �nt�i, �n afara unui divan complet demodat �i care
mi s-a p�rut neobi�nuit de lung, nu mai era dec�t o mas� mare, tot de culoare gri
mat, pe care erau etalate pe mai multe r�nduri, la distan�� egal� unele de altele,
c�teva zeci de fotografii - majoritatea dintre ele dat�nd deja de ceva timp �i
pu�in uzate pe la margini. Unele dintre imagini mi-erau cunoscute: �inuturi pustii
din Belgia, g�ri sau viaducte de metrou din Paris, sera de palmieri din Jardin des
Plantes, diferi�i fluturi de noapte �i molii, porumbare construite artistic, Gerald
Fitzpatrick pe aerodromul de l�ng� Quy �i, de asemenea, mai multe fotografii de u�i
�i por�i masive. Austerlitz mi-a m�rturisit c� petrecea uneori ore �n �ir a�ez�nd
aceste fotografii sau altele scoase din colec�ie pe mas� cu fa�a �n jos, ca la o
pasien��, pentru ca apoi s� le �ntoarc� una c�te una pe fa��, uimit de fiecare dat�
de ceea ce descoper�, uneori suprapun�ndu-le dup� o ordine
Austerlitz 123
corespunz�nd asem�n�rilor de familie, iar alteori retr�g�ndu-le din joc, p�n� ce nu
mai r�m�nea dec�t suprafa�a goal�, cenu�ie a mesei - sau p�n� c�nd, epuizat de
efortul de g�ndire �i memorie depus, se �ntindea pe divan. Nu arareori r�m�n �ntins
a�a p�n� t�rziu, seara, sim�ind cum se repliaz� �n mine timpul, mi-a spus
Austerlitz, trec�nd �n una din cele dou� �nc�peri din spate, la parter; aici a
aprins un focule� de gaz �i m-? invitat s� iau loc pe unul din cele dou� scaune
aflate de o parte �i de alta a �emineului. Nici aici aproape c� nu erau mobile,
doar podeaua �i pere�ii gri pe care acum, cu �ntunericul care se l�sa tot mai mult,
se plimba reflexul alb�strui al fl�c�rilor tremur�nde. Mai aud �nc� f��itul u�or al
gazului �i-mi amintesc cum r�m�sesem fascinat �n timp ce Austerlitz preg�tea ceaiul
la buc�t�rie, de imaginea �n oglind� a focului de aragaz, care p�rea c� arde �n
spatele u�ii de sticl� a verandei, �n afara casei, undeva �n fundul gr�dinii,
printre tufi�urile cufundate aproape �n �ntregime �n bezna nop�ii. C�nd Austerlitz
a intrat �n camer� cu tava cu ceai �i a �nceput s� pr�jeasc� la flac�ra albastr� a
gazului ni�te felii de p�ine alb� cu o a�a-numit� toas-ting-fork, am f�cut o
remarc� referitoare la caracterul de nep�truns al imaginilor reflectate �n oglind�,
la care mi-a replicat c� de multe ori se a�eza �i el �n aceast� camer� la c�derea
nop�ii, fix�nd punctul de lumin�, aparent imobil, care se oglindea afar� �n
�ntuneric; �i c� de fiecare dat� asta-1 ducea cu g�ndul �n urm� cu mul�i ani, la o
expozi�ie Rembrandt de la Rijksmuseum din Amsterdam, unde nu se oprise �n fa�a
capodoperelor de format mare ale maestrului, reproduse de nenum�rate ori, ci
preferase, �n schimb, s� �nt�rzie �ndelung �n fa�a unui mic tablou cam de dou�zeci
de centimetri pe treizeci, provenind, dac�-�i amintea bine, din colec�ia de la
Dublin �i care reprezenta, dup� cum preciza t�bli�a de dedesubt, Fuga �n Egipt, dar
124 w. G. Sebald
unde n-a putut recunoa�te nici preasf�nta pereche, nici pe copilul Iisus, �i nici
cat�rul, ci numai o infim� pat� de foc �n vemis-ul negru-str�lucitor al tenebrelor,
o pat� pe care, a spus Austerlitz, o mai v�d �i ast�zi �n fa�a ochilor.
Deci, a spus el dup� un timp, de unde s�-mi reiau firul povestirii? La �ntoarcerea
mea din Fran�a, mi-am cump�rat aceast� cas� pentru suma derizorie, ast�zi, de nou�
sute cincizeci de lire sterline �i am fost profesor timp de aproape treizeci de
ani, �nainte de a ie�i anticipat la pensie, �n 1991 - pe de-o parte din cauza
prostiei, a spus Austerlitz, care dup� cum desigur �tiu �i eu, c�tig� tot mai mult
teren chiar �i �n facult�i, iar pe de alta, pentru c� speram s�-mi g�sesc astfel
timpul, dup� cum de mult m� b�tea g�ndul, s� a�tern pe h�rtie studiile mele de
istoria arhitecturii �i civiliza�iei. Poate c� �nc� de la primele noastre discu�ii
de la Anvers �mi f�cusem deja o idee, mi-a spus Austerlitz, despre eclectismul
preocup�rilor sale, despre felul s�u de g�ndire �i despre caracterul totdeauna
improvizat, sau cel mult de o manier� provizorie, al observa�iilor �i comentariilor
sale, care �n cele din urm� ajungeau s� se �ntind� pe mii de pagini. �nc� de la
Paris m� g�ndisem s�-mi grupez studiile �ntr-o carte, dar ulterior am tot am�nat
�nceputul redact�rii. Ideile diferite pe care le-am avut �n diverse momente despre
aceast� carte mergeau de la o oper� �n mai multe volume, organizat� dup� un plan
descriptiv �i sistematic, p�n� la o serie de eseuri pe diverse teme, cum ar fi
Igien� �i asanare, Arhitectura penitenciarelor, Temple profane, Hidroterapia,
Gr�dinile zoologice, A pleca �i a sosi, Lumin� �i umbr�, Abur �i gaz �i multe
altele de acest gen. Dar la o prim� privire aruncat� peste documentele aduse cu
mine de la Institut aici, �n Aldemey Street, s-a dovedit c� �n mare parte nu erau
dec�t ni�te proiecte �i ciorne, care mi se p�reau acum gre�ite �i
Austerlitt 125
exagerate, �ntr-un cuv�nt - inutilizabile. Ani �nceput s� reformulez �i s� pun �n
ordine ceea ce mi se p�rea c� ar mai rezista �ntruc�tva, doar pentru a re�nvia �n
fa�a ochilor - ca atunci c�nd r�sfoie�ti un album -peisajul str�b�tut de drume� �i
deja aproape dat uit�rii. Dar cu c�t eforturile melc de luni de zile pentru a duce
la bun sf�r�it acest proiect erau mai mari, cu-at�t rezultatele mi se p�reau mai
jalnice, �i simplul gest de a lua �n m�n� vrafurile de h�rtii �i de a r�sfoi
nenum�ratele pagini scrise dc m�na mea �mi provoca de-a cum un sentiment tot mai
puternic de repulsie �i dezgust, a spus Austerlitz. Asta de�i dintotdeauna cititul
�i scrisul
erau preocup�rile sale cclc mai �ndr�gite. Ce mult �mi pl�cea �ndeob�te, mi-a spus
cl, s� r�m�n cu o carte p�n� noaptea t�rziu, c�nd nu mai deslu�eam bine slovele �i
c�nd g�ndurile �ncepeau s� mi se roteasc� nebune�te, �i c�t de ap�rat m� sim�eam la
biroul meu, �n casa cufundat� �n �ntuneric, c�nd la lumina l�mpii nu mai vedeam
practic dec�t v�rful creionului alerg�nd
126 W. G. Sebald
pe foaia liniat� de unul singur, statornic, dup� umbra sa, alunec�nd regulat de la
st�nga la dreapta, r�nd dup� r�nd. Acum, �ns�, ajunsesem s� scriu a�a de anevoios,
�nc�t uneori aveam nevoie de-o zi �ntreag� pentru o singur� fraz� care, odat�
elaborat� cu pre�ul unor eforturi at�t de mari �i a�ternut� pe h�rtie, �i dovedea
penibilul neadev�r al construc�iei �i inadecvarea tuturor cuvintelor folosite. �i
c�nd uneori, totu�i, mi se �nt�mpla s� consider, autoiluzion�ndu-m�, c� m�
achitasem de norma de scris zilnic�, a doua zi de diminea��, de cum �mi aruncam
privirea peste h�rtie, �mi s�reau de �ndat� �n ochi cele mai cumplite gre�eli,
neconcordan�e �i absurdit�i. C�t de mult sau c�t de pu�in a� fi scris, c�nd
reciteam textul, mi se p�rea at�t de fundamental anapoda, �nc�t distrugeam totul pe
loc �i o luam iar de la �nceput. Cur�nd mi-a devenit imposibil s� m� mai decid la
primul pas. Precum un acrobat pe s�rm� care nu mai �tie cum s� pun� un picior �n
fa�a celuilalt, nu mai sim�eam sub mine dec�t instabilitatea platformei,
descoperind cu groaz� c� extremit�ile lucitoare ale pr�jinii de balans, de undeva
departe, la marginea c�mpului meu vizual, nu mai erau ca �nainte vreme lumini�ele
mele c�l�uzitoare, ci ni�te ispite perfide de a m� precipita �n gol. Din c�nd �n
c�nd mi se mai �nt�mpla ca �n minte s� mi se contureze c�te un ra�ionament de o
frumoas� claritate, dar �tiam deja c� mi-este imposibil s�-l re�in, c�ci de �ndat�
ce puneam m�na pe creion, infinitele posibilit�i ale limbii �n seama c�reia c�ndva
m� l�sam plin de �ncredere se reduceau acum la o adun�tur� de fraze r�suflate.
Nicio �ntors�tur� de fraz�, care s� nu se dovedeasc� o c�ij� jalnic�, niciun cuv�nt
care s� nu sune golit de sens sau fals. �n aceast� lamentabil� stare de spirit �mi
petreceam ore �i zile la r�nd, cu fa�a �ntoars� la perete, chinuindu-m� �i
realiz�nd �ncetul cu �ncetul c�t este de �nfrico��tor s� consta�i c� p�n�
Austerlitz 127
�i cel mai mic gest sau cea mai mic� activitate - ca de exemplu s� vrei s� faci
ordine intr-un sertar cu diferite obiecte - a ajuns s�-�i fie peste puteri. Era ca
�i cum o boal� pe care o purtam de mult �n mine caut� s� izbucneasc�, sau ca �i
c�nd �n mine se instalase o n�uceal�, o apatie, care treptat avea s� m� paralizeze
�n �ntregime. Sim�eam deja �nd�r�tul frun�ii acea letargie infam� care precede
degradarea personalit�ii �i b�nuiam c�, �n realitate, nu posedam nici memorie, nici
capacitate de judecat�, nici propriu-zis o existen��, �i c� de-a lungul �ntregii
vie�i nu f�cusem dec�t s� m� autodesfiin�ez �i s� m� �ndep�rtez de lume �i de mine
�nsumi. Dac� cineva ar fi venit atunci pentru a m� duce la locul execu�iei mele, l-
a� fi urmat lini�tit f�r� s� spun un cuv�nt, f�r� ca m�car s� deschid ochii, la fel
ca oamenii care, suferind de un violent r�u de mare �i travers�nd, de pild�, Marea
Caspic�, n-ar manifesta nicio rezisten�� dac� li s-ar spune c� vor fi arunca�i
peste bord. Orice s-ar fi �nt�mplat cu mine, a spus Austerlitz, panica resim�it� de
fiecare dat� c�nd eram pe punctul de a scrie ceva, f�r� s� �tiu cum s� �ncep nici
fraza de-nceput, nici orice alt� fraz�, s-a extins cur�nd �i asupra unei activit�i
cu mult mai simple, a lecturii, astfel �nc�t la orice �ncercare de a cuprinde cu
privirea o pagin� �ntreag�, c�deam prad� unei teribile descump�nii^ Daca am
considera limba ca pe un vechi ora� cu str�du�e �ntortocheate �i pie�e, cu zone
care te �ntorc departe, �n trecut, cu cartiere care au fost d�r�mate, asanate �i
reconstruite �i cu suburbii care se dep�rteaz� tot mai mult de centru, eu a� fi
asemeni unui om care, dup� o lung� absen��, nu se mai descurc� �n aceast�
aglomera�ie, nu mai �tie la ce serve�te o sta�ie de autobuz, ce este o curte
interioar�, o intersec�ie, un bulevard sau un pod. Structura limbii �n totalitatea
ei, ordinea sintactic� a diferitelor elemente, punctua�ia, conjunc�iile �i, p�n� la
urm�, chiar denumirea obiectelor
128 W. G. Sebald
obi�nuite - totul era �nv�luit �ntr-o cea�� de nep�truns. P�n� �i ceea ce eu �nsumi
scrisesem �n trecut, ba chiar �n special asta, �mi devenise de ne�n�eles. M�
g�ndeam �ntruna c� o fraz� are doar aparent un sens, dar �n realitate nu este dec�t
ceva aproximativ �i auxiliar, un fel de excrescen�� a ignoran�ei noastre, cu care,
precum anumite plante sau animale marine cu tentaculele lor, explor�m orbe�te
�ntunericul care ne �nconjoar�. Tocmai ceea ce �ndeob�te se vrea a fi expresia
potrivit� a unei g�ndiri inteligente, formularea unei idei cu o anume dib�cie
stilistic�, mi se p�rea acum c� nu mai constituie dec�t o �ntreprindere perfect
arbitrar� sau himeric�. Nu mai vedeam niciun fel de coeren��, frazele se dizolvau
�n cuvinte r�zle�e, cuvintele - �ntr-o �n�iruire aleatorie de litere, literele �n
semne fr�nte, iar acestea �ntr-o urm� plumburie pe alocuri cu reflexe argintii,
secretat� �i tras� �n urma ei de cine �tie ce t�r�toare, �i a c�rei imagine m�
umplea r�nd pe r�nd de un sentiment de groaz� �i ru�ine. �ntr-o sear�, a spus
Austerlitz, am scos afar� din cas� toate h�rtiile, legate sau volante, agendele �i
bloc-notes-uri-le, dosarele cuprinz�nd cursurile mele, adic� tot ce umplusem c�ndva
cu scrisul meu, �i le-am aruncat �n fundul gr�dinii, peste gr�mada de compost, dup�
care am �ngropat tot altern�nd un strat de frunze descompuse cu c�teva lope�i de
p�m�nt. �n decursul urm�toarelor c�teva s�pt�m�ni, c�nd am f�cut ordine �n camere
�i am revopsit podelele �i pere�ii, m-am sim�it u�urat de povara vie�ii mele, dar
nu mult dup� aceea m-am sim�it din nou invadat de umbre. �n special la ora
amurgului, care a fost �ntotdeauna ora mea preferat�, eram n�p�dit de o team� la
�nceput difuz�, apoi din ce �n ce mai dens� �i mai bine precizat�, care transforma
frumosul joc al culorilor ce se stingeau �ntr-o paloare ur�t� �i tern� �i �mi presa
inima �n piept p�n� c�nd ajungea la un sfert din volumul ei, iar eu nu m�
Austerlitz 129
mai g�ndeam dec�t la un singur lucru: s� m� duc �ntr-o anume cas� din Great
Portland Street unde, cu ani �n urm�, dup� o vizit� la doctor, fusesem cuprins de o
ciudat� ame�eal�, �i s� m� arunc peste balustrada de la etajul trei �n vidul
�ntunecat al casei sc�rii. �n acea vreme �mi devenise cu neputin�� s� mai vizitez
pe unul din cunoscu�ii mei, oricum pu�ini, sau s� fiu �n societate. M� �ngrozeam
doar la ideea de a asculta pe cineva vorbind, a spus Austerlitz, �i cu at�t mai
mult s� vorbesc eu �nsumi �i, pe m�sur� ce situa�ia se tot prelungea, am realizat
c�t eram de izolat, �i c�t fusesem de izolat �ntotdeauna, at�t printre galezi, c�t
�i printre englezi �i francezi. G�ndul despre adev�rata mea origine nu mi-a venit
niciodat� �n minte, a spus Austerlitz. Nici nu m-am sim�it vreodat� apar�in�nd unei
clase, unei categorii profesionale sau unei credin�e. M� sim�eam la fel de
nelalocul meu at�t �n mediul artistic �i intelectual, c�t �i �n via�a burghez�, �i
deja de mult timp nu m� mai sim�eam capabil s� leg cu cineva o prietenie str�ns�.
De �ndat� ce cuno�team pe cineva, aveam impresia c� m� apropiasem prea mult; de
�ndat� ce altul p�rea interesat de mine, �ncepeam s� m� �ndep�rtez. De fapt, de
ceilal�i nu m� legau dec�t anumite forme ale unei polite�i �mpinse de mine p�n� la
paroxism �i care, lucru pe ????-l �tiu ast�zi, a spus Austerlitz, era mai pu�in
destinat� interlocutorului, c�t mai degrab� m� ajuta s� ignor c�, vreme de-o via��,
tr�isem pe t�r�mul unei disper�ri f�r� leac. Tot �n aceast� perioad� - dup� ce mi-
am �ndeplinit opera de distrugere din gr�din� �i mi-am f�cut ordine �n cas� -, ca
s� scap de insomniile mele tot mai chinuitoare, mi-am �nceput plimb�rile nocturne
prin Londra. Mai mult de un an, cred, a spus Austerlitz, de cum se l�sa seara,
plecam de-acas� pentru a merge din ce �n ce mai departe, str�b�t�nd Mile End �i Bow
Road, trec�nd prin Stratford p�n� spre Chigwell �i
130 W. G. Sebald
Romford, sau t�ind Bethnal Green �i Canonbury, prin Holloway �i Kentish Town p�n�
la c�mpia din Hampstead, lu�nd-o spre sud �i travers�nd r�ul, c�tre Peckham �i
Dulwich, sau �nspre vest p�n� la parcul Richmond. �ntr-adev�r, �ntr-o singur�
noapte po�i merge pe jos practic de la un cap�t la altul al acestui ora� gigantesc,
a spus Austerlitz, �i atunci c�nd e�ti obi�nuit s� mergi de unul singur, iar pe
drum nu dai dec�t rareori peste cine �tie ce fantome ale nop�ii, te uime�te cur�nd
faptul c� pretutindeni, la Greenwich, ca �i la Bayswater sau Kensington, pesemne
conform unei conven�ii stabilite de mult timp, londonezii sunt cu to�ii la ei acas�
�n pat �i sub p�turi, crez�ndu-se la ad�post - c�nd, �n realitate, ei doar zac cu
fa�a-ntoar-s� la p�m�nt, de fric�, precum odinioar�, c�nd se opreau pentru un popas
�n timpul travers�rii de�ertului. Preumbl�rile mele m-au purtat p�n� �n cartierele
cele mai �ndep�rtate, p�n� la marginile extreme ale suburbiilor, unde altfel nu m-
a� fi dus niciodat�, iar c�nd se lumina de ziu�, m� re�ntorceam cu metroul la
Whitechapel, �mpreun� cu ceilal�i am�r�i care la aceast� or� se �ndreptau dinspre
periferie spre centru. S-a �nt�mplat �n multe r�nduri ca prin g�ri, �n culoarele
pavate cu dale, pe sc�rile rulante cobor�nd �n ad�ncuri sau �n spatele geamurilor
gri ale unui metrou care tocmai se punea �n mi�care, s� mi se par� c� recunosc o
figur� care, c�ndva demult, �mi fusese familiar�. Asemenea figuri cunoscute aveau
�ntotdeauna ni�te tr�s�turi care se deosebeau de ale altora - cumva �terse, difuze,
a� spune, �i care uneori m� urm�reau �i nelini�teau zile �n �ir. De fapt, de cele
mai multe ori c�nd m� �ntorceam ??-atunci din excursiile mele nocturne, chiar
�ncepusem s� v�d ca printr-un fel de fum sau o p�cl� culori �i forme ale unei
materialit�i diminuate, a� zice - scene dintr-o lume apus�: o flotil� de cor�bii
p�r�sind gura Tamisei, care sclipea �n lumina
Austerlitz 131
serii, �i �ndrept�ndu-se spre umbrele ce �nv�luiau marea; o tr�sur� la
Spitalfields, cu un vizitiu purt�nd joben; sau o trec�toare �mbr�cat� ca �n anii
treizeci, cobor�ndu-�i privirea c�nd trecea pe l�ng� mine. Tr�iam aceste
halucina�ii �n momente de mare sl�biciune, c�nd nu credeam c� voi mai fi �n stare
s� continui. Uneori mi se p�rea c� �nceta tot vuietul din jur al ora�ului, c�
circula�ia pe str�zi continua f�r� zgomot, sau c� cineva m-ar fi tras de m�nec�. Mi
se mai p�rea c� auzeam �n spatele meu vorbindu-se despre mine �ntr-o limb� str�in�
- �n lituanian�, maghiar�, �mi ziceam, sau �n vreo alt� limb� foarte str�in�, a
spus Austerlitz. La gara Liverpool Street, unde preumbl�rile m� readuceau,
inevitabil, foarte des, am fost de mai multe ori victima unor astfel de tulbur�ri.
Aceast� gar�, al c�rei corp principal se g�se�te la cinci sau �ase metri sub
nivelul str�zii, a fost cum se �tie - �nainte de a fi reconstruit� �i modernizat�
pe la sf�r�itul anilor optzeci -unul dintre locurile cele mai sumbre �i sinistre
din Londra, un soi de anticamer� a infernului, cum s-a spus de mai multe ori.
Pietri�ul dintre �ine, traversele cr�pate, zidurile de c�r�mid�, soclurile de
piatr�, pervazurile �i geamurile �naltelor ferestre laterale, chio�curile de lemn
ale controlorilor, �naltele coloane de font� cu capitelurile lor decorate cu frunze
de palmier - toate acestea disp�reau sub stratul negru �i unsuros, format din praf
de cocs �i funingine, vapori, pucioas� �i motorin�, care se depuseser� timp de un
secol. Chiar �i �n zilele cu soare, lumina care traversa cupola de sticl� era gri
�i difuz�, iar l�mpile abia dac� reu�eau s-o mai �nt�reasc�; prin aceast�
obscuritate posomor�t�, umplut� de zgomotul �n�bu�it al vocilor �i de un u�or
r�c�it �i trop�it, se scurgea �n r�uri ce se uneau, se dep�rtau �i - precum apa �n
fa�a unui st�vilar - se �nvolburau pe la bariere sau �n locurile de trecere, o
mul�ime nesf�r�it� de oameni cobor�nd sau urc�nd �n
132 W. G. Sebald
vagoane. De fiecare dal� c�nd, �ntorc�ndu-m� la East End, coboram la Liverpool
Street Station, r�m�neam m�car un ceas sau dou� a�ezat pe-o banc� sau rezemat de-o
balustrad� al�turi de al�i c�l�tori sau vagabonzi obosi�i deja din zori �i sim�eam
necontenit �n mine ca o durere, o str�ngere de inim�, provocat�, dup� cum
�ncepeam s� b�nuiesc, de sorbul timpurilor trecute. �tiam c� pe locul unde fusese
construit� gara pe vie-muri se �ntindeau p�n� la zidurile ora�ului ni�te c�mpii
ml�tinoase care, �n iernile reci ale a�a-numitei mici perioade glaciare, erau
�nghe�ate luni �ntregi �i unde londonezii, precum locuitorii din Anvers pe r�ul
Schelde, patinau pe ni�te pinteni de os prin�i de t�lpi, uneori p�n� la miezul
nop�ii, la lumina butucilor care ardeau din loc �n loc �n c�di�e de fier. Mai
t�rziu, aceste mla�tini au fost drenate, au fost planta�i ulmi �i amenajate gr�dini
de zarzavat, iazuri cu pe�te, precum �i poteci dc nisip alb, unde or�enii veneau s�
se plimbe la sf�r�itul zilei de lucru; cur�nd dup� aceea s-au construit �i c�su�e
�i pavilioane, p�n� c�tre Forest Park
Austerlitz 133
�i Arden. Pe locul actual al cl�dirii principale a g�rii �i al lui Great Eastern
Hotel, a povestit mai departe Austerlitz, s-a aflat p�n� �n secolul al XVII-lea
m�n�stirea Ordinului Sfintei Maria din Betleem, ctitorit� de un anume Simon Fitz-
Mary, care - salvat �n mod miraculos dup� ce c�zuse �n m�inile sarazinilor �n
timpul unei cruciade - �i-a dorit ca ni�te c�lug�ri �i c�lug�ri�e pioase s� se
roage acolo pentru m�ntuirea �ntemeietorului �i a str�mo�ilor s�i. Dincolo de
Bishopsgate, de m�n�stire apar�inea �i spitalul pentru aliena�i �i alte persoane
suferinde, cunoscut �n istorie sub numele de Bedlam. C�nd m� aflam �n gar�,
�ncercam s�-mi imaginez aproape obsesiv, a spus Austerlitz, unde anume �n acest loc
- ale c�rui ziduri mai fuseser� deja modificate odat�, �i care urmau s� treac� acum
printr-o nou� prefacere - se aflau saloanele pacien�ilor din acest spital, �i de
multe ori m-am �ntrebat dac� suferin�a �i durerea adunate aici de secole chiar
�ncetaser� vreodat�, ori dac� nu cumva �i azi �mi mai d�deau t�rcoale atunci c�nd
p�eam prin s�lile sau pe treptele g�rii �i sim�eam uneori un suflu rece ating�n-du-
mi fruntea. �mi imaginam c� vedeam c�mpurile unde se albeau rufele, care se
�ntindeau de la Bedlam c�tre vest, f�iile lungi de p�nz� alb� �ntinse pe iarba
verde �i figurile mici ale �es�torilor �i ale sp�l�toreselor, iar de partea
cealalt� a acestor c�mpuri, vedeam locurile �n care fuseser� �ngropa�i mor�ii,
atunci c�nd cimitirele din Londra ajunseser� ne�nc�p�toare. La fel ca �i cei vii,
c�nd sunt prea �nghesui�i, mor�ii migreaz� �i ei spre locuri mai pu�in populate,
unde s�-�i poat� g�si lini�tea la o distan�� convenabil� unii de al�ii. Mereu
sosesc �ns� al�ii noi �n cortegii nesf�r�ite, iar c�nd totul este plin, pentru ?-i
g�zdui pe noii veni�i se sap� morminte printre alte �i alte morminte, p�n� c�nd
osemintele se amestec� de-a valma. Acolo unde se g�sea c�ndva c�mpul de �nhum�ri �i
de albit rufe,
134 W. G. Sebald
pe terenul unde �n 1865 a fost construit� Broad Street Station, �n timpul
s�p�turilor �i lucr�rilor de demolare din 1984, au ie�it la iveal� pe locul unei
sta�ii de taxiuri patru sute de schelete. M-am dus �n mai multe r�nduri acolo, a
spus Austerlitz, pe de-o parte m�nat de interesul meu pentru istoria arhitecturii,
pe de alta, �ns�, din motive pe care nu mi le explicam prea bine; am f�cut
fotografii cu r�m�i�ele mor�ilor �i-mi amintesc cum unul dintre arheologi, cu care
intrasem �n vorb�, mi-a spus c� �n fiecare metru cub de d�r�m�turi �i moloz scos
din groap� s-au g�sit �n medie osemintele a opt oameni. De-a lungul secolelor al
XVII-lea �i al XVIII-lea, peste stratul acesta de p�m�nt �n�esat cu pulberea �i
oasele cadavrelor descompuse, ora�ul s-a dezvoltat intr-un labirint tot mai
�ntortocheat de uli�e puturoase �i de case �njghebate din b�rne, bulg�ri de lut �i
alte materiale aflate la �ndem�na locuitorilor din straturile cele mai de jos ale
Londrei. �n jurul anilor i860 �i 1870, �nainte s� �nceap� lucr�rile pentru
construc�ia celor dou� g�ri din nord-estul capitalei, aceste cartiere de mizerie au
fost evacuate cu for�a, �i au fost excavate enorme mase de p�m�nt cu mor�i cu tot,
astfel �nc�t �inele de tren - ale c�ror trasee pe planurile inginerilor sem�nau ca
ni�te fascicule de mu�chi, tendoane �i nervi pe o plan�� de anatomie - s� poat�
ajunge p�n� la marginea City-ului. Cur�nd, �mprejurimile de la Bishopsgate n-au mai
fost dec�t o mocirl� gri-maronie, o ��ar� a nim�nui� unde nu mai era �ipenie de om.
P�r�ul Wellbrock, �an�urile de scurgere a apelor �i iazurile, g�inu�ele de balt�,
sitarii �i b�tlanii, ulmii �i duzii, Parcul cu cerbi al lui Paul Pindar, precum �i
bolnavii mentali de la Bedlam �i s�r�ntocii de la Angel Alley, din Peter Street,
Sweet Apple Court �i Swan Yard au disp�rut, dup� cum au disp�rut �i milioanele de
oameni, care timp de un secol, zi de zi, s-au perindat prin g�rile Broad Street �i
Liverpool Street.
Austerlitz 135
136 W. G. Sebald
Pentru mine �ns�, atunci, a spus Austerlitz, era ca �i cum mor�ii ar fi revenit
dintr-o �ndelungat� absen��, umpl�nd crepusculul din jurul meu cu treb�luiala lor
ciudat de lent� �i de plin� de neast�mp�r. M� rev�d, de exemplu, �ntr-o lini�tit�
diminea�� de duminic�, a�ezat pe banca unui peron deosebit de �ntunecos, unde
soseau vagoanele debarcate din vapoarele intrate �n portul Harwich, observ�nd
�ndelung un om care, �mbr�cat �ntr-o uniform� uzat� de lucr�tor al c�ilor ferate �i
cu un turban alb imaculat pe cap, str�ngea c�nd ici, c�nd colo gunoaiele de pe jos.
Era o activitate a c�rei inutilitate amintea de eternele pedepse pe care, dup� cum
se spune, a ad�ugat Austerlitz, va trebui s� le �ndur�m dup� ??-am murit; complet
absent, acest om repeta la nesf�r�it mereu acelea�i gesturi, folosind �n loc de
f�ra�, un capac de carton cu o margine smuls�, pe ????-l �mpingea �naintea sa cu
piciorul, bucat� cu bucat�, mai �nt�i �n susui �i-apoi �n josul peronului, p�n�
revenea iar la punctul de unde plecase - o u�� joas� �n dreptul schel�riei ridicate
p�n� la etajul al doilea al fa�adei interioare a g�rii, de unde ie�ise cu o
jum�tate de or� mai devreme �i prin care a disp�rut acum din nou cu ni�te mi�c�ri
sacadate - a�a mi s-a p�rut. Nici p�n� azi nu-mi explic ce m-? f�cut s�-l urm�resc,
a spus Austerlitz. Se �tie doar c� aproape fiecare pas important din via�� �l facem
m�na�i de impulsuri l�untrice nedeslu�ite. Oricum ar fi, �n acea duminic� m-am
trezit eu �nsumi st�nd �nd�r�tul schel�riei �nalte, mai precis chiar �n fa�a
intr�rii la ceea ce se chema Ladies Waiting Room, un loc de a c�rui existen�� �n
aceast� parte mai izolat� a g�rii nu avusesem p�n� atunci nicio idee. Am ezitat s�
m� �ndrept spre u�a batant�, dar de �ndat� ce am atins clan�a de alam�, m-am �i
pomenit, trec�nd de-o perdea de p�sl� pus� la intrare s� nu fie curent, �ntr-o sal�
�n mod vizibil nefolosit� de mul�i ani; m-am sim�it ca un actor, a spus
138 W. G. Sebald
Austerlitz, care intr� �n scen�, �i odat� acolo, �i d� seama c� a uitat cu totul �i
iremediabil textul �nv�at pe dinafar�, dimpreun� cu rolul interpretat deja de
at�tea ori. Au trecut minute, poate ore, �n care nu m-am putut clinti din loc,
r�m�n�nd imobilizat �n aceast� sal� care p�rea de o �n�l�ime uimitoare, cu privirea
a�intit� spre lumina lunii, gri �i glacial�, care p�trundea de undeva de sus �n
acest spa�iu, urzind ca un fel de plas� sau ca o stofa cu franjuri �i cu �es�tura
pe alocuri r�rit�. De�i aceast� lumin� era foarte str�lucitoare la �n�l�ime - un
fel de pulbere sclipitoare, s-ar putea spune -, pe m�sur� ce cobora p�rea a fi
absorbit� de suprafa�a pere�ilor �i de regiunile mai joase ale �nc�perii, �nc�t �n
realitate nu f�cea dec�t s� intensifice �ntunericul �i s� se preling� �n dungi
negre, ca ploaia pe trunchiurile netede ale fagilor sau pe fa�adele de beton.
Uneori, c�nd �n ora�, afar�, p�tura de nori se de�ira, fascicule luminoase
p�trundeau �n interiorul s�lii de a�teptare, sting�ndu-se �ns� de cele mai multe
ori la mijlocul drumului. Alte raze descriau �n schimb ni�te traiectorii absolut
stranii, sfid�nd legile fizicii, ab�t�ndu-se de la linia dreapt�, rotindu-se �n
spirale �i v�rtejuri �nainte de a fi absorbite de umbrele �ov�itoare. �n r�stimpul
unei clipiri din ochi am z�rit deschiz�ndu-se �n fa�a mea spa�ii imense, �iruri de
st�lpi �i colonade duc�nd �n mari dep�rt�ri, bol�i �i arcade �n zid, sus�in�nd
etaje peste etaje, trepte de piatr� �i lemn, sc�ri de lemn atr�g�ndu-�i privirea
tot mai sus, pasarele �i poduri basculante travers�nd ad�ncuri f�r� fund, �i pe
care se �nghesuiau personaje minuscule, prizonieri - mi-am zis eu -, a spus
Austerlitz, �ncerc�nd s� scape din aceste subterane; �i cu c�t fixam mai mult
�n�l�imile, d�nd capul pe spate �i sim�ind cum m� doare ceafa, cu-at�t mai mult mi
se p�rea c� spa�iul din jur se dilat� ca �i cum, printr-o neverosimil� reduc�ie a
liniilor perspectivei, el se prelungea la infinit, iar
Austerlitz 139
simultan - a�a cum nu se putea �nt�mpla dec�t �ntr-un astfel de univers fals - se
�i curba reintr�nd �n el �nsu�i. Odat� mi s-a p�rut c� v�d foarte sus o cupol�
str�puns�, la marginile c�reia era, parc�, un parapet unde cre�teau ferigi, s�lcii
tinere �i al�i arbu�ti �i tufi�uri, �i unde ni�te b�tlani �i �njghebaser� la
repezeal� cuiburi mari, dezordonate; i-am v�zut apoi �ntinz�n-du-�i larg aripile �i
lu�ndu-�i zborul �n v�zduhul albastru. �mi amintesc, a spus Austerlitz, c� at�t c�t
a durat aceast� viziune a �ntemni��rii �i eliber�rii, m-? fr�m�ntat �ntrebarea:
dac� nimerisem oare �n interiorul unei ruine, sau al unei cl�diri �n construc�ie �i
�nc� neterminate? �ntr-o anume privin��, ??-atunci c�nd �n Liverpool Street noua
gar� se n�tea practic din ruinele celei vechi, ambele ipoteze erau corecte - �i la
urma urmei, decisiv� nu era nici �ntrebarea pe care mi-o puneam (de fapt, nu era
dec�t o diversiune), ci importante erau cr�mpeiele de amintiri care �ncepuser� s�
circule prin regiunile periferice ale con�tiin�ei mele: imagini ca aceea dintr-o
dup�-amiaz� de noiembrie t�rziu, din 1968, c�nd m� aflam �mpreun� cu Marie de
Verneuil, pe care-o cunoscusem pe c�nd eram la Paris, �i despre care voi mai
povesti, �n naosul minunatei biserici din Salle, �n Norfolk, care se �n�l�a
singuratic� �n mijlocul c�mpiei, �i c�nd nu i-am putut spune M�riei cuvintele pe
care ar fi trebuit s� i le spun. Afar�, o p�cl� alb� plutea peste c�mpie �i am�ndoi
priveam t�cu�i cea�a trec�nd pragul bisericii �i p�trunz�nd �n�untru, �ntinz�ndu-se
tot mai mult pe du�umeaua de piatr� �i devenind tot mai dens�, ridic�ndu-se tot mai
sus �i ajung�ndu-ne acum p�n� la br�u, �nc�t �ncepusem s� ne temem c� �n cur�nd nu
vom mai putea respira. Astfel de amintiri m-au n�p�dit pe c�nd m� aflam �n acea
Ladies Waiting Room abandonat� din gara din Liverpool Street - amintiri �n ???? se
ascundeau lucruri �i mai �ndep�rtate, v�r�te unele
140 W. G. Sebald
�ntr-altele ca bol�ile subterane ale unui labirint pe care mi se p�rea c� le
disting �n lumina pr�fuit� �i gri, �i care se succedau la infinit. De fapt, aveam
sentimentul c� aceast� sal� de a�teptare �n mijlocul c�reia m� g�seam, ca orbit,
ad�postea toate orele trecutului meu, toate temerile �i aspira�iile mele
dintotdeauna reprimate, nimicite, ca �i cum dalele de piatr� de la picioarele mele,
cu romburile lor �n alb �i negru, ar fi fost terenul pe care s-ar juca partida
final� a vie�ii mele, �i care ar cuprinde toat� �ntinderea timpului. Poate c� de
aceea am �i v�zut �n penumbra s�lii dou� persoane �ntre dou� v�rste, �mbr�cate �n
stilul anilor treizeci: o femeie cu un mantou sub�ire de gabardina, cu o p�l�rie
pu�in �nclinat� pe cap, iar l�ng� ea un domn usc�iv, purt�nd un costum �nchis la
culoare �i cu un guler de preot �n jurul g�tului. Dar nu i-am v�zut doar pe preot
�i pe so�ia sa, a spus Austerlitz, nu, l-am mai v�zut �i pe b�iatul pe care
veniser� s�-l ia. �edea singur pe un cap�t de banc�. Picioarele, cu �osete albe
p�n� la genunchi, nu-i ajungeau �nc� la p�m�nt, �i dac� n-ar fi �inut str�ns �n
poal� un rucsac mititel, cred c� nici nu l-a� fi recunoscut, a spus Austerlitz.
A�a, �ns�, l-am recunoscut dup� micul rucsac �i-atunci mi-am amintit de mine �nsumi
- pentru prima oar�, din c�te �mi pot da seama -, exact �n clipa �n care mi-am dat
seama c� eu trebuie s� fi stat �n aceast� sal� de a�teptare, c�nd, �n urm� cu mai
bine de-o jum�tate de secol, ajunsesem �n Anglia. N-a� �ti s� descriu, a spus
Austerlitz, ca �i �n alte multe cazuri, starea �n care m� aflam atunci: sim�eam �n
mine ca o sf�iere, o ru�ine �i o durere, sau poate cu totul altceva, care nici nu
poate fi exprimat pentru c� lipsesc cuvintele, tot a�a cum mi-au lipsit cuvintele
�i atunci c�nd cei doi necunoscu�i, a c�ror limb� n-o �n�elegeam, s-au apropiat de
mine. �mi amintesc doar c�, v�z�ndu-1 pe b�iatul a�ezat pe banc�, am realizat, ca
�ntr-un soi de buim�cire surd�, ce efect
Austerlitz 141
devastator avusese acel abandon �n mine de-a lungul anilor scur�i de-atunci, �i-mi
mai amintesc c� m-a cuprins o �nfior�toare oboseal� la g�ndul c�, de fapt, nu
fusesem niciodat� viu cu adev�rat, sau c� nu m-am n�scut dec�t acum, �n preziua
mor�ii mele - dac� pot spune a�a. Despre motivele care, �n vara lui 1939, i-au
�mpins pe predicatorul Elias �i pe so�ia lui cea cu fa�� palid� s� m� primeasc� la
ei, nu pot face dec�t presupuneri, a spus Austerlitz. N-aveau copii �i poate au
sperat, c�, dedic�ndu-se am�ndoi cre�terii unui b�ie�el ??-atunci de patru ani �i
jum�tate, vor reu�i s� lupte �mpotriva amor�irii zi de zi tot mai insuportabile a
sentimentelor lor; sau cine �tie, se sim�eau chema�i de o instan�� superioar� s�
�ndeplineasc� o misiune ce dep�ea propor�iile unei binefaceri obi�nuite, o oper�
cer�ndu-le abnega�ie �i sacrificiu de sine. S-ar fi putut de asemenea s� cread� �i
c� trebuiau s�-mi salveze sufletul - neatins de credin�a cre�tin� - de la os�nda
ve�nic�. N-a� �ti s� povestesc cum au decurs primele mele zile petrecute la Bala,
sub acoperi�ul so�ilor Elias, �mi amintesc de noile mele haine, care m-au f�cut s�
m� simt tare nefericit, �i-mi mai amintesc de inexplicabila dispari�ie a micului
meu rucsac verde �i, �n cele din urm�, �mi �nchipuiam chiar c�-mi dau seama de
dispari�ia treptat� a limbii materne, ale c�rei murmure deveneau lun� de lun� tot
mai stinse, �i despre care credeam c� o vreme, cel pu�in, mai existase �n mine ca
un soi de r�c�it sau boc�nit al unei fiin�e captive, care, de fiecare dat� c�nd �i
dai aten�ie, se �ntrerupe �i tace de spaim�. Iar aceste cuvinte, at�t de repede
date uit�rii dimpreun� cu tot ce era legat de ele, cu siguran�� c� ar fi r�mas
pentru totdeauna �ngropate �n h�ul memoriei, dac� printr-un �ntreg concurs de
�mprejur�ri n-a� fi intrat �n acea diminea�� de duminic� �n vechea sal� de
a�teptare din Liverpool Street Station, la mai pu�in de c�teva s�pt�m�ni �nainte ca
lucr�rile de
142 W. G. Sebald
construc�ie s-o fac� s� dispar� pentru totdeauna. N-am idee c�t timp am stat a�a �n
sala de a�teptare, a spus Austerlitz, �i nici �n ce fel am ajuns iar�i afar� sau pe
ce drumuri, prin Bethnal Green sau Stepney, m-au purtat pa�ii p�n� c�nd, la l�sarea
nop�ii, am ajuns �n sf�r�it acas�, epuizat, culc�ndu-m� a�a cum eram, cu hainele
ude leoarc�, �i c�z�nd �ntr-un somn ad�nc, zbuciumat, din care dup� cum am
descoperit mai t�rziu, f�c�nd mai multe calcule �i verific�ri, m-am trezit abia la
mijlocul nop�ii celei de-a doua zi. �n timpul c�t am dormit astfel, iar corpul ar
fi putut trece drept mort, �i-n timp ce �n cap mi se �nv�rtejeau g�nduri bezmetice,
m� aflam �ntemni�at �ntr-o carcer� izolat� de restul lumii, �n interiorul unei
fort�re�e �n form� de stea, de unde �ncercam s� m� eliberez parcurg�nd ni�te
galerii joase �i �nguste, care m� conduceau prin toate cl�dirile pe care le
vizitasem �i descrisesem p�n� atunci. Era un co�mar care nu voia s� se mai
sf�r�easc�, a c�rui ac�iune principal� era �ntrerupt� �n nenum�rate r�nduri de alte
episoade, �i �n care eu, de sus de tot, din perspectiva p�s�rii �n zbor, vedeam un
peisaj cufundat �n obscuritate, str�b�tut �n vitez� de un trenule� - dou�sprezece
vagoane miniaturale p�m�ntii �i o locomotiv� neagr� ca smoala - l�s�nd �n urm� o
d�r� de fum ca o pan� mare de stru�, care se agita ne�ncetat din cauza vitezei
trenului, c�nd �ntr-o parte, c�nd �ntr-alta. Mai vedeam apoi, prin fereastra
compartimentului, p�durile �ntunecate de brazi, o vale ad�nc�, mun�i de nori la
orizont �i mori de v�nt �n�l��n-du-se mult peste acoperi�ul caselor din jurul lor,
�i ale c�ror palete late t�iau cu fiecare rotire cenu�iul zorilor. �n toiul acestor
vise, a spus Austerlitz, am sim�it cum aceste imagini dind�r�tul ochilor, de o
cople�itoare imediate�e, izvorau de-a dreptul din mine - dar odat� trezit, n-am
putut-o re�ine pe nici una din ele, fie �i numai �n contururile ei. Remarcam acum
c�t de
Austerlitz 143
pu�in exerci�iu aveam �n a-mi aminti lucrurile, �i dimpotriv�, c�t de mult m�
str�duisem �ntotdeauna s� nu-mi amintesc, s� uit c�t mai mult posibil sau s� evit
tot ??-ar fi putut avea vreo leg�tur� cu originea mea, care-mi era necunoscut�.
Oric�t de incredibil ar fi pentru al�ii, ba chiar �i pentru mine, a�a se face c� nu
am �tiut nimic despre cucerirea Europei de c�tre germani, despre statul sclavagist
pe care l-au instaurat, �i nimic despre persecu�iile c�rora le sc�pasem, sau dac�
�tiam c�te ceva, atunci era nu mai mult dec�t �tie o simpl� v�nz�toare, de exemplu,
despre cium� sau holer�. Pentru mine, lumea se termina la sf�r�itul secolului al
XIX-lea. Nu m� �ncumetasem niciodat� s� trec de aceast� perioad�, chiar dac� �i �n
cercet�rile mele din domeniul istoriei arhitecturii �i al civiliza�iei �n epoca
burghez�, totul te trimitea �n direc�ia unei catastrofe care se prefigura deja. Nu
citeam ziare pentru c�, dup� cum �tiu ast�zi, m� temeam de revela�ii inoportune, nu
deschideam radioul dec�t la anumite ore, �mi perfec�ionam tot mai mult reac�iile de
ap�rare �i-mi creasem un soi de sistem de izolare preventiv� �i de imunizare care
m� proteja de orice ar fi avut, �ntr-un fel sau altul, fie chiar �i o �ndep�rtat�
leg�tur� cu antecedentele istorice ale persoanei mele, exist�nd acum �ntr-un spa�iu
tot mai restr�ns. Pe deasupra eram mereu preocupat de acumularea de noi cuno�tin�e,
care se �ntindeau acum pe mai multe decenii �i care constituiau pentru mine o
memorie de substitu�ie, compensatorie; �i dac� totu�i se �nt�mpla uneori �i
inevitabilul, �i �n ciuda �ntregului sistem de protec�ie instalat, luam la
cuno�tin�� vreo veste primejdioas� pentru mine, s-a dovedit c� eram perfect capabil
s-o fac pe surdul �i pe orbul �i s� uit totul la fel de iute ca pe o nepl�cere
oarecare. Aceast� autocenzura aplicat� g�ndirii mele, respingerea constant� a
oric�rei amintiri care mi-ar fi �ncol�it �n minte, a continuat Austerlitz, �mi
cereau de
144 W- G. Sebald
fiecare dat� eforturi tot mai mari, duc�nd �n mod necesar la paralizarea aproape
complet� a capacit�ii mele de exprimare, la distrugerea tuturor scrierilor �i
notelor, la r�t�cirile nocturne prin Londra �i la halucina�iile care m� h�r�uiau
tot mai des, p�n� �n acel moment din vara lui 1992, c�nd am sf�r�it prin a m�
pr�bu�i. N-a� �ti s� spun, a continuat Austerlitz, �n ce fel mi-am petrecut restul
anului; tot ce mai �tiu este c� �n prim�vara urm�toare, c�nd starea mea se mai
ameliorase, la una din primele ie�iri �n ora� am intrat �ntr-un anticariat undeva
�n apropiere de British Museum, unde �nainte c�utam regulat gravuri legate de
arhitectur�. Cu g�ndul aiurea, am c�utat prin diverse sertare �i rafturi,
�nt�rziind uneori minute �n �ir contempl�nd o cupol�, un ermitaj, un monopter sau
un mausoleu, f�r� s� �tiu precis la ce anume m� uit �i de ce. Proprietara
anticariatului, Penelope Peacefull, o doamn� foarte frumoas�, pe care o admiram de
mul�i ani, se retr�sese, cum �i era obiceiul la orele dimine�ii, �nd�r�tul biroului
ei �nc�rcat cu h�rtii �i c�r�i, dezleg�nd - scria cu m�na st�ng� - cuvintele
�ncruci�ate de pe ultima pagin� din Telegraph. Din c�nd �n c�nd �mi z�mbea, apoi,
ad�ncindu-se �n g�nduri, privea din nou afar� pe strad�. �n anticariat era lini�te,
doar ni�te voci discrete se auzeau din radioul pe care Penelope �l avea mereu l�ng�
ea, iar aceste voci, ini�ial abia perceptibile, dar care cur�nd au devenit chiar
prea deslu�ite, m� fascinau �ntr-at�t, �nc�t am uitat de foile �ntinse �n fa�a mea,
�ncremenind ca �i cum n-ar fi trebuit s�-mi scape nici cea mai mic� silab� ie�it�
din aparatul care cam h�r�ia. Auzeam vocile a dou� femei care discutau despre cum,
�n vara lui 1939, copile fiind, fuseser� trimise cu un transport special de copii
�n Anglia. Au pomenit de o serie �ntreag� de ora�e - Viena, M�nchen, Danzig,
Bratislava, Berlin -, dar abia c�nd una din ele a povestit cum transportul �n care
se g�sea
Austerlitz 145
traversase timp de dou� zile Reichui �i Olanda, unde v�zuse din tren aripile mari
ale morilor de v�nt, iar apoi, �n final, de la Hoek, a str�b�tut cu feribotul
PRAGUE apele M�rii Nordului pentru a ajunge la Harwich - abia atunci am �tiut f�r�
nicio umbr� de �ndoial� c� aceste fragmente de amintiri f�ceau parte �i din propria
mea via��. Teama pe care am resim�it-o, provocat� de aceast� revela�ie nea�teptat�,
m-? �mpiedicat s� notez la sf�r�itul emisiunii adresele sau numerele de telefon. M�
vedeam doar a�tept�nd pe chei, �ntr-un lung �ir de copii alinia�i doi c�te doi,
majoritatea dintre ei purt�nd c�te un rucsac sau o rani��. Revedeam la picioarele
mele dalele mari de piatr�, str�lucirea lor, apa gri-maronie din bazinul portului,
odgoanele �i lan�urile ancorelor ridic�ndu-se piezi�, prova navei mai �nalt� dec�t
casa, pesc�ru�ii rotindu-se pe deasupra capetelor noastre cu �ipetele lor
stridente, razele de soare str�pung�nd norii, �i feti�a ro�cat�, cu pelerin�
sco�ian� �i cu benti�� de catifea �n p�r, care �n timp ce trenul str�batea �inutul
�ntunecat se ocupase de cei mai mici din compartimentul nostru; pe aceast� feti��,
�mi amintesc acum, o visasem �n repetate r�nduri, interpret�nd pentru mine un
c�ntec vesel la un fel de bandoneon �ntr-o �nc�pere luminat� doar de albastrul
nop�ii. Are you all right?1 - am auzit din-tr-odat� de undeva de departe; mi-a
trebuit un timp p�n� s�-mi dau seama unde m� aflu, �i c� pe Penelope ar fi putut-o
�ngrijora brusca mea �ncremenire. �mi amintesc cum, cu mintea aiurea, i-am r�spuns:
la Hoek van Holland, as a matter of fact, la care Penelope, ridic�ndu-�i pu�in fa�a
frumoas�, a sur�s plin� de sub�n�eles, ca �i cum nu arareori i se �nt�mpla �i ei s�
se revad� �n acest port de trist� amintire. One way to
1 Te sim�i bine? (�n englez�, �n original).
146 W. G. Sebald
live cheaply and without tears?1 a �ntrebat ea f�r� alt preambul, b�t�nd cu v�rful
pucului �n pagina de jurnal pe care se afla rebusul; m� preg�team s�-i m�rturisesc
c� nu fusesem niciodat� capabil s� descifrez nici cel mai simplu dintre aceste
careuri de cuvinte �ncruci�ate engleze�ti at�t de alambicate, c�nd a �i exclamat:
Oh, it�s rentfree!2 �i a scrijelit repede cele opt litere �n ultimele p�tr�ele
r�mase libere. Dup� ce ne-am desp�r�it, am r�mas o or� pe o banc� �n Russell
Square, sub platanii �nal�i, �nc� gola�i. Era o zi �nsorit�. C�iva grauri �op�iau
�ncolo �i-ncoace pe peluz�, cu aerul lor preocupat dintotdeauna �i ciugulind pu�in
din br�ndu�ele �nflorite. �i priveam, vedeam str�lucind culorile verde-auriu prin
penele lor �ntunecate �i am ajuns la concluzia c�, desigur, nu �tiam dac� �i eu
ajunsesem �n Anglia tot atunci pe vasul PRAGUE, sau dac� sosisem cu un altul, dar
c�, �n contextul actual, simplul fapt de a evoca numele acestui ora� �mi era de-
ajuns pentru a m� convinge c� trebuia s� m� �ntorc acolo. M-am g�ndit la greut�ile
�nt�mpinate de Hilary c�nd, �n ultimele luni pe care le-am petrecut la Stower
Grange, �ncepuse demersurile pentru naturalizarea mea �i la faptul c� nu putuse s�
ob�in� nici cea mai mic� informa�ie - nici de la diferitele servicii sociale din
�ara Galilor sau de la Foreign Office, nici c�nd se adresase comitetelor de ajutor,
sub auspiciile c�rora ajunseser� transporturile de copii refugia�i �n Anglia; o
parte din arhiv� se pierduse �n timpul bombardamentului Londrei, �n cursul
multiplelor evacu�ri �i mut�ri realizate �n cele mai vitrege condi�ii, aproape de
fiecare dat� doar cu m�n� de lucru neexperimentat�. M-am interesat la ambasada ceh�
despre eventuale alte institu�ii care s-ar fi putut ocupa de un caz ca al meu �i de
1 Un mod de tr�i ieftin �i f�r� lacrimi (�n englez�, �n original).
2 F�r� s� pl�te�ti chirie. (�n englez�, �n original).
Austerlitz 147
�ndat� ce am aterizat pe aeroportul Ruzyn�, �ntr-o zi mult prea senin�, cumva
�supraexpus�, �n care oamenii, dup� cum spunea Austerlitz, ar�tau at�t de bolnavi
�i de cenu�ii, de parc� ar fi fost cu to�ii fum�tori cronici �n faz� terminal�, m-
am dus cu un taxi la Karmelitsk�, �n Mal� Strana, unde se afla Arhiva de Stat,
�ntr-o cl�dire insolit� care te ducea cu g�ndul cu mult timp �n urm�, ca s� nu zic
�n afara timpului, ca at�tea alte lucruri din acest ora�. Se intra prinlr-o u��
�ngust�
�ncastrat� �n portalul central, iar apoi te g�seai mai �nt�i sub o bolt�
cilindric�, aflat� �n penumbr�, pe unde p�trundeau pe vremuri diligen�ele �i
cale�tile �ntr-o curte interioar� m�sur�nd cel pu�in dou�zeci de metri pe
cincizeci, dominat� dc o cupol� de sticl� �i �nconjurat� pe trei etaje de o galerie
permi��nd accesul la birourile diferitelor servicii, ale c�ror ferestre aveau
vedere spre strad�; �ntreaga cl�dire, care din afar� sem�na mai mult cu o re�edin��
de lux, se constituie din patru aripi, nu mai ad�nci de trei metri, care �nconjoar�
curtea
148 W. G. Sehald
interioara precura un decor iluzoriu �i �n care nu exis-t� coridoare sau culoare
asem�n�toare celor pe care le cunoa�tem din arhitectura carcerala a epocii
burgheze; tipul de cl�dire carcerala cu celulele construite �n jurul unei cur�i
drepungh�ulare sau rotunde, prev�zut cu pasarele pe partea interioar�, s-a impus ca
fiind ccl mai potrivit pentru executarea pedepselor. Dar curtea interioara a
Arhivelor din Karmelitsk� nu-mi amintea doar de o �nchisoare, ci �i de o m�n�stire,
de o �coal� de c�l�rie, de o cl�dire de oper� sau de un azil de nebuni, iar toate
aceste imagini sc �nv�lm�eau �n mintea mea, �n timp ce-mi ridicam privirea spre
clarobscurul prin care mi se p�rea c� v�d, la galerie, o mul�ime compact�, �n care
unii agitau p�l�rii sau fluturau batiste, precum odinioar� pasagerii la bordul unui
nave �ndrept�ndu-se spre larg. Oricum, mi-a trebuit ceva timp p�n� s�-mi reg�sesc
spiritele �i s� m� �ndrept c�tre ghi�eul de l�ng� intrare, de unde portarul nu m�
sl�bise din ochi de c�nd p�isem pragul �i, atras de lumina cur�ii interioare,
trecusem pe l�ng� el f�r� s�-i dau aten�ie. Trebuia s� te apleci foarte tare p�n�
la
Austerlitz 14g
ghi�eul plasat mult prea jos, dac� doreai sa vorbe�ti cu portarul care, dup� toate
aparen�ele, st�tea �ngenuncheat pe podea �n fundul boxei sale. De�i eu �nsumi m�
g�seam de-acum aproape �n aceea�i postur�, nu am reu�it �n nicun fel s� ra� fac
�n�eles, a spus Austerlitz, astfel �nc�t �n cele din urm� portarul, contin�an-du-�i
lunga perora�ie din care nu am distins dec�t c�teva cuvinte repetate ap�sat,
onyiik� �i Angli�an, a sf�r�it prin a pune m�na pe telefon �i a chemat din
interiorul cl�dirii o func�ionar� de la .Arhive, carc, �ntr-adev�r, in timp ce eu
�nc� mai completam pe masa de l�ng� ghereta portarului �nc� unul din formularele de
cerere de vizit�, a ap�rut l�ng� mine ca din p�m�nt, cum s-ar zice, a continuat
Austerlitz. Tereza Amhrosov�, a�a mi s-a prezentat, �nainte de a m� �ntreba, �ntr-o
englez� pu�in �ov�itoare, darde altfel corect�, motivul prezen�ei mele. Tereza
Ambrose v� era o femeie palid�,
150 W. G. Sebald
aproape diafan�, de vreo patruzeci de ani. �n timp ce urcam la al treilea etaj
�ntr-un lift foarte str�mt, care se freca u�or de unul din pere�ii pu�ului, t�cu�i
�i stingheri�i din cauza proximit�ii inevitabile la care ne obliga un spa�iu at�t
de restr�ns, am remarcat �n curbura unei mici vene alb�strii de sub pielea t�mplei
ei drepte o mic� pulsa�ie aproape tot at�t de rapid� ca cele de pe g�tlejul unei
�op�rle c�nd st� nemi�cat� pe-o piatr�, la soare. Am ajuns la biroul doamnei
Ambrosov� travers�nd una din galeriile care �nconjurau curtea interioar�. Abia
�ndr�zneam s� m� uit peste balustrad� �n jos, �n spatele cur�ii, unde erau parcate
dou�, trei ma�ini, care de sus p�reau neobi�nuit de lungi - oricum mult mai lungi
dec�t erau �n strad�. �n biroul �n care se intra direct din galerie se aflau peste
tot, pe dulapurile cu rulou, pe etajerele �ncovoiate sub greutatea h�rtiilor, pe un
mic c�rucior aparent destinat transportului de documente, pe un model vechi de
fotoliu cu urechi, �mpins la perete, �i pe cele dou� mese puse fa�� �n fa��,
teancuri �nalte de fascicule legate cu sfoar�, dintre care multe se coloraser� mai
�nchis din cauza luminii, �i ale c�ror margini deveniser� sf�r�micioase. Printre
ace�ti mun�i de h�rtii se g�sea o bun� duzin� de plante de apartament, �n ghivece
simple de lut sau din faian�� colorat�, mimoze �i mirt, aloe cu frunze c�rnoase,
gardenii, precum �i un frumos exemplar de Melianthus major, mare, ????-�i
�ncol�cise numeroasele tulpini �n jurul unui spalier. Cu mult� polite�e, doamna
Ambrosov� mi-a oferit un scaun l�ng� biroul ei �i, cu capul u�or �nclinat �ntr-o
parte, m-? ascultat cu cea mai mare aten�ie c�nd am �nceput s�-i explic - era
pentru prima oar� c�nd f�ceam a�a ceva - c� din cauza unor circumstan�e deosebite,
adev�rata mea origine �mi r�m�sese necunoscut�, c� din alte motive nu
�ntreprinsesem niciodat� cercet�ri �n acest sens, dar c� acum, �n urma producerii
Austerlitz 151
unui �ir de evenimente importante, ajunsesem la convingerea sau, oricum, la
presupunerea c� la v�rsta de patru ani �i jum�tate, �n lunile imediat urm�toare
�nceputului r�zboiului, p�r�sisesm ora�ul Praga cu unul din acele transporturi de
copii, cum li se spunea; �i c� acesta era motivul pentru care venisem la Arhive, �n
speran�a de a putea c�uta �n registre adresele persoanelor purt�nd numele meu -
care, desigur, nu pot fi prea numeroase - �i care au locuit aici �ntre anii 1934 �i
1939. Pe m�sur� ce-i d�deam aceste explica�ii, care nu numai c� erau prea cursive,
dar care mi se p�reau chiar absurde, am fost cuprins de o panic� at�t de mare,
�nc�t am �nceput s� m� b�lb�i �i cur�nd n-am mai fost �n stare s� pronun� niciun
cuv�nt. Am sim�it deodat� c�ldura degajat� de caloriferul mare de sub fereastra
larg deschis� �i dat de mai multe ori cu vopsea de ulei proast�, �i nu mai auzeam
dec�t vacarmul venind dinspre Karmelitsk�, huruitul tramvaiului, urletul sirenelor
de poli�ie �i al claxoanelor ambulan�elor undeva, departe, �i nu m-am lini�tit din
nou dec�t c�nd Tereza Ambrosov� care, �ngrijorat�, nu �ncetase s� m� priveasc� cu
ochii ei alba�tri ca violetele, neobi�nuit de �nfunda�i �n orbite, mi-a �ntins un
pahar cu ap�; �n timp ce sorbeam apa �ncet, trebuind s� �in paharul cu am�ndou�
m�inile, mi-a spus c� registrele de eviden�a popula�iei din epoca respectiv�
fuseser� p�strate �n �ntregime; numele de Austerlitz nu era, intr-adev�r, dintre
cele mai comune, deci nu ar trebui s� �nt�mpine nicio greutate �n a-mi preg�ti
extrasele respective, pentru a doua zi dup�-amiaza. Se va ocupa personal de acest
lucru. Nu mai �tiu, a spus Austerlitz, �n ce fel m-am desp�r�it de doamna
Ambrosov�, cum am ie�it din Arhiv� �i pe unde am r�t�cit dup� aceea; �tiu doar c�
mi-am luat o camer� �ntr-un mic hotel, nu departe de Karmelitsk�, pe insula Kampa,
c� am stat la fereastra camerei p�n� s-a l�sat �ntunericul, uit�ndu-m� afar� la
apele gri-maronii
152 W. G. Sebald
�i lene�e ale Vltavei, �i privind dincolo de fluviu ora�ul care, m� temeam, �mi era
complet necunoscut �i de care nimic nu m� lega. G�ndurile, unul mai tulbure �i mai
insesizabil ca altul, �mi traversau capul cu o �ncetineal� chinuitoare. Toat�
noaptea fie n-am dormit, fie am fost chinuit de co�maruri, �n care trebuia s� urc
�i s� cobor ne�ncetat ni�te sc�ri, s� sun �n zadar la sute de u�i, p�n� c�nd
undeva, foarte departe, �ntr-o periferie care nu mai �inea de ora�, un portar pe
numele lui Bartolom�j Sme�ka, purt�nd, sub o veche redingot� mototolit� a armatei
imperiale, o vest� fantezi �nflorat�, peste care sp�nzura lan�ul unui ceas de aur,
a ie�it dintr-un fel de carcer� din subsol �i, dup� ce a studiat biletul pe care i-
1 �ntinsesem, a dat din umeri cu regret, spun�ndu-mi c� din nefericire neamul
aztecilor se stinsese demult, �i c� doar ici-colo a mai supravie�uit, poate, c�te
un papagal care mai �n�elege unele cuvinte din limba lor. A doua zi, a continuat
Austerlitz, m-am dus din nou la Arhivele de Stat din Karmelitsk�, unde, pentru a-mi
pune pu�in ordine �n g�nduri, am f�cut mai �nt�i c�teva fotografii din curtea
interioar�, cu monumentala scar� care ducea c�tre galerii - scar� care �n structura
ei asimetric� �mi amintea de acele turnuri �n�l�ate f�r� o utilitate precis� de
at�ia nobili englezi �n gr�dinile �i parcurile lor. Oricum, am sf�r�it prin a urca
pe aceast� scar�, oprindu-m� pe fiecare palier pentru a privi un moment prin
deschiz�turile inegale din zid �nspre curtea goal�, traversat� doar o singur� dat�
de un func�ionar de la Arhive �n halat alb de laborant �i care �chiop�ta u�or de
piciorul drept. C�nd am intrat �n biroul Terezei Ambrosov�, ea era ocupat� cu
udatul mu�catelor �n ni�te ghivece de lut a�ezate pe pervazul dintre geamul
interior �i cel exterior. Le prie�te mai bine aceast� atmosfer� supra�nc�lzit�,
dec�t frigul prim�v�ratic de acas�, a spus ea. Instala�ia de �nc�lzire nu mai poate
fi reglat� de mult
Austerlitz 153
timp, de aceea �i se pare uneori, �n special �n acest anotimp, c� te afli �ntr-o
ser�. Poate c� de aceea, a spus ea, vi s-a �i facut r�u ieri. V-am copiat deja din
registre adresele cu numele Austerlitz. Dup� cum am presupus, nu erau mai mult de o
jum�tate de duzin�. Doamna Ambrosov� a pus deoparte mica stropitoare verde �i mi-a
�ntins o h�rtie de pe biroul ei. Austerlitz Leopold, Austerlitz Viktor, Austerlitz
Tom�, Austerlitz Jeron�m, Austerlitz Edvard �i Austerlitz Franti�ek erau transcri�i
�ntr-o coloan�, iar la sf�r�it, jos de tot -Austerlitzov� Ag�ta, aparent o femeie
singur�. Dup� nume era men�ionat� de fiecare dat� �i meseria -negustor de stofe en
gros, rabin, fabricant de bandaje, �ef de birou, argintar, patron de tipografie,
c�nt�rea�� �mpreun� cu sectorul �i cu adresa: VII U vozovsky, II Betl�msk� �.a.m.d.
Doamna Ambrosov� era de p�rere c�, �nainte de a trece pe malul cel�lalt al
fluviului, ar trebui s�-mi �ncep cercet�rile �n Mal� Strana, nu mai departe de zece
minute de aici, mi-a spus ea, �n �porkova, o mic� str�du�� care urc� pu�in mai sus
de Sch�nbompalais unde, conform registrului de eviden�a popula�iei din anul 1938,
Ag�ta Austerlitzov� �i avea locuin�a �n imobilul de la nr. 12. �i �n acest fel, a
spus Austerlitz, abia ajuns la Praga, mi-am reg�sit locul primei mele copil�rii,
despre care a� fi crezut c�-mi disp�ruse cu totul din memorie. Dar parcurg�nd
labirintul str�du�elor, sau travers�nd cur�ile cl�dirilor dintre Vla�sk� �i
Nerudova, �i �n special urc�nd �ncet �i sim�ind sub picioare pietrele denivelate
ale caldar�mului de pe �porkova, tr�iam senza�ia c� mai p�isem c�ndva ??-aici, �i
c� memoria �mi revenea nu prin efortul reflec�iei, ci pentru c� acum sim�urile
mele, parc� anesteziate timp �ndelungat, se retrezeau. Desigur, nu recuno�team
propriu-zis nimic, dar de nenum�rate ori m-am oprit, privirea fiindu-mi acaparat�
de un grilaj frumos din fier foijat la una din ferestre,
154 W. G. Sebald
de m�nerul de metal al unei sonerii sau de creanga unui migdal ie�ind de dup� zidul
unei gr�dini. M-am oprit �ndelung �n fa�a intr�rii unei case, a spus Austerlitz, s�
privesc deasupra cheii de bolt� a por�ii un semire-lief inserat �n tencuiala
neted�, nu mai mare de jum�tate de metru p�trat, l�e un fond �nstelat de un verde-
smarald era reprezentat un c�ine de culoare albastr�, �in�nd o creang� �n bot, iar
acest c�ine reap�ruse din trecutul meu, dup� cum am presim�it, pentru c� m-am
�nfiorat din cap p�n� �n picioare. �i apoi acea r�coare resim�it� c�nd am intrat �n
strada �porkova nr. 12, cutia de tinichea pentru contorul electric �ncastrat� �n
perete l�ng� intrare, cu simbolul fulgerului desenat pe ea, floarea de mozaic cu
opt petale, gri-alb�strui �i alb imaculat, pe pardoseala pestri�� din piatr�
artificial� a intr�rii, mirosul de calcar umed, scara urc�nd �n pant� u�oar� �i
butoanele din fier �n form� de alun� turceasc�, rcpct�ndu-sc la intervale regulate
dc-? lungul balustradei - at�tea litere �i senine scoase din caseta cu lucruri
uitate, mi-am spus, �i m-am sim�it at�t de tulburat dc un amestec dc fericire �i
team�, �nc�t mai mult de o dat� a trebuit s� m� a�ez pc treptele lini�tite, cu
capul sprijinit de perete. Trecuse cam o or� p�n� c�nd ara ajuns s� sun la
Austerlitz 155
locuin�a din partea dreapt� a ultimului etaj �i �nc� o ve�nicie, dup� cum m� s-a
p�rut, p�n� s� aud ceva mi�c�ndu-se �n interior, s� se deschid� u�a �i s-o am
�n fa�a mea pe V�ra Ry�anov� care, �n anii treizeci -dup� cum urma s�-mi
povesteasc� foarte cur�nd - studiase Romanistica la Universitatea din Praga �i
t�sese vecina mamei melc, Ag�ta, �i guvernanta mea. Faptul
156 W. G. Sebald
c� nu o recunoscusem imediat, pentru c� �n ciuda fragilit�ii p�rea, de fapt,
neschimbat�, se datora desigur st�rii de surescitare �n care m� aflam, a spus
Austerlitz, �i pentru c� nici nu-mi venea s�-mi cred ochilor. M-am mul�umit deci s�
b�igui fraza cu greu memorat� cu o zi �nainte: Promi�te, pros�m, ze V�s obt�uji.
Hled�m pan� Ag�tu Austerlitzovou, kter� zde mo�n� v roce devaten�ct set t�icet osm
bydlela. O caut pe doamna Ag�ta Austerlitzov�, care e posibil s� mai fi locuit aici
�n 1938. Cu un gest de spaim�, V�ra �i-a acoperit fa�a cu ambele m�ini, m�ini care,
dup� ceea ce am resim�it �n acel moment, mi s-au p�rut at�t de familiare, �i m-?
fixat cu privirea din spatele v�rfurilor dep�rtate ale degetelor; abia �optind, dar
cu o voce care �mi suna nespus de clar, a pronun�at, �n francez�, aceste c�teva
cuvinte: Jacquot, a�a mi-a spus, est-ce que c�est vraiment toi?1 Ne-am �mbr�i�at,
ne-am �inut de m�n�, ne-am �mbr�i�at din nou de nu �tiu c�te ori, p�n� ce V�ra m-?
condus prin vestibulul �ntunecat �n camera �n care totul r�m�sese neschimbat de
aproape �aizeci de ani. Mobilele, preluate de V�ra �n 1933, �mpreun� cu
apartamentul, de la str�m�tu�a ei, bufetul Vertiko, cu un Pierrot mascat din
por�elan de Meissen, av�nd-o �n st�nga pe iubita sa Colombina, vitrina cu c�r�i
unde erau aliniate cele cincizeci �i cinci de volume mici, ro�u-carmin, din La
Com�die Humaine, micu�ul birou, divanul lung �i cuvertura din p�r de c�mil�
�mp�turit� pe el, acuarela alb�strie cu mun�ii Boemiei, ghivecele cu flori pe
pervazul ferestrei, toate acestea, pe care le tr�isem �n via�a care r�bufnea acum
din mine, r�m�seser� la locul lor - pentru c� dup� cum mi-a spus V�ra, a continuat
Austerlitz, de c�nd ne pierduse pe mine �i pe mama mea, de care era legat� ca de o
sor�, nu mai suporta niciun fel de schimbare. �n
1 Oare chiar tu e�ti? (�n francez�, �n original).
Austerlitz 157
acea dup�-amiaz� �i sear� de martie, nu mai �tiu �n ce ordine ne-am povestit
fiecare istoria, a spus Austerlitz, dar cred c� dup� ??-am schi�at �n linii mari
itinerarul existen�ei mele, �i f�r� s� amintesc evenimentele care m� cople�iser�,
am vorbit �n primul r�nd de p�rin�ii mei disp�ru�i, Ag�ta �i Maximilian. Maximilian
Aychenwald, originar din St. Petersburg, a spus V�ra, unde tat�l lui, p�n� �n anul
revolu�iei, fusese negustor de mirodenii, Maximilian Aychenwald, deci, fusese unul
dintre membrii cei mai activi ai Partidului Social-Democrat Cehoslovac; f�cuse
cuno�tin�� cu mama mea, cu cincisprezece ani mai t�n�r� ca el, la Nikolsburg - ea
se afla ??-atunci la �nceputul carierei sale artistice �i concerta �n diferite
ora�e din provincie - cu ocazia uneia din numeroasele deplas�ri unde-1 purta
activitatea sa de orator �n cadrul manifesta�iilor publice �i ale reuniunilor din
�ntreprinderi. �n mai 1933, c�nd abia m� mutasem aici, �n �porkova, a spus V�ra,
�ntor�i dintr-o c�l�torie la Paris unde, dup� cum repetau tot timpul, tr�iser�
momente nemaipomenite, au luat decizia s� se instaleze �mpreun� �n acest bloc, de�i
�n continuare nu erau c�s�tori�i. Am�ndoi, at�t Ag�ta, c�t �i Maximilian, a spus
V�ra, aveau o preferin�� pentru tot ce era fran�uzesc. Maximilian era republican de
suflet �i visa s� fac� din Cehoslovacia, �n mijlocul mareei fasciste care invada
�ntreaga Europ�, un fel de o a doua Elve�ie, o insul� de libertate; c�t despre
Ag�ta, viziunea ei despre aceast� lume mai bun� era mai colorat�, inspirat� de un
om c�ruia �i purta o admira�ie f�r� limit�, Jacques Offenbach; ceea ce explic�, de
altfel, a ad�ugat V�ra, �i alegerea prenumelui meu, total neobi�nuit la cehi.
Interesul nostru comun pentru tot ce reprezenta civiliza�ia francez� �n toate
formele ei de exprimare, pe care �i eu, ca romanista pasionat�, l-am �mp�rt�it de
la �nceput at�t cu Ag�ta, c�t �i cu Maximilian, ne-a f�cut s� ne �mprietenim chiar
de la prima
158 W. G. Sebald
noastr� �nt�lnire, �n ziua �n care s-au mutat aici; iar aceast� prietenie
consolidat� a f�cut ca �n modul cel mai natural din lume, dup� spusele Verei, �i
datorit� faptului c�, spre deosebire de Ag�ta �i Maximilian, dispunea �n deplin�
libertate de timpul ei, V�ra s� se ofere dup� na�terea mea s�-mi fie guvernant�
pentru cei c�iva ani p�n� la �mplinirea v�rstei de gr�dini��. Nici m�car o singur�
clip�, a continuat V�ra, nu am regretat vreodat� aceast� decizie, pentru c�,
�nainte chiar de a �ncepe s� vorbe�ti, am avut �ntotdeauna impresia c� nimeni nu m�
�n�elegea mai bine ca tine; �i deja la mai pu�in de trei ani, conversa�ia mea avea
darul s-o distreze �n cel mai pl�cut mod posibil. C�nd ne plimbam printre cire�i �i
peri, pe paji�tea u�or �n pant� din gr�dina Seminarului, sau �n zilele c�lduroase,
pe aleile umbroase ale parcului de la Sch�nbompa-lais, vorbeam �ntre noi franceza,
dup� o �n�elegere avut� cu Ag�ta; abia dup�-amiaza t�rziu, dup� ce ne �ntorceam
acas� �i c�nd preg�tea cina, vorbeam �n ceh�, folosind-o ca pe o limb� legat� de
lucrurile domestice �i mai copil�re�ti. Pe m�sur� ce povestea, presupun c� f�r� s�-
�i dea seama, a ad�ugat Austerlitz, chiar ea trecea de la o limb� la alta, iar eu,
care nici la aeroport, nici la Arhive, nici chiar atunci c�nd �nv�asem pe dinafar�
fraza - care, dac� a� fi ajuns la o adres� gre�it�, cu siguran�� c� nu mi-ar fi
fost de mare folos - nu-mi �nchipuisem vreodat� s� fi avut nici cea mai vag�
leg�tur� cu limba ceh�, iat� c� dintr-odat� �n�elegeam - ca un surd care, printr-un
miracol, �i-ar fi reg�sit auzul - aproape tot ce povestea V�ra; tot ce-mi mai
doream acum era s� �nchid ochii �i s� ascult la nesf�r�it cuvintele lungi, ale
c�ror silabe �i ie�eau pe buze. �n special �n anotimpul frumos, spunea V�ra, primul
lucru pe ????-l f�cea c�nd ne �ntorceam de la plimbarea zilnic� era s� dea la o
parte mu�catele de pe pervaz, pentru ca de la locul meu preferat, de pe
Austerlitz 159
b�ncu�a de sub fereastr�, s� pot privi spre gr�dina cu liliac �i la casa joas� din
fa��, unde �i avea atelierul Moravec, croitorul coco�at; iar �n timp ce t�ia p�inea
�i punea la fiert apa pentru ceai, �i povesteam ne�ntrerupt tot ce f�cea Moravec:
dac� repara tivul uzat al unei haine, dac� scormonea �n cutia cu nasturi sau cosea
vreo c�ptu�eal� matlasat� la un palton vechi. Dar ce m� interesa cel mai mult, a
spus V�ra, era s� nu scap momentul �n care Moravec �i l�sa deoparte acul �i a�a,
foarfec� cea mare �i restul de scule, cur�a masa de lucru acoperit� cu fetru,
�ntindea pe ea o pagin� dubl� de ziar pe ????-�i punea cina, a�teptat� desigur cu
mare pl�cere, �i care, �n func�ie �i de anotimp, se compunea din br�nz� alb� cu
arpagic, o ridiche mare, c�teva ro�ii cu ceap�, hering afumat sau cartofi fier�i.
Uite-1 c� pune �n dulap forma pentru m�neci, acum se duce �n buc�t�rie, �i aduce o
bere, acum �i ascute cu�itul �i taie o feliu�� de c�rnat, acum d� pe g�t o du�c�
zdrav�n�, �i �terge cu dosul palmei spuma de la gur� - a�a, cuv�nt cu cuv�nt, sau
�n mod asem�n�tor, a spus V�ra, �i descriam aproape �n fiecare sear� �n acela�i
fel, dar totu�i diferit, cina croitorului, �i de multe ori trebuia s�-mi atrag�
aten�ia ca s� n-o uit pe a mea - felii de p�ine cu unt. �n timp ce-mi vorbea despre
deosebitul meu spirit de observa�ie, V�ra se sculase �i deschisese cele dou�
ferestre - interioar� �i exterioar� - ca s� m� lase s� m� uit jos, �n gr�dina din
vecini, unde tocmai �nflorise liliacul at�t de alb �i de des, �nc�t �n lumina
amurgului p�rea s� fi nins pe timp de prim�var�. Iar mirosul dulceag care urca
dinspre gr�dina ne�mprejmuit�, luna �n cre�tere care privea deja peste acoperi�uri,
sunetul de clopot al bisericilor din ora�, �i fa�ada galben� a casei croitorului cu
balconul verde, unde Moravec - care a murit de mult, a spus V�ra - ie�ea deseori s�
scuture fierul de c�lcat greu, umplut cu jar - toate aceste imagini �i �nc�
l60 W. G. Sebald
multe aitele, a spus Austerlitz, defilau unele dup� altele, �i pe c�t de ad�nc
fuseser� �ngropate �i ferecate �n mine, pe at�t de luminos �mi reveneau acum �n
minte, �n timp ce priveam pe fereastr�; chiar atunci, c�nd V�ra, f�r� o vorb�, a
deschis u�a camerei unde, al�turi de patul cu baldachin mo�tenit de la str�m�tu�a
ei, cu coloanele lui r�sucite �i cu pernele �nalte, se afla �nc� micu�a canapea pe
care dormeam de fiecare dat� c�nd p�rin�ii mei nu erau acas�. Luna, la crai nou, �i
arunca lumina �n camera �ntunecoas�, o bluz� alb� at�rna (ca deseori �i �nainte,
mi-am amintit eu, a spus Austerlitz) de m�nerul ferestrei pe jum�tate deschise; o
vedeam pe V�ra, a�a cum era ??-atunci, st�nd l�ng� mine pe divan �i povestindu-mi
despre Riesengebirge �i p�durea Boemiei, �i vedeam ochii de o rar� frumuse�e, pu�in
tulburi �n lumina amurgului c�nd, ajuns� la sf�r�itul povestirii, �i scotea
ochelarii cu lentile groase �i se apleca peste mine. Mai t�rziu, c�nd se ad�ncea
l�ng� mine �n c�r�ile ei, �mi pl�cea s� mai r�m�n treaz un timp, dup� cum �mi
aminteam acum, �tiindu-m� protejat de cea care veghea grijuliu asupra mea, �i de
lumina alb� a veiozei la care citea. Un dram de voin�� �mi era de-ajuns ca s�-mi
pot imagina totul - croitorul cel ghebos, de-acum desigur �i el �n odaia lui, luna
d�nd ocolul casei, modelele de pe covor �i tapet, ba chiar �i fisurile fine de pe
cahlele sobei. C�nd �ns� obosit de acest joc voiam s� adorm, nu aveam dec�t s�
ciulesc urechea ca s-o aud pe V�ra �ntorc�nd paginile, �i chiar simt, a spus
Austerlitz, sau mai precis reg�sesc senza�ia pe care o aveam c�nd, �nainte de a
percepe fo�netul u�or al paginii urm�toare, starea mea de veghe se destr�ma
�nceti�or, disp�r�nd printre florile de mac gravate �n sticla mat� a u�ii.
R�m�sesem la plimb�rile noastre - a�a a continuat V�ra c�nd am revenit �n salon �i
mi-a �ntins cu am�ndou� m�inile, nesigure, o cea�c� cu ceai de ment� -, plimb�ri �n
care
Austerlitz l6l
niciodat� nu ne aventurasem mai departe de parcul Seminarului, de gr�dinile Chotek
�i de celelalte spa�ii verzi din Mal� Strana. Doar uneori, vara, am f�cut plimb�ri
cu tr�surica - de care parc� �mi amintesc c� era ag�at� o mic� mori�c� de v�nt
colorat� - plimb�ri ceva mai departe, p�n� la Insula Sofia, la �coala de �not de pe
malul Vltavei sau la terasa panoramic� de pe colina Pet��n, de unde priveam timp de
o or� �i mai bine ora�ul �ntins la picioarele noastre, cu numeroasele lui turnuri
ale c�ror nume le �tiam pe dinafar�, ca de altfel �i numele celor �apte poduri care
traversau apa str�lucitoare. De c�nd nu mai ies aproape deloc din cas�, �i deci
nici nu mai aflu, sau nu mi se mai �nt�mpl� nimic nou, a spus V�ra, imaginile de-
atunci, care ne-au bucurat at�t de mult, �mi revin �n minte aproape ca ni�te
fantasme, dar tot mai deslu�it. Mi se pare de multe ori, a spus V�ra, c� m� uit
iar, cum f�ceam la Reichenberg c�nd eram copil, la o diorama, privind personajele
�ncremenite �n mi�carea lor, personaje care, �n mod paradoxal, �i datorau
autenticitatea doar staturii lor extrem de reduse. Niciodat� �n anii urm�tori n-am
v�zut ceva mai minunat ca diorama din Reichenberg - de�ertul galben al Siriei,
piscurile Alpilor Zillertal, str�lucind albe peste p�durile �ntunecate de brazi,
sau acea scen� at�t de cunoscut� �n care Goethe, la Weimar, �mbr�cat cu un paltona�
cafeniu flutur�nd �n v�nt, tocmai se urc� �n diligen�a unde bagajul lui a �i fost
depus. �i iat� c� reminiscen�ele propriei mele copil�rii se �mpletesc acum cu
amintirea excursiilor pe care le-am f�cut �mpreun� din Servkova �n Mal� Strana.
C�nd e�ti n�p�dit de amintiri, �i se pare uneori c� prive�ti trecutul ca printr-un
cristal, iar dac� acum c�nd �i povestesc �ie asta, a spus V�ra, �nchid ochii, ne
v�d pe noi doi privind cu pupilele boln�vicios dilatate din belvederele de pe
Pet��n colina verde, pe care, precum o omid� gras�, urc�
1?2 W. G. Sebald
funicularul �n timp ce afar�, departe, din partea cealalt� a ora�ului, printre
casele de la poalele colinei Vy�ehrad, apare trenul pe ????-l a�teptai �ntotdeauna
cu mare ner�bdare, �i care acum traverseaz� �ncet podul, l�s�nd �n urma lui un nor
de aburi. Uneori, pe vreme ur�t�, a spus V�ra, ne duceam s-o vizit�m pe m�tu�a mea
Ot�lie, la magazinul ei de m�nu�i de pe �e��kov�, pe care-1 �inea �nc� dinaintea
r�zboiului mondial �i unde, precum �ntr-un sanctuar sau un templu, domnea o
atmosfer� calm�, f�r� niciun zgomot, excluz�nd orice g�nd profan. M�tu�a Ot�lie era
o domni�oar� solitar� de o fragilitate nelini�titoare. Purta mereu o rochie piisata
din m�tase neagr�, cu guler din dantel� alb�, �nconjurat� de un nor de parfum de
l�cr�mioare. C�nd nu era ocupat� s� o serveasc� pe una din, cum repeta mereu,
onorabilele ei cliente, se consacra f�r� r�gaz organiz�rii asortimentului de sute,
dac� nu chiar mii din cele mai felurite m�nu�i, de la cele mai obi�nuite, din fir
de bumbac, �i p�n� la ultimele crea�ii exclusiviste de la Paris sau Milano, din
catifea de m�tase sau piele fin� de c�prioar� - asortiment �n care stabilise o
ierarhie �i o ordine (era singura care le putea �n�elege �i st�p�ni) conservate de-
a lungul deceniilor, �n ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei. Dar c�nd veneam s-o
vizit�m, a spus V�ra, atunci se ocupa doar de tine, �i ar�ta ba una, ba alta, te
l�sa s� deschizi sertarele joase, alunec�nd cu o u�urin�� neobi�nuit� pe �inele
lor, �i d�dea voie nu numai s� sco�i m�nu�ile una dup� alta, dar te punea s� le �i
probezi, explic�ndu-�i cu o r�bdare des�v�r�it� fiecare model, ca �i cum ar fi
v�zut �n tine urma�ul prezumtiv al afacerii ei. �i-mi amintesc c� V�ra mi-a
povestit, a spus Austerlitz, c� de la m�tu�a Ot�lie am �nv�at s� num�r la trei ani
�i jum�tate, pe un �ir de n�sturei mici de tot, lucio�i, de malahit negru, cusu�i
pe o m�nu�� trei sferturi, care-mi
Austerlitz 163
pl�cea �n mod deosebit - jeden, dve, tn, a num�rat V�ra, iar eu, a spus Austerlitz,
am continuat s� num�r, �ty�i, pet, �est, sedm, �i m� sim�eam ca cineva care f�cea
primii pa�i pe ghea��. Emo�ia profund� pe care am resim�it-o la acea prim� vizit�
f�cut� �n �porkova m� face s� nu-mi mai amintesc cu exactitate chiar tot ce mi-a
povestit V�ra, a spus Austerlitz, dar cred c�, plec�nd de la magazinul de m�nu�i al
m�tu�ii Ot�lie, am ajuns dintr-una �ntr-alta s� discut�m despre teatrul �Stavovsk�
Divadlo� unde, �n toamna lui 1938, Ag�ta a ap�rut pentru prima oar� pe scen� la
Praga, �n rolul Olympiei, rol la care visase �nc� de la �nceputul carierei. La
mijlocul lui octombrie, a spus V�ra, c�nd repeti�iile se terminaser�, ne-am dus
�mpreun� la repeti�ia general�, �i de �ndat� ce am trecut pragul intr�rii
arti�tilor, a spus ea, �i de�i p�n� ce ajunsesem acolo nu �ncetasem s� vorbesc, am
c�zut �ntr-o mu�enie plin� de respect. Chiar �i �n timpul spectacolului, ale c�rui
scene se succedau mai mult sau mai pu�in arbitrar, �i apoi la �ntoarcerea acas� �n
tramvai, am continuat s� fiu neobi�nuit de t�cut �i �nchis �n mine. �n urma acestei
remarci f�cute mai degrab� �n treac�t de V�ra, a spus Austerlitz, m-am dus �n
diminea�a urm�toare la teatrul �Stavovsk� Divadlo�, unde am r�mas un timp singur,
la parter, exact sub cupol�, dup� ce, d�nd un bac�i� substan�ial, ob�inusem
permisiunea portarului de a face c�teva fotografii din audit�riumul pe atunci
proasp�t renovat. �n jurul meu se �n�l�au r�ndurile de balcoane, ale c�ror
ornamente aurii str�luceau �n penumbr�; �n fa�a mea, avanscena unde c�ndva st�tuse
Ag�ta era ca un ochi stins. �i cu c�t �ncercam mai mult s� g�sesc �n mine fie �i
cea mai mic� urm� a prezen�ei ei, cu-at�t mai mult mi se p�rea c� teatrul se
�ngusta, c� eu �nsumi m� mic�orasem �i acum st�team ca un prichindel �nchis �ntr-un
etui sau �ntr-o
1�4 W. G. Sebald
caset� c�ptu�it� cu catifea. Abia mai t�rziu, c�nd �n spatele cortinei trase cineva
a traversat repede scena, provoc�nd un fream�t �n pliurile grele de stofa, abia
atunci, a spus Austerlitz, umbrele au �nceput s� se anime �i am v�zut �n fa�a mea
fosa orchestrei cu dirijorul �n frac, asemeni unui g�ndac negru, �i alte siluete
negre m�nuind tot felul de instrumente, am auzit harababura provocat� �n timpul
acord�rii lor, �i deodat�, l�ng� capul unui muzician cu un contrabas mi s-a p�rut
c� �ntrez�resc, �n raza puternic� de lumin� dintre podeaua de sc�nduri �i marginea
de jos a cortinei, un pantof bleu, brodat cu paiete argintii. C�nd �n seara
aceleia�i zile m-am re�ntors s-o vizitez a doua oar� pe V�ra �n locuin�a ei din
�porkova, �i la �ntrebarea mea, mi-a confirmat c�, la costumul Olympiei, Ag�ta
purtase �ntr-adev�r astfel de pantofi bleu str�lucitori, am crezut c�-mi explodeaz�
creierul. V�ra mi-a spus c�, �n mod v�dit, fusesem profund impresionat de repeti�ia
general�, �n primul r�nd, presupunea ea, pentru c� m� temeam ca Ag�ta s� nu se
transforme cu adev�rat �n acea figur� fermec�toare, desigur, dar complet str�in�
mie, iar eu personal, a continuat Austerlitz, mi-am reamintit cum, mult peste ora
mea de culcare, cu ochii larg deschi�i �n �ntuneric, �ntins pe divanul de la
picioarele patului V�rei, eram cuprins de un sentiment de triste�e necunoscut p�n�
atunci; p�ndeam b�t�ile din sfert �n sfert de or� ale ceasului din turn p�n� la
�ntoarcerea Agatei, p�n� auzeam oprindu-se �n fa�a por�ii ma�ina care o aducea
�napoi din cel�lalt univers �i p�n� c�nd, �n sf�r�it, intra �n camer� �i se a�eza
l�ng� mine, �nv�luit� �ntr-un miros ciudat de teatru - o d�r� de parfum amestecat
cu praf. Poart� un corsaj din m�tase gri, legat �n fa�� cu �nururi, dar nu-i pot
distinge fa�a, tot ce v�d este un voal irizat, plutindu-i tulbure �i l�ptos peste
fa��, �i v�d apoi �alul alunec�ndu-i de pe um�rul
Austerlitz 165
drept, c�nd m�na ei �mi m�ng�ie fruntea. - A treia mea zi la Praga, a continuat s�
povesteasc� Austerlitz dup� ce �i-a adunat pu�in g�ndurile, am urcat dis-de-
diminea�� �n gr�dina Seminarului. Cire�ii �i perii despre care povestise V�ra
fuseser� t�ia�i, iar �n locul lor planta�i al�ii noi, ale c�ror crengi sub�iri nu
aveau s� poarte fructe prea cur�nd. C�rarea urca, �erpuind, prin paji�tea umezit�
de rou�. Pe la jum�tatea drumului am �nt�lnit o doamn� �n v�rst�, cu un �oricar
gras �i ro�cat, care nu se mai �inea bine pe picioare, oprindu-se din c�nd �n c�nd
�i fix�nd �ncruntat p�m�ntul din fa�a lui. V�z�ndu-1, mi-am amintit c� �nt�lnisem
de multe ori �n timpul plimb�rilor mele cu V�ra astfel de doamne �n v�rst�,
�nso�ite de c�ei mici �i ursuzi, dintre care mul�i purtau botni�e, ceea ce �i f�cea
desigur s� devin� foarte posaci �i r�i. Am stat apoi pe o banc�, la soare, p�n�
c�tre pr�nz, privind panorama ora�ului peste casele din Mal� Strana �i peste
Vltava, totul ap�r�ndu-mi ca �ntr-un vechi tablou cu stratul de vernis u�or cr�pat.
Un al doilea motiv decorativ, ap�rut �i el f�r� s� �tiu �n virtutea c�rei legi, l-
am g�sit pu�in mai t�rziu �n r�d�cinile �ncol�cite de la piciorul unui castan
crescut pe un teren foarte �nclinat, �n r�muri�ul c�ruia, dup� spusele V�rei, a
spus Austerlitz, �mi pl�cea s� m� ca��r c�nd eram copil. �i tisele de un verde
�ntunecat, care cre�teau pe sub copacii mai �nal�i, �mi erau familiare, la fel cum
�mi era �i aerul r�coros care m-? �nv�luit �n fundul r�pei, ca de altfel �i covorul
�ntins de floa-rea-v�ntului, deja ofilite �n acea lun� de aprilie. Acum �n�elegeam
motivul pentru care cu ani �n urm�, �ntruna din excursiile �ntreprinse cu Hilary �n
comitatul Gloucestershire �n c�utare de ferme abandonate, ajun�i �ntr-un parc
foarte asem�n�tor cu parcul Sch�nbom, am r�mas f�r� glas c�nd ne-am g�sit deodat�
�n fa�a unui pov�rni� dinspre nord, �mp�nzit de
166 W. G. Sebald
frunzele ginga�e �i corolele de un alb imaculat - �n plin� floare acum, �n luna
martie - ale Anemone/ nemorosa. - Cu aceast� evocare a denumirii �tiin�ifice a
anemonei s�lbatice �i-a �ncheiat Austerlitz o parte important� a povestirii lui �n
acea seara dc iarna t�rzie a anului 1997, �n care ne aflam am�ndoi �n casa din
Alderney Street, care-mi p�rea cufundaL� �ntr-o t�cere dc nep�truns. Trecuse poate
un sfert sau o jum�tate de or� �n lumina lini�tit� a focule�ului de gaz, c�nd
Austerlitz s-a ridicat �i a spus c� cel mai bine ar fi s� petrec noaptea sub
acoperi�ul lui, �i a �i luat-o pe scar� �naintea mea ca s� m� conduc� �ntr-o camer�
care, la fel ca cea de la parter, nu avea aproape niciun fel de mobila. Doar l�ng�
unul din pere�i era un fel de pat de campanie, cu m�nere la cele dou� capete, care
se asem�na cu o targ�. Al�turi se afla o l�di�� de Ch�teau Gruaud-Larose, purt�nd
un blazon negru deasupra, iar pe l�di��, la lumina bl�nd� a unei l�mpi cu abajur,
se g�seau un pahar, o caraf� cu ap� �i un radio vechi �n carcasa lui din bachelit�
maro-inchis. Austerlitz mi-a urat noapte bun� �i a �nchis �ncet u�a �n urma lui. M-
am �ndreptat c�tre fereastr�, am privit spre
Austerlitz 167
Alderney Street, pustie la acca ora, ?-am intors dc la geam �i m-am a�ezat pe pat;
mi-am desf�cut �ireturile, g�ndindu-m� la Austerlitz pe care-1 auzeam p�ind in
camera de al�turi, �i apoi, ridic�ndu-mi din nou privirea, am remarcat pe �emineu,
�n penumbr�, micu�a colec�ie de �apte cutii de baciielit�, de forme diferite, nu
mai mari de �asc-�apte centimetri, care, dup� cum am v�zut c�nd le-am deschis r�nd
pe r�nd �i le-am privit la lumin�, con�ineau fiecare - dup� cum �mi povestise
Austerlitz - r�m�i�ele c�te unei molii care-�i g�sise sf�r�itul �n acea cas�. Am
r�sturnat con�inutul uneia din cutii in podul palmei drepte - o creatur� minuscul�
�i imponderabil� de culoarea filde�ului, cu aripile pliate, �esute dintr-o materie
nedefinit�. Picioru�ele, �ncovoiate sub abdomenul acoperit de solzi argintii, ca �i
cum ar fi �ncercat s� mai treac� de un ultim obstacol, erau at�t de sub�iri, �nc�t
abia reu�eam s� le disting. Antena, �ntins� ca un arc dc-? lungul �ntregului corp,
tremura �i ea, abia vizibil�. Ochiul, �n schimb, negru �i fix, ie�indu-i u�or din
cap, era perfect vizibil; l-am studiat �ndelung, �nainte de a pune la loc �n
micu�ul s�u sarcofag acest spirit al
l68 W. G. Sebald
nop�ii, mort desigur de mul�i ani, dar care nu prezenta niciun semn de
descompunere. �nainte de a m� �ntinde, am deschis aparatul de radio de pe l�di�a de
l�ng� pat. Pe scala luminoas� au ap�rut numele ora�elor �i localit�ilor pe care,
copil fiind, le asociam cu imaginea pe care o aveam despre str�in�tate - Monte
Ceneri, Roma, Ljubljana, Stockholm, Berom�nster, Hilversum, Praga �i multe altele.
Am redus sunetul, ascult�nd �n dep�rtare, diluat� �n aer, o limb� necunoscut�, o
voce feminin�, care se pierdea uneori pentru ca apoi s� reapar�, suprapun�ndu-se cu
muzica de pian a dou� m�ini prudente, alerg�nd �ntr-un loc necunoscut mie, pe
claviatura unui Pleyel sau B�sendorfer, f�c�nd s� nasc� fraze muzicale precise,
care m-au �nso�it p�n� �n ad�ncul somnului - acorduri din Clavecinul bine temperat,
cred. C�nd m-am trezit diminea�a, din difuzorul ap�rat de o plas� fin�, de cupru,
nu se mai auzea dec�t un �uierat slab, �ntrerupt de parazi�i. Pu�in dup� aceea la
micul dejun, c�nd am �nceput s� vorbesc despre misteriosul radio, Austerlitz mi-a
spus c� totdeauna crezuse c� aceste voci, care, de cum se las� �ntunericul, sosesc
pe calea aerului �i pe care doar unii dintre noi sunt capabili s� le capteze,
dispun, precum liliecii, de via�a lor proprie �i se sfiesc de lumina zilei. De
multe ori, �n timpul lungilor nop�i de insomnie din ultimii ani, a spus Austerlitz,
ascult�nd crainicele din Budapesta, Helsinki sau La Coruna, le-am v�zut aievea
vocile tras�nd prin aer liniile lor �n zigzag, �i-mi doream s� m� fi aflat �n
compania lor. Dar s� revin la povestea mea... Prima oar� c�nd V�ra mi-a vorbit mai
am�nun�it despre p�rin�ii mei, a fost dup� plimbarea prin gr�dinile Sch�nbom,
re�ntor�i din nou �n locuin�a ei: despre originea lor, at�t c�t cuno�tea, despre
itinerarul vie�ii, precum �i despre existen�a pe care o duseser� �i dispari�ia lor,
la cap�tul a doar c�iva ani. Cred c� mama ta, Ag�ta, a �nceput ea, spunea
Austerlitz 169
Austerlitz, era, �n ciuda aparen�ei taciturne �i pu�in melancolice, o femeie cu o
deosebit� �ncredere �n via��, uneori chiar jovial�. �n aceast� privin�� �i sem�na
leit b�tr�nului Austerlitz, tat�l ei, care, �nc� de pe timpul ocupa�iei austriece,
de�inea la Stemberg o manufactur� de fesuri �i papuci fondat� de el, �i care era
obi�nuit s� �nfr�ng� orice-i era potrivnic. �ntr-o zi c�nd era �n vizit� aici, l-am
auzit povestind despre cum i se dezvoltase afacerea, de c�nd oamenii lui Mussolini
purtau acel soi de berete semi-orientale - c�nd te g�nde�ti c� nici nu mai prididea
cu fabricarea lor ca s�-�i onoreze �n �ntregime comenzile pentru Italia. Ag�ta,
care se sim�ea �i ea reconfortat�, �n cariera de c�nt�rea�� de oper� �i operet�, cu
o recunoa�tere ob�inut� mai repede dec�t �ndr�znise vreodat� s� spere la �nceput,
credea �i ea c� mai devreme sau mai t�rziu situa�ia se va �ndrepta, pe c�nd
Maximilian, �n ciuda naturii sale vesele pe care o �mp�rt�ea cu Ag�ta, �nc� de c�nd
�l cunoscusem, dup� cum zicea V�ra, era convins c� parveni�ii ajun�i la putere �n
Germania, mul�imile de oameni �i corpora�iile care proliferaser� de la �nceput sub
conducerea lor - lucm de care, dup� cum spunea adeseori, avea oroare - se l�saser�
�nc� de la �nceput prad� unei furii de a cuceri �i de a distruge, totul fiind
orchestrat �n jurul acelor cuvinte magice pe care cancelarul Reich-ului, dup� cum
se putea auzi la radio, nu contenea s� le repete �n discursurile lui: o mie, zece
mii, dou�zeci de mii, de o mie de ori o mie �i alte mii �i mii - acesta era
refrenul b�gat �n cap nem�ilor de vocea lui r�gu�it�, pentm a le sl�vi propria
grandoare �i deznod�m�ntul pe ????-l aveau deja �n fa��. Austerlitz a continuat: �i
totu�i, Vera mi-a spus c� niciodat� Maximilian nu a considerat c� poporul german
fusese t�r�t �n acest dezastru; dup� p�rerea lui, totul pornise �n mult mai mare
m�sur� de la aspira�iile personale ale fiec�ruia, �i de la starea de spirit
170 W. G. Sebald
cultivat� �n familii, care au f�cut ca acest popor s� se remodeleze �n vederea
adapt�rii la aceast� form� pervers�; astfel i-a z�mislit apoi pe ace�ti demnitari
nazi�ti, pe care Maximilian �i considera ca fiind, f�r� excep�ie, ni�te
descreiera�i �i ni�te tr�ntori, doar ni�te exponen�i simbolici ai instinctelor
profunde de care era animat acest popor. Odat� Maximilian a povestit chiar, dup�
cum �i amintea V�ra, a spus Austerlitz, c� �n prim�vara lui 1933, dup� o adunare
sindical� la Teplitz, mersese nu departe de-acolo spre Erzgebirge, intr�nd �ntr-un
han, unde d�duse peste un grup de excursioni�ti care cump�raser� tot felul de
lucruri din-tr-un sat din partea german�, printre care �i un soi nou de bomboane cu
o zvastic� zmeurie, care �i se topea �n gur�. La vederea acestor dulciuri naziste,
spusese atunci Maximilian, �i-a dat deodat� seama c� germanii �i reorganizau
produc�ia �n totalitatea ei, �ncep�nd cu industria grea, �i merg�nd p�n� la
fabricarea unor astfel de produse de prost gust - dar asta nu pentru c� i-ar fi
obligat cineva, ci fiecare �n domeniul s�u, din pur entuziasm �ntru sl�virea
na�ional�. V�ra a povestit mai departe, a spus Austerlitz, c�, �n decursul anilor
treizeci, Maximilian, pentru a-�i face o idee c�t mai precis� despre cum evoluau
lucrurile, �ntreprinsese mai multe c�l�torii �n Austria �i Germania, �i c�-�i
amintea c�, de-abia �ntors de la N�rnberg, �i relatase primirea colosal� pe care
acest ora� i-o rezervase Fiihrer-ului venit s� asiste la Congresul nazist. Deja cu
ore �naintea sosirii lui, nu numai toat� popula�ia din N�rnberg �i de pretutindeni
din Franconia �i Bavaria, dar �i mul�imi de oameni din cele mai �ndep�rtate
�inuturi ale ��rii, din Holstein �i Pomerania, ca �i din S�ezia �i din P�durea
Neagr�, se �nghesuiau �n r�nduri compacte, trepid�nd de ner�bdare de-a lungul
�ntregului traseu pe care urma s� treac� cortegiul oficial, p�n� c�nd, �n toiul
bucuriei frenetice, a ap�rut
Austerlitz 171
cavalcada motorizat� a masivelor Mercedes-uri care, la pas, �i croiau drum pe
strada �ngust�, str�b�t�nd marea de figuri extaziate cu bra�ele �ntinse �n
adora�ie. Maximilian �i explicase, a spus V�ra, c� �n mijlocul acestei mase care nu
mai forma dec�t o unic� fiin�� str�b�tut� de convulsii ciudate, el se sim�ise ca un
corp str�in pe cale de a fi sf�r�mat �i eliminat. Din pia�a din fa�a bisericii Sf.
Lauren�iu unde se g�sea, Maximilian privise cortegiul str�b�t�nd talazurile de
oameni �i �ndrept�ndu-se �ncet c�tre ora�ul vechi, ale c�rui case cu frontoane
ascu�ite sau curbate, �i cu locuitorii aduna�i ciorchine la ferestre, se asem�nau
unui ghetou umplut p�n� la refuz, �i unde �n sf�r�it - a spus Maximilian -
M�ntuitorul at�t de mult a�teptat �i f�cea intrarea triumfal�. �n aceea�i ordine de
idei, a spus V�ra, Maximilian le povestise mai t�rziu, �n mai multe r�nduri,
spectaculosul film despre Congresul partidului v�zut �ntr-un cinematograf din
M�nchen, �i care-i �nt�rise b�nuiala c� nem�ii, �nc� nevindeca�i de umilin�ele
trecutului, �i formaser� acum despre ei �n�i�i imaginea unui popor �nvestit cu o
misiune mesianic�. Nu numai c� spectatorii, cuprin�i de un sentiment de venera�ie,
erau martori ai ateriz�rii avionului cu care F�hrer-ul str�b�tuse stratul dens de
nori pentru a se l�sa lin pe p�m�nt; nu numai c� tragedia comun� a istoriei trecute
era evocat� �n cadrul unei ceremonii omagiale pentru cei c�zu�i, �n care Hitler,
Hess �i Himmler, dup� cum ne povestea Maximilian, coborau artera larg� �n sunetele
unui mar� funebru emo�ion�nd p�n� �n str�funduri sufletul �ntregii na�iuni, �i
�ntr-un decor grandios, creat de noul stat doar din aceste trupuri imobile de
supu�i germani; nu numai c�-i vedeam pe r�zboinicii gata s�-�i sacrifice via�a
pentru patrie, p�durile de steaguri cl�tin�ndu-se misterios �i dep�rt�ndu-se �n
noapte sub lumina tor�elor - nu, ceea ce mai vedeam, a spus V�ra c� relatase
Maximilian,
172 W. G. Sebald
privind de undeva de sus, era un ora� format din corturi albe, �ntinz�ndu-se �n
lumina zorilor p�n� la orizont, din care, pe m�sur� ce ziua �nainta, germanii
ie�eau c�te unul, c�te doi sau �n grupuri mici, form�nd o procesiune taciturn� din
ce �n ce mai compact�, �ndrep-t�ndu-se to�i �n aceea�i direc�ie ca �i c�nd ar fi
urmat o chemare venit� de sus, �i ar fi g�sit �n sf�r�it, dup� ani de r�t�cire prin
de�ert, �ara F�g�duin�ei. Dup� aceast� experien�� cinematografic� miinchenez� a lui
Maximilian, nu au trecut mai mult de c�teva luni p�n� s� auzim la radio sutele de
mii de austrieci aduna�i �n Heldenplatz la Viena, �i care ore �n �ir ne-au n�ucit
cu zbieretele lor, a spus V�ra. Paroxismul colectiv al mul�imii vieneze, a spus ea,
a constituit �n opinia lui Maximilian cotitura decisiv�. Acest zgomot sinistru �nc�
nu se stinsese cu totul �n urechile noastre, c�nd, imediat dup� sf�r�itul verii, au
�i ap�rut aici, la Praga, primii expulza�i din ceea ce se numea acum �Ostmark�1,
care fuseser� jefui�i p�n� la ultimul �iling de fo�tii lor concet�eni; �n speran�a
lor himeric� de a reu�i s� se descurce pe acest sol str�in, ei se transformaser� �n
negustori ambulan�i, merg�nd din u�� �n u��, �ncerc�nd s� ofere spre v�nzare ace �i
agrafe de p�r, creioane �i h�rtie de scrisori, cravate �i alte m�run�i�uri, precum
c�ndva str�mo�ii lor, care str�b�tuser� cu traista �n spate Galicia, Ungaria �i
Tirolul. �mi amintesc, a spus V�ra, a spus Austerlitz, de unul dintre ace�ti
negustori pe nume Saly Bleyberg care, �n timpul anilor grei dintre cele dou�
r�zboaie, construise un garaj �n Leopoldstadt, nu departe de Prater. C�nd Ag�ta l-a
invitat s� intre s� bea o cafea, el ne-a povestit cele mai �ngrozitoare �nt�mpl�ri
despre m�r��via vienezilor: mijloacele prin care fusese for�at s�-�i
1 Ostmark - a�a s-a numit Austria dup� Anschluss-ul �n 1938 la Reich. (N. tr.)
Austerlitz 173
cedeze afacerea unui domn Haselberger, cum apoi au f�cut totul ca s� nu-i pl�teasc�
niciun ban din pre�ul, �i a�a ridicol, al v�nz�rii, cum a fost deposedat de toate
ac�iunile bancare �i de celelalte valori, cum i-a fost confiscat� toat� mobila �i
automobilul Steyr, �i cum �n cele din urm� s-au g�sit, el, Saly Bleyberg �i to�i ai
s�i, a�eza�i pe valize �n holul de la intrarea blocului, obliga�i s� asiste la
tranzac�iile dintre portarul beat �i un cuplu de tineri, aparent proasp�t
c�s�tori�i, veni�i s� viziteze apartamentul acum liber. De�i relat�rile bietului
Bleyberg, care, cuprins de o furie neputincioas�, �i mototolea ne�ncetat batista �n
m�n�, dep�iser� cu mult �n r�u tot ceea ce ne putusem imagina, �i de�i, dup�
Acordul de la M�nchen, situa�ia devenise practic f�r� speran��, a spus V�ra,
Maximilian a mai r�mas �nc� toat� iama la Praga, poate �i din cauza activit�ii lui
�n partid, devenit� acum tot mai presant�, dar poate �i pentm c�, at�t c�t se mai
putea, nu voia s� renun�e la convingerea c� dreptul exist� pentm a proteja
individul. C�t despre Ag�ta, ea nu voia s� plece �n Fran�a �naintea lui Maximilian,
�n ciuda sfaturilor lui repetate; astfel s-a ajuns la situa�ia �n care tat�l t�u,
mi-a spus V�ra, aflat �n pericol tot mai mare, a fost nevoit s� plece singur de la
Ruzyn� la Paris �n dup�-amiaza zilei de 14 martie, aproape �n ceasul al
doisprezecelea. Mai �tiu, a spus V�ra, c�, atunci c�nd �i-a luat r�mas-bun, purta
un superb costum la dou� r�nduri, de culoarea pmnei �i o p�l�rie neagr� de fetm cu
boruri largi �i cu o panglic� verde. A doua zi, pe c�nd abia se cr�pa de ziu�,
nem�ii au intrat �ntr-adev�r �n Praga pe un viscol care i-a f�cut cumva s� apar� ca
ie�i�i din p�m�nt, iar c�nd au trecut podul �i tancurile au �nceput s� urce pe
Narodni, o lini�te grea s-a l�sat peste tot ora�ul. Din acel moment, oamenii s-au
�nchis �n ei, �i-au �ncetinit ritmul merg�nd ca ni�te somnambuli care nu �tiu
�ncotro �i poart� pa�ii. Ceea ce ne-a
174 w- G. Sebald
tulburat peste m�sur�, a precizat V�ra, a spus Austerlitz, a fost ordinul imediat
ca toat� lumea s� circule pe dreapta. De c�te ori nu mi-a s�rit inima din loc, a
spus ea, v�z�nd c�te o ma�in� gonind pe partea dreapt� a carosabilului, pentru c�
asta m� f�cea s� m� g�ndesc c� de-acum �nainte va trebui inevitabil s� continu�m s�
tr�im �ntr-o lume alta dec�t cea dreapt�. Desigur, a continuat V�ra, pentru Ag�ta
era mult mai greu dec�t pentru mine s�-�i g�seasc� reperele sub acest nou regim. De
c�nd nem�ii publicaser� Regulamentul privind popula�ia evreiasc�, Ag�ta nu mai avea
dreptul s� circule dec�t �ntre anumite ore; �i era interzis s� ia un taxi, nu putea
c�l�tori �n tramvai dec�t la clasa a doua, nu putea intra �n cafenele sau merge la
cinema, concerte sau s� participe la orice fel de reuniune. Personal, nu mai avea
dreptul s� se produc� pe scen�, iar accesul la malurile Vltavei, �n gr�dinile �i
parcurile pe care le �ndr�gise at�t de mult, �i era interzis. Nu mai am dreptul s�
merg �n niciun loc �nverzit, a spus ea odat�, ad�ug�nd c� abia acum �n�elegea cu
adev�rat ce frumos era s� te po�i sprijini f�r� grij� de balustrada unei pun�i de
vapor. Cur�nd, c�nd lista de restric�ii s-a lungit de la o zi la alta - o mai
auzeam pe V�ra spun�ndu-mi, zicea Austerlitz, c� era interzis s� mergi pe
trotuarele de pe partea parcurilor, s� intri �ntr-o sp�l�torie sau cur��torie, sau
s� folose�ti un telefon public -, Ag�ta a ajuns �n pragul disper�rii. O mai v�d �i
acum merg�nd �ncolo �i-ncoace prin camer�, a spus V�ra, o v�d lovindu-�i fruntea cu
palma �i strig�nd, scand�nd �n silabe: Nu-pot-s�-�n-�e-leg, nu-pot-s�-�n-�e-leg,
nu-voi-�n-�e-le-ge-nici-o-da-t�! Totu�i se ducea �n ora� de fiecare dat� c�nd
putea, s-a prezentat la toate locurile de munc� posibile �i imaginabile - nu �tiu
c�t de multe, �i de ce fel erau ele -, a stat ore �ntregi la coad� la unicul Oficiu
po�tal accesibil celor patruzeci de mii de evrei din Praga, pentru a expedia
Austerlitz 175
o telegram�; a cules informa�ii, �i-a creat leg�turi, a depus bani, a prezentat
apoi atestate �i garan�ii, iar odat� �ntoars� acas�, se fr�m�nta p�n� noaptea
t�rziu. Dar cu c�t trecea mai mult timp �i se str�duia mai tare, cu-at�t speran�a
de a ob�ine c�ndva autoriza�ia de c�l�torie se reducea tot mai mult; astfel, �n
timpul verii c�nd s-a auzit tot mai mult vorbindu-se despre iminenta izbucnire a
r�zboiului �i despre noile restric�ii �i �n�spriri, pe care f�r� �ndoial� c� acesta
urma s� le provoace, s-a decis �n cele din urm� s� m� trimit� m�car pe mine �n
Anglia, a spus V�ra, a spus Austerlitz, dup� ce cu ajutorul unui prieten din teatru
reu�ise s�-mi treac� numele pe lista unuia din pu�inele transporturi de copii,
organizate �n lunile acelea din Praga spre Londra. V�ra �i amintea, a spus
Austerlitz, c� bucuria sim�it� de Ag�ta la aceast� prim� reu�it�, dup� toate
eforturile pe care le depusese, a fost de la �nceput �ntunecat� de �ngrijorare �i
triste�e, c�nd se g�ndea la ceea ce voi resim�i eu - un b�ie�el de nici m�car cinci
ani, at�t de ocrotit p�n� �n acea clip� - �n timpul lungii c�l�torii cu trenul �i
apoi printre oameni str�ini �ntr-o �ar� str�in�. Pe de alt� parte, a spus V�ra,
Ag�ta se g�ndea c� acum, odat� f�cut primul pas, se va g�si cur�nd �i pentru ea o
solu�ie, �i c� p�n� la urm� avea�i s� pute�i tr�i to�i reuni�i la Paris. Sf�iat�
cum era �ntre ceea ??-�i dorea �i frica de a nu face ceva iresponsabil �i de
neiertat, cine �tie, mi-a spus V�ra, dac� nu cumva te-ar fi �inut totu�i l�ng� ea,
dac� am fi avut m�car cu c�teva zile mai mult p�n� la plecarea ta din Praga. Nu mi-
a mai r�mas dec�t o imagine tulbure, �n mare parte �tears�, de la ora desp�r�irii
din Gara Wilson, a spus V�ra, ad�ug�nd, dup� c�teva momente de g�ndire, c� aveam
toate lucru�oarele str�nse �ntr-un mic geamantan de piele �i un rucsac cu c�teva
provizii - un petit sac a dos avec quelques viatiques - a spus Austerlitz, acestea
au fost exact cuvintele pe ???? le-a
176 W. G. Sebald
folosit V�ra, iar ele rezumau, se g�ndea acum Austerlitz, toat� via�a pe care o
dusese �ncep�nd de-atunci. V�ra �i amintea �i de feti�a de doisprezece ani cu ban-
doneonul, c�reia m� d�duser� �n grij�, de fascicula din revista Chaplin1 cump�rat�
�n ultimul moment, de f�lf�itul batistelor albe, ca ni�te stoluri de porumbei
lu�ndu-�i zborul, pe care p�rin�ii r�ma�i pe peron le agitau f�c�nd semne copiilor;
�i amintea �i de senza�ia ciudat� pe care a resim�it-o atunci c�nd trenul, dup� ce
se pusese �n mi�care cu o infinit� �ncetineal�, nu s-a �ndep�rtat, ci deodat�,
printr-un fel de manevr� gre�it�, a ie�it printr-o parte a cupolei de sticl� �i,
ajuns nici m�car la jum�tatea distan�ei, s-a volatilizat. Din acea zi, �ns�, Ag�ta
nu a mai fost aceea�i, a continuat V�ra, a spus Austerlitz. Tot ceea ce-�i mai
p�strase �nainte din veselia �i siguran�a de sine - �i asta �n ciuda tuturor
greut�ilor �nt�mpinate -l�sase loc acum unei profunde melancolii contra c�reia, �n
mod v�dit, nu putea face nimic. Cred c� a mai �ncercat o dat�, a spus V�ra, s�-�i
cumpere libertatea, apoi �ns� nu a mai ie�it practic din cas�, se temea s� deschid�
ferestrele, r�m�nea nemi�cat� ore �n �ir a�ezat� �n fotoliul din catifea albastr�,
�n col�ul cel mai �ntunecat al salonului sau pe canapea, cu fa�a ascuns� �n palme.
Nu mai f�cea dec�t s� a�tepte ce urma s� se �nt�mple, dar �nainte de orice, a�tepta
scrisori din Anglia, sau de la Paris. De la Maximilian avea mai multe adrese, una
la un hotel de l�ng� Odeon, alta de la un mic apartament cu chirie din apropierea
sta�iei de metrou La Glaciere, iar o a treia �ntr-un cartier de care nu-mi mai
amintesc, a spus V�ra, chinuindu-se necontenit la g�ndul c� ar fi putut, �ntr-un
moment crucial, s� confunde aceste adrese, �ntrerup�nd �n
1 O �ndr�git� revist� de benzi desenate, av�ndu-1 ca erou pe Charles Chaplin. (N.
tr.)
Austerlitz 177
acest fel lan�ul coresponden�ei dintre ei; �n acela�i timp, se temea �i c�
scrisorile pe care i le adresa Maximilian ar fi putut fi confiscate de serviciile
de securitate, odat� ajunse la Praga. De fapt, p�n� �n iarna lui 1941, at�ta timp
c�t Ag�ta a mai tr�it �n �porkova, cutia de scrisori a r�mas �n permanen�� goal�,
ca �i cum - dup� cum mi-a spus ea odat� �ntr-un mod foarte straniu - dintre toate
mesajele noastre, tocmai cele �n care ne punem ultimele speran�e sunt deturnate sau
nimicite de spiritele rele care se agit� �n jurul nostru prin aer. C�t de adev�rat�
a fost aceast� remarc� f�cut� de Ag�ta �i c�t de bine cuprindea �n ea toate
spaimele ascunse care au f�cut Praga s� se �ncovoaie, nu am �n�eles dec�t mai
t�rziu, a spus V�ra; mi-am dat seama de acest lucru abia �n ziua c�nd am cunoscut
adev�rata m�sur� �n care nem�ii pervertiser� orice no�iune de drept, c�nd am aflat
despre actele de violen�� comise zi de zi �n beciurile palatului Petschek, �n
�nchisoarea Pancrace sau afar� la Kobylisy, la locurile de execu�ie. Pentru un
simplu delict, o simpl� �nc�lcare a regulamentului �n vigoare, �i dup� ce aveai la
dispozi�ie doar nou�zeci de secunde pentru a te ap�ra �n fa�a unui judec�tor,
puteai fi condamnat la moarte �i sp�nzurat imediat �n camera de execu�ie lipit� de
cea a tribunalului, pe tavanul c�reia era instalat� o �in� de fier, �i pe care
corpurile fara via�� erau �mpinse pu�in c�te pu�in mai departe, pentru a face mai
mult loc celor noi. Factura pentru acesta procedur� expeditiv� �i era apoi trimis�
familiei sp�nzuratului sau ghilo-tinatului, cu men�iunea c� suma poate fi achitat�
�n rate lunare. De�i �n vremea aceea nimic din toate acestea nu r�zbatea �n
exterior, totu�i frica de nem�i se r�sp�ndise �n tot ora�ul, pe furi�, ca o
duhoare.
Ag�ta spunea c� duhoarea reu�ea s� p�trund� chiar �i prin ferestrele �i u�ile
�nchise, t�indu-�i respira�ia. C�nd privesc �n urm� la cei doi ani care au urmat
178 W. G. Sebald
a�a-numitei izbucniri a r�zboiului, a spus V�ra, am senza�ia c� totul era parc�
absorbit �ntr-un v�rtej tot mai aprig. �tirile de la radio, prezentate de crainici
pe un ton categoric �i cu o voce strident�, nu mai pridideau �n a tr�mbi�a
victoriile ne�ntrerupte �nregistrate de Wehrmacht care, cur�nd, a ocupat �ntregul
continent european �i ale c�rui campanii succesive urmau o logic� aparent
implacabil�, deschiz�ndu-le nem�ilor perspectiva unui imperiu mondial �n care ei
to�i, �n numele apartenen�ei la acest popor ales, erau predestina�i celor mai
str�lucite cariere. Cred c� �n acei ani, a continuat V�ra, a spus Austerlitz, c�nd
victoriile veneau una dup� alta, p�n� �i cei mai sceptici dintre nem�i erau
cuprin�i �n cele din urm� de un fel de be�ie a �n�l�imilor, pe c�nd noi, cei
oprima�i, tr�iam �ntr-un fel sub nivelul m�rii, obliga�i s� vedem cum economia
�ntregii ��ri era tot mai cotropit� de SS �i cum o �ntreprindere dup� alta trecea
�n m�ini nem�e�ti. Chiar �i fabrica de fesuri �i papuci de la Sternberg fusese
aria-nizat�. Ag�ta nu mai dispunea acum dec�t de minimul necesar pentru a-�i
acoperi cheltuielile. De c�nd fusese obligat� s� completeze o declara�ie de avere
de opt pagini, con�in�nd duzini �i duzini de rubrici, conturile bancare �i erau
blocate. �i era de asemenea strict interzis s� �nstr�ineze orice fel de bunuri de
valoare, cum ar fi fost tablouri sau antichit�i; �mi amintesc cum �ntr-o zi mi-a
ar�tat un paragraf dintr-o �n�tiin�are a autorit�ii de ocupa�ie, �n care era
men�ionat c�, �n caz de infrac�iune, at�t respectivul evreu, c�t �i cump�r�torul
erau pasibili de cele mai severe sanc�iuni din partea poli�iei de stat. Respectivul
evreu! a exclamat Ag�ta, ad�ug�nd: cum pot scrie oamenii ace�tia - �i se face negru
�n fa�a ochilor! Cred c� era t�rziu �n toamna lui 1941, a continuat V�ra, c�nd
Ag�ta a fost obligat� s� predea la a�a-numitele �Centre de Colect� Obligatorie�
aparatul de radio, gramofonul cu discurile
Austerlitz lyg
at�t de �ndr�gite, luneta �i binoclul de teatru, bijuteriile, bl�nurile �i hainele
l�sate de Maximilian. Din cauza unei gre�eli de care nu-�i d�duse seama, Ag�ta a
fost trimis� �ntr-o zi deosebit de geroas� - iarna venise timpuriu �n anul acela, a
spus V�ra - s� m�ture z�pada de pe terenul de avia�ie Ruzyn�, iar a doua zi
diminea�a, la ora trei, �n timpul unei nop�i din cele mai lini�tite, au sosit �i
cei doi trimi�i ai comunit�ii religioase, pe ????-i a�tepta de mult, cu vestea c�,
�ntr-un r�stimp de �ase zile, Ag�ta trebuia s� se preg�teasc� de plecare. Ace�ti
trimi�i pe care mi i-a descris V�ra, a spus Austerlitz, care sem�nau frapant �ntre
ei, iar chipurile lor �terse aveau o p�lp�ire ciudat�, purtau ni�te veste cu curea,
cu o mul�ime de pliuri, buzunare �i reveniri cu nasturi, a c�ror utilitate practic�
p�rea evident�, far� �ns� s� se poat� �ti exact �n ce consta ea. I-au vorbit un
timp Agatei, cu o voce joas�, �i i-au �nm�nat un teanc de imprimate �n care, dup�
cum s-a dovedit ulterior, era consemnat totul p�n� la ultimul am�nunt: unde �i c�nd
trebuie persoana convocat� s� se prezinte, ce obiecte de �mbr�c�minte s� ia cu sine
- fust�, pelerin� de ploaie, c�ciul� c�lduroas�, protec�ie pentru urechi, m�nu�i cu
un deget, c�ma�� de noapte, lenjerie de corp etc. -, ce obiecte de uz propriu, ca
de exemplu trus� de cusut, crem� pentru piele, re�ou cu alcool �i lum�n�ri; se
men�iona c� greutatea bagajului principal nu trebuia s� dep�easc� cincizeci de
kilograme; ce putea fi luat ca bagaj de m�n� �i ca provizii; indica�iile care
trebuiau s� figureze pe valize - numele, destina�ia �i num�rul atribuit. De
asemenea, formularele anexate trebuiau completate �n totalitate �i isc�lite;
pernele de canapea sau orice alt fel de pies� de mobilier erau interzise; era
interzis� de asemenea confec�ionarea de rucsacuri sau de saci de c�l�torie din
covoare persane, paltoane de blan� sau alte resturi de materiale scumpe; brichetele
l8o W. G. Sebald
erau interzise, ca de altfel �i fumatul, at�t la locul de �mbarcare, c�t �i
ulterior; c� fiecare ordonan�� emis� de organele oficiale trebuia respectat� cu
stricte�e, f�r� excep�ie. Agatei i-a fost peste putin�� s� urmeze aceste indica�ii
concepute �ntr-un limbaj din cele mai gre�oase, dup� cum puteam �i eu s�-mi dau
seama acum, a spus V�ra; tot ce a f�cut a fost s� arunce la �nt�mplare �ntr-un sac
c�teva lucruri complet nepotrivite, ca �i cum ar fi plecat �ntr-o excursie de
sf�r�it de s�pt�m�n�, astfel �nc�t �n cele din urm�, oric�t mi-ar fi fost de greu
�i oric�t de vinovat� m� f�cea s� m� simt, eu am fost cea care a �nceput s�-i
preg�teasc� bagajul �n timp ce ea, �ntoars� cu spatele, privea tot timpul pe
fereastr� strada pe unde nu trecea �ipenie de om. �n zorii zilei fixate, �nc� pe
�ntuneric, cu bagajul legat pe o sanie �i f�r� s� schimb�m un cuv�nt, am cobor�t
lungul drumul de pe malul st�ng al Vltavei, prin fa�a parcului, p�n� la palatul
expozi�iei afar� la Hole�ovice, cu z�pada viscolind �n jurul nostru. Cu c�t ne
apropiam mai mult, cu at�t mai des vedeam ivindu-se din �ntuneric mici grupuri de
persoane �nc�rcate de bagaje, p�ind cu greutate prin viscolul tot mai aprig �n
aceea�i direc�ie, astfel �nc�t �ncetul cu �ncetul se formase un fel de lung�
caravan� dezordonat�, cu care am ajuns pe la ora �apte �n fa�a intr�rii, luminate
doar de un bec slab. Un murmur �nfrico�at trecea din c�nd �n c�nd prin mul�imea
celor convoca�i, unde a�teptam al�turi de b�tr�ni �i copii, oameni distin�i sau
simpli, care, conform instruc�iunilor, purtau to�i �n jurul g�tului, legat cu o
sfoar�, num�rul de transport. Cur�nd Ag�ta m-? rugat s� plec. �n momentul
desp�r�irii, m-a �mbr�i�at �i mi-a spus: uite, �n fa�� este parcul Stromovka.
Promi�i s� te duci acolo din c�nd �n c�nd s� te plimbi �i pentru mine? Am �ndr�git
at�t de mult locul acela frumos. Poate c�, cine �tie, �ntr-o bun� zi, privind �n
ap� �ntunecat� a iazului, m� vei vedea �n ea. Asta a
Austerlitz l8l
fost, �i apoi m-am �ntors acas�, a spus V�ra. Mi-au trebuit mai mult de dou� ore ca
s� ajung �n �porkova. �ncercam s�-mi imaginez unde era Ag�ta acum, dac� mai a�tepta
cumva �n fa�a intr�rii sau era deja �n�untru, �n hala expozi�iei. Despre cum s-au
petrecut apoi lucrurile nu am aflat dec�t peste ani, de la cineva care
supravie�uise. Cei convoca�i pentru deportare au fost grupa�i �ntr-o barac� de lemn
ne�nc�lzit�, unde �n toiul iernii domnea un ger cumplit. Era un loc sinistru, unde
sub o lumin� chioar� era o �nv�lm�eal� de nedescris. Mul�i dintre cei care abia
sosiser� treceau la controlul bagajului, trebuind s� depun� bani, ceasuri �i alte
lucruri de valoare unui Hauptscharfiihrer pe nume Fiedler, temut pentru
brutalitatea lui. Pe o mas� se afla o gr�mad� de tac�muri de argint, al�turi de
bl�nuri de vulpe sau de haine de astrahan. Se verifica identitatea celor prezen�i,
se distribuiau formulare �i a�a-numita legitima�ie de identitate era prev�zut� cu
�tampila EVACUAT sau GHETOU. Func�ionarii germani �i aghiotan�ii lor cehi �i evrei
se aferau �ncolo �i-ncoace, se �ipa �i se �njura mult, �i se �ncasau b�t�i. Cei
care urmau s� plece nu aveau voie s� se clinteasc� de la locurile atribuite.
Majoritatea dintre ei r�m�seser� f�r� grai, unii pl�ngeau �ncet �n col�ul lor, dar
nu arareori se auzeau �i accese de disperare, strig�te violente, sau crize de
nebunie. Au fost �inu�i mai multe zile �n bar�cile de l�ng� palatul expozi�iei p�n�
c�nd, �n sf�r�it, �ntr-o diminea�� devreme, c�nd nu era �ipenie de om prin preajm�,
au fost du�i �n mar� for�at �i sub paz� p�n� la gara �nvecinat� din Hole�ovice,
unde ��nvagonarea�, dup� cum i se spunea, a mai durat �i ea aproape trei ore. �n
anii de mai t�rziu, a spus V�ra, am f�cut de mai multe ori drumul p�n� afar� la
Hole�ovice, �n parcul Stromovka �i la t�rgul de mostre, oprin-du-m� de mai multe
ori la lapidariu, care fusese construit acolo �n anii �aizeci; am privit ore �n �ir
i82 W. G. Sebald
mostrele de piatr� din vitrine, cristalele de pirit�, mala-chitele de Siberia
verde-�nchis, mica de Boemia, diverse soiuri de granit �i de cuar�, bazaltul negru
ca smoala, calcarul galben, �i m-am �ntrebat pe ce temelii se �nal�� lumea noastr�.
V�ra mi-a spus c� �n aceea�i sear� c�nd Ag�ta a fost obligat� s�-�i p�r�seasc�
locuin�a, a spus Austerlitz, a ap�rut �n �porkova un delegat al �Centrului de
administrare a bunurilor confiscate�, care a pus sigiliu pe u��. Apoi, �ntre
Cr�ciun �i Anul Nou, a ap�rut un grup de indivizi dubio�i, care au golit tot ce
r�m�sese acolo, mobilele, l�mpile �i lampadarele, covoarele �i perdelele, c�r�ile
�i partiturile, hainele din dulapuri �i sertare, a�ternuturile, perne, pl�pumi,
p�turi de l�n�, rufe, vesela �i ustensilele de buc�t�rie, plantele �n ghivece �i
umbrelele, rezervele de alimente str�nse �n pivni�� de mai mul�i ani, p�n� �i
cartofii care mai r�m�seser�, �i au transportat totul, p�n� la ultima lingur�,
�ntr-unul din cele peste cincizeci de depozite; aici, toate aceste obiecte r�mase
acum f�r� proprietar au fost �nregistrate unul c�te unul, cu temeinicia specific�
nem�ilor, evaluate, sp�late, cur�ate sau reparate dup� nevoie, �i p�n� la urm�
stocate pe rafturi. La urm� a mai ap�rut �n �porkova un func�ionar de la serviciul
de deparazitare, un individ lugubru cu o privire rea, str�pung�toare. �i azi �l mai
v�d uneori �n visele mele, afum�nd camerele, �nv�luit de un nor de vapori albi
otr�vitori. - C�nd V�ra �i-a terminat povestirea - a continuat Austerlitz �n acea
diminea�� �n Alderney Street -, �n timp ce lini�tea care domnea �n locuin�a din
�porkova se ad�ncea parc� �i mai mult cu fiecare respira�ie, mi-a �ntins dup� o
pauz� mai lung�, de pe m�su�a care se afla l�ng� fotoliul ei, dou� fotografii de
format mic, poate de nou� pe �ase centimetri, pe care le descoperise cu totul
�nt�mpl�tor �n seara dinainte �ntr-unul din cele cincizeci �i cinci de volume ro�u-
carmin ale lui Balzac, �i care-i c�zuse, nu
Austerlitz 183
mai �tia cum, �n m�n�. V�ra a spus c� nu-�i amintea s� fi descuiat vitrina de
sticl� �i sa fi scos cartea din r�nd, ci se vede doar st�nd aici, �n fotoliul ei,
r�sfoind -pentru prima oar� de atunci, a �inut ea s� precizeze -, povestea marii
nedrept�i �ndurate, cum se �tie, de colonelul Chabert. Cum ajunseser� cele dou�
fotografii �ntre paginile c�r�ii r�m�nea pentru ea un mister, a spus V�ra. Ar fi
fost posibil ca Ag�ta, pe vremea c�nd mai era aici, �n �porkova, s� fi �mprumutat
cartea �nainte de ocupa�ia german�. Oricum, una din fotografii arat� o scen� de
teatru din provincie, poate la Reichenau sau Olm�tz, sau �ntr-alt loc, unde Ag�ta
se producea ocazional, mainte de a ob�ine contractul la Praga. Verei i se p�ruse la
prima vedere, a spus Austerlitz, c� cele dou� persoane din col�ul din st�nga de jos
ar fi fost Ag�ta �i Maximilian - a�a minusculi cum ar�tau, erau greu de recunoscut
-, dar apoi remarcase,
desigur, c� era vorba de alte persoane, poate impresarul, sau un magician cu
asistenta lui. Se �ntrebase, a spus V�ra, despre ce spectacol ar putea fi vorba cu
acel decor �nfrico��tor, �i, din cauza mun�ilor �nal�i din fundal �i a p�durii
�ntunecoase, se g�ndise c� ar putea fi vorba de Wilhelm Teil, sau La Sonnambula,
sau
i84 W. G. Sebald
dac� nu, poate ultima pies� a lui Ibsen. Mi l-am imaginat pe b�ie�a�ul elve�ian cu
m�rul pe cap; tr�iam momentul de groaz� c�nd pasarela cedeaz� sub pasul
somnambulei, �i am presim�it c� acolo sus, pe pere�ii st�nco�i, se declan�ase deja
avalan�a ce avea s�-i precipite cu ea �n ad�ncuri pe s�rmanii r�t�ci�i (cum
ajunseser� ei oare �n acest �inut at�t de inospitalier?). Au trecut minute, a spus
Austerlitz, �n cursul c�rora �i mie mi s-a p�rut c� vedeam rostogolindu-se la vale
norul de z�pad�, p�n� am auzit-o din nou pe V�ra continu�nd s� vorbeasc� despre
caracterul insondabil propriu acestor fotografii, ap�rute deodat� din negura
uit�rii. �i se pare, a spus ea, c� ceva se mi�c� �n ele, ca �i cum am percepe
u�oare suspine de disperare, g�missements de d�sespoir1, a spus ea, a spus
Austerlitz, ca �i c�nd fotografiile ar avea propria lor memorie, amintindu-�i de
noi �i ar�t�ndu-ne cum eram noi, supravie�uitorii, �i ceilal�i, care nu mai sunt
printre noi, �n vremurile dinainte. Da, iar aici, �n cealalt� fotografie, a spus
dup� un timp V�ra, e�ti tu, Jacquot, �n luna februarie 1939, cam cu o jum�tate de
an �nainte de plecarea ta din Praga. Ai �nso�it-o pe Ag�ta la un bal mascat dat �n
casa unuia dintre admiratorii ei influen�i, iar pentru aceast� ocazie �i s-a f�cut
acest costum de un alb imaculat. Jacquot Austerlitz, p�e r�ov� kr�lovny?, era scris
pe spatele fotografiei de m�na bunicului t�u, care tocmai venise atunci �n vizit�.
Fotografia era �n fa�a mea, dar nu �ndr�zneam s-o iau �n m�n�. Cuvintele p�e r�ov�
kr�lovny m-au obsedat p�n� c�nd, �ntr-un t�rziu, semnifica�ia lor mi-a revenit �n
minte de departe �i mi-am amintit de tabloul viu cu Regina Rozelor, av�ndu-1 l�ng�
ea pe micu�ul paj care-i
1 Gemete de disperare (�n francez�, �n original).
2 Pajul Reginei Rozelor (�n ceh�, �n original).
<4u5�<?r�i�2 I85
puria trena. Dar�n ciuda eforturilor depuse �n seara aceea sau mai t�rziu, nu am
reu�it s�-mi reamintesc nimic despre propriul meu rol. Am recunoscut u�or felul mai
neobi�nuit �n care-mi cre�tea p�rul pe frunte, darin rest, totul �n mine era
cov�r�it de un zdrobitor sentiment al trecutului. De atunci am studiat de mai multe
ori fotografia, c�mpul gol, �ntins, pe care stau �i de care nu-mi pot da seama unde
este; locul �ntunecat, estompat, de deasupra orizontului; culoarea alburie,
fantomatic�, la una din marginile p�rului cre� al b�iatului; pelerina acoperind
bra�ul aparent �ndoit sau, dup� cum m-am g�ndit odat�, a spus Austerlitz, poate
rupt sau fixat �ntr-o atel�, cei �ase nasturi, mari de sidef, extravaganta p�l�rie
cu pan� de egreta �i chiar pliurile ciorapilor - fiecare detaliu l-am studiat cu
lupa, f�r� s� g�sesc'ins� cel mai
l86 W. G. Sebald
mic indiciu. �i mereu sim�eam a�intit� asupra mea privirea cercet�toare a pajului,
care venise s�-�i cear� �napoi partea cuvenit� �i care acum, �n zori de zi, a�tepta
pe c�mpia pustie ca eu s� ridic m�nu�a �i s� abat de la el nefericirea ce-1
amenin�a. �n acea sear� la �porkova, c�nd V�ra mi-a pus �n fa�� poza cu eava-lerul-
copil, n-am fost mi�cat sau zguduit, cum s-ar putea crede, a spus Austerlitz, ci
doar am r�mas f�r� grai �i n�uc, ne�nstare s� m� mai g�ndesc la ceva. Chiar �i mai
t�rziu c�nd �mi aminteam de pajul de cinci ani, m� cuprindea o spaim� oarb�. Odat�
am visat c� m-am �ntors dup� o �ndelungat� absen�� la locuin�a mea din Praga. Toate
mobilele se afl� la locul lor. �tiu c� p�rin�ii se vor �ntoarce cur�nd din vacan��
�i c� trebuie s� le dau ceva important. Nu am cuno�tin�� de faptul c� ei au murit
de mult. M� g�ndesc doar c� trebuie s� fie foarte b�tr�ni, c� au aproape nou�zeci
sau o sut� de ani, cum ar avea '�n realitate dac� ar mai tr�i. Dar c�nd �n sf�r�it
apar �n prag, au �njur de cel mult treizeci �i cinci de ani. Intr� �i merg prin
od�i, ating cu m�na lor un lucru sau altul, se a�az� o vreme i n salon �i vorbesc
�ntre ei �n misterioasa limb� a surdomu�ilor. Pe mine nu m� bag� nicidecum �n
scam�.
Airoterifo 187
B�nuiesc deja c� vor pleca imediat iar la locul acela din mun�i, unde acum sunt la
ei acas�- Nu cred c� pricepem legile ce guverneaz� revenirea trecutului, a spus
Austerlitz, dar din ce �n ce mai mult mi se pare c� timpul nici nu exist�, ci c�
exist� doar diferite �nc�peri �ntortocheate �i v�r�te unele intr-altele dup� o
stereometrie superioar�, �i �ntre care viii �i mor�ii pot circula �ncolo �i-ncoace
dup� bunul lor plac, �i cu c�t m� g�ndesc mai mult la asta, cu-at�t mai mult mi se
pare c� noi, cei ce mai suntem �nc� m via��, nu suntem �n ochii mor�ilor dec�t
ni�te fiin�e ireale, ce devenim vizibili doar c�teodat�, �n anumite condi�ii de
lumin� �i atmosferice. At�t c�t pot privi �napoi, a spus Austerlitz, m-am sim�it
�ntotdeauna ca �i cum nu mi-a� avea locul in realitate, ca �i cum nici n-a� exista
- �i niciodaL� acest sentiment n-a fost mai puternic ca in acea sear� la �porkova,
c�nd privirea pajului Reginei Rozelor m-a str�puns. Nici �n ziua urm�toare, pe
drumul spre Terez�n, nu mi-am putut �nchipui cine sau ce eram. �mi amintesc c� am
r�mas ca �ntr-un soi de trans� pe peronul dezolantei g�ri din Hole�ovice, �i c�
�inele trenului duceau de-o parte �i de alta �n infinit, c� nu percepeam lucrurile
din jur dec�t difuz, ca printr-o
l88 W. G. Sebald
cea��, �i c� apoi m-am aflat �n tren la una din ferestrele de pe culoar, privind
afar� la suburbiile nordice care treceau prin fa�a noastr�, apoi la luncile Vltavei
�i la vilele �i casele cu gr�din� de pe cel�lalt mal al apei. Odat�, am v�zut
dincolo de fluviu o uria�� carier� de piatr� abandonat�, iar apoi mul�i cire�i �n
floare, c�teva localit�i aflate la mare distan�� una de alta �i, �n rest, nimic
altceva dec�t �inut pustiu din Boemia. C�nd am cobor�t la Lovosice dup� aproximativ
un ceas, aveam impresia c� m� aflam pe drum de s�pt�m�ni �n �ir �i c� m� deplasasem
tot mai mult spre R�s�rit �i tot mai mult �napoi �n timp. Pia�a din fa�a g�rii era
pustie, cu excep�ia unei ��r�nci �ncoto�m�nate �n mai multe cojoace, care a�tepta,
�nd�r�tul unei tejghele �njghebate la repezeal�, ca cineva s�-i cumpere �n cele din
urm� una din verzele stivuite �n fa�a ei ca un bastion uria�. Nu se z�rea nic�ieri
vreun taxi �i prin urmare am luat-o pe jos pe drumul de la Lovosice spre Terez�n.
De �ndat� ce la�i �n urma ta ora�ul, despre care nu-mi mai amintesc cum ar�ta, a
spus Austerlitz, �i se deschide spre nord o panoram� vast�: �n prim-plan ai un c�mp
de un verde strident, �nd�r�tul c�ruia se ridic� combinatul petrochimic pe jum�tate
ros de rugin�, �i din turnurile de r�cire �i hornurile c�ruia suie la cer nori albi
de fum, probabil c� ne�ntrerupt de un lung �ir de ani. Departe, �n zare, am v�zut
mun�ii de form� conic� ai Cehiei, care formeaz� un semicerc �n jurul a�a-numitului
�Cazan de la Bohu�ovice�, �i ale c�ror v�rfuri rotunde disp�ruser� �n aceast�
diminea�� cenu�ie �i rece �n norii care se l�saser� foarte jos. Am �inut-o tot
�nainte pe marginea drumului drept, c�ut�nd s� v�d dac� nu cumva se z�re�te �n
sf�r�it cetatea p�n� la care nu putea fi mai mult de o or� �i jum�tate de mers. �n
minte aveam imaginea unei construc�ii colosale, ce se �n�l�a din �mprejurimi, dar
�n realitate
Austerlitz 189
Terez�n, dimpotriv�, parc� se pite�te la p�m�nt, �n luncile umede de la confluen�a
r�urilor Eger �i Elba, fac�ndu-se at�t de mic� �nc�l, dup� cum am citit mai t�rziu,
nici de pe colinele de la Leitmeritz, �i nici chiar din imediata proximitate a
ora�ului, nu z�re�ti nimic altceva dec�t hornul fabricii de bere �i turla
bisericii. Zidurile de c�r�mid�, ridicate m secolul al XVIII-lea ne�ndoielnic cu
munc� grea de clac�, �i care se
190 W. G. Sebald
contureaz� �n fonn� de stea, se �nal�� dintr-un �an� lat de ap�rare �i aproape c�
nu dep�esc nivelul �mprejurimilor.
Pe locul liber din fa�a cet�ii, �i pe meterezele n�p�dite de ierburi, au crescut cu
timpul tot soiul de tufi�uri �i arbu�ti, a�a �nc�t ai putea avea impresia c�
Terez�n e mai pu�in un ora� fortificat, c�t unul camuflat, scufundat �n cea mai
mare parte �n terenul mocirlos al zonei de inunda�ie. In orice caz, �n acea
diminea�� umed� �i rece, �n timp ce mergeam pe strada principal� de la Lovosice
spre Terezin, n-am b�nuit p�n� �n ultima clip� c�t de aproape eram deja de �inta
c�l�toriei mele. Vederea mi-era blocat� de c�iva ar�ari negri de ploaie �i de ni�te
castani, c�nd pc nea�teptate m-am trezit printre fa�adele fostelor case ale
garnizoanei, �i cu c�iva pa�i mai �ncolo m-am pomenit dintr-odat� �n pia�a de
parad� str�juit� de un dublu �ir de copaci. Lucrul ccl mai surprinz�tor, �i care
p�n� azi mi-a r�mas inexplicabil, a spus Austerlitz, a fost �nc� de la �nceput
des�v�r�ita pustietate a acestei localit�i. �tiam de la V�ra c�, de mul�i ani
�ncoace, Terez�n este din nou o comun� obi�nuit�, �i cu toate astea a durat
Austerlitz 191
aproape un sfert de ceas p�n� ??-am z�rit de partea cealalt� a pie�ei prima figur�
uman�: un individ �ncovoiat care se mi�ca nesf�r�it de �ncet, sprijinindu-se �ntr-
un baston, �i care, totu�i, c�nd pentru doar un moment am privit �ntr-alt� parte,
s-a evaporat f�r� urm�. Dup� care n-am mai �nt�lnit toat� diminea�a pe nimeni
altcineva pe str�zile p�r�site, rectilinii din Terez�n, �n afara unui nebun �ntr-un
costum jerpelit, care mi-a t�iat calea printre teii din parcul f�nt�nii, �i care,
gesticul�nd s�lbatic, mi-a �ndrugat �ntr-o nem�easc� b�lb�it� o poveste far� �ir,
pentru ca, dup� ce i-am dat o bancnot� de o sut� de coroane pe care a �inut-o un
timp �n m�n�, s� dispar� dintr-odat� ca �nghi�it de p�m�nt, cum se spune. Dac�
pustietatea acestui ora�-cetate - or�nduit conform cu ideala Cetate a Soarelui a
lui Campanella1, dup� un model geometric sever - era deja foarte ap�s�toare, cu
at�t mai ap�s�tor era refuzul cu care te �nt�mpinau fa�adele caselor mute, cu
ferestrele oarbe �nd�r�tul c�rora nu se clintea nic�ieri nicio perdea, ori de c�te
ori m� uitam �n sus la ele. Nu-mi pot �nchipui, a spus Austerlitz, cine sau dac�
cineva mai tr�ia �n aceste cl�diri aparent p�r�site, de�i pe de alt� parte am
remarcat un mare num�r de pubele �n cur�ile interioare, aliniate l�ng� zid �i
numerotate grosolan cu vopsea ro�ie. Cele mai nelini�titoare, �ns�, mi se p�reau
u�ile �i por�ile din Terez�n, care �mi l�sau impresia c� �i interziceau accesul la
o bezn� �nc� nep�truns�, �n care mi se p�rea, a spus Austerlitz, c� nimic nu mi�ca
�n afara varului ce se cojea de pe pere�i �i a p�ianjenilor care-�i �eseau
1 Tommaso Campanella (1568-1639), filozof �i c�lug�r dominican italian, poet,
politician; �n Civitas solis (Cetatea Soarelui, 1602) a imaginat utopia unei
comunit�i cu tr�s�turi ale monarhiei universale spaniole, ale catolicismului �i
socialismului (nu exista proprietatea privat�). (N. tr.)
196 W. �r. Sehald
firele, ori fugeau eu pa�i iu�i �i m�run�i peste du�umele, ori at�rnau �n plasele
lor, la p�nda. Abia de cur�nd, in pragul trezirii, am privit in interiorul unei
astfel de cl�diri a cazarmei din Terez�n. Era umplut�, strat dup� strat, de plasele
artistic �esute de aceste insecte, dejos de pe du�umea �i p�n� sus �n tavan. �mi
mai amintesc cum, pe jum�tate �nc� �n somn, am �ncercat s� re�in imaginea dc vis,
cenu�ie ca pulberea, �i carc uneori tremura u�or sub o adiere, �ncerc�nd s� disting
ce se-ascunde �n ea - dar de fiecare dat� imaginea se destr�ma, peste ea
suprapun�ndu-se totodat� amintirea vitrinelor luminate intermitent ale ANTIKCKS
BAZAR, din partea de vest a pie�ei ora�ului - vitrine �n fa�a c�rora am stat, spre
amiaz�, mult timp - �n speran�a zadarnic�, cum s-a dovedit, c� poate totu�i va veni
cineva �i va deschide acest magazin ciudat. Dup� c�t am putut vedea, a spus
Austerlitz, �n afara unei micu�e b�canii, ANTIKOS BAZAR este probabil unica
pr�v�lie din Terez�n, Bazarul ocup� �ntreaga fa�ad� a uneia din cele mai mari case
de-aici, �i cred
Austerlitz 197
ca duce multin ad�ncime. Fire�te, n-am putut vedea dec�t ce era expus �n vitrine,
�i cu siguran�� ca asta nu reprezenta dec�t o parte infim� a tuturor vechiturilor
�i boarfelor adunate �n�untrul bazarului. Dar chiar �i aceste patru vitrine cu
naturi moarte - �n mod v�dit alc�tuite absolut la �nt�mplare, �i l�s�nd impresia ca
au crescut �n mod natural �n r�muri�ul negru, reflectat �n geamuri, al teilor din
jurul pie�ei - aveau pentru mine o for�� de atrac�ie at�t de mare, �nc�t mult�
vreme nu m-am putut desprinde de ele, �in�ndu-mi truntea lipit� de geamul rece �i
studiind sutele de obiecte diferite din vitrin�, de parc� din unul dintre ele, ori
poate din raporturile unora cu celelalte s-ar fi putut deduce un r�spuns clar la
numeroasele �ntreb�ri de ne�nehipuit ce m� fr�m�ntau. Ce �nsemna, de pild�, fa�a de
mas� festiv� cu dantel� alb�, care at�rna pe speteaza divanului, ori fotoliul din
camera de zi cu husa lui decolorat� de brocart? Ce taina ascundeau cele trei mojare
de alam� de m�rimi diferite, care aveau �n ele parc� ceva din spasele unui oracol,
sau ce�tilc de cristal,
198 W. G. Sebald
vasele de ceramic� �i urcioarde de lut, sau reclama cu inscrip�ia Theresienstudter
Wasser, cutiu�a de sidef, caterinca miniatural�, prespapierurile rotunde, �n ale
c�ror sfere de sticl� pluteau cele mai minunate flori submarine, sau modelul de
corabie - un soi de corvet� cu p�nzele umflate �n v�nt - ori bluza cu motive
populare dintr-o �es�tur� u�oar�, v�ratic�, �i nasturii din com de cerb, cascheta
ruseasc� de ofi�er, supradimensionat�, precum �i jacheta de uniform� aferent�,
kaki, cu epole�ii de aur, ori b�ul de undi��, geanta de v�n�toare, evantaiele
japoneze, sau peisajul f�r� sf�r�ii, pictat cu tr�s�turi fine de penel �n jurul
unui abajur de lamp�, al unui fluviu curg�nd pe undeva �n Cehia - sau poate
Brazilia? Iar apoi, �ntr-o vitrin� micu�� de m�rimea unei cutii de pantofi, mai
era, ??-un ciol de crac�, veveri�a aia �mp�iat� �i pe alocuri deja roas� de molii,
care-�i a�intise necru��tor asupra mea ochiu-i de sticl�, �i al c�rei nume cehesc -
veverka - mi-1 amintesc acum ca dintr-o vreme �ndep�rtat�, ca pe numele unui
prieten pe care l-am uitat demult. Ce era oare, a�a m-am �ntrebat, a spus
Austerlitz, cu acel fluviu de pe abajur, care nu izvora de nic�ieri, nu se v�rsa
nic�ieri, �i curgea mereu �nd�r�t spre el �nsu�i; ce era cu acea
Austerlitz 199
ueverka - cu veveri�a �ncremenit� pentru totdeauna �n aceea�i pozi�ie, ori cu
compozi�ia de por�elan de culoarea filde�ului, ce reprezenta un erou c�lare al
c�rui cal tocmai se ridic� pe picioarele dind�r�t, iar el sc-ntoarcc �n �a pentru a
trage spre el, cu m�na st�ng�, o fiin�� feminin� care, v�dit, �i-a pierdut orice
speran��, �i pe care c�l�re�ul o salveaz� ne�ndoielnic de la o cumplit� tragedie,
despre care �ns� spectatorul nu atl� nimic? l.a fel de atemporale ca �i momentul
acesta �nve�nicit al salv�rii, petrecut chiar acum, erau �i toate celelalte obiecte
decorative, cele de uz casnic �i ustensilele �i amintirile e�uate aici �n bazarul
din Terez�n, care pe temeiul unor �nt�mpl�ri de necercetat le supra vie�ui ser�
posesorilor lor de odinioar� �i supravie�uiser� procesului de distrugere, a�a �nc�t
reu�eam s� percep acum printre ele - nedeslu�it, abia recognoscibil - chiar �i
propria-mi umbr�. Chiar �n timp ce a�teptam �n fa�a bazarului, �i-a reluat
Austerlitz povestirea dup� o vreme, �ncepuse s� plou� �nceti�or, �i deoarece p�n�
acum nu se ar�tase nici proprietarul magazinului - un anume August�n N�me�ek, dup�
cum scria �ntr-un col� de vitrin� - �i nici altcineva, am plecat �n cele din urm�
mai departe, c�teva str�zi �n
200 W. G. Sebald
sus �i �n jos, p�n� ce ne-am trezit dintr-odat� �n fa�a a�a-numitului Muzeu al
Ghetoului din col�ul de nord-est al pie�ei principale, muzeu pe l�ng� care p�n�
atunci trecusem f�r� s�-l observ. Am urcat cele c�teva trepte �i am intrat �n
vestibul, unde la casa de bilete �edea o doamn� de v�rst� incert�, �ntr-o bluz�
liliachie �i cu o coafur� ondulat� de mod� veche. �i-a pus cro�etele deoparte �i,
aplec�ndu-se un pic �n fa��, mi-a �ntins biletul de intrare. La �ntrebarea dac�
sunt unicul vizitator, mi-a r�spuns c� muzeul nu s-a deschis dec�t de cur�nd �i c�
de aceea nu veneau dec�t pu�ini vizitatori din afar�, mai ales �n acest anotimp �i
pe-o asemenea vreme. C�t despre locuitorii din Theresienstadt, ace�tia oricum nu
intr� aici niciodat�, a spus ea, lu�nd iar �n m�n� batista alb� la care lucra,
tivind-o cu ni�te ochiuri �n form� de petale.
A�a �nc�t m-am plimbat singur prin camerele expozi�iei, a spus Austerlitz, la
mezanin �i la etajul superior, oprindu-m� c�teodat� �n dreptul plan�elor
explicative, citind l�muririle c�nd foarte gr�bit, c�nd liter� cu liter�, uit�ndu-
m� �ndelung la reproducerile fotografice, neput�nd uneori s�-mi cred ochilor �i
trebuind �n c�teva r�nduri s� m� �ntorc �i s� privesc printr-una din ferestre �n
gr�dina din spate; aveam �n fa�a ochilor pentru prima oar� �n via�� istoria
persecu�iei - o imagine pe care p�n� atunci sistemul de ap�rare al organismului meu
o �ndep�rtase sistematic, dar care �n aceast� cas�, aici �i acum, m� asedia de
pretutindeni. Am studiat h�r�ile Reich-ului german �i ale protectoratelor sale,
care �n con�tiin�a mea, altminteri foarte dezvoltat� topografic, nu fuseser� p�n�
acum dec�t ni�te pete albe; am urm�rit traseele c�ilor ferate str�b�t�nd aceste
�inuturi, am fost ca orbit �n fa�a documentelor ce atestau politica demografic� a
na�ional-sociali�tilor, precum �i obsesia lor demen�ial� pentru ordine �i cur�enie,
pus� �n aplicare cu un
Austerlitz 201
efort colosal, pe jum�tate improviz�nd, pe jum�tate calcul�nd totul p�n� �n cele
mai mici detalii; am mai aflat aici �i despre �ntemeierea unei economii sclavagiste
�n �ntreaga Europ� Central�, despre uzura deliberat nimicitoare a for�elor de
munc�, despre originea �i tipurile de moarte rezervate victimelor, unde erau ele
transportate �i pe ce c�i, ce nume purtaser� �n timpul vie�ii, cum ar�tau ele �i
cum ar�tau paznicii lor. Toate acestea le-am priceput �i nu le-am priceput
deopotriv�, c�ci fiecare am�nunt ce mi se dezv�luia pe drumul prin muzeu, merg�nd
din �nc�pere �n �nc�pere �i tot mereu re�ntorc�ndu-m� - a�adar toate c�te le vedeam
aici eu care, cum m� tem, fusesem p�n� atunci ne�tiutor doar din propria-mi vin�,
�mi dep�eau cu mult puterea de �nchipuire. Am v�zut bagaje �i lucruri apar�in�nd
celor deporta�i la Terez�n, sosi�i aici din Praga �i Pilsen, de la W�rzburg �i
Viena, de la Kufstein �i Karlsbad �i din nenum�rate alte locuri - obiecte precum
po�ete, catarame, perii de haine �i piepteni, totul fabricat �n diverse
manufacturi, planuri de produc�ie elaborate c�t se poate de precis �i planuri de
folosire a zonelor verzi din �an�urile de ap�rare �i de-afa-r�, din fa�a lag�rului,
unde urmau s� fie amenajate parcele bine delimitate de ov�z �i c�nep�, de hamei,
dovleac �i porumb. Am v�zut foi de eviden�� �i de bilan�, registre de mor�i - �n
general, registre �i catastife de toate soiurile imaginabile, �i nesf�r�ite �iruri
de numere �i cifre, care pesemne c� pe administratorii lag�rului �i lini�teau,
v�z�nd c� nimic nu se pierde sub supravegherea lor. �i de fiecare dat� c�nd �mi
reamintesc de muzeul din Terez�n, a spus Austerlitz, v�d �n fa�a mea, �nr�mat,
planul cet�ii �n form� de stea, pictat �n acuarel� la augusta comand� cezaro-
cr�iasc� din Viena, �n tonuri moi, verzui-maronii �i �ncastrat �n terenul din jur -
modelul unei lumi reglementate ra�ional p�n� �n cele mai mici detalii. Aceast�
cetate
202 W. G. Sebald
inexpugnabil� n-a fost niciodat� asediat�, nici chiar �n 1866 de prusaci, ci - dac�
e s� facem abstrac�ie de faptul c� nu pu�ini de�inu�i ai Imperiului Habsburgic au
pierit aici jalnic �n cazematele unuia din avanposturile sale - a fost, de-a lungul
�ntregului secol al XIX-lea, o garnizoan� lini�tit� cuprinz�nd dou� sau trei
regimente �i circa dou� mii de civili, un ora� cumva izolat, cu ziduri vopsite �n
galben, cu cur�i interioare, pergole, cu copaci frumos tun�i, brut�rii, ber�rii,
cazinouri, case unde erau �ncartiruite trupele, maternit�i, cu o sal� de concert,
�i din c�nd �n c�nd cu manevre militare, cu so�ii de ofi�eri care se plictiseau de
moarte, �i cu un regulament de serviciu care, cum se credea, avea s� dureze o
eternitate. �n cele din urm�, a spus Austerlitz, c�nd doamna de la ghi�eul de
intrare s-a apropiat de mine, d�ndu-mi a �n�elege c� muzeul se �nchide cur�nd, am
recitit pentru a nu �tiu c�ta oar�, pe una din plan�ele explicative, c� la mijlocul
lui decembrie 1942, a�adar �ntr-un timp c�nd Ag�ta sosise deja la Terez�n, �n
ghetou fuseser� �nchise pe o suprafa�� de maximum un kilometru p�trat circa �aizeci
de mii de persoane, �i, pu�in mai t�rziu, c�nd m-am aflat iar �n pustia pia��
principal�, mi s-a p�rut, dintr-odat�, �i �n chipul cel mai deslu�it, c� ace�ti
oameni nici n-au fost transporta�i de-aici, ci mai tr�iesc �nc� �nghesui�i �n case,
�n subterane �i la mansarde, c� urc� �i coboar� ne�ncetat trepte, c� se uit� afar�
pe geam, se deplaseaz� �n num�r mare pe str�zi �i uli�e, ba mai mult - c� umplu
�ntr-o adunare mut� �ntreg spa�iul cenu�iu, ha�urat de o ploaie fin�, al v�zduhului
din jur. Cu aceast� imagine �n ochi m-am urcat �ntr-un autobuz str�vechi, ap�rut de
undeva de nic�ieri �i care oprise chiar �n dreptul meu, l�ng� trotuar, la numai
c�iva pa�i de intrarea �n muzeu. Era unul din acele autobuze care circul� de la
�ar� �n capital�. �oferul mi-a schimbat f�r� o vorb� bancnota de
Austerlitz 203
o sut� de coroane, �i-mi amintesc c� am �inut restul �n m�n� p�n� ce am ajuns la
Praga. Afar� defilau prin fa�a noastr� c�mpiile cehe�ti tot mai �ntunecate, tulpini
gola�e de hamei, ogoare de un cafeniu-�nchis, netede �i pustii p�n� h�t departe.
Autobuzul era puternic supra�nc�lzit. Sim�eam c� fruntea mi se �mbrobo-nise de
sudoare �i c� pieptul m� str�ngea. Odat�, c�nd m-am �ntors �n scaun, am v�zut c�
ceilal�i c�l�tori adormiser� cu to�ii, f�r� excep�ie. Se sprijineau sau at�rnau �n
scaunele lor cu trupurile contorsionate. Unuia �i c�zuse capul pe piept, altuia i
se proptise lateral �n geam sau i se l�sase pe ceafa. Mai mul�i dintre ei horc�iau
�nceti�or �n somn. Numai �oferul nostru privea drept �nainte la �oseaua care
str�lucea �n ploaie. Ca de multe ori c�nd mergi spre sud, aveam impresia c� mergem
tot timpul la vale, iar c�nd am ajuns �n suburbiile Prag�i mi s-a p�rut de-a
dreptul c� rulam �n jos pe un soi de ramp�, �ntr-un labirint prin care acum
�naintam foarte �ncet, c�nd �ntr-o direc�ie, c�nd �ntr-alta, p�n� ce mi-am pierdut
orice orientare. De aceea, pesemne, dup� ce am ajuns �n sf�r�it la autogara din
Praga - care la aceast� or� timpurie din sear� era un soi de loc de tranzit
suprapopulat, unde se foiau, sau a�teptau autobuzele, sau urcau �i coborau din ele
vreo c�teva mii de persoane -, am luat-o mai departe �n direc�ia gre�it�. Erau
nesf�r�it de mul�i oameni care �mi veneau �n �nt�mpinare pe strad�, a spus
Austerlitz, iar majoritatea dintre ei aveau �n m�ini saco�e mari �i mergeau cu
privirile �n p�m�nt, cu chipul �ngrijorat �i livid, iar eu mi-am �nchipuit c� nu
puteau veni dec�t din centrul ora�ului. Dar dup� cum m-am uitat mai t�rziu pe o
hart�, am v�zut c� n-am ajuns �n centru, a�a cum �mi �nchipuisem, �ntr-o linie mai
mult sau mai pu�in dreapt�, ci dup� un ocol vast care m-? dus aproape p�n� la
meterezele Vy�ehrad, pe care le-am ocolit, iar apoi am mers prin ora�ul nou
204 W. G. Sebald
�i de-a lungul Vltavei p�n� ??-am ajuns la hotelul meu din insula Kampa. Era deja
t�rziu c�nd, istovit de mersul �ndelungat pe jos, m-am culcat �ncerc�nd s� adorm,
�n timp ce auzeam afar� �n fa�a ferestrei apa susur�nd peste st�vilar. Dar
indiferent c� aveam ochii larg deschi�i sau �i �nchideam, �ntreaga noapte mi-au
defilat prin fa�a ochilor imagini din Terez�n �i din Muzeul Ghetoului de-acolo:
c�r�mizile din zidul cet�ii, vitrina bazarului, nesf�r�itele liste de nume, un
geamantan de piele cu etichet� dubl� lipit� pe el, de la Hotel Bristol din Salzburg
�i Viena, por�ile �ncuiate pe care le fotografiasem, iarba cresc�nd printre
pietrele caldar�mului, un morman de c�rbuni �n fa�a unei g�uri de pivni��, ochiul
de sticl� al veveri�ei �i umbrele Agatei �i V�rei, tr�g�nd dup� ele prin viscol
sania �nc�rcat� cu boarfe p�n� la terenul t�rgului de mostre din Hole�ovice. Abia
spre diminea�� am reu�it s� adorm ni�el, dar chiar �i atunci, �n deplin� stare de
incon�tien��, succesiunea de imagini n-a �ncetat, ci dimpotriv�, s-a condensat
�ntr-un soi de co�mar �n care-mi ap�rea nu �tiu de unde, a spus Austerlitz, ora�ul
Dux din nordul Cehiei, undeva �n mijlocul unui �inut distrus, �i despre care p�n�
atunci nu �tiusem nimic altceva dec�t c� acolo, la castelul contelui Waldstein, �i
tr�ise ultimii s�i ani de via�� Casanova, scriindu-�i memoriile, pe l�ng� o serie
de tratate matematice �i ezoterice, �i de romanul s�u utopic �n cinci p�r�i, Ico-
sameron. �n visul meu l-am v�zut pe co�carul �mb�tr�nit �i sfrijit, redus la
dimensiunile unui b�ie�a�, �nconjurat de cele mai bine de patruzeci de mii de
volume cu cotoare aurite ale bibliotecii castelului contelui Waldstein, aplecat de
unul singur peste biroua�ul s�u �i scriind de zor �ntr-o dup�-amiaz� dezolant� de
noiembrie. Peruca pudrat� �i-o pusese deoparte, iar propriul p�r rar i se-n�l�a din
cre�tetul capului ca un mic nori�or alb, oarecum �n chip de semn al disolu�iei
Austerlitz 205
naturii sale corporale. Um�rul st�ng era un pic ridicat, iar el scria ne�ntrerupt.
Nu se auzea nimic altceva dec�t sc�r��itul peni�ei pe coala alb�, care nu �nceta
dec�t atunci c�nd el �i ridica privirea din h�rtii, a�in-tindu-�i pentru c�teva
clipe ochii apo�i, pe jum�tate orbi, spre pu�ina lumin� de-afar�, din parcul
ora�ului Dux. Dincolo de terenul �mprejmuit, bezna ad�nc� se cobor�se deja peste
tot �inutul de la Teplice p�n� la Most �i Chomutov. Sus �n nord, de la un cap�t al
orizontului p�n� la cel�lalt, se-ntindea ca un perete negru lan�ul de mun�i de la
grani��, iar �n fa�a sa �inutul h�r-topit, distrus, pov�rni�urile de piatr� �i
terasele ce ajungeau p�n� jos. Unde mai �nainte fusese teren solid �i existaser�
drumuri, unde mai �nainte tr�iser� oameni iar vulpile fugeau peste c�mpii �i
p�s�rile zburau din tufi� �n tufi�, acum nu mai era nimic �n afara unei pustiet�i,
iar jos de tot, pietre, �i prundi�, �i ap� moart� ne�ncre�it� nici m�car de-o boare
de v�nt. �n �ntunecime, uzinele �n care lucea lignitul incandescent se desenau ca
ni�te nave plutitoare; se z�reau blocuri de piatr� alb� ca varul, turnuri de r�cire
cu coroanele lor zim�ate, hornuri �nalte deasupra c�rora fumul parc� �ncremenise �i
se profila pe cerul varstat �n culori maladive. Numai pe partea cea mai �ntunecat�
a firmamentului mai z�reai c�teva stele, �i lumini fume-g�nde care se stingeau r�nd
pe r�nd, l�s�nd �n urm� un fel de d�re. Spre sud, �ntr-un semicerc vast, se �n�l�au
conurile vulcanilor stin�i ai Cehiei, pe care �n acest co�mar mi-i doream erup�nd
�i acoperind totul �njur cu pulbere neagr�. - Abia a doua zi pe la trei �i jum�tate
dup�-amiaza, dup� ce mi-am mai revenit �ntruc�tva, am plecat din insula Kampa la
�porkova, �n ceea ce avea s� fie deocamdat� ultima mea vizit�, a continuat
Austerlitz. �i spusesem deja Verei c� va trebui acum mai �nt�i s� repet c�l�toria
cu trenul de la Praga la Londra, travers�nd Germania necunoscut� mie, dar
20? W. G. Sebald
c� dup� aceea m� voi �ntoarce cur�nd, �i c� poate chiar m� voi stabili mai mult
timp pe undeva �n apropiere de locuin�a ei. Era una din acele zile str�lucitoare de
prim�var�, de-o limpezime cristalin�. V�ra mi s-a pl�ns de o durere surd� �nd�r�tul
ochilor, care o chi-nuise �nc� de dis-de-diminea��, �i m-? rugat s� trag perdelele
de la ferestrele din partea �nsorit� a casei. Rezem�ndu-se �n fotoliul de plu�
ro�u, �n penumbr�, cu pleoapele-i obosite l�sate �n jos, m-? ascultat poves-tindu-i
ce v�zusem la Terez�n. Am �ntrebat-o cum i se spune veveri�ei �n ceh�, iar ea mi-a
r�spuns dup� c�teva clipe, �n timp ce pe fa�a-i frumoas� mijea un z�mbet, c� i se
spune �veverka�, iar apoi V�ra mi-a povestit, a spus Austerlitz, cum noi doi,
toamna, ne uitasem deseori de pe zidul �mprejmuitor al parcului Sch�nbom la cum �i
�ngropau veveri�ele comorile lor. De c�te ori ne �ntorceam dup� aceea acas�,
trebuia s�-�i citesc din cartea ta favorit� - de�i o �tiai pe de rost de la primul
�i p�n� la ultimul r�nd -, cartea aceea despre schimbarea anotimpurilor, a spus
V�ra, ad�ug�nd c� eu nu m� mai s�turam s� tot privesc imaginile hibernale, �n care
iepuri, c�priori �i fazani parc� �ncremeniser� de uimire �n fa�a peisajului
proasp�t nins; �i de fiecare dat� c�nd ajungeam la pagina unde-i vorba despre
z�pada ce cade prin r�muri�ul copacilor �i acoper� cur�nd tot p�m�ntul p�durii,
spunea V�ra, a spus Austerlitz, eu ridicam privirea spre ea �i-o �ntrebam: Dar dac�
totu-i alb acum, cum mai �tiu veveri�ele unde �i-au ascuns provizia de alune?
Ale kdy� v�echno zakryje sn�h, jak veverky najdou to m�sto, kde si schovaly z�soby?
Chiar a�a, �mi spunea V�ra, suna �ntrebarea ce mi-o repetai mereu �i care te
nelini�tea de fiecare dat�. �ntr-adev�r, oare cum de veveri�ele mai �tiu unde �i-au
�ngropat hrana - �i-n general, ce �tim noi �n�ine, c�t �i cum ne amintim noi de
lucruri, �i oare c�te nici nu le mai afl�m
Austerlitz 207
p�n� la urm�? Trecuser� �ase ani de la desp�r�irea noastr� �n fa�a por�ii terenului
expozi�ional din Hole�ovice, �i-a continuat V�ra relatarea, c�nd a aflat c� Ag�ta
fusese trimis� �n septembrie 1944 cu o mie cinci sute de al�i deporta�i de la
Terez�n mai departe, spre R�s�rit. Ea �ns�i, a spus V�ra, n-a mai putut mult timp
dup� aceea s� se mai g�ndeasc� la nimic, nici la Ag�ta, nici la ce se-nt�mplase cu
ea, �i nici la propria-i via�� ce continua �ntr-un viitor devenit f�r� noim�.
S�pt�m�ni la r�nd nici n-a putut s�-�i revin�, sim�ind tot timpul ca un soi de
smucituri din afara trupului ei, c�ut�nd fire rupte �i nevenindu-i s� cread� c�
totul s-a �nt�mplat �ntr-adev�r a�a. Toate cercet�rile ei de mai t�rziu -
prelungite nesf�r�it de mult - �n privin�a locului �n care nimerisem eu �n Anglia,
�i la ce se mai �nt�mplase cu tat�l meu �n Fran�a, r�m�seser� f�r� rezultate.
Orice-ar fi �ntreprins, mereu p�rea ca �i cum toate urmele se pierdeau �n nisip,
c�ci �n acea vreme, c�nd o armat� de cenzori reu�eau s� z�p�ceasc� tot traficul
po�tal, dura deseori luni �n �ir p�n� ce primeai vreun r�spuns din str�in�tate.
Poate c� totul ar fi fost altfel, a spus V�ra, a spus Austerlitz, dac� ea s-ar fi
adresat personal, de la bun �nceput, instan�elor corecte, dar probabil c�-i
lipsiser� ??-atunci at�t posibilit�ile, c�t �i mijloacele. �i iat� c� a�a trecuser�
mul�i ani, care azi, retrospectiv, par s� nu fie dec�t o unic� zi plumburie. E-
adev�rat c�-n tot acest timp s-a ocupat de �ndatoririle ei �colare �i de cele
necesare c�tig�rii existen�ei, dar de-atunci ea n-a mai sim�it �i respirat cu-
adev�rat niciodat�. Doar �n c�r�ile pe care le-a mai citit, c�r�i scrise �n ultimul
�i penultimul secol, i se mai p�rea, uneori, c� descoper� o umbr� din ceea ce poate
s�-nsemne pentru cineva a fi �n via��. Dup� asemenea observa�ii f�cute de V�ra,
deseori intervenea o pauz� mai lung�, ca �i cum niciunul din noi doi nu �tia ??-ar
mai putea s� spun�, a spus Austerlitz, iar
208 W. G. Sebald
ceasurile se scurgeau �n locuin�a din �porkova, cufundat� �n penumbr�, aproape f�r�
s� observi cum trece timpul. Spre sear�, c�nd mi-am luat r�mas-bun de la V�ra,
�in�ndu-i m�inile u�oare ca fulgul �n m�inile mele, ea �i-a amintit dintr-odat� cum
Ag�ta, �n ziua plec�rii mele din Gara Wilson, c�nd deja nu mai vedeau trenul, se
�ntorsese spre ea spun�ndu-i: Vara trecut� am plecat to�i de-aici la Marienbad. �i-
acum... �ncotro plec�m acum? Aceast� reminiscen��, pe care la �nceput nici nu am
priceput-o prea bine, a �nceput cur�nd dup� asta s� m� preocupe �n a�a m�sur�,
�nc�t chiar i-am telefonat V�rei �n aceea�i sear� de la hotelul meu de pe insul�,
cu toate c� de regul� nu telefonez aproape niciodat�, nim�nui. Da, a spus ea cu
voce foarte sc�zut� de-at�ta oboseal�, am fost atunci cu to�ii �mpreun� la
Marienbad, �n acea var� din 1938: Ag�ta, Maximilian, ea �ns�i �i cu mine.
Petrecuser�m acolo trei s�pt�m�ni minunate, aproape divine. Vilegiatu-ri�tii
supraponderali �i cei prea slabi, care se mi�cau ciudat de �ncet pe aleile
parcului, �in�nd �n m�n� paharele cu ap� mineral�, iradiau un aer nespus de pace -
cum spusese odat� Ag�ta �n treac�t. Locuiam �n pensiunea dubl� Osbome-Balmoral,
chiar �n spate la Palace Hotel. Diminea�a mergeam de obicei la b�i, iar dup�-
amiezile ne plimbam la nesf�r�it prin �mprejurimi. ??-atunci tocmai �mplinisem
patru ani, �i nu-mi mai amintesc nimic despre aceast� var�, a spus Austerlitz, �i
poate c� de aceea mai t�rziu, la sf�r�itul lui august 1972, m-? cople�it tocmai
acolo, la Marienbad, spaima oarb� �n fa�a �ntors�turii mai bune pe care, totu�i,
via�a mea urma s-o ia de-aici �nainte. Fusesem atunci invitat de Marie de Verneuil
- cu care corespondasem dup� perioada mea parizian� - s-o �nso�esc �ntr-o c�l�torie
�n Cehia, unde voia s� fac� diverse cercet�ri legate de studiile ei de istoria
arhitecturii privind dezvoltarea localit�ilor balneare europene; iar pe
Austerlitz 209
deasupra, cred c� pot afirma ast�zi, a spus Austerlitz, c� ea �ncerca s� m� �i
scoat� ni�el din izolarea mea. Preg�tise totul astfel �nc�t lucrurile s� se afle pe
un f�ga� mai bun. V�rul ei, Fr�d�ric F�lix, care era ata�at al Ambasadei Franceze
la Praga, ne-a trimis la aeroport o enorm� limuzin� Tatra, cu care apoi am plecat
direct spre Marienbad. Am stat dou� sau trei ceasuri pe bancheta din spate, bine
capitonat�, a ma�inii ???? rula spre vest, prin �inutul pustiu, pe o �osea pe lungi
por�iuni foarte dreapt�, c�nd suind �i cobor�nd coline �i v�i, c�nd circul�nd iar
pe terenul �ntins al unui platou peste care priveai p�n� �n cea mai dep�rtat� zare
- p�n� acolo, spunea Marie, unde dac�-�i �ncordezi bine privirea z�re�ti, cine
�tie, poate chiar ��rmurile M�rii Baltice. Uneori ma�ina trecea pe l�ng� coline
joase, acoperite de p�duri albastre, care se profilau pe cerul de un cenu�iu
uniform cu precizia unei lame de fier�str�u. Traficul rutier era ca �i inexistent.
Doar arareori ne ie�ea �n fa�� vreo ma�in� mic�, sau noi dep�eam �ntr-unul din
lungile urcu�uri vreun camion ce l�sa �n urma lui nori gro�i de gaze de e�apament.
Mereu, �ns�, eram urma�i la distan�� egal�, �nc� de c�nd plecasem de la aeroportul
din Praga, de doi motocicli�ti �n uniform�. Purtau c�ti de piele �i ochelari negri,
iar �evile carabinelor lor li se i�eau pu�in piezi� peste um�rul drept. Cei doi
�nso�itori nedori�i m� �nsp�im�ntau, a spus Austerlitz, ba �nc� mai mult atunci
c�nd, cobor�nd o vreme la vale �i pierz�ndu-i pentru c�teva clipe din priviri,
reap�reau imediat dup� aceea, profil�ndu-se amenin��tor pe fundalul luminos din
spate. Marie, care nu se l�sa u�or intimidat�, r�dea, spun�nd c� cei doi c�l�re�i
fantomatici reprezentau cavalcada pe care Republica Socialist� Cehoslovac� le-o
oferea �n semn de onoare vizitatorilor din Fran�a. C�nd ne-am apropiat de Marienbad
merg�nd pe o strad� care �erpuia acum printre coline �mp�durite, se �ntunecase
210 W. G. Sebald
deja �i-mi amintesc, a spus Austerlitz, c� m-? cuprins o u�oar� nelini�te atunci
c�nd, ie�ind dintre brazii care ajungeau �n imediata vecin�tate a primelor case,
neam pomenit deodat� p�trunz�nd �n t�cere �n localitatea luminat� s�r�c�cios de
doar c�teva felinare. Ma�ina s-a oprit �n fa�a Palace Hotel. Marie i-a mai spus
ceva �oferului, �n timp ce el ne desc�rca bagajele, �i imediat dup� asta am p�it
printr-un �ir de oglinzi �nalte de perete �n foaierul dublat de imaginea reflectat�
�n ele; foaierul era at�t de t�cut �i de pustiu, �nc�t ai fi putut crede c� e
trecut mult de miezul nop�ii. A fost nevoie de ceva timp p�n� ce portarul de la
recep�ie, st�nd �n loja lui str�mt� �n dreptul unui pupitru, s�-�i ridice ochii din
cartea pe care-o citea, pentru a-�i �ndrepta �n sf�r�it aten�ia spre oaspe�ii
t�rzii �i pentru a murmura un abia auzit Dobr� ve�er. Acest b�rbat neobi�nuit de
slab - primul lucru care te frapa la el era c�, de�i nu avea mai mult de patruzeci
de ani, fruntea lui forma spre r�d�cina nasului o multitudine de �ncre�ituri ca de
evantai - s-a achitat de �ndatoririle sale cu cea mai mare �ncetineal� posibil�,
aproape ca �i cum s-ar fi mi�cat �ntr-o atmosfer� mai dens� ca a noastr�; f�r� o
vorb�, a lichidat formalit�ile necesare, cer�nd s� ne vad� viza, r�sfoindu-ne
pa�apoartele, r�sfoind �n registrul s�u �i m�zg�lind apoi o �nsemnare mai lung�
�ntr-un caiet �colar cu p�tr�ele, dup� care ne-a pus s� complet�m un formular, a
scotocit �ntr-un sertar dup� cheie �i a chemat �n sf�r�it, sun�nd dintr-un
clopo�el, un om de serviciu coco�at, �mbr�cat �ntr-un halat cenu�iu de nailon ce-i
ajungea p�n� la genunchi �i care, nu altfel dec�t tipul de la recep�ie, p�rea lovit
de o oboseal� maladiv�. A luat-o �naintea noastr�, urc�nd cu cele dou� bagaje
u�oare la etajul al treilea - micul lift, asupra c�ruia Marie �mi atr�sese chiar de
la bun �nceput aten�ia, pesemne c� nu func�iona mai niciodat� -, �i �n sf�r�it a
ajuns ca un alpinist
Austerlitz 211
ce se-apropie cu grij� de v�rf, suind o coam� dificil� de munte �i trebuind de mai
multe ori s�-�i trag� r�suflarea �i s� se odihneasc�, timp �n care noi eram nevoi�i
s� a�tept�m, la r�ndul nostru, cu c�teva trepte mai jos. Urc�nd sc�rile, nu am dat
de picior de om, cu excep�ia unui al doilea servitor care, �mbr�cat �n acela�i
halat cenu�iu ca �i colegul s�u, �i poate ca to�i ceilal�i angaja�i ai acestui
hotel de stat, dup� cum mi-am zis, a spus Austerlitz, dormea cu capul c�zut �n
piept ??-un sc�unel sus la etaj, av�nd l�ng� el pe jos o tav� de metal cu ni�te
sticle sparte. Camera noastr�, num�rul 38, era o �nc�pere mare, aproape un salon.
Pere�ii erau acoperi�i de un tapet de brocart foarte jerpelit pe alocuri, de un
ro�u �ntunecat. At�t draperiile c�t �i patul, aflat �ntr-o firid� din perete, �i pe
care pernele albe p�reau a se �n�l�a ciudat de abrupt, proveneau din alte vremuri.
Marie a �nceput imediat s�-�i aranjeze lucrurile, �i-a deschis toate cutiile �i
cutiu�ele, a intrat �n baie �ncerc�nd robinetele �i du�ul uria�, antic, �i a
inspectat totul �n jurul ei cu cea mai mare aten�ie. E ciudat, a spus Marie �n cele
din urm�, dar impresia ei este c�, de�i �n rest totul pare �n ordine, biroua�ul n-a
mai fost �ters de praf de ani de zile. Oare ce explica�ie dau eu acestui fenomen
remarcabil? - m-? �ntrebat ea, a spus Austerlitz. E cumva biroul acesta locul unde-
�i fac veacul ni�te strigoi? Nu mai �tiu ce i-am r�spuns, a spus Austerlitz, dar
�mi amintesc c� t�rziu �n acea sear� am mai �ezut c�teva ceasuri bune �n dreptul
ferestrei deschise, �i c� Marie mi-a povestit tot soiul de lucruri din istoria
acestei localit�i balneare: despre cum fusese desp�durit� pe la �nceputul secolului
al XIX-lea valea din jurul izvoarelor minerale, despre primele case �i hanuri
construite �n stil clasicist, la distan�e neregulate pe pov�rni�urile din jur, �i
despre marele av�nt pe care totul avea s�-l ia �n cur�nd. Au fost adu�i aici de la
Praga, Viena �i din multe alte
212 W. G. Sebald
locuri, chiar �i din nordul Italiei, de la Veneto, constructori, zidari, zugravi,
l�c�tu�i �i stucatori. Unul din gr�dinarii de curte ai prin�ului Lobkowitz s-a
apucat s� transforme terenul �mp�durit �ntr-un parc englezesc, plant�nd copaci
autohtoni �i exotici, amenaj�nd peluze cu tufi�uri bogate, alei, pergole �i
pavilioane. Tot mai multe �i mai luxoase hoteluri au crescut ca din p�m�nt, s�li de
tratament, b�i publice, cabinete de lectur�, o sal� de concert �i un teatru unde
cur�nd �i-au iacut apari�ia diver�i corifei ai artei. �n 1873 s-a ridicat marea
colonad� de font�, iar Marienbad apar�inea de-acum elitei localit�ilor balneare din
Europa. Vorbind despre izvoarele de ap� curativ� �i despre a�a-numitele Izvoare din
Auschowitz, Marie spunea - iar aid, a ad�ugat Austerlitz, a supralicitat cu sim�ul
ei specific pentru aspectul comic al lucrurilor, prezent�nd o imagine puternic
colorat� cu inflexiuni ale lexicului de specialitate medical-diagnos-tic -, c�
aceste izvoare erau recomandabile pentru tratarea tuturor maladiilor at�t de
r�sp�ndite �n acea vreme �n r�ndurile clasei burgheze: obezitatea, dis-
func�ionalit�ile stomacale, lenevirea canalului digestiv �i alte l�nceziri ale
vintrelor, neregularit�ile menstrua�iei, pietrificarea ficatului, deranjamentele
biliare, guta, ipohondria splinei, bolile renale, ale vezi-di �i organelor urinare,
g�lcile �i deform�rile scrofuloa-se, dar �i anumite sl�biciuni ale sistemului
nervos �i muscular, extenuarea, tremuriciul membrelor, paraliziile, secre�iile
mucoasei �i s�nger�rile, urticariile �i aproape orice alte afec�iuni imaginabile.
Am �n fa�a ochilor imaginea unor b�rba�i foarte gra�i, a spus Marie, care ne�in�nd
seama de sfaturile medicului se dedau pl�cerilor unor mese �n acea vreme abundente
chiar �i �n sta�iunile de tratament - c�ut�nd astfel, prin rotunjimile sporite ale
trupului, s�-�i �n�bu�e �ngrijorarea ce-i macin� �n leg�tur� cu siguran�a pozi�iei
lor sociale; �i mai v�d �i al�i vizitatori veni�i la tratament, majoritatea
Austerlitz 213
fiind ni�te femei cam palide �i deja un pic ofilite, care, cufundate �n g�nduri, se
preumbl� de la o f�nt�n� la alta pe potecile �erpuite, sau urm�resc �n dispozi�ie
elegiac�, de pe Colina Amaliei sau de la castelul Miramont, spectacolul norilor
trec�nd peste valea �ngust�. Sim�eam �n mine o fericire nespus� ascult�nd-o pe
povestitoare, a spus Austerlitz, ceea ce m-? f�cut s� m� g�ndesc, paradoxal, c� la
fel ca �i al�i vizitatori la Marienbad, din urm� cu o sut� de ani, eram �i eu ros
de o boal� ascuns� - g�nd care se lega, �ns�, de speran�a c� m� aflam la �nceputul
t�m�duirii mele. �i �ntr-adev�r, niciodat� �n via�� n-am adormit mai u�or �i mai
bine dec�t �n aceast� prim� noapte petrecut� cu Marie. �i auzeam respira�ia
regulat�. �n fulgura�iile care br�zdau c�nd �i c�nd cerul, mi-a ap�rut pentru
c�teva clipe frumosul ei chip, pentru ca dup� aceea s� aud iar ploaia �iroind afar�
uniform, �n timp ce perdelele albe f�lf�iau �n camer�. Adormind, am sim�it cum
presiunea dind�r�-tul frun�ii cedeaz� u�or �i cum se manifest� �n mine credin�a sau
speran�a de a m� vedea, �n sf�r�it, izb�vit, �n realitate, �ns�, totul s-a petrecut
apoi altfel. �nainte de a se cr�pa de ziu�, m-am trezit cu un sentiment de
tulburare at�t de profund�, �nc�t, f�r� a putea m�car s-o privesc pe Marie, m-am
ridicat �n capul oaselor ca unul care sufer� de r�u de mare �i m-am a�ezat pe
marginea patului. Visasem c� unul dintre slujitori ne aduce la micul dejun o
b�utur� de-un verde otr�vit, pe o tav� metalic�, dimpreun� cu ziarul francez al
c�rui articol de pe prima pagin� discuta necesitatea unei reforme a administra�iei
b�ilor, �i �n mai multe r�nduri vorbea despre tristul destin al angaja�ilor
hotelieri, qui portent, a�a a spus Austerlitz c� scria �n ziarul din vis, ces
longues blouses grises comme en portent les quincailliers1.
1 Care poart� [...] acele halate lungi, gri, precum l�c�tu�ii (�n francez�, �n
original).
214 W� G. Sebald
�n rest, ziarul publica aproape exclusiv doar ferparuri de m�rimea unor m�rci
po�tale, ale e�ror litere minuscule cu greu le puteam descifra. Anun�urile erau nu
numai �n francez�, ci �i �n german�, polon� �i olandez�. �mi mai amintesc �i
ast�zi, a spus Austerlitz, de Frederieke van Wincklmann, despre care se scriau
urm�toarele: kalm en instig van ons heengegaan, a�a cum �mi mai amintesc �i de
ciudatul cuv�nt rouwkamer, �i de precizarea: De bloemen worden na de
crematieplechtigheid neergelegd aan de voet van het Indisch Monument te Den Haag.
M-am dus la geam, uit�ndu-m� �n lungul str�zii ude de ploaie �i plimb�ndu-mi apoi
privirea �n semicerc peste colinele pe care se �n�l�au marile hoteluri Pacifik,
Atlantic, Metropole, Polonia �i Bohemia, cu balcoanele lor ca ni�te loje de teatru,
cu turnurile din col�ul cl�dirilor �i acoperi�urile ivindu-se din cea�a matinal� ca
ni�te transatlantice pe o mare �ntunecat�. C�ndva �n trecut, a�a mi-am zis, am
f�cut o gre�eal�, iar acum m� aflu �n via�a gre�it�. Mai t�rziu, �n timpul unei
plimb�ri pe care am facut-o am�ndoi prin ora�ul pustiu, lu�nd-o �n sus spre
colonada de la f�nt�n�, mi s-a p�rut tot timpul cum ?-ar mai merge cineva al�turi
de mine, sau ca �i cum ceva m-atinge u�or, �n treac�t. Cu fiecare nou� strad� ce se
deschidea �n fa�a noastr�, ajun�i la col�ul vreunei str�zi, fiecare fa�ad�, fiecare
�ir de trepte de la intrarea unei case �mi p�reau cunoscute �i perfect str�ine
deopotriv�. Am resim�it dec�derea cl�dirilor c�ndva senoriale, cu jgheaburile lor
rupte, cu zidurile �nnegrite de ploaie, cu tencuiala cr�pat� de sub care se ivea
zid�ria grosolan�, �i ferestrele b�tute �n sc�nduri �i tabl�, ca pe expresia exact�
a st�rii mele suflete�ti, pe care nu reu�eam s� mi-o explic nici mie, nici M�riei -
�n orice caz nu acum, �n timpul primei noastre plimb�ri prin parcul p�r�sit, dar
nici mai t�rziu dup�-amiaza, c�nd ne-am a�ezat la o m�su�� �n taverna
Austerlitz 215
�ntunecat� La Ora�ul Moscova, sub un tablou cu nuferi roz, mare de cel pu�in patru
metri p�tra�i. Comandasem o �nghe�at� - a�a-mi amintesc -, a spus Austerlitz, mai
bine-zis, dup� cum avea s� se-arate, un soi de produs dulceag cu aer de �nghe�at�,
o mas� ca de ghips cu gust de amidon, a c�rei absolut remarcabil� �nsu�ire era c�,
�i dup� trecerea unui ceas, �nc� nu se topise. �n afar� de noi se mai aflau acolo
doi domni b�tr�ni, care jucau �ah la o mas� din fund. �naintat �n v�rst� era �i
osp�-tarul-�ef care, cu m�inile duse la spate, privea g�nditor, printre perdelele
afumate, afar� la terenul viran de pe cealalt� parte a str�zii, n�p�dit de asm�ui
de Siberia �i alte buruieni de dimensiuni colosale. P�rul alb �i musta�a �i erau
tunse cu grij� �i, �n ciuda halatului s�u cenu�iu, �i-1 �nchipuiai lesne �mbr�cat
�ntr-un impecabil frac negru, cu papion de m�tase deasupra plastronului scrobit
str�lucind de-o cur�enie nep�m�ntean� �i cu pantofi str�lucitori de lac �n care se
oglindeau luminile l�mpilor din marele foaier al cine �tie c�rui hotel de lux. C�nd
i-a adus M�riei pe-o farfurioar� o cutie plat� cu patruzeci de �ig�ri cubaneze
- cutie �mpodobit� cu un frumos desen cu palmieri
- �i i-a oferit apoi un foc cu o elegan�� des�v�r�it�, am remarcat imediat c�t de
mult �l admira Marie. Fumul cubanez plutea �ntre noi �n aer �n volute albastre; s-a
scurs un r�stimp p�n� ce Marie m-? �ntrebat ce se petrece cu mine, de ce sunt at�t
de absent, de cufundat �n mine �nsumi; cum de m-am pr�bu�it at�t de r�u din
fericirea mea de ieri, pe care, totu�i, mi-o sim�ise. Iar eu nu i-am r�spuns dec�t
c� nu �tiu. Cred, a spus Austerlitz, ?-am �ncercat s�-i explic c� aici la Marienbad
ceva ne�tiut �mi r�suce�te inima - ceva foarte evident, apropiat, care-mi st� pe
limb� a�a cum �i st� pe limb� un nume sau vreo alt� denumire simpl�, dar care
totu�i nu-mi vine �n minte nici �n ruptul capului, oric�t m-a� str�dui. Mi-e
imposibil ast�zi s�-mi mai
2l6 W. G. Sebald
amintesc totul cu de-am�nuntul, din c�teva zile petrecute de noi la Marienbad, a
spus Austerlitz. Tot ce pot spune e ?-am stat ore �n �ir �ntins �n b�ile cu ape
curative, �i apoi �n cabinele de odihn�, ceea ce pe de-o parte mi-a f�cut bine, dar
pe de alta, poate, mi-a sl�bit capacitatea de rezisten�� �ntre�inut� cu grij�, ani
de-a r�ndul, �mpotriva revenirii memoriei. Odat� am fost la un concert la Teatrul
Gogol. Un pianist rus pe care-1 chema Bloch a c�ntat �n fa�a a vreo �ase oameni din
Papillons �i Kinderszenen ale lui Schumann. La �ntoarcerea la hotel, Marie mi-a
povestit - pu�in �i �n chip de avertisment, dup� cum mi s-a p�rut -, a spus
Austerlitz, despre �ntunecarea l�untric� �i nebunia lui Schumann, �i cum acesta la
urm�, �n toiul forfotei carnavalului din D�sseldorf, a f�cut un salt peste
balustrada podului, arunc�ndu-se �n apele Rinului rece ca ghea�a, a�a �nc�t a
trebuit scos de-acolo de doi pescari. Dup� asta a mai tr�it c�iva ani, a spus
Marie, �ntr-un ospiciu privat la Bonn sau Bad Godesberg, unde Clara �i t�n�rul
Brahms �l vizitau �mpreun� la r�stimpuri, mai mult uit�ndu-se de-afar� la el �n
camer�, printr-o fant� �ngust�, fiindc� Schumann se izolase complet de lume �i doar
fredona �nceti�or �n falset, f�r� s� mai po�i schimba o vorb� cu el. Ascult�nd-o pe
Marie povestind toate astea �i �ncerc�nd s� mi-1 imaginez pe bietul Schumann �n
c�m�ru�a lui din Bad Godesberg, aveam mereu �n fa�a ochilor o alt� imagine - aceea
a unui porumbar pe l�ng� care trecusem �n timpul unei excursii spre K�nigswart. Ca
�i mo�ia pe care se afla, porumbarul - provenind poate �nc� din vremea lui
Metternich1 - era �ntr-o stare
1 Klemens Wenzel Lothar von Metternich (1773-1859), om de stat austriac, ministru
de Externe �i unul din politicienii de frunte care au decis la Congresul de la
Viena noua ordine politic� �i teritorial� a Europei; ini�iator al Sfintei Alian�e.
(N. tr.)
Austerlitz 217
avansat� de d�r�p�nare. �n interioru] calotei zidite, pe jos era un strat gros de
murd�rie de porumbei de mai mult de jum�tate de metru, presat� de propria-i
greutate, o mas� r�scoapt� pe care z�ceau c�teva cadavre de p�s�ri ce se
pr�bu�iser� din ni�ele lor, �n timp ce suratele �nc� vii, ailate intr-? stare de
demen�� senil�, vegetau �n �ntunecimea de sub acoperi�, jelind �nceti�or �i uguind
de-a valma, �n timp ce fulgi r�zle�i c�deau, rotin-du-se �ncet prin aer. Fiecare
din aceste imagini de la Marienbad - aceea cu Schumann nebun, �i cealalt�, a
l�ca�ului de groaz� �n care tr�iau porumbeii -, tocmai prin agonia pe care o
con�ineau, m� �mpiedicau s-ajung fie �i numai pe treapta cea mai de jos a
cunoa�terii dc sine. �n ultima zi a �ederii noastre acolo, a continuat �n cele din
urm� Austerlitz, nc-am plimbat pe sear� prin parc, oarecum �n chip de adio, p�n� la
a�a-numitelc Izvoare din Auschowitz. Acolo exist� o gra�ioas� c�su�� a f�nt�nii,
toat� din sticla �i pictat� pc din�untru �n alb. In aceast� cas� a f�nt�nii
str�luminat� dc razele soarelui la apus �i �n carc domnea o lini�te des�v�r�it� cu
excep�ia clipocitului uniform al apei, Marie
218 w. G. Sebald
s-a apropiat de mine, �ntreb�ndu-m� dac� �tiu c� m�ine este ziua mea. M�ine, a�a
mi-a spus, imediat dup� ce te treze�ti, �i voi ura toate lucrurile dragi din lume,
iar asta va fi ca �i cum i-a� ura unei ma�in�rii s� func�ioneze bine mai departe,
f�r� ca m�car s�-i cunosc mecanismul. Chiar nu po�i s�-mi spui, m-? �ntrebat ea, a
spus Austerlitz, care e motivul pentru care e�ti at�t de inaccesibil? De ce oare de
c�nd am venit aici, a spus ea, e�ti ca un iaz �nghe�at? De ce v�d mereu cum �i se
deschid buzele de parc� ai vrea s� spui, ba poate chiar s� strigi ceva, �i dup�
aceea nu aud nimic? De ce la venirea noastr� aici nici m�car nu �i-ai despachetat
lucrurile, �i de ce tr�ie�ti doar din ceea ce ai �n rani�a ta nelipsit�? Ne
dep�rtasem c�iva pa�i unul de cel�lalt, ca doi actori pe scena unui teatru.
Culoarea ochilor M�riei se schimbase �n lumina ce descre�tea. Iar eu am c�utat iar
s�-i explic, �i s�-mi explic �i mie, ce sentimente indicibile m� n�p�diser� �n
acele ultime zile; �i c� v�zusem tot timpul �n jurul meu, ca un nebun, numai taine
�i semne; c� mi se p�rea chiar c� fa�adele mute ale caselor ar �ti ceva r�u despre
mine, �i c� aveam impresia tot timpul c� va trebui s� fiu singur - iar asta acum
mai mult ca oric�nd, �n ciuda dorului meu de Marie. Nu, nu-i adev�rat, a spus
Marie, c� avem nevoie de absen�� �i singur�tate. Nu-i adev�rat. Doar tu e�ti cel
care se teme, �i nici m�car nu �tiu de ce te temi. �ntotdeauna m-ai �inut un pic la
distan��, am v�zut asta prea bine, dar acum e ca �i cum te-ai g�si ??-un prag
dincolo de care nu cutezi s� p�e�ti. Nu mi-am putut m�rturisi atunci c�t� dreptate
avea Marie �n toate, dar ast�zi �tiu de ce m� feream c�nd cineva se apropia prea
tare de mine, a spus Austerlitz, �i c� m� socoteam salvat, ferindu-m�, dar c�
totodat� �mi p�ream un om �ngrozitor de ur�t, de intangibil. Amurgul se l�sase
atunci c�nd ne-am �ntors merg�nd prin parc. De ambele p�r�i ale c�r�rii de nisip
alb, care �erpuia �naintea noastr�, se aflau copaci �i tufi�uri
Austerlitz 219
�ntunecate, iar Marie, pe care cur�nd dup� asta aveam s-o pierd cu totul, doar din
vina mea, murmura ceva din care nu-mi mai amintesc acum dec�t cuvintele despre
s�rmanii �ndr�gosti�i qui se promenaient dans les all�es d�sertes du parc1. Aproape
c� ajunseser�m �napoi �n ora�, a spus Austerlitz, c�nd deodat� ne-am ciocnit �ntr-
un loc, unde ce�urile albe suiau de-acum din paji�te, de un mic grup de zece sau
dou�sprezece persoane sosite la Marienbad din cine �tie ce fabric� din Cehia, sau
poate c� fuseser� trimise aici la odihn� dintr-o �ar� socialist� �nfr�it�. Toate
aceste personaje erau surprinz�tor de scunde �i se deplasau u�or �nclinate �nainte.
Mergeau �n �ir indian �i to�i �ineau �n m�n� c�te un pahar de plastic din acelea
uzate, din care se bea �n acea vreme apa de izvor la Mari�nsk� L�zn�. �mi mai
amintesc de asemenea, a ad�ugat Austerlitz, c� purtau cu to�ii, f�r� excep�ie,
ni�te pelerine de ploaie din perlon sub�ire, cenu�iu-alb�strui, a�a cum erau ele la
mod� �n Occident spre sf�r�itul anilor cincizeci. Chiar �i azi mai aud fo�netul
uscat cu care au ap�rut pe nea�teptate de cealalt� parte a drumului, pentru a
disp�rea apoi �n partea cealalt�. - O noapte �ntreag� dup� ultima mea vizit� la
�porkova, a continuat Austerlitz, m-? preocupat aceast� amintire de la Marienbad.
De �ndat� ce s-a cr�pat de zi, mi-am str�ns lucru�oarele, am p�r�sit hotelul din
insula Kampa �i-am pornit la drum travers�nd mai �nt�i Podul Karol �nv�luit �n
ce�urile matinale, str�b�t�nd apoi str�du�ele ora�ului vechi �i travers�nd Pia�a
V�clav, �nc� pustie, ajung�nd p�n� sus la Gara Central� din Wilso-nova, care, dup�
cum s-a dovedit, nu corespundea �n niciun fel imaginii pe care mi-o formasem �n
urma povestirii V�rei. Cl�dirii odinioar� faimoase, proiectat� �n Jugendstil, i se
ad�ugaser� �n anii �aizeci, pare-se,
1 Care se plimbau pe aleile pustii ale parcului (�n francez�, �n original).
220 W. G. Sebald
ni�te fa�ade ur�te de sticl�, �mprejmuite de fortifica�ii de beton, �i mi-a trebuit
ceva timp p�n� am descoperit calea de acces la cl�direa aceasta cu aer de
fort�rea��, folosindu-m� de rampa pentru taxiuri ce ducea la subsol. Hala joas� din
subteran, unde m� aflam acum, era aglomerat� p�n� la refuz de cohorte de c�l�tori
care dormeau �i care �nnoptaser� aici printre bagaje, �n grupuri �i uniuni
familiale. Locul acesta de tab�r�, pe care nici nu-1 puteai cuprinde tot cu
privirea, era sc�ldat �ntr-o lumin� ro�u-liliachie de-a dreptul infernal�, care
pornea de la o platform� ceva mai �nalt�, de vreo zece metri pe dou�zeci, unde se
aflau grupate �n mai multe baterii cam o sut� de automate de joc, func�ion�nd �i
zumz�ind toate �n gol. Am p�it printre trupurile care z�ceau pe jos, suind �i
cobor�nd trepte f�r� a reu�i nicidecum s� m� orientez �n labirintul g�rii format,
de fapt, aproape exclusiv numai din tarabe �i pr�v�lioare. La un moment dat, am
�ntrebat un ins �n uniform� ce mi-a ie�it �n �nt�mpinare: Hlavn� n�dra��? Wilsonovo
n�dra��?, iar el m-? condus �in�ndu-m� grijuliu de-o m�nec�, ca pe un copil
r�t�cit, �ntr-un col� ceva mai izolat, p�n� �n dreptul unei pl�ci comemorative pe
care scria c� gara fusese inaugurat� �n 1919 �n memoria pre�edintelui american
Wilson, cel at�t de iubitor de libertate. Dup� ce am descifrat scrisul de pe plac�
�i i-am mul�umit func�ionarului care r�m�sese l�ng� mine, el m-? condus c�teva
col�uri mai �ncolo �i, suind alte c�teva trepte spre un soi de mezanin, de unde
puteai privi �n sus la cupola uria�� a vechii G�ri Wilson, sau mai degrab� la
jum�tatea acestei cupole, c�ci cealalt� jum�tate fusese t�iat�, cum ar veni, de
noua construc�ie ce p�trundea �n�untrul celei vechi. La baza cupolei, de-a lungul
semicercului ce-1 forma, era o galerie de sticl� �n�untrul c�reia fuseser�
instalate ni�te m�su�e de cafenea. Acolo m-am �i a�ezat dup� ce mi-am cump�rat un
bilet
Austerlitz 221
spre Hoek van Holland, a�tept�nd �nc� o jum�tate de ceas p�n� la plecarea trenului
�i c�ut�nd s� m� g�ndesc la o perioad� din urm� cu un deceniu, �i s�-mi reamintesc
cum fusese atunci c�nd �n bra�ele Agatei -a�a mi-a povestit V�ra, a spus Austerlitz
- aproape c�-mi sucisem g�tul neput�nd s�-mi desprind ochii de la cupola cu o
deschidere colosal� de deasupra noastr�. Dar nici Ag�ta, nici V�ra, �i nici chiar
eu �nsumi nu ne-am ivit �n fa�a ochilor mei din acel trecut. Uneori p�rea c� cea�a
s-ar fi risipit, totu�i; aveam atunci impresia c� pentru o frac�iune de secund�
sim�eam iar um�rul Agatei, sau c� vedeam desenul de pe coperta revistei Chaplin, pe
care mi-o cump�rase V�ra pentru c�l�torie - dar de �ndat� ce �ncercam s� fixez una
dintre aceste imagini fragmentare sau, ca s� zic a�a, s� reglez obiectivul mai
bine, f�c�nd-o mai clar�, ea disp�rea din nou �n vidul ce se rotea deasupra mea. Cu
at�t mai mult m-? uimit, ba chiar m-? �nfrico�at, a spus Austerlitz, c� doar ceva
mai t�rziu, cu pu�in �nainte de plecarea trenului la ora �apte �i treisprezece
minute, privind afar� din culoarul vagonului, mi-am dat seama dintr-odat� cu o
eviden�� deplin�, f�r� nici o umbr� de �ndoial�, c� mai z�risem c�ndva �nainte, �n
aceea�i penumbr�, structura aceasta alc�tuit� din triunghiuri, arcuri de cerc,
linii orizontale, verticale �i diagonale, care �mpreun� se constituiau �n
acoperi�ul din sticl� �i o�el al peroanelor, iar c�nd trenul a ie�it apoi cu o
nesf�r�it� �ncetineal� din gar�, str�b�t�nd coridorul �ngust format de-o parte �i
alta din blocuri de mai multe etaje, �i intr�nd apoi �n tunelul negru ce traversa
subteran ora�ul nou, pentru ca mai apoi s� treac� cu un ��c�nit uniform peste
Vltava - mi s-a p�rut atunci, a spus Austerlitz, c� timpul s-a oprit cu adev�rat �n
loc din ziua primei mele plec�ri de la Praga. Era o diminea�� sumbr�, ap�s�toare.
�n vagonul-resta-urant al C�ilor Ferate Cehe, m� a�ezasem la o m�su��
222 W. G. Sebald
Austerlitz 223
de la care puteam vedea mai bine pe geam afar�; m�su�a avea o fa�� de mas� alb� �i
pe ea ardea o l�m-pi�� cu vol�na�e roz de genul celor pe care mai �nainte le z�reai
�n ferestrele bordelurilor belgiene. Buc�tarul, care purta bereta piezi� pe cap, se
sprijinea fum�nd de u�a magaziei de provizii, discut�nd cu un chelner - un omule�
firav cu p�rul cre�, cu o vest� pepit �i papion galben. Afar� se perindau prin fa�a
geamului, sub un cer foarte acoperit, c�mpii �i ogoare, iazuri cu pe�te, cr�nguri,
cotitura unui r�u, o p�durice de arini, sui�uri �i cobor�uri, iar la Beroun, dac�-
mi amintesc bine, am z�rit o v�r�rie ce se �ntindea pe o suprafa�� de mai mult de o
mil� p�trat�, �i �nc�: hornuri �i silozuri c�t tumul de �nalte, disp�r�nd �n
tavanul de nori cobor�t foarte jos, �i de asemenea ni�te uria�e blocuri
rectangulare de beton devenit sf�r�micios, benzi transportoare ce urcau �i coborau,
acoperite de tabl� ondulat� ruginit�, mori pentru m�cinarea pietrei de var, mun�i
de pietri� de form� conic�, bar�ci �i vagoane de marfa, toate acestea acoperite
uniform de sinter �i de praf cenu�iu. Iar apoi din nou �inut deschis, �i oriunde te
uitai pe drumuri �i str�zi, niciun vehicul, nic�ieri nici picior de om, cu excep�ia
�efilor de gar� care, fie din plictis, fie din obi�nuin��, sau poate pe temeiul
cine �tie c�rui regulament pe care trebuiau s�-l respecte, �i f�ceau apari�ia - cu
�apca lor ro�ie pe cap �i, dup� cum mi se p�rea, cei mai mul�i din ei cu musta��
blond� - chiar �i pe peronul celor mai micu�e g�ri �i sta�ii precum Holoubkov,
Chr�st sau Rokycany, ca nu care cumva s� rateze �n aceast� diminea�� livid� de
aprilie trecerea tun�toare a expresului de Praga prin fa�a lor. Despre Pilsen, unde
trenul s-a oprit pentru un timp, a spus Austerlitz, nu-mi mai amintesc dec�t c� am
cobor�t pe peron �i-am fotografiat capitelul unui st�lp portant din font�, care-mi
st�rnise un reflex de amintire. Ceea ce �ns� m� nelini�tise la vederea
224 W. G. Sebald
st�lpilor de font� nu fusese nicidecum �ntrebarea dac� formele alambicate ale
capitelului acoperite de-o crust� ro�u-maronie �mi r�m�seser� �ntr-adev�r �n
memorie din vara lui 1939, c�nd trecusem prin Pilsen cu transportul de copii - ci
cu totul altceva: �nchipuirea, absurd� �n sine, dac� nu cumva acest st�lp de font�,
devenit solzos �i din aceast� cauz� sem�n�nd �ntruc�tva cu un organism viu, nu-�i
amintea mai degrab� el de mine �i, ca s� zic a�a, a spus Austerlitz, �inea s�
depun� el m�rturie despre lucruri pe care eu �nsumi nu le mai �tiam. Dincolo de
Pilsen, drumul ducea mai departe spre lan�ul muntos aflat �ntre Boemia �i Bavaria.
Cur�nd p�durile �ntunecate s-au apropiat mult de �ina de cale ferat�, iar trenul
�i-a �ncetinit mersul. Peste brazii picur�nd de umezeal� at�rna negura, sau poate
ni�te nori foarte jo�i, p�n� ce dup� vreun ceas calea ferat� a cobor�t din nou, �i
valea s-a l�rgit treptat �i am ajuns �ntr-un �inut senin. Nu �tiu la ce m�
a�teptasem �n Germania, dar oriunde a� fi privit, a spus Austerlitz, nu vedeam
dec�t localit�i �i sate curate, cur�i de fabrici �i �antiere cu aspect ordonat,
gr�dini �ngrijite cu dragoste, stive de lemne de foc, drumuri acoperite cu gudron
care t�iau paji�tile, str�zi pe care circulau cu mare vitez� ma�ini colorate,
parcele de p�dure folosite cu chibzuin��, p�raie cu albia regularizat�, g�ri unde
aparent nu era nevoie ca �eful g�rii s� mai ias� afar�. Pe alocuri �n cer se
c�scaser� rupturi de nori, prin care r�zbateau razele prietenoase ale soarelui,
desen�nd ici-colo pete de lumin� pe p�m�nt, iar trenul, care pe teritoriu ceh
p�ruse adeseori s� nu �nainteze dec�t cu greu, �i-a iu�it dintr-odat� mersul,
alunec�nd pe �ine cu o u�urin�� aproape incredibil�. Spre amiaz� am ajuns la
N�rnberg �i, de cum am z�rit numele acesta scris pe un zid �n german�, �ntr-un mod
nefamiliar pentru mine, mi-am amintit deodat� de ce-mi spusese V�ra despre
relatarea tat�lui meu cu privire
Austerlitz 225
la Congresul na�ional-sociali�tilor din 1936, despre entuziasmul furtunos al
popula�iei adunate aici. Poate c� asta a fost �i cauza pentru care, a spus
Austerlitz, de�i ini�ial nu-mi propusesem dec�t s� m� informez despre leg�turile de
tren din aceast� gar�, f�r� s�-mi dau seama �i f�r� a m� fi g�ndit �nainte am
ie�it, totu�i, din gara N�rnberg �i am p�truns �n ora�ul necunoscut. Niciodat� p�n�
atunci nu mai c�lcasem pe p�m�nt german, evitasem totdeauna cu grij� s� m� informez
despre orice lucru care prive�te topografia german�, istoria german� sau situa�ia
german� actual� - �i prin urmare, a spus Austerlitz, Germania era pentru mine poate
cea mai necunoscut� dintre ��ri, mai str�in� chiar dec�t Afganistanul sau
Paraguayul. De-ndat� ce p�r�sisem esplanada g�rii ie�ind din subteran, am p�truns
�ntr-o imens� mas� de oameni care, nu altfel dec�t apele din albia unui r�u, curgea
pe �ntreaga l�ime a str�zii, dar nu doar �ntr-o singur� direc�ie, ci �n ambele,
a�adar cumva concomitent �n amonte �i �n aval, ca s� spun a�a. Cred c� era �ntr-o
s�mb�t�, deci timpul c�nd oamenii ies la cump�r�turi, inund�nd acele paradisuri de
zone pietonale care, dup� cum am auzit de-atunci �n repetate r�nduri, exist� �ntr-o
form� destul de asem�n�toare �n mai toate ora�ele din Germania. Primul lucru care
m-? frapat �n aceast� excursie improvizat� a fost num�rul mare de haine �i
p�l�riu�e v�n�tore�ti �n culorile cenu�iu, brun �i verde �i, de asemenea, c�t de
bine �i de practic se �mbr�cau cu to�ii, �i ce pantofi remarcabil de solizi purtau
pietonii din N�rnberg. M-am ferit s� m� uit mai lung la chipurile celor ce-mi
ie�eau �n �nt�mpinare. Ciudat mi s-a p�rut �i c�t de pu�ine voci auzeam �n jurul
meu, c�t de t�cut se mi�cau oamenii prin ora�ul lor; m-a nelini�tit c�, privind �n
sus la fa�ada caselor de ambele p�r�i ale str�zii - chiar �i a celor care, dup�
stil, p�reau a fi mai vechi, provenind din secolul al XVI-lea
226 W. G. Sebald
sau chiar al XV-lea -, n-am reu�it s� descop�r nic�ieri, nici pe la col�ul caselor,
�i nici la frontoanele, tocurile de la ferestre sau corni�ele lor vreo linie
str�mb� ori ori�ice alt semn al timpului scurs. �mi amintesc, a spus Austerlitz, c�
pavajul de sub picioare �mi p�rea u�or abrupt, c� peste parapetul unui pod am z�rit
plutind pe apa �ntunecat� dou� lebede albe ca neaua, �i dintr-oda-t� mi-a ap�rut
sus, deasupra acoperi�urilor, cetatea cumva mic�orat�, c�t o marc� po�tal�, ca s�
zic a�a. Nu m-am �ndurat s� intru �ntr-un local �i nici s�-mi cump�r ceva de
m�ncare, chiar �i numai de la una din numeroasele tarabe �i pr�v�lii. C�nd dup�
aproape un ceas am str�b�tut �napoi drumul spre gar�, am avut sentimentul foarte
acut c� trebuie s� lupt �mpotriva unui curent tot mai puternic - fie pentru c� acum
trebuia s� urc dealul, fie pentru c�, �ntr-adev�r, de data asta �mi ie�eau �n fa��
mai mul�i oameni dec�t se mi�cau �n sensul �n care mergeam eu. �n orice caz, a spus
Austerlitz, am sim�it din minut �n minut cum m� cuprinde o spaim� tot mai mare, a�a
�nc�t la urm�, de�i ajuns destul de-aproape de gar�, am sim�it nevoia s� m� opresc
�n dreptul redac�iei ziarului N�rnberger Nachrichten, sub o arcad� din piatr�
ro�iatic�, ca s� a�tept p�n� c�nd cetele de cump�r�tori se mai r�resc. Nu �tiu s�
spun c�t am mai stat a�a, cu mintea tulburat�, �n marginea str�zii pe care poporul
german curgea f�r� �ntrerupere pe l�ng� mine, a spus Austerlitz, cred �ns� c�
trebuie s� fi fost deja ora patru sau cinci, c�nd o femeie mai �n v�rst�, purt�nd
un soi de p�l�riu�� tirolez� cu o pan� de coco� �i care, pesemne din cauza vechii
rani�e ce-o purtam �n spate, m� luase drept un s�rman f�r� ad�post, s-a oprit
deodat� l�ng� mine, extr�g�nd din portofel cu degetele ei str�mbate de gut� o
moned� de o marc�, pe care mi-a oferit-o cu grij�. Aveam s� p�strez �n palm� moneda
asta, b�tut� �n 1956 cu capul cancelarului Adenauer pe ea, p�n�
Austerlitz 227
dup�-amiaza t�rziu, c�nd �n cele din urm� am plecat cu trenul mai departe �n
direc�ia K�ln, a spus Austerlitz. Am stat aproape tot timpul afar� pe culoar,
uit�n-du-m� pe geam. Cred c� �ntre W�rzburg �i Frankfurt, calea ferat� str�batea o
zon� foarte �mp�durit�, format� din stejari �i fagi gola�i, dar �i din brazi.
Privind astfel pe geam, mi-am amintit din vremuri de demult c� �n casa
predicatorului din Bala, ca de altfel �i mai t�rziu, eram obsedat de imaginea unui
�inut f�r� hotare �i f�r� nume, acoperit de p�duri �ntunecate, pe care trebuia s�-l
str�bat f�r� a �ti �ncotro s-o iau, �i c� ceea ce mi se perinda acum pe dinaintea
ochilor - a�a-mi trecea nedeslu�it prin minte, a spus Austerlitz - era, a�adar,
originalul acelor imagini care m� b�ntuiser� ani �n �ir. �mi aminteam �i de o a
doua obsesie pe care-o avusesem mult timp: aceea a unui frate geam�n care m�-
nso�ise �n c�l�toria ce nu voia s� mai sf�r�easc� �i care �ezuse �n col�ul de la
fereastr� al compartimentului de tren, f�r� a se mi�ca, privind �n bezna de-afa-r�.
Nu �tiam nimic despre el, nici m�car cum �l cheam�, �i nici nu schimbasem vreodat�
o vorb� cu el, dar de c�te ori �mi venea �n minte, m� chinuia ne�ncetat g�ndul c�,
spre sf�r�itul c�l�toriei noastre, murise de istovire �i z�cea acum �n plasa de
bagaje laolalt� cu celelalte lucruri ale noastre. Da, �i-apoi, a continuat
Austerlitz, undeva dup� Frankfurt, c�nd pentru a doua oar� �n via�� am p�truns �n
valea Rinului �i am v�zut iar Turnul �oarecilor din a�a-numitul Binger Loch1, am
priceput deodat� c�t se poate de limpede de ce tumul de la lacul de acumulare din
Vymwy �mi inspirase �ntotdeauna at�ta groaz�. Acum nu-mi mai puteam desprinde
privirea de la fluviul curg�nd �ncet �n amurg, de la �alandele aparent nemi�cate,
1 Binger M�useturm, fost turn de fortifica�ie �i paz� situat �naintea localit�ii
Bingen, pe Rin. (N. tr.)
228 W. C. Sebold
cufundate �n ap� p�n� la margine, dc la copacii �i tufi�urile de pe cel�lalt mal,
de la desenul fin ha�urat al viilor, de la liniile piezi�e, mai deslu�ite, ale
zidurilor de sprijin, de la st�ncile cenu�ii ca ardezia �i de la rapile ce duceau
lateral �n ceea ce, dup� cum mi se p�rea, era o �mp�r�ie preistoric� �nc�
nccxplorat�. In timp ce �nc� mai eram subjugat de acest peisaj cu adev�rat
mitologic pentru mine, a spus Austerlitz, soarele �n asfin�ita r�zb�tut brusc
printre nori, umpl�nd �ntreaga vale cu str�lucirea lui �i lumin�nd crestele de
cealalt� parte unde, �n chiar locul pe unde treceam acum, se �n�l�au spre cer trei
hornuri colosale, de parc� mun�ii dinspre est ar fi fost scobi�i pe din�untru �i n-
ar fi slujit drept camuflaj exterior al unei fabrici subterane, �ntinse pe o
suprafa�� dc mai multe mile p�trate. Atunci c�nd mergi prin valea Rinului, a spus
Austerlitz, abia dac� mai �tii �n ce epoc� te afli. C�nd le vezi din tren, nici
despre cet�ile ce se �nal�� mult deasupra fluviului, purt�nd nume at�t de ciudate
�i cumva neautentice precum: Reichenstein, Ehrenfels sau Stahleck - nici despre ele
nu po�i spune a�adar dac� provin din Evul Mediu sau au fost construite abia �n
ultimul veac de
Austerlitz 229
ni�te baroni ai industriei. Unele cet�i, ca de pild� Burg Katz �i Burg Maus1, par
s� se trag� direct din legend�, ba chiar �i ruinele �i apar la prima vedere ca un
decor romantic de teatru. �n orice caz, �n cursul c�l�toriei mele pe valea Rinului
�n jos n-am mai �tiut brusc �n ce timp al vie�ii mele m� aflam atunci. �n lumina
asfin�itului �ntrez�ream deja purpuriul incandescent al zorilor, care a luminat
dintr-odat� cel�lalt mal, �i cur�nd �ntregul cer - �i chiar �i azi, c�nd m� g�ndesc
la c�l�toriile mele pe Rin, dintre care cea de-a doua abia de-a fost mai pu�in
cumplit� ca prima, totul mi se �nv�lm�e�te-n cap: tot ceea ce am tr�it �i ceea ce
am citit, amintirile ivite dintr-un str�fund de creier �i disp�r�nd apoi din nou,
imaginile ce se succed �i acele dureroase puncte oarbe unde nu mai este nimic. V�d
acest peisaj german, a spus Austerlitz, a�a cum a fost el descris de c�l�torii de
odinioar� - fluviul imens, inegal, care pe anumite por�iuni inund� malurile,
somonii ce zburd� �n ap�, racii t�r�ndu-se peste nisipul fin al r�ului; v�d
�ntunecatele desene �n tu� f�cute de Victor Hugo �nf�i��nd cet�ile Rinului, ori pe
Joseph Mallord Turner cum, a�ezat pe un sc�unel rabatabil nu departe de ora�ul
crimei, Bachrach2, picteaz� cu m�n� rapid� ni�te acuarele; mai v�d, de asemenea,
apele ad�nci de la Vymwy care i-au �nghi�it pe locuitorii din Llanwyddyn �i v�d, �n
sf�r�it, a spus Austerlitz, marea o�tire a �oarecilor - despre care se spune c�, �n
bulucirea lor
1 Burg Katz, Burg Maus - adic�: Cetatea Pisic�, Cetatea �oarece. (N. tr.)
2 Conform legendei, ni�te membri ai comunit�ii evreie�ti de-aici ar fi comis un
omor ritualic �n 1287, slujindu-se apoi de s�ngele adolescentului ucis la
celebrarea s�rb�torii de Pessach; crima ar fi dus la o serie de pogromuri
�ngrozitoare �n toat� zona Rinului Mijlociu �i Inferior, nimicind numeroase
comunit�i ale evreilor de acolo. (N. tr.)
230 W. G. Sebald
cenu�ie, au fost o adev�rat� calamitate pentru �inut - cum se azv�rle �n valuri �i
�noat� cu disperare, ridi-c�ndu-�i micile bercg�i doar cu pu�in deasupra valurilor,
�nspre insula salvatoare. �n timpul c�t povestise Austerlitz, ziu3 se apropiase pe
nesim�ite de sf�r�it, iar lumina se �mpu�inase deja atunci c�nd am p�r�sii �mpreun�
casa din Alderney Slreet, pentru a ne plimba o bucat� de drum pe Mile End Road �n
afara ora�ului, ajung�nd p�n� la marele cimitir din Tower Hamlets, care - precum
complexul de cl�diri �mprejmuite de zidul �nalt de c�r�mizi al spitalului St.
Clement�s, cu care se �nvecineaz� - apar�inea, dup� cum observase Austerlitz �n
treac�t, locurilor de ac�iune ale acestei faze a pove�tii sale. �n amurgul care se
l�sa incct-�ncet peste Londra, am p�it pe drumurile care duceau printre monumentele
din epoca victoriana, menite s� aminteasc� dc mor�ii dragi: mausolce, cruci de
marmur�, stele �i obeliscuri, urnele p�ntecoase �i figurile de �ngeri, majoritatea
cu aripi lips� sau grav deteriorate, �ncremeni�i, dup� cum mi se p�rea, chiar �n
momentul desprinderii lor de p�m�nt. Majoritatea acestor monumente se �ubreziser�
de mult �i fuseser� str�mbate din pozi�ia lor vertical�, sau chiar r�sturnate dc
r�d�cinile ar�arilor r�s�ri�i pretutindeni. Sarcofagele n�p�dite de licheni verzui,
alb-cenu�ii, ocru �i portocalii se sp�rseser�, mormintele �nse�i se �n�l�aser�
ni�el din sol, sau, dimpotriv�, se afundaser�
Austerlitz 231
�n el �i mai tare, a�a �nc�t ai fi putut crede c� un cutremur zg�J��ise din temelii
�ntreg l�ca�ul mor�ilor, sau c� ace�tia, chema�i la Judecata de Apoi, se ridicaser�
din l�ca�clc lor, tulbur�nd �n panica dc carc erau cuprin�i frumoasa ordine pe care
noi le-o impusesem. �n primele s�pt�m�ni de la re�ntoarcerea sa din Cehia, �i-a
continuat Austerlitz povestirea �n timp cc mergeam mai departe, �nv�ase pe de rost
numele �i datele na�terii �i mor�ii celor defunc�i, dusese acas� pietri�
232 W. G. Sebald
�i frunze de ieder�, ba odat� chiar �i o floare sculptat� �n piatr�, sau o m�n�
rupt� de �nger; dar oric�t m-ar fi calmat �n timpul zilei aceste plimb�ri prin
Tower Hamlets, a spus Austerlitz, ??-at�t de mult eram b�ntuit seara de cele mai
cumplite st�ri de anxietate, dur�nd uneori ceasuri �n �ir �i �nte�indu-se continuu.
Ce folos c� descoperisem, �n sf�r�it, sursa tulbur�rilor mele �i c� reu�eam acum s�
m� v�d c�t se poate de deslu�it ca pe copilul care odinioar�, �n urm� cu ani,
fusese rupt de via�a ce-i era familiar�, de pe-o zi pe alta: �ntr-adev�r, la ce
folos toate astea, c�nd ra�iunea nu se putea lupta cu sentimentul de a fi fost
izgonit �i anulat - sentiment pe care mi-1 reprimasem dintot-deauna, dar care acum
r�bufnea din mine cu violen��, �n cursul celor mai simple �ndeletniciri - c�nd m�
legam la �ireturi, ori c�nd sp�lam cea�ca de ceai ori a�teptam s� clocoteasc� apa
�n ibric, m� cople�ea aceast� spaim� groaznic�. C�t ai clipi, mi se uscau limba �i
gura de parc� a� fi z�cut zile la r�nd �n de�ert �i trebuia s� m� lupt din ce �n ce
mai mult cu respira�ia tot mai precipitat�, inima �ncepea s�-mi bat� cu putere, m�
n�p�dea o sudoare rece pe tot corpul, ba chiar �i pe palmele care-mi tremurau, �i
tot ce vedeam era �mp�ienjenit ca de o ha�urare neagr�. Credeam c� trebuie s� �ip,
�i totu�i nu reu�eam s� scot niciun sunet, voiam s� ies afar� �n strad�, dar nu m�
puteam clinti din loc, iar odat�, dup� o lung�, chinuitoare contrac�ie, chiar m-am
imaginat explod�nd dinl�untru, f�c�ndu-m� f�r�me �i �mpr�tiind p�r�i din trupul meu
pe suprafa�a unui �ntreg �inut sumbru �i dep�rtat. Azi nu mai �tiu s� spun c�te
asemenea accese am avut �n acea perioad�, a spus Austerlitz, dar �ntr-o bun� zi,
dup� ce m� pr�bu�isem pe strad�, �n drum spre chio�cul de la cap�tul lui Alderney
Street, sp�rg�ndu-mi capul de bordura trotuarului, am fost internat - dup� un lung
�ir de halte temporare prin tot soiul de clinici �i
AusterUl? 233
laboratoare de analiz� - la Spitalul SL Clement's, reg�-sindu-m� acolo intr-unui
din saloanele de b�rba�i, atunci c�nd - dup� cum mi s-a explicat mai t�rziu - mi-am
revenit dintr-o stare dc total� absen�� mental� de aproape trei s�pt�m�ni, care,
ce-i drept, nu-mi paralizase func�iile trupe�ti, ci doar pe cele cognitive �i
impulsurile afective. �n aceast� dispozi�ie ciudat de deta�at�, �n care ajunsesem
din pricina administr�rii feluritelor medicamente, am r�t�cit �ntreaga iarn� pe
culoarele clinicii, deopotriv� de neconsolat �i abulic, ar�t�nd cu m�na st�ng� spre
fa�ada din c�r�mid� a cl�dirii, sau privind ore �n �ir printr-unul din geamurile
aburite la cimitirul de-afar� (�n care tocmai ne afl�m acum), nesim�md�n capul meu
dec�t pere�ii ar�i ai c�m�ru�ei creierului meu. Mai t�rziu, c�nd starea mi s-a mai
ameliorat, printr-o lunet� �mprumutat� de la unul din �ngrijitori cercetam �n zorii
zilei vulpile care considerau cimitirul ca pe domeniul lor de v�n�toare, ori
veveri�ele ce s�reau brusc �ncolo �i-ncoace, pentru ca apoi s�-ncremeneasc� dintr-
oda-t�, ori fe�ele oamenilor solitari care se mai ar�tau ??-aici din c�nd �n c�nd,
sau o bufni�� ce ap�rea regulat odat� cu l�sarea serii, pentru a zbura �n bucle
largi, b�t�nd rar din aripi, peste morminte. C�teodat� mai
234 W. G. Sebald
schimbam o vorb� cu unul sau altu) dintre pacien�ii spitalului, de pild� cu un
tinichigiu care sus�inea cu tot dinadinsul e�-�i poate aminti cu o des�v�r�it�
limpezime de momentul c�nd, �n toiul lucrului, a sim�it cum ceva dind�r�tul frun�ii
sale, ceva �ncordat peste m�sur�, i se rupsese, �i-a auzit pentru prima oar� din
tranzistorul pe care-) pusese pe acoperi� s�-i c�nte, vocile acelor soli ai
nenorocirii care de-atunci �ncoace �l urm�resc mereu. Tot acolo m-am g�ndit �i la
felul cum �nnebunise predicatorul Elias, a spus Austerlitz, ca �i la casa de piatr�
din Denbigh, �n care murise. Doar la mine �nsumi, la propria mea poveste .�i la
starea �n care m� aflam atunci mi-era imposibil s� m� g�ndesc. Am plecat din spital
abia la �nceputul lunii aprilie, la un an dup� �ntoarcerea mea de la Praga.
Doctori�a de la clinic�, cu care am avut o ultim� discu�ie, m-? statuii s�-mi caut
o �ndeletnicire fizic� u�oar�, de pild�, o munc� �ntr-o �ntreprindere horticol�;
a�a se face c� �n urm�torii doi ani, �n fiecare diminea�a devreme, c�nd to�i
func�ionarii se �ndreapt� spre City, eu, dimpotriv�, mergeam �n direc�ia invers�
spre Romford, la noul meu loc de munc�, o �ntreprindere horticol� comunal� dc la
marginea unui parc �ntins,
Austerlitz 235
unde pe l�ng� c�iva gr�dinari de meserie mai lucrau �i un num�r de oameni
handicapa�i fizic, sau care aveau nevoie s�-�i reg�seasc� echilibrul sufletesc. N-
a� �ti s� spun, a spus Austerlitz, cum se face c� m-am �ns�n�to�it acolo la Romford
�n decurs de c�teva luni - s� fi fost pentru c� m� aflam �n societatea acestor
oameni, unii dintre ei marca�i de suferin�e psihice, dar al�ii �ndeajuns de voio�i,
ori poate din pricina climei calde �i umede din sere, ori a mirosului bl�nd de
mu�chi cc umplea �ntreaga atmosfer�, ori poate a structurilor rectilinii ce li se
ofereau ochiului, ori poate a caracterului constant al muncii �nse�i, const�nd �n
transplantarea grijulie a r�sadurilor �n alte ghivece, plantarea afar�, �n natur�,
a plantelor care crescuser�, �ngrijirea r�sadurilor timpurii �i udarea florilor cu
stropitoarea cu rozeta fin� - aceast� din urm� �ndeletnicire fiindu-mi poate cea
mai drag�. �n acea perioad� c�nd eram ajutor de gr�dinar la Romlord, seara �i la
sf�r�it de s�pt�m�n�, a spus Austerlitz, am �nceput s� studiez lucrarea lui H. G.
Adler, de aproape opt sute de pagini tip�rite �ndesat �i pe care n-o
jchuukkm�
l ORO y *04 ?�
J BEZtQK
Eo ??
LfiTM�ftlTZ
*1 �t�lPK
mw�Csirt. aiwnrni
M-MWJBU
�n�
�raxrovti*��
^ IttWU�UMK *-� �W�ONieciW
238 W. G. Sebald
cunoscusem p�n� atunci, despre �nfiin�area, dezvoltarea �i organizarea interioar� a
ghetoului de la Theresienstadt - lucrare elaborat� �ntre 1945 �i 1947 �n condi�ii
din cele mai grele, �n parte la Praga, �n parte la Londra, �i rev�zut� de multiple
ori p�n� la publicarea ei la o editur� german� �n anul 1955. Citeam aceast� carte
care-mi deschidea cu fiecare r�nd noi perspective, suger�ndu-mi ceea ce vizita mea
�n ora�ul-fort�rea�� nu m� f�cuse s�-mi pot imagina, deoarece m� aflasem �ntr-o
stare de ignoran�� total�; dar din cauza germanei mele lacunare, nu reu�eam s�
avansez cu lectura dec�t foarte �ncet, da, a spus Austerlitz, a� putea spune chiar
c� era la fel de anevoios ca �i c�nd a� fi descifrat cine �tie ce scriere egiptean�
sau babilonian� cuneiform� sau ideografica. A trebuit s� descifrez silab� cu silab�
cuvintele compuse, care nu figurau defel �n lexiconul meu, dar care dup� c�te se
p�rea fuseser� produse pe band� rulant� la Theresienstadt, de nem�easca de
specialitate �i birocratico-administrativ� care domina totul acolo. Iar c�nd �n
sf�r�it reu�eam s� deslu�esc semnifica�ia anumitor denumiri �i no�iuni precum:
depozit-de-piese-de-schimb-al-bar�cilor; sau: chitan��-de-costuri-supli-mentare;
sau: ateliere-de-reparat-m�run�i�uri; sau: coloan�-de-transport-de-resturi-
menajere; sau: organe-de-control-sanitar-al-buc�t�riei; sau: contro-lul-cur�eniei-
in-serie; sau: str�mutare-�n-vederea-deparazit�rii - Austerlitz a articulat toate
aceste nesf�r�ite cuvinte nem�e�ti compuse, �mbinate �i imbricate �n modul cel mai
inextricabil, spre marea mea surprindere f�r� nicio ezitare �i f�r� o umbr� de
accent -, iar c�nd �n sf�r�it reu�eam, a continuat el, aveam nevoie de tot at�tea
eforturi s� �ncerc s� ordonez �n fraz� �i �n contexte mai cuprinz�toare
semnifica�ia prezumtiv� astfel reconstruit� a termenilor, semnifica�ie ce amenin�a
s�-mi scape la fiecare pas - pe
Austerlitz 239
de-o parte deoarece deseori aveam nevoie pentru a �n�elege o singur� pagin� de
numeroase ore p�n�-n miez de noapte, iar desf�urarea asta �n timp f�cea s� se
piard� mult din sens, iar pe de alt� parte, pentru c� sistemul din ghetou, �n
varietatea lui cumva futurist� de deformare a vie�ii sociale, avea pentru mine un
caracter ireal, cu toate c� Adler descrie �n cartea sa totul p�n� la ultimul
detaliu �i �n deplina sa concrete�e. De aceea �mi pare ast�zi de neiertat c� am
�nt�rziat at�ia ani cu cercetarea �nceputurilor mele; n-am f�cut-o �n mod
deliberat, dar am am�nat acest proces at�t de mult timp, �nc�t acum e prea t�rziu
pentru a mai vorbi cu Adler personal, care a tr�it la Londra p�n� la moartea sa �n
vara lui 1988. �i totu�i, c�t de mult a� fi sim�it acum nevoia s� vorbesc cu el
despre acest loc oarecum extrateritorial, a spus Austerlitz, unde ajunseser� s�
tr�iasc� temporar vreo �aizeci de mii de persoane �ngr�m�dite pe o suprafa�� de nu
mai mult de un kilometru p�trat: industria�i �i fabrican�i, avoca�i �i medici,
rabini �i profesori universitari, c�nt�re�e �i compozitori, directori de banc�,
negustori, dactilografe, gospodine, fermieri, muncitori �i milionari, oameni veni�i
aici de la Praga sau din restul Protectoratului, din Slovacia, din Danemarca �i din
Olanda, de la Viena �i M�nchen, K�ln �i Berlin, din Palatinatul Rinului, din
regiunea francon� �i din Vestfalia, fiecare dintre ei trebuind s� se descurce cu o
suprafa�� locuibil� de circa doi metri p�tra�i, �i to�i - �n m�sura �n care mai
erau, fire�te, �n stare de asta, p�n� �n momentul c�nd, cum se spunea, erau
��nvagona�i� �i trimi�i mai departe spre R�s�rit -, dar absolut to�i erau obliga�i
s� munceasc�, f�r� a primi pentru asta niciun ban, �ntr-una din numeroasele
manufacturi amenajate de Departamentul de Economie Extern� �n scopul aducerii de
profituri - ca de pild� �n ateliere de bandaje �i proteze, �n marochin�rii, �n
produc�ia de galanterie,
240 W. G. Sebald
41� Silk-L�,**.
VtnddwM ?�? *li �ot)?�rv�iiue4<* bt**>A��un Aifai�-.
J Deii�Kܻ l. Ki<nti*hd�dnbfifa ). iS ???
4. Kl�in# FniiM
5. Dtoiwbc Dlrvpim S. F'�r� Lujnj
?. Dtilinri J>k�ii.l�,
J. f��.rmci.
9 K<idiHipif ?????????
10 Uo>l-inv*ili
11 ?????,*.
11 VblfVKnn�il�
I� j4 F..U.A�
14. Xinbianha� tif. Rfdintmg I� P<v.rli>*Ltndu � f. H IV IV lirtllantoo Ixksrati
I'. S'.xdfnlu�a I. ludIVOn J la� Tiato'ik� f T 321)
I* Uk ? �� K (�1 f*� R�l H
1P Zfnuilxni I. i. R�tf I im � dir .Iwd�nifui ia P/u
� Bf-df*�4Uf*<At�T4J�
4� la� f%V-A/ b) A�TfPi. Pr�j
c> Int ?. Piin�. P'4f d) ?????? Patito
? �???>4?1� Int. Fkla*M� <???4**? . i
22. KmiJiaiK^Hitf�iie |I �J
il. ICiuliHiaiulliaini ?'�? ?<*�???� 1?|� fi|la�*'
�� M. iii f Sibftpukt ("t ;> Monbnii >uD>i
� Knmjloi�antu�
Zi Hdliirktiin; Had SibifdiHiu K�ci�ik Lcii/atfiii Ik. Xu� Uiuatft aad iki�*
k/VaJiuiifd. jn'ii ? Ownmkf Kk4ii/�llu�frtf ? ?? Grupp� Dt. WuJmton fi. I i > *[��
>1 D<od�ifja*<Mt*pjef< I� I�. X�f.J >2 SiSjribpJliiifO-TUiunt >� ?<??��1??)�*(??�
3�. Rc*!ilrd�ir�L��K>
�i. fenJn�* <*J<xh> ??, f
M. G lumcacn�rabcB
>1. ????????????,/�*
II. TibH-pJ-KlMAlWf-lllDi 1�. Liiti/liiUlivri ? <0 K uioaujtfiwnkpl'K �1. ?|? pm 11
*�. M k rt. r� rad r/� tn if macini |ii��ptT Giliai tr �>
�J Inturndluiitfnc �c� linifomn 44. [irrtndir-Rfpjntin 41. h/ivrt'n
4�. liinfftfihiliB� ??? lin�niinciumi Aifctnitigppr Iuncf�mPiMdi�n 4*. Pro>fkiie<ir
????minlr >% NSiK-????��
50 ??.??? 41. Sdi�L-�<u><J
51 MiiUkc�dctiifOKi��
in produc�ia de taJpi de lemn �i galo�i din piele de vit�, in c�rbunarii, la
fabricarea de jocuri distractive cum erau: �intarul, �Nu te sup�ra, frate!�,
�Prinde p�l�ria!*, sau la tunsul p�rului de iepure, la fabricarea prafului de
cerneal�, la cre�terea viermilor de m�tase din
Austerlitz 241
cadrul SS, sau �n numeroase alte �ntreprinderi ale industriei interne, la depozitul
de haine vechi, �n atelierul de petice, la depozitul de zdren�e, la brigada de la
buc�t�rie, la cur�atul cartofilor, la utilizarea oaselor �i �n atelierul de
saltele, �n serviciul de asisten�� medical�, la deparazitare sau combaterea
roz�toarelor, la oficiul central de eviden��, �n serviciul de autoadmi-
nistrare ????-�i avea sediul �n cazarma a�a-numit� �Castelul�, sau la circula�ia
m�rfurilor �n interiorul lag�rului cu o sumedenie de c�ru�e �i roabe de cele mai
diferite soiuri �i cu vreo patru duzini de dricuri str�vechi, aduse aici la
Theresienstadt din comunele abandonate ale Protectoratului: doi b�rba�i se �nh�-mau
la oi�te, �i al�i patru p�n� la opt oameni �mpingeau dricul cu m�rfuri pe uli�ele
supraaglomerate, �mping�nd stinghiile de lemn ale ro�ilor - vehiculele se leg�nau
bizar, vopseaua negru-argintie se desfolia, iar suprastructurile le fuseser� t�iate
�n mod grosolan cu fier�str�ul, la fel �i caprele �nalte �i acoperi�ul sus�inut de
coloane strunjite, a�a �nc�t abia dac�-�i mai tr�dau scopul lor ini�ial, un scop, a
spus Austerlitz, pe care fire�te c�-1 mai slujeau deseori �i-acum, fiindc� o
considerabil� parte din tot ceea ce trebuia transportat zi de zi la Theresienstadt
erau mor�ii, iar mor�i erau totdeauna destui, pe de-oparte pentru c� aglomera�ia
mare �i hrana insuficient� duceau la numeroase boli infec�ioase precum scarlatina,
enterit�, difteria, hepatita �i tuberculoza ce nu puteau fi st�vilite cu niciun
chip, iar pe de alt� parte, pentru c� v�rsta medie a celor transporta�i �n ghetou
din teritoriul Reich-ului era de peste �aptezeci de ani; pe deasupra, to�i ace�ti
oameni erau c�t se poate de prost preg�ti�i pentru ceea ce �i a�tepta, deoarece,
�nainte de a fi expedia�i aici, fuseser� am�gi�i c� vor fi trimi�i la Theresienbad,
o agreabil� localitate balnear� din Boemia, cu gr�dini minunate, alei, pensiuni �i
vile, pe l�ng� faptul c� �n
242 W. G. Sebald
????81????1
multe cazuri oamenii fuseser� convin�i sau sili�i s� semneze a�a-numite contracte
de cump�rare a unor case �n noul loc. Ia valori nominale de p�n� la optzeci de mii
de m�rci; ca urmare a acestor iluzii induse cu for�a, ci veneau aici �mbr�ca�i �n
cele mai bune haine ale lor �i c�r�nd dup� ei drept bagaje o serie de lucruri �i de
amintiri complet inutile pentru via�a �n lag�r, unde soseau adeseori cu trupul �i
sufletul deja distruse, nemaifiind in deplin�tatea facult�ilor lor mintale,
delir�nd, deseori nemaiput�ndu-�i aminti nici m�car propriul lor nume, iar �n
aceast� stare de suprem� debilitate nu reu�eau s� supravie�uiasc� nicicum, sau doar
pentru c�teva zile la a�a-numita lor �ed uzare�, din pricina modific�rilor
psihopate extreme ale fiin�ei lor, a unui soi de �nstr�inare complet� de realitate,
sau a infantilismului �nso�it de pierderea capacit�ii de vorbire �i ac�iune, dc
�ndat� ce soseau aici fiind b�ga�i la sec�ia dc psihiatric din cazemat�, unde �n
acele condi�ii groaznice se pr�p�deau de regul� dup� una sau dou� s�pt�m�ni, cu
toate c� Theresienstadt nu ducea lips� de medici �i speciali�ti, care �i �ngrijeau
dup� putin�� pe tovar�ii lor de deten�ie, �i �n ciuda cazanului de dezinfec�ie cu
aburi de pe gr�tarul de uscare din fosta ber�rie, ca �i a camerei de gazare cu acid
Austerlitz 243
cianhidric special amenajat� de Comandamentul lag�rului �n lupta sa la scar� mare
�mpotriva p�duchilor, precum �i a altor m�suri de igien�, cifra total� a mor�ilor a
dep�it �n intervalul a numai zece luni, �ntre august 1942 �i mai 1943, cu mult
peste dou�zeci de mii - lucru care pe de alt� parte, a spus Austerlitz, se �nt�mpla
�n sensul dorit de conducerea superioar� a ghetoului - �i, ca urmare, atelierul de
t�mpl�rie instalat �n fosta �coal� de c�l�rie n-a mai putut produce suficiente
sicrie de sc�nduri, a�a �nc�t, uneori, c�mara central� de depozitat cadavre din
cazemata de la poarta str�zii spre Bohusevice ajungea s� fie umplut� cu peste cinci
sute de mor�i arunca�i straturi-straturi unii peste al�ii, iar cele patru cuptoare
de ardere cu �i�ei ale crematoriului, ce func�ionau zi �i noapte �ntr-un ciclu de
c�te patruzeci de minute, au fost solicitate p�n� la limita extrem� a capacit�ii
lor, a spus Austerlitz; iar asupra acestui sistem atotcuprinz�tor de internare �i
munc� for�at� din Theresienstadt, orientat �n ultim� instan�� exclusiv spre
nimicirea oric�rei vie�i, un sistem pe care Adler �l reconstruie�te �n toate
detaliile func�iilor �i competen�elor structurii sale func�ion�nd cu un demen�ial
zel tehnico-administrativ - de la interven�ia unor brig�zi �ntregi la construc�ia
c�ii ferate scurte spre Bohusevice, �i p�n� la cel din urm� paznic al turnului care
trebuia s� supravegheze mersul orologiului din biserica catolic� ce fusese �nchis�
-, a�adar asupra acestui sistem se cerea exercitat un control permanent �i trebuia
dat� socoteal� statistic� �n special �n ceea ce privea num�rul total de locuitori
ai ghetoului, un demers nemaipomenit de costisitor �i dep�ind cu mult necesit�ile
civile, dac� stai s� te g�nde�ti c� permanent soseau noi transporturi �i �n mod
regulat aveau loc alte �i alte selec�ii, cu scopul expedierii spre R�s�rit a celor
selecta�i pe liste (care purtau men�iunea R.N. - re�ntoarcerea nedorit�); din
aceast� cauz�, responsabilii
244 W. G. Sebald
SS, pentru care corectitudinea numeric� era unul din principiile supreme, au �i
purces �n repetate r�nduri la recens�m�ntul popula�iei; odat� chiar, a spus
Austerlitz, pe 10 noiembrie 1943, �ntreaga popula�ie a ghetoului a fost scoas� �n
afara zidurilor acestuia, �n c�mp liber - f�r� a face excep�ie nici copiii,
b�tr�nii �i bolnavii �nc� �n stare s� mearg� -, asta dup� ce fuseser� sco�i la apel
�n curtea lag�rului �nc� din zorii zilei; apoi, supraveghea�i de jandarmi �narma�i,
au fost sco�i pe c�mp, �i s-au a�ezat �n careuri compacte �nd�r�tul unor panouri de
lemn numerotate, f�r� ca niciunul din ei s� poat� ie�i din forma�ie fie �i pentru
un singur minut, fiind astfel sili�i s� a�tepte toat� ziua �n cea�a rece �i umed�,
p�n� la venirea celor din SS, care �n sf�r�it au sosit pe motocicletele lor la ora
trei dup�-amiaz�, ini�iind procedura de num�rare �i repet�nd-o apoi �nc� de dou�
ori, �nainte de a veni ora cinei, c�nd ei - conving�ndu-se �ntr-adev�r c� totalul
calculat, �mpreun� cu cifra pu�inilor r�ma�i �n interiorul zidurilor, corespundea
�ntr-adev�r cu cifra anticipat� de ei, �i anume de patruzeci de mii o sut�
patruzeci �i cinci de oameni - au plecat �n sf�r�it de-acolo �n mare vitez� pe
motocicletele lor, uit�nd cu totul �n grab� s� mai dea comanda de re�ntoarcere �n
lag�r, a�a �nc�t mul�imea de zeci de mii de capete, aflat� �ntr-o stare de
surescitare cresc�nd�, cu oamenii uzi p�n� la piele, �ncovoia�i �i cl�tin�ndu-se ca
trestia sub rafalele de ploaie ce m�turau �inutul, au mai trebuit s� a�tepte �n
acel cenu�iu 10 noiembrie, �n c�mpia de la Bohusevice, p�n� seara t�rziu, c�nd �n
sf�r�it, m�na�i de-un val de panic�, s-au �ntors �n ora�ul din care cei mai mul�i
dintre ei, de la sosirea lor aici, nu ie�iser� afar� dec�t aceast� unic� dat�,
pentru ca imediat dup� asta, la �nceputul noului an, a spus Austerlitz, �i av�nd �n
vedere vizita unei comisii a Crucii Ro�ii programat� s� se desf�oare la �nceputul
verii lui 1944 - vizit�
Austerlitz 245
socotit� de instan�ele supreme ale Reich-ului ca o bine-venit� ocazie de a disimula
sistemul deport�rii - s-a trecut la o a�a-numit� ac�iune de �nfrumuse�are a
lag�rului, �n cursul c�reia locuitorii ghetoului, sub regia SS, au trebuit s� duc�
la �ndeplinire un enorm program de asanare: au fost amenajate suprafe�e de gazon,
alei �i un cr�ng cu urne, plus columbarul aferent, au fost montate b�nci �i t�bli�e
indicatoare, �nfru-muse�ate �n manier� specific german� cu vesele sculpturi �n lemn
�i cu ornamente florale, au fost planta�i peste o mie de trandafiri, �nfiin�at� o
cre�� �i un c�min de copii cu o groap� cu nisip, cu bazin de �not �i caruseluri,
iar fostul cinematograf OREL - care p�n� atunci slujise drept cartier de mizerie
pentru cei mai v�rstnici dintre locuitorii ghetoului, �i unde un uria� candelabru
�nc� mai sp�nzura din tavan �n spa�iul sumbru - a fost transformat �n doar c�teva
s�pt�m�ni �ntr-o sal� de concert �i de reprezenta�ii teatrale, �n timp ce �n alte
locuri au fost deschise pr�v�lii aprovizionate cu lucruri din magazinele speciale
SS, pr�v�lii cu alimente �i obiecte de uz casnic, cu haine de b�rba�i �i de dame,
cu pantofi, lenjerie intim�, cu geamantane �i truse necesare pentru c�l�torie;
exista �i o cas� de odihn�, o cas� de rug�ciuni, o bibliotec� de unde se puteau
�mprumuta c�r�i, o sal� de gimnastic�, o po�t�, o banc� al c�rei birou directorial
era prev�zut cu o mas� de scris demn� de un mare�al, dimpreun� cu o garnitur� de
fotolii de club, precum �i o cafenea �n fa�a c�reia c�teva umbrele de soare �i
scaune rabatabile invitau trec�torii s� �nt�rzie �n aceast� pl�cut� atmosfer� de
sta�iune de odihn�; �i-a�a, m�surile de ameliorare �i cosmetizare nu se mai
terminau, �i s-a tot ferestruit, �i cioc�nit, �i v�ruit �i s-a vopsit p�n� ce s-a
apropiat momentul vizitei comisiei Crucii Ro�ii, iar Theresienstadt - dup� ce, �n
toiul agita�iei, vreo �apte mii �i jum�tate de persoane mai pu�in prezentabile au
246 W. G. Sebald
fost selectate, ca s� zic a�a, pentru a fi trimise spre R�s�rit - s-a transformat
�ntr-un Eldorado potemki-nian, �n stare poate chiar s�-i am�geasc� �i pe unii
dintre locuitorii s�i, sau totu�i s� le dea oarecare speran�e; a�adar aici a sosit
comisia format� din doi danezi �i un elve�ian, fiind condus� de Comandamentul
lag�rului prin str�du�ele ghetoului dup� un plan de timp �i de loc foarte exact
elaborat, �i p�ind, deci, pe trotuarele foarte curate, frecate �nc� din zori cu
le�ie de s�pun, au putut s� constate cu propriii ochi ce oameni prieteno�i �i
mul�umi�i tr�iesc aici, ap�ra�i de groz�viile r�zboiului, privind senini pe
fereastr� �i ar�t�nd cu to�ii cur�el �mbr�ca�i; comisia a mai constatat apoi c�t de
bine sunt �ngriji�i pu�inii bolnavi �i cum li se serve�te o mas� decent�, �n
farfurii, �i cum p�inea li se �mparte de c�tre un personal purt�nd m�nu�i albe de
doc, �i cum la fiecare col� de strad� sunt anun�uri care te invit� la manifest�ri
sportive, la cabaret, la spectacole de teatru �i concerte, iar locuitorii or�elului
ies seara, dup� terminarea programului de lucru, merg�nd sus la fortifica�iile �i
bastioanele cet�ii, pentru a se plimba acolo la aer curat, cam a�a cum o fac �i
c�l�torii �n jurul lumii de pe un transatlantic - �ntr-un cuv�nt, un spectacol �n
general lini�titor, pe care, de altfel, germanii, dup� �ncheierea vizitei, l-au �i
�nregistrat pe pelicul� de film, fie �n scopuri propagandistice, fie pentru a
legitima tot ce se �nt�mpla aici chiar �n fa�a lor; dup� cum relateaz� Adler �n
cartea sa, a spus Austerlitz, filmul mai era �nc� proiectat �n martie 1945, c�nd o
mare parte din actorii involuntari ce ap�reau �n el deja nu mai erau �n via��, �i
avea ca fond sonor muzic� popular� evreiasc�; se spune c� din acest film s-a mai
g�sit la sf�r�itul r�zboiului o copie �n zona ocupat� de britanici, pe care �ns� el
�nsu�i, Adler, a spus Austerlitz, n-a mai reu�it s-o vad� niciodat�, �i care �ntre
timp s-ar p�rea c� s-a pierdut cu des�v�r�ire, ba
Austerlitz 247
chiar luni �n �ir, a spus Austerlitz, am c�utat zadarnic s� g�sesc acest film
apel�nd la �Imperial War Museum� �i la alte institu�ii - fiindc� de�i Adler descrie
�i adnoteaz� p�n� �n cele mai mici detalii situa�ia din ghetou, mi-a fost, totu�i,
imposibil s� m� transpun �n �nchipuire �n acel loc �i s� mi-o imaginez pe Ag�ta,
mama mea, care a fost �i ea aici. Mereu m-am g�ndit c�, dac� a� da de acest film,
poate c� a� putea vedea sau barem b�nui cum s-au petrecut lucrurile �n realitate,
�i m-am mai g�ndit de asemenea c�, cine �tie, s-ar fi putut s-o recunosc pe Ag�ta -
la vremea aceea o femeie �nc� t�n�r� �n raport cu mine cel de-acum -, de pild�,
printre clien�ii falsei cafenele, ori poate ca v�nz�toare �ntr-un magazin de
galanterie, unde tocmai extrage grijuliu dintr-un sertar o frumoas� pereche de
m�nu�i, sau ca Olympia �n spectacolul Povestirile lui Hoffmann, despre care Adler
ne spune c� s-a jucat �ntr-adev�r la Theresienstadt �n cursul ac�iunii de
cosmetizare. �i mi-am mai �nchipuit c� s-ar fi putut s-o z�resc pe strad�, a spus
Austerlitz, �mbr�cat� �ntr-o rochie de var� �i purt�nd deasupra un u�or mantou de
gabardin�: singur�, sau �nconjurat� de un grup de locuitori ai ghetoului ie�i�i la
plimbare, vine drept spre mine, apropi-indu-se pas cu pas, p�n� ce �n cele din urm�
mi se pare ?-o simt ie�ind din film �i p�trunz�nd �n mine. Asemenea fantezii au
fost motivul pentru care m-am tulburat foarte tare atunci c�nd am reu�it, ajutat de
�Imperial War Museum� �i de �Arhiva Central� din Berlin�, s� ob�in �n sf�r�it o
copie a casetei cu filmul c�utat. Mai �tiu �nc� foarte precis, a spus Austerlitz,
cum intr�nd �ntr-una din video-cabinele Muzeului am introdus cu m�ini tremur�toare
caseta �n deschiz�tura neagr� a video-recorderului, pentru a m� uita la film far�
s� pricep mai nimic la �nceput: pe dinaintea ochilor �mi treceau felurite activit�i
�i procese de munc� - �ntr-o fier�rie, la nicoval� �i foij�, �n atelierul de
248 W. G. Sebald
ol�rit �i sculptur�, �ntr-o marochin�rie �i �n atelierul unde se fabricau pantofi -
un necontenit, absurd cioc�nit �i boc�nit, sudat, croit, �ncleiat �i cusut; pentru
c�teva clipe, prin fa�a ochilor �mi defilau o serie de chipuri str�ine �ntr-o
succesiune ne�ntrerupt�; sau vedeam muncitori �i muncitoare care ie�eau la
sf�r�itul zilei din bar�ci �i str�bateau de-a curmezi�ul o c�mpie goal� sub un cer
plin de nori albi, �ncremeni�i; sau am v�zut un meci de fotbal jucat �n curtea
interioar� a unei caz�rmi, �n fa�a unui public numeros aflat sub arcadele de la
parter, �i la etajul �nt�i �i al doilea; apoi b�rba�i sub du�urile B�ii Centrale,
c�iva domni �ngriji�i �mprumut�nd c�r�i de la bibliotec�, o orchestr� adev�rat�
interpret�nd un concert, iar afar�, �n gr�dinile de zarzavat amenajate �n fa�a
zidurilor cet�ii, sub lumina orbitoare a soarelui, c�teva duzini de oameni care
grebleaz� p�m�ntul, ud� fasolea �i ro�iile, �i caut� prin frunzele de varz� omizile
fluturelui alb; �i dup� toate astea, cum se �ncheie ziua de lucru �i oamenii se
a�az� aparent mul�umi�i pe b�ncile din fa�a caselor, �i copiilor li se mai �ng�duie
s� se joace un pic, iar unul sau altul mai r�sfoie�te o carte, vorbe�te cu vecina,
sau al�ii care pur �i simplu stau la geam cu bra�ele �ncruci�ate, a�a cum se
obi�nuia odinioar�, la c�derea serii. Dar la �nceput niciuna dintre aceste imagini
nu voia s�-mi intre �n cap, ci doar p�lp�iau pe dinaintea ochilor mei �ntr-un soi
de continu� irita�ie, care a mai �i sporit atunci c�nd, spre spaima mea, s-a
dovedit c� aceast� caset� berlinez�, prev�zut� cu o etichet� pe care era scris
titlul original al filmului: Fiihrer-ul le d�ruie�te evreilor un ora�, nu era, de
fapt, dec�t o lucrare compilat� de circa paisprezece minute lungime, care deci abia
dac� trecea de �nceputul filmului �i �n care, contrar speran�elor mele, n-am
descoperit-o nic�ieri pe Ag�ta, ori de c�te ori m-am uitat la aceast� pelicul� �i
oric�t m-am str�duit s-o z�resc printre toate
Austerlitz 249
aceste chipuri fugitive. Imposibilitatea de a putea cerceta mai �ndeaproape
imaginile care disp�reau de �ndat� ce ap�reau, a spus Austerlitz, mi-a dat ideea s�
comand o copie a fragmentului de la Theresienstadt, derulat� cu �ncetinitorul, care
�n acest fel s-a dilatat la o or� �ntreag� - �i-ntr-adev�r: �n acest document
prelungit de patru ori, pe care l-am privit din nou �i din nou, au devenit vizibile
lucruri �i persoane care �nainte �mi r�m�seser� ascunse. Acum aveai impresia c�
b�rba�ii �i femeile din ateliere �i �ntreprinderi lucrau ca �n somn, at�t de mult
timp le trebuia, de pild�, s� trag� �n sus, cos�nd, acul cu a�a, �ntr-at�t de greu
�i de lent li se coborau pleoapele, �ntr-at�t de �ncet li se mi�cau buzele �i-�i
ridicau privirea spre aparatul de filmat. Mersul lor sem�na cu o plutire, de parc�
picioarele lor nici nu mai atingeau p�m�ntul. Formele corpului deveniser� neclare
�i se dizolvaser� pe margini, �n scenele filmate afar� la lumina zilei, la fel cum
se �nt�mpl� cu contururile m�inii umane �n �nregistr�rile fluidale �i
electrografiile f�cute de Louis Draget la Paris pe la sf�r�itul secolului al XlX-
lea �i �nceputul secolului al XX-lea. Numeroasele por�iuni defectuoase ale
peliculei, pe care mai �nainte abia dac� le observasem, se destr�mau acum chiar �n
mijlocul unei imagini, anul�nd-o �i f�c�nd s� apar� motive de un alb luminos
pres�rate cu pic�ele negre, care �mi aminteau de fotografiile aeriene din Extremul
Nord, sau de ceea ce po�i observa sub microscop c�nd cercetezi o pic�tur� de ap�.
Dar lucrul cel mai nelini�titor �n versiunea �ncetinit�, a spus Austerlitz, era
transformarea zgomotelor. �ntr-o scurt� secven�� chiar la �nceput, �n care ni se
arat� prelucrarea fierului �ncins la ro�u �i potcovirea �ntr-o fier�rie a unui bou
de trac�iune, pe fundalul sonor al copiei berlineze se poate auzi cum polca vesel�
a cine �tie c�rui compozitor austriac de operete s-a preschimbat acum, din cauza
lentorii de-a
?**?*#?*?*<*
???/???????
???
??/?.?/?-????�
::::<;?.???^?-?
ivKv'yiv^y/';
esei
1��
252 W. G. Sebald
dreptul grote�ti, �ntr-un mar� funebru care se t�r�te cu greu; de altfel, �i
celelalte buc�i muzicale ce �nso�esc filmul, dintre care n-am identificat dec�t
cancanul din La Vie Parisienne �i scherzo-ul lui Mendelssohn din Visul unei nop�i
de var�, se mi�c� �i ele �ntr-o lume, ca s� zic a�a, subteran�, �n abisuri
fioroase, a spus Austerlitz, unde �nc� niciodat� p�n� acum nu a cobor�t vreo voce
omeneasc�. Nimic din comentariul vorbit nu mai este inteligibil. Acolo unde �n
copia berlinez� se vorbea pe un ton �nfipt, emis din laringe, de trupe de
interven�ie �i deta�amente care, dup� necesitate, desf�urau cele mai felurite munci
�i care la nevoie erau recalificate, astfel �nc�t fiecare din cei ce doreau s-o
fac� s� se poat� �ncadra aici f�r� dificultate �n procesul muncii, a spus
Austerlitz, acum, �n schimb, nu se mai auzea dec�t un m�r�it amenin��tor, a�a cum
nu l-am auzit dec�t o singur� dat� �n via��, cu mul�i ani �n urm�, �ntr-o zi de
s�rb�toare dintr-un mai neobi�nuit de fierbinte, �n Jardin des Plantes din Paris
c�nd, a�ez�ndu-m� pe o banc� - din cauza unei bru�te sl�biciuni - l�ng� o voliera
nu departe de cu�ca animalelor de prad�, am auzit dintr-odat� leii �i tigrii, pe
care nu reu�eam s�-i v�d de unde eram, url�nd �nfundat a jale, cum probabil c� o
f�ceau necontenit, ceas de ceas, ni�te animale ca acestea, care fuseser� �nchise
�i-�i ie�iser� din min�i - a�a-mi �nchipuiam eu pe atunci, a spus Austerlitz. Da,
�i apoi, a povestit Austerlitz mai departe, spre sf�r�itul filmului exist� o
secven�� relativ lung� care �i-arat� interpretarea �n prima audi�ie la
Theresienstadt a unei piese muzicale compuse chiar aici: dac� nu m� �n�el, este
vorba de Studiul pentru orchestr� de coarde de Pavel Haas. Mai �nt�i vedem sala de
concerte filmat� din spate, cu ferestrele larg deschise, �i �n care �ade un mare
num�r de ascult�tori, dar nu r�nduri-r�nduri a�a cum se obi�nuie�te la un concert,
ci ca �ntr-o osp�t�rie, patru c�te patru �n jurul unor
Austerlitz 253
mese, a�eza�i pe ni�te scaune asem�n�toare cu cele fabricate �n regiunea Alpilor,
din speteaza c�rora a fost confec�ionat� o inimioar�, �i care probabil c� au fost
produse chiar aici, la t�mplari a ghetoului. �n timpul concertului, obiectivul
aparatului de filmat ia c�teva prim-planuri de persoane printre care �i figura unui
domn mai �n v�rst�, al c�rui cap c�runt, tuns scurt, umple jum�tatea din dreapta a
imaginii, �n timp ce �n jum�tatea din st�nga, ceva mai �n spate �i mai �n marginea
de sus, apare chipul unei femei mai tinere, aproape de nedeosebit de umbra neagr�
care-o �nconjoar�, fapt pentru care nici n-am observat-o la �nceput. Deasupra
rochiei �ntunecate, �nchise p�n� la g�t, se deta�eaz� vag trei linii arcuite fine
ale unui l�n�i�or pe care ea �l poart�; prins� �n p�r, �ntr-o parte a capului, se
mai distinge �i o floare alb�. �i la fel cum, �n vagile mele amintiri �i pu�inele
repere de alt ordin pe care le mai am ast�zi, �mi �nchipuisem c� ar fi putut ar�ta
actri�a Ag�ta, �ntocmai a�a - mi-am zis eu v�z�nd filmul, a spus Austerlitz - arat�
�i-aceasl� femeie. A�adar m-am uitat �ncontinuu la acest chip deopotriv� de
254 W. G. Sebald
str�in �i de familiar, a spus Austerlitz, l�s�nd pelicula s� se deruleze �napoi �i
�nainte, de c�teva ori la r�nd, �i cercet�nd indicatorul de timp din col�ul
superior st�ng al ecranului, cu cifrele ????-i acoper� o parte a frun�ii, minutele
�i secundele de la 10:53 p�n� la 10:57, �i sutimile de secund� care se rotesc cu-
at�ta rapiditate �nc�t nici nu po�i s� le deslu�e�ti �i s� le re�ii. La �nceputul
acestui an, a continuat �n cele din urm� Austerlitz, care, ca de-at�tea ori,
devenise profund absent �n timp ce povestea - la �nceputul acestui an, a�adar, a
spus el, nu la mult� vreme dup� ultima noastr� �nt�lnire, am plecat pentru a doua
oar� la Praga, relu�nd aici discu�iile cu V�ra, aranj�ndu-i la o banc� un soi de
cont de rente, �i ocup�ndu-m� �n general, dup� puteri, de ameliorarea situa�iei ei.
C�nd afar� nu era prea frig, ne suiam �ntr-un taxi pe al c�rui �ofer �l rugasem s-o
serveasc� ocazional pe V�ra �i ne duceam la locurile pomenite de ea, pe care, dup�
cum o spunea ea �ns�i, nu le mai v�zuse de-o ve�nicie. Din Turnul de Observa�ie din
Pet��n ne-am uitat iar jos la ora� �i la automobilele �i trenurile care se t�rau
�ncet de-a lungul malurilor Vltavei �i peste podurile ei. Ne-am plimbat apoi un pic
prin parc, sub un soare palid, hibernal, ne-am a�ezat apoi �n planetariul de pe
terenul expozi�ional de la Hole�ovice, r�m�n�nd aici vreo dou� ceasuri, �i am
rostit succesiv, �n francez� �i ceh�, numele constela�iilor pe care reu�eam s� le
identific�m; iar alt� dat� am mers cu ma�ina p�n� la Liboc, la parcul de v�n�toare,
unde �n mijlocul unui teren frumos se �nal�� re�edin�a de var� �n form� de stea a
arhiducelui tirolez Ferdinand; despre aceast� cl�dire, V�ra �mi spusese c� era una
din destina�iile preferate ale excursiilor f�cute de Ag�ta �i Maximilian. Mai multe
zile la r�nd am cotrob�it prin Arhiva de Teatru din Praga, din Celetn�, �n
documentele anilor 1938 �i 1939, d�nd acolo peste numeroase scrisori, acte,
?? terii �z 255
caieie-program �i t�ieturi de ziar �ng�lbenite, precum �i peste o fotografie
neadnotat� a unei actri�e, care, in amintirea mea obscur�, mi se p�rea c� seam�n�
cu figura mamei, �i despre care V�ra - care mai �nainte se uitase �ndelung la fa�a
ascult�toarei din filmul de la Theresienstadt, pentru a o pune apoi deoparte,
cl�tin�nd din cap - mi-a spus de data asta pe loc �i far� nicio ezitare ca o
recunoa�te �n ca pc Ag�ta a�a cum fusese ea �n acea vreme. �n timp ce-mi povestea
toate astea, Austerlitz �i cu mine parcurseser�m drumul �napoi de la cimitirul din
spatele Spitalului St. Clement�s
p�n� la Liverpool Street. C�nd ne-am luat r�mas-bun la gar�, .Austerlitz mi-a
�nm�nat un plic pe carc-1 avusese la el �i care con�inea fotografia luat� din
Arhiva de Teatru din Praga, ofermdu-mi-o ca amintire, fiindc�, dup� cum mi-a spus,
e pe punctul s� plece la Paris, pentru a cerceta ce se �nt�mplase cu tat�l s�u -
dar �i pentru a se �ntoarce �ntr-un timp c�nd el �nsu�i tr�ise acolo, pe de-o parte
eliberat de falsa lui via�� englezeasc�, iar pe de alt� parte, ap�sat de
sentimentul difuz c� nu apar�inea nici acelui ora�, care ini�ial �i fusese strain,
�i nici vreunui alt loc de pe lume.
256 W. G. Sebald
*
Era �n septembrie al aceluia�i an, c�nd am primit de la Austerlitz o carte po�tal�
cu o salutare �i cu noua lui adres� (6, rue de Cinq Diamants, �n al treisprezecelea
arondisment), ceea ce, dup� cum �tiam, echivala cu invita�ia s�-l caut c�t de
cur�nd posibil. C�nd am ajuns �n Gare du Nord, �nc� mai erau aici temperaturi de
plin� var� - �i care aveau s� se prelungeasc� p�n� �n octombrie -, asta dup� o
perioad� de secet� de mai bine de dou� luni, care uscase cu des�v�r�ire mari
por�iuni din �ar�. Chiar de diminea�� devreme termometrul s-a ridicat la peste
dou�zeci �i cinci de grade, iar spre amiaz�, ora�ul gemea sub povara uria�ului
clopot format din vapori de benzin� �i plumb ce at�rnau deasupra �ntregii �le de
France. Aerul albastru-cenu�iu, care �i t�ia respira�ia de-a dreptul, �ncremenise.
Ma�inile circulau cu greu pe bulevarde, fa�adele �nalte de piatr� ale caselor
vibrau �n lumina orbitoare, frunzele copacilor de la Tuileries �i din Gr�dina
Luxembourg se ve�tejiser� cu totul, oamenii din metrouri �i din nesf�r�itele
ganguri subterane prin care b�tea un v�nt de�ertic fierbinte erau istovi�i de
moarte. M-am �nt�lnit cu Austerlitz, a�a cum stabilisem dinainte �n ziua sosirii
mele, la barul-bistrou Le Havane din Boulevard Auguste Blanqui, nu departe de
sta�ia de metrou La Glaciere. C�nd am intrat �n localul acesta care, chiar �i �n
toiul zilei, era destul de �ntunecos, pe ecranul de televizor mare de cel pu�in doi
metri p�tra�i, montat sus pe perete, tocmai defilau imagini cu nori de fum, care de
mai multe s�pt�m�ni �n �ir asfixiau satele �i ora�ele din Indonezia �i pres�rau o
cenu�� gri-alburie peste capetele tuturor celor care, din indiferent ce motive, se
aventurau �n afara casei, purt�nd pe fa�� o masc� de protec�ie. Ne-am uitat un timp
am�ndoi la imaginile acestei catastrofe de la cel�lalt cap�t al lumii,
Austerlitz 257
�nainte ca Austerlitz, f�r� nicio alt� introducere, a�a cum �i era obiceiul, s�
�nceap� s� povesteasc�. �n primii mei ani la Paris, pe la sf�r�itul anilor
cincizeci - a spus el �ntorc�ndu-se spre mine - �mi luasem o camer� la o doamn� mai
�n v�rst� �i aproape str�vezie, a� spune, pe numele ei Amelie Cerf, pe strada Emile
Zola num�rul 6, la numai c�iva pa�i de Pont Mirabeau, a c�rui mas� diform� de beton
o mai rev�d �i ast�zi, c�teodat�, �n co�marurile mele. De fapt, inten�ia mea era �i
acum s�-mi iau din nou o locuin�� pe aceea�i strad� Emile Zola, dar apoi m-am
decis, totu�i, s� �nchiriez o camer� aici, �n arondismentul treisprezece, pe unde
tat�l meu, Maximilian Aychenwald, care �i-a avut �n strada Barrault ultima lui
adres�, se poate presupune c� s-a plimbat o vreme, �nainte de a disp�rea definitiv
�i f�r� urm�. �n orice caz, cercet�rile mele �ntreprinse �n casa din strada
Barrault, care azi e �n cea mai mare parte nelocuit�, au r�mas f�r� succes, dup�
cum f�r� succes au fost �i cercet�rile �ntreprinse la birourile de eviden�a
popula�iei, at�t din pricina proverbialei sc�rbo�enii a func�ionarilor parizieni,
care �n aceast� var� fierbinte era �nc� �i mai mare, c�t �i pentru c� mie �nsumi
mi-a venit tot mai greu s� repet �n diferite locuri una �i aceea�i solicitare, pe
care p�n� �i eu o consideram fara nicio speran��. De aceea, cur�nd n-am mai f�cut
nimic altceva dec�t s� r�t�cesc f�r� plan �i f�r� �int� pe str�du�ele din preajma
bulevardului Auguste Blanqui, de-o parte p�n� la Place d�Italie, �n sus, iar de
cealalt� parte, �napoi p�n� La Glaciere, nutrind mereu, �i �mpotriva oric�rei
ra�iuni, speran�a c� s-ar putea s� dau pe nea�teptate peste tat�l meu, care-mi iese
pe strad� �n �nt�mpinare, ori iese pe cutare sau cutare u�� de cas�. Ore �n �ir am
�ezut �i aici �n acest bistrou, chiar pe locul acesta, c�ut�nd s� mi-1 imaginez pe
tata - �n costumul lui la dou� r�nduri de culoarea prunei, �i �ntre timp
258 w. G. Sebald
Austerlitz / 259
V ./
poate c� un pic uzat - aplec�ndu-se peste una din m�su�ele cafenelei �i scriindu-�i
scrisorile ce nu aveau s� mai ajung� niciodat� la cei dragi din Praga. Am reflectat
tot timpul dac� fusese internat �ntr-una din construc�iile doar pe jum�tate
terminate ale coloniei din Drancy, �nc� �n august 1941, dup� prima razie din Paris,
sau abia �n iulie anul urm�tor, c�nd o armat� de jandarmi francezi i-au arestat din
locuin�ele lor pe treisprezece mii de concet�eni ai s�i evrei, �n cadrul a�a-
numitei grande rafle, �n cursul c�reia peste o sut� din cei h�itui�i s-au aruncat
pe fereastr� de disperare sau �i-au pus cap�t zilelor �n vreun alt fel. �mi
�nchipuiam uneori c� v�d �n fa�a ochilor dubele de poli�ie f�r� geamuri, gonind pe
str�zile ora�ului �ncremenit de spaim�, �i mul�imea de captivi de pe V�lodrome
d�Hiver, a�tept�nd sub cerul liber s� fie �mbarca�i �n trenurile de transport cu
care au �i fost trimi�i la scurt� vreme dup� aceea din g�rile de la Drancy �i
Bobigny; am v�zut defil�nd pe dinaintea ochilor imagini ale c�l�toriei lor prin
Reich-ul german, l-am v�zut pe tata �n costumul lui inimos �i cu p�l�ria neagr� de
velur, st�nd drept �i calm printre to�i ace�ti oameni �nsp�im�nta�i. Apoi m-am
g�ndit iar c� Maximilian trebuie c� p�r�sise la timp Parisul pentru a o lua spre
sud �i a traversa apoi Pirinenjie jos, disp�r�nd undeva iar� urm� �n timpul
fugiiTSau mi se p�rea, cum am mai spus, a spus Austerliftr, c� tata se mai afl� �i
acum la Paris, a�tept�nd poate doar ocazia nimerit� pentru a-�i face iar apari�ia.
Asemenea impresii m� cople�esc inevitabil �n locurile ce apar�in mai degrab� de
trecut dec�t de prezent. Dac�, de exemplu, m� uit undeva �n cursul drumurilor mele
prin ora� �ntr-una din cur�ile lini�tite, �n care de decenii �ncoace nu pare s� se
fi schimbat nimic, simt aproape fizic cum fluxul timpului se �ncetine�te �n c�mpul
de gravita�ie al lucrurilor uitate. Toate momentele vie�ii noastre �mi par atunci
2?? W. G. Sebald
comprimate �ntr-un unic spa�iu, de parc� evenimentele viitoare ar exista deja �i n-
ar face dec�t s-a�tepte ca noi s� ne reg�sim �n sf�r�it �n ele, la fel cum ne
reg�sim la o anumit� or� �ntr-o anumit� cas�, d�nd curs unei invita�ii. �i oare nu
ar fi imaginabil, a continuat Austerlitz, ca noi s� avem �i �n trecut - �n ceea ce
a fost de-acum, �i �n cea mai mare parte s-a �i stins -, s-avem, a�adar, �nt�lniri
�i locuri �i persoane, pe care trebuie s� le c�ut�m, �i �are sunt �n leg�tur� cu
noi cumva �n afara timpului? /Numai a�a-mi explic c� de cur�nd, ajuns �ntr-o
diminea�� ciudat de ap�s�toare la Cimetiere de Montparnasse, amenajat de Fra�ii
Milostivi1 �n secolul al XVII-lea pe un c�mp al lui H�tel de Dieu, care azi e
�mprejmuit de ni�te zg�rie-nori cu birouri, m-am plimbat printre mormintele aflate
�ntr-un sector ceva mai retras ale unor familii cu numele de W�lfflin, Wormser,
Meyerbeer, Ginsberg, Franck �i ale multor altor familii evreie�ti, av�nd impresia
puternic� - de�i nu �tiusem at�ta vreme nimic despre originea mea - c� tr�isem
dintotdeauna printre ei, sau c� ei m-ar mai �nso�i �i acum. Am citit toate aceste
frumoase nume germane �i le-am re�inut - la fel cum, �n amintirea celei ce-mi
�nchiriase odinioar� camera din strada Emile Zola, am re�inut �i numele unui anume
Hippolyte Cerf, n�scut �n 1807 la Neuf-Brisach, care probabil c� se numise �nainte
Hippolyte Hirsch �i care, conform inscrip�iei, la mul�i ani dup� c�s�toria lui cu o
anume Antoinette Fulda din Frankfurt, murise la Paris pe data de 8 martie 1890,
adic� �n 16 Adar 5650. Printre copiii acestor str�mo�i str�muta�i din Germania �n
capitala francez� se num�rau �i Adolphe �i Alfonse, precum �i Jeanne �i Pauline,
care i-au adus
1 Ordin �ntemeiat, se pare, de Johannes von Gott (m. �n 1550), av�nd ca principal
obiect de activitate �ngrijirea bolnavilor �i s�racilor. (N. tr.)
Austerlitz 2?1
2�2 W. G. Sebald
�n casa lor drept gineri pe domnii Lanzberg �i Ochs, �i tot a�a mai departe cu �nc�
o genera�ie, p�n� la numi�ii Hugo �i Lucie Sussfeld, n�scut� Ochs, care �n
interiorul mausoleului str�mt aveau o micu�� plac� comemorativ� pe jum�tate
acoperit� de o tulpin� uscat� de asparagus, pe care scria c� cei doi so�i au murit
�n 1944 �n cursul deport�rii lor. Din acea vreme, aflat� deja �n urm� cu o jum�tate
de secol, abia dac� se scurseseser� vreo zece ani - a�a mi-am zis descifr�nd
printre crengu�ele rare de asparagus succesiunea de litere: morts en d�portation1,
a spus Austerlitz -c�nd �n noiembrie 1958 m-am mutat �n camera ce-mi fusese
�nchiriat� de Am�lie Cerf �n strada Emile Zola, lu�nd cu mine doar c�teva
lucru�oare. M-am �ntrebat: ce �nseamn� doisprezece sau treisprezece asemenea ani?
Nu sunt ei oare doar un unic punct, chinuitor de neschimbat? Oare Am�lie Cerf care,
din c�te-mi amintesc, abia dac� mai exista ca persoan� �n carne �i oase, nu fusese
cumva ultima supravie�uitoare a neamului ei? Oare de aceea nu se mai g�sise nimeni
care s�-i pun� un motto �n mausoleul familiei? Oare fusese �nmorm�ntat� aici, sau,
precum Hugo �i Lucie, se destramase f�r� urm� �n aerul cenu�iu? �n ce m� prive�te,
�i-a continuat Austerlitz relatarea dup� o mai lung� pauz�, �n acea prim� perioad�
petrecut� la Paris, ca de altfel �i mai t�rziu, m-am str�duit s� nu-mi ridic
privirea de la obiectul studiului meu. �n timpul s�pt�m�nii m� duceam zi de zi la
Biblioteca Na�ional� din rue Richelieu, unde de cele mai multe ori �edeam la locul
meu al�turi de numero�i al�i lucr�tori intelectuali, pier-z�ndu-m� �n notele de
subsol tip�rite m�runt ale lucr�rilor comandate, �n c�r�ile pe care le g�seam
pomenite �n aceste note, precum �i �n adnot�rile lor �i tot a�a mai
1 Mor�i �n cursul deport�rii (�n francez�, �n original).
Austerlitz 263
departe �napoi - de la descrierea �tiin�ific� a realit�ii p�n� la cele mai stranii
�i aberante detalii, �ntr-un soi de permanent� regresiune, care �i-a g�sit expresia
�n �nsemn�rile mele tot mai ramificate �i dispersate, �i care cur�nd au devenit cu
des�v�r�ire haotice �i incomprehensibile. L�ng� mine �edea de obicei un domn mai �n
v�rst�, cu p�rul tuns cu grij� �i cu m�ne-cu�e, care lucra de decenii la un lexicon
al istoriei biserice�ti ajuns p�n� la litera K, �i pe care, se �n�elege, nu avea
s�-l mai sf�r�easc� niciodat�. Cu un scris m�runt, de o mare claritate, el umplea,
f�r� nicio ezitare �i f�r� a t�ia niciodat� nimic, una c�te una micu�ele lui fi�e,
pentru a le a�eza apoi �n fa�a sa dup� o ordine precis stabilit�. La un moment dat,
mai t�rziu, a spus Austerlitz, am vizionat un scurtmetraj alb-negru despre via�a
intern� a marii Bibliotheque Na�ionale: despre mesajele trimise prin po�ta
pneumatic�, circul�nd cu mare vitez� din s�lile de lectur� �n depozite prin
sistemul nervos al Bibliotecii, ca s� zic a�a, �i despre felul cum cercet�torii se
racordau la mecanismul Bibliotecii printr-un sistem extrem de complicat care evolua
�n continuu - sistem care folosea drept hran� miriade de cuvinte, pentru a produce
la r�ndul s�u miriade de cuvinte. Cred c� acest film pe care l-am v�zut doar o
singur� dat�, dar care �n imagina�ia mea a ajuns tot mai fantastic �i mai
monstruos, purta titlul Toute la m�moire du monde, �i c� fusese f�cut de Alain
Resnais. Nu arareori m-? preocupat ??-atunci �ntrebarea dac�, aflat �n sala de
bibliotec� plin� de zumzete, foieli �i accese de tuse scurt�, m� g�seam pe Insula
Ferici�ilor sau, dimpotriv�, �ntr-o colonie penitenciar� - o �ntrebare care �mi
umbla prin cap �i �n acea zi ce mi-a r�mas puternic �ntip�rit� �n memorie, c�nd de
la locul meu temporar, din sala colec�iilor de manuscrise �i documente de la primul
etaj, am privit
264 w. G. Sebald
afar� pe geam poate pre� de o or� spre cealalt� arip� de cl�dire, �n geamurile
c�reia se reflectau pl�cile �ntunecate de ardezie ale acoperi�ului, hornurile
�nguste de culoare c�r�mizie, cerul de un albastru �nghe�at �i str�lucitor �i
girueta metalic� din v�rf, alb� ca z�pada, cu r�ndunica decupat� �n tabl�, prin
care se vedea cerul, ridic�ndu-se �n zbor. Imaginile reflectate �n sticla veche a
geamurilor erau ni�el v�lurite �i �ncre�ite, �i-mi mai amintesc, a spus Austerlitz,
c� la vederea lor m-au podidit lacrimile dintr-un motiv inexplicabil. Tot �n acea
zi, de altfel, a continuat Austerlitz, s-a �nt�mplat c� Marie de Vemeuil, care
lucra ca �i mine �n sala colec�iilor de documente, pesemne c� a observat ciudatul
meu acces de triste�e �i din aceast� cauz� mi-a trimis un bile�el �n care m� invita
la o cafea. �n starea �n care m� aflam, nu am sesizat caracterul neobi�nuit a ceea
ce f�cuse, �i doar am dat din cap f�r� o vorb�, accept�nd invita�ia, dup� care -
aproape cuminte �i ascult�tor, a� spune, a ad�ugat Austerlitz - am urmat-o prin
casa sc�rilor �i curtea interioar�, ie�ind �mpreun� cu ea afar� din bibliotec�,
str�b�t�nd c�teva str�du�e care, �n aceast� diminea�� oarecum s�rb�toreasc�, erau
r�corite de un v�nticel pl�cut �i ajung�nd la Palais Royal, unde ne-am a�ezat la
cafeneaua de sub arcade r�m�n�nd aici mult timp, chiar l�ng� o vitrin� unde erau
expu�i, a spus Austerlitz, sute �i sute de solda�i de plumb �n uniformele colorate
ale armatei napoleoniene, dispu�i �n ordine de mar� �i de b�t�lie. La aceast� prim�
�nt�lnire, ca �i �n cele urm�toare, Marie abia dac� mi-a povestit ceva despre ea
�ns�i �i despre via�a ei - poate pentru c� provenea dintr-o familie foarte nobil�,
�n vreme ce eu, dimpotriv�, dup� cum pesemne c� b�nuia, proveneam de nic�ieri, ca
s� zic a�a. Discu�ia pe care-am purtat-o �n cafeneaua de sub arcade, �n cursul
c�reia Marie a comandat pe r�nd ceai de
Austerlitz 265
ment� �i �nghe�at� de vanilie, s-a �nv�rtit �n principal - dup� ce ne-am descoperit
interesul comun - �n jurul unor chestiuni privind istoria arhitecturii, ca de pild�
printre altele, dup� cum �mi mai amintesc foarte bine, a spus Austerlitz, �n jurul
unei mori de fabricat h�rtie din Charente, pe care Marie o vizitase de cur�nd cu
unul din verii ei �i care, spunea ea, a spus Austerlitz, se num�ra printre cele mai
misterioase locuri �n care fusese vreodat�. Cl�direa enorm�, construit� din grinzi
de stejar �i uneori gem�nd �i oft�nd sub propria-i povar�, se afl� pe jum�tate
ascuns� de copaci �i tufi�uri la cotul unui r�u cu ape de un verde profund,
povestea Marie. Cei doi fra�i morari, care sunt ambii meseria�i des�v�r�i�i, �i din
care unul prive�te sa�iu, iar cel�lalt are um�rul str�mb, se �ngrijesc de
transformarea masei umflate formate din h�rtie �i resturi de stofe �n coli de
h�rtie curat�, nescris�, ce trebuie apoi uscate pe ni�te rasteluri aflate �n aria
mare de la etajul de sus. Acolo, spunea Marie, e�ti �nconjurat de semiobscuritatea
t�cut�, �i prive�ti prin intersti�iile jaluzelelor lumina zilei de afar�, auzind
apa susur�nd peste st�vilar �i roata morii �nv�rtindu-se din greu - �i tot ??-�i
mai dore�ti �n acest loc nu-i dec�t pacea ve�nic�. Tot ceea ce avea s�-nsemne
pentru mine Marie de-aici �nainte era deja cuprins �i decis �n povestea aceasta a
ei, prin care Marie - f�r� a vorbi nicicum despre sine - �mi dezv�luise totu�i
via�a ei sufleteasc�, �n urm�toarele s�pt�m�ni �i luni, a povestit Austerlitz mai
departe, ne-am plimbat deseori �mpreun� prin Gr�dina Luxembourg, la Tuileries �i
prin Jardin des Plantes; am parcurs �n sus �i �n jos esplanada de platani, av�nd
fa�ada de vest a Muzeului de Istorie Natural� c�nd la dreapta, c�nd la st�nga
noastr�, am intrat �n sera de palmieri �i am ie�it iar de-acolo, ne-am plimbat pe
�ntortocheatele c�r�ri ale Gr�dinii Alpine
2?? W. G. Sebald
sau prin Gr�dina Zoologic�, �n care odinioar� vedeai �n captivitate animale uria�e
aduse aici din coloniile africane - elefan�i, girafe, rinoceri, c�mile �i
crocodili, �n timp ce acum, a spus Austerlitz, majoritatea �ngr�diturilor amenajate
cu ni�te jalnice surogate de natur�: cioturi de copaci, st�nci artificiale �i
b�ltoace de ap�, sunt goale �i abandonate. Nu arareori am auzit in preumbl�rile
noastre pe unii din copiii adu�i aici de p�rin�i, la Gr�dina Zoologic�, exclam�nd:
Mais il est ou? Pourquoi il se cache? Pourquoi il ne bouge pas? Est-ce qu�il est
mort?1 Eu �nsumi nu-mi mai amin lese dcc�l de o �mprejmuire pr�fuit�, f�r� iarb�,
unde o familie de cerbi-lop�tari tr�ia �n frumoas� armonie, dar totodat�
�nfrico�at�, sub ieslea cu f�n, �i c� Mane m-? rugat �n mod expres s� fac o
fotografie acestui
grup.jMi-a spus atunci ceea ce mi-a r�mas ve�nic �ntip�rit m memorie, a spus
Austerlitz: anume c� animalele captive �i noi, publicul lor uman, ne priveam unii
1 Dar unde e? De cc se ascunde? De ce nu mi�c�? Oare e mort? (�n francez�, �n
original).
Austerlitz 267
pe ceilal�i a travers une breche d�incomprehension1. Fiecare al doilea sau al
treilea sf�r�it de s�pt�m�n�, a continuat Austerlitz, d�nd povestirii sale o alt�
�ntors�tur�, Marie �i-l petrecea la p�rin�ii �i rudele ei, care posedau, unii,
mo�ii �n zona p�duroas� de l�ng� Compiegne, iar al�ii ceva mai sus, �n Picardia,
iar �n aceast� perioad�, c�nd ea nu se afla la Paris - ceea ce �ntotdeauna �mi
d�dea o stare de nelini�te -, eu porneam sistematic s� cercetez zonele periferice
ale ora�ului, merg�nd cu metroul la Montreuil, Malakoff, Charenton, Bobigny,
Bagnolet, Le Pr� St. Germain, St. Denis, St. Mand� �i prin alte locuri, str�b�t�nd
str�zile pustii duminica �i f�c�nd sute de fotografii ale acestor suburbii care, �n
pustietatea lor, dup� cum aveam s� pricep abia mai t�rziu, corespundeau �ntru totul
dispozi�iei mele de om care se simte abandonat, �ntr-una din aceste expedi�ii �n
suburbiile Parisului, �ntr-o duminic� de septembrie neobi�nuit de ap�s�toare, c�nd
nori grei �i cenu�ii de furtun� se t�rau pe cer dinspre sud-vest, am descoperit la
Maisons-Alfort, pe terenul vast al �colii Veterinare �nfiin�ate �n urm� cu dou�
sute de ani, Muzeul Medical-Vete-rinar, despre a c�rui existen�� nu �tiusem p�n�
atunci nimic. La poarta de la intrare �edea un b�tr�n marocan, purt�nd un soi de
burnuz, �i pe cap un fes. Biletul cump�rat de la el cu dou�zeci de franci �l mai am
�i azi �n portofel, a spus Austerlitz, �ntinz�ndu-mi-1 peste m�su�a la care �edeam,
ca �i cum de acest bilet s-ar fi legat vreo amintire mai deosebit� a sa. �n�untrul
-/ fbtp. 1
1*754115 OCT! �fBS&f 2� ?/ -b _ ? 1<L- t�T 1 dilyte i *tc.1
<- - ovou�
1 Printr-o bre�� de ne�n�elegere (�n francez�, �n original).
268 W. G. Sebald
muzeului, a�a a relatat Austerlitz mai departe, in casa sc�rilor, bine
propor�ionat�, ca �i �n cele trei spa�ii expozi�ionale de la primul etaj, n-am dat
peste �ipenie de om, �i cu at�t mai formidabile - �n t�cerea parc� sporit� de
sc�r��itul parchetului de sub picioarele mele - mi s-au p�rut exponatele str�nse
aici �n vitrine de sticl� �nalte p�n� la plafon, dat�nd de la sf�r�itul secolului
al XVIII-lea, �i respectiv, �nceputul secolului al XIX-lea: danturile �n ghips ale
celor mai felurite rumeg�toare �i roz�toare, pietre renale descoperite �n c�mile de
circ, la fel de mari �i de perfect sferice ca ni�te bile de popice; un purcel �n
v�rst� de numai c�teva ore, ar�tat �n sec�iune transversal�, ale c�rui organe
fuseser� f�cute transparente cu ajutorul unui proces chimic de diafanizare, �i care
plutea acum, ca un pe�te de mare ad�ncime ce nu avea s� mai z�reasc� niciodat�
lumina zilei, �n lichidul din vasul de sticl�; fetusul alb�strui-cenu�iu al unui
cal, sub a c�rui piele sub�ire vedeai re�eaua de vene �n care se injectase argint
viu, �i care se constituise �n motive asem�n�toare cu florile de ghea��; cranii �i
schelete ale celor mai felurite creaturi, �ntregi sisteme de m�runtaie �n
formaldehida, organe deformate patologic, inimi atrofiate �i fica�i buh�i�i, arbori
bronhiali dintre care unii aveau trei picioare �n�l�ime, �i care �n ramifica�iile
lor �mpietrite, ruginii, sem�nau cu ni�te corali; iar �n sec�iunea teratologic�
monstruozit�i de toate felurile imaginabile �i inimaginabile, vi�ei cu capete duble
�i capete de Ianus, ciclopi cu osul frontal supradimensionat, o fiin�� omeneasc�
n�scut� la Maisons-Alfort �n ziua surghiunirii �mp�ratului �n insula Sf. Elena, �i
ale c�rei picioare crescute �mpreun� �i d�deau aspectul unei sirene, o oaie cu zece
picioare �i alte creaturi de groaz�, ce nu se compuneau din mult mai mult dec�t
dintr-o buc�ic� de piele, o arip� chircit� �i-o jum�tate de ghear�. Dar exponatul
cel mai �ngrozitor la
Austerlitz 269
270 W. G. Sebald
vedere, a spus Austerlitz, era figura �n m�rime natural� a unui c�l�re� expus�
�ntr-o vitrin� �n fundul ultimului cabinet al muzeului - un c�l�re� pe care, �n
vremea de dup� Revolu�ie, specialistul �n anatomie �i preparatorul Honor�
Fragonard, aflat pe atunci �n culmea gloriei sale, l-a jupuit �n modul cel mai
artistic de piele, a�a �nc�t fiecare fascicul �n parte de mu�chi �ncorda�i ai
cavalerului, �n culorile s�ngelui oprit �n vine, ca �i calul surprins �n plin
galop, cu privirea panicat�, s� apar� c�t se poate de deslu�it �n �ntreaga lor
re�ea de vini�oare albastre a sistemului vascular, �i cu ligamentele �i tendoanele
de culoare ocru-g�lbuie. Fragonard, care provenea dintr-o renumit� familie de
parfumieri provensali, a preparat, pare-se, la timpul s�u, a spus Austerlitz, peste
trei mii de cadavre �i de p�r�i de corp, a�a �nc�t el, agnosticul, care nu credea
�n nemurirea sufletului, trebuie c� s-a aplecat zi �i noapte asupra mor�ii,
�nv�luit �n mirosul dulceag al putrefac�iei, pesemne c� puternic �mboldit de
dorin�a de ?-i asigura c�rnii pieritoare - printr-un procedeu de vitrificare,
a�adar prin transformarea substan�ei sale coruptibile �n cel mai scurt timp posibil
�ntr-un miracol sticlos - cel pu�in o p�rticic� din via�a ve�nic�, �n
s�pt�m�nile ??-au urmat vizitei mele la Muzeul Veterinar, �i-a continuat Austerlitz
povestirea cu privirea a�intit� afar� pe bulevard, mi-a fost imposibil s�-mi mai
amintesc ceva din ce tocmai �i-am relatat, fiindc� la �ntoarcerea mea de la
Maisons-Alfort, �n metrou, am avut primul meu atac de le�in, care mai t�rziu avea
s� se repete �n mai multe r�nduri - atac �nso�it de �tergerea temporar� a oric�rei
r�m�i�e de memorie, �i care �n manualele de psihiatrie, at�t c�t mi-e cunoscut, a
spus Austerlitz, e tratat la capitolul: epilepsie isteric�. Abia c�nd am developat
fotografiile f�cute �n acea duminic� de septembrie la Maisons-Alfort, am izbutit,
pe baza acestor imagini �i c�l�uzit de �ntreb�rile r�bd�toare pe
Austerlitz 271
care mi le punea Marie, s� reconstitui �nt�mpl�rile �ngropate undeva sub
d�r�m�turile memoriei. Mi-am amintit, a�adar, din nou, c� fierbin�eala dup�-amiezii
st�ruia alb� �n cur�ile �colii de Medicin� Veterinar� atunci c�nd am p�r�sit
muzeul, �i merg�nd de-a lungul zidului, am avut impresia c� am ajuns pe un teren
abrupt �i inaccesibil, a�a �nc�t am sim�it nevoia s� m� a�ez undeva, dar p�n� la
urm� am mers mai departe av�nd soarele str�lucitor �n fa��, p�n� ce am ajuns la
sta�ia de metrou unde, �n �ntunecimea clocit� a tunelului, a trebuit s� a�tept la
nesf�r�it, cum mi s-a p�rut, venirea urm�torului tren. Vagonul �n care m-am urcat
merg�nd �n direc�ia Bastille, a spus Austerlitz, nu era ocupat dec�t de pu�ine
persoane. Mi-am amintit mai t�rziu de un �igan care c�nta la acordeon �i de-o
femeie cu pielea foarte �ntunecat�, din Asia de Sud-Est, cu o fa�� �nsp�im�nt�tor
de �ngust� �i cu ochii afunda�i ad�nc �n orbite. Despre ceilal�i c�iva pasageri n-
am mai remarcat dec�t c� priveau cu to�ii lateral �n bezna �n care nu se putea
vedea nimic �n afar� de reflexia palid� a vagonului �n care �edeam cu to�ii,
�ncetul cu �ncetul, mi-am amintit �i de faptul c� �n timpul mersului mi s-a f�cut
deodat� r�u, c� am sim�it r�sp�ndindu-mi-se �n piept un soi de durere-fan-tom� �i
c� mi-am zis c� voi muri acum din cauza inimii mele bolnave, mo�tenit� nu �tiu de
la cine din familie. Nu mi-am mai revenit dec�t odat� ajuns la Salpetriere, unde
fusesem dus �i unde z�ceam acum �ntr-unul din saloanele care adeseori sunt ocupate
de patruzeci de pacien�i �i chiar mai mult, undeva �n universul complexului de
cl�diri �ntre Jardin des Plantes �i Gare d�Austerlitz, complex uria� care pare s�
fi crescut, ca s� zic a�a, din el �nsu�i �n decursul veacurilor. �n aceste cl�diri,
grani�a dintre sanatoriu �i colonie penitenciar� a fost �ntotdeauna incert�. �n
starea de semiincon�tien�� �n care m-am aflat acolo
272 W. G. Sebald
vreme de c�teva zile, m-am v�zut r�t�cind printr-un labirint format din ganguri
lungi de kilometri �n �ir, �nc�peri boltite, galerii �i grote �n care diverse nume
de sta�ii de metrou - Campo Formio, Crim�e, Elys�e, l�na, Invalides, Oberkampf,
Simplon, Solferino, Stalingrad - precum �i anumite decolorali �i pete din aer
p�reau s�-mi indice c� acesta e locul de exil al celor c�zu�i pe c�mpul de onoare
sau care �i-au pierdut �n vreun alt fel violent via�a. Am v�zut armate �ntregi din
ace�ti neizb�vi�i, �nghesuindu-se �n dep�rtare spre a ajunge peste poduri pe malul
cel�lalt sau venind �nspre mine �n tuneluri, cu privirea �ncremenit�, rece �i
stins�. C�teodat� ei se ar�tau �i lateral, �ntr-una din catacombe, unde, �mbr�ca�i
�n haine rupte �i pr�fuite, st�teau chirci�i pe jos, mu�i, cu fa�a unii spre
ceilal�i, f�c�nd din m�ini mi�c�ri scurm�toare; iar odat�, dup� ce starea mea a
�nceput s� se amelioreze, a spus Austerlitz, �mi amintesc c� m-am v�zut �n cursul
uneia din aceste st�ri de incon�tien�� pe mine �nsumi, plin de un sentiment
dureros, ca �i cum ceva �n mine ar fi vrut s� se elibereze din uitare, iar eu
st�team �n fa�a unui afi� de reclam� pictat �n culori vii �i lipit de zidul
tunelului, pe care era �nf�i�at� o familie fericit� aflat� �n concediu de iarn� la
Chamonix. �n fundal se vedeau, �nalte, v�rfurile �nz�pezite ale mun�ilor �i
deasupra lor un cer minunat de albastru, a c�rui margine superioar� nu acoperea
�ntru totul un anun� �ng�lbenit al administra�iei municipale a Parisului din iulie
1943. Cine �tie, a spus Austerlitz, ce s-ar fi �nt�mplat atunci cu mine la
Salpetriere - c�nd nu-mi mai aminteam nici de mine, nici de via�a mea dinainte, �i
nici de orice altceva, �i dup� cum mi s-a spus mai t�rziu vorbeam �n felurite limbi
tot soiul de lucruri confuze - dac� unul din asisten�ii medicali, un b�rbat cu
p�rul ro�u ca focul �i ochi arz�tori, pe numele s�u Quint�n Quig-nard, n-ar fi
descoperit �n carnetul meu de noti�e sub
Austerlitz 273
ini�ialele abia descifrabile M. de V. adresa Place des Vosges nr. 7, pe care Marie
mi-o notase dup� prima noastr� conversa�ie din cafeneaua Arcadelor de la Palais
Royal, �ntr-un mic spa�iu gol dintre noti�ele mele. Dup� ce a fost chemat� la
spital, a stat ore �i zile la patul meu, vorbind cu mine cu mult calm, �n timp ce
eu la �nceput nici m�car nu �tiam cine este - cu toate c� mi-era foarte dor de ea,
a spus Austerlitz, mai ales atunci c�nd m� cufundam �n oboseala ce m� ap�sa cu greu
�i �ncercam, �ntr-o ultim� reac�ie a con�tiin�ei mele, s�-mi scot m�na de sub
p�tur� �i s� i-o �ntind at�t �n semn de desp�r�ire, c�t �i �n speran�a unei
revederi. La una din vizitele ei regulate la Salpetriere, Marie mi-a adus din
biblioteca bunicului ei o c�r�ulie de leacuri publicat� �n 1755 la Dijon pour
toutes sortes de maladies, internes et externes, inv�t�r�es et difficiles a gu�rir
- cum scria pe pagina de titlu, un exemplu �ntr-adev�r des�v�r�it de art�
tipografic�, �n care tipograful �nsu�i, un anume Jean Ressayre, �n cuv�ntul ce
precede culegerea de re�ete, li se adreseaz� tuturor doamnelor din clasa
superioar�, pioase �i dornice de binefaceri, atr�g�ndu-le aten�ia c� ele au fost
alese de instan�a suprem� ce ne conduce destinele drept instrumente ale �ndur�rii
divine, �i c� dac� inimile lor se deschid �nspre cei p�r�si�i �i �mpov�ra�i de
suferin�ele lor, ele atrag asupra lor ca �i asupra celorlal�i membri ai familiei
lor toat� fericirea �i bun�starea �i harul cerului. Fiecare r�nd al acestei
frumoase prefe�e, a spus Austerlitz, eu l-am citit de mai multe ori �i am f�cut la
fel �i cu re�etele de preparare a uleiurilor aromate, a prafurilor, esen�elor �i
infuziilor de lini�tire a nervilor bolnavi, de cur�are a s�ngelui de sucurile
fierii negre, �i de alungare a melancoliei, re�ete �n care se vorbea despre
ingrediente cum sunt petalele de trandafiri albe sau �ntunecate, topora�i, flori de
piersic, �ofran, izm� �i silur, �i
274 w- G. Sebald
�ntr-adev�r lectura acestei c�rticele, din care mai �tiu �i ast�zi pasaje �ntregi
pe de rost, m-? f�cut s�-mi redob�ndesc con�tiin�a de sine pierdut� ca �i
capacitatea memoriei, a spus Austerlitz, �i treptat am ajuns s�-mi pot st�p�ni
debilitatea fizic� paralizant� de care fusesem cople�it dup� vizita la Muzeul
Medical-Vete-rinar, a�a �nc�t cur�nd m-am putut iar plimba la bra� cu Marie pe
coridoarele luminate cenu�iu �i difuz ale sanatoriului Salpetriere. Dup� ce am
putut pleca din aceast� fort�rea�� a bolnavilor, care se �ntinde pe un teren de mai
bine de treizeci de hectare �i unde pacien�ii culca�i �n cele patru mii de paturi
ilustreaz� aproape �n orice perioad� �ntregul registru de suferin�e posibile ale
omenirii, ne-am reluat plimb�rile prin ora�, a continuat Austerlitz. Printre
imaginile ce mi-au r�mas �n amintire se num�r� �i aceea a unei feti�e cu o �uvi��
de p�r rebel� �i ochi verzi, de ghea��, care, �n timp ce s�rea coarda �ntr-una din
pie�ele cu pietri� presat din Luxembourg, s-a �mpiedicat �n tivul pelerinei de
ploaie mult prea lungi �i �i-a julit genunchiul drept - scen� pe care Marie a
resim�it-o ca pe un d�ja-vu, fiindc�, a�a cum afirma ea, �n urm� cu mai bine de
dou�zeci de ani �i �n acela�i loc i se �nt�mplase aceea�i nenorocire ????-i p�ruse
pe atunci infamant� �i declan�ase �n ea prima presim�ire a mor�ii. La nu mult timp
dup� asta, �ntr-o s�mb�t� dup�-amiaz� ce�oas�, am str�b�tut zona aflat� �ntre
�inele de la Gare d�Austerlitz �i Quai d�Austerlitz de pe malul st�ng al Senei, �i
unde nu existau pe atunci dec�t locuri de transbordare, depozite de m�rfuri, hale
pentru formalit�ile vamale �i c�teva garaje. �ntr-una din cur�ile pustii, nu
departe de zona g�rii, circul itinerant Bastiani �i ridicase cortul micu�, peticit
�i luminat de o ghirland� de becuri ro�u-portocalii. Am intrat �n�untru f�r� s� ne
fi �n�eles mai �nainte, tocmai c�nd spectacolul se apropia de sf�r�it. Pe ni�te
sc�unele
Austerlitz 275
micu�e �edeau vreo c�teva duzini de femei �i copii �n jurul manejului, de fapt nu
era un manej propriu-zis, a spus Austerlitz, ci mai degrab� doar un rondou pres�rat
cu c�teva lope�i de rumegu� �i �mprejmuit de primul r�nd de spectatori - un rondou
at�t de �ngust, �nc�t abia dac� �nl�untrul s�u ar fi putut galopa �n cerc un c�lu�.
Ultimul num�r pe care l-am mai prins era cel prezentat de un magician cu o mantie
de un albastru �ntunecat, �i care a scos din cilindrul s�u un coco� pitic superb
colorat, nu mult mai mare dec�t o co�ofan� sau un corb. Era cu totul domesticit,
dup� c�te se pare, �i a alergat pe un soi de traseu miniatural format din fel de
fel de sc�ri�oare, trepte �i alte obstacole, peste care trebuia s� treac�;
cioc�nind corespunz�tor cu ciocul, indica rezultatul corect al unor calcule simple
cum ar fi fost doi ori trei, sau patru minus unu, ecua�ii pe care magicianul i le
prezenta pe diferite cartona�e, sau se culca la p�m�nt, la o vorb� �optit�, pentru
a dormi cu aripile bizar dep�rtate de corp, iar �n cele din urm� a disp�rut din nou
�n interiorul cilindrului. Dup� ce magicianul s-a retras, lumina s-a stins treptat
�i, de-ndat� ce ochii mi s-au obi�nuit cu bezna, am z�rit pe cerul cortului de
deasupra noastr� stele pictate cu vopsea fosforescent�, ceea ce �i d�dea �ntr-
adev�r impresia c� te aflai afar� �n c�mp deschis. �i �n timp ce ne mai uitam �n
sus cu o anume emo�ie, dup� cum �mi amintesc, a spus Austerlitz, privind la
firmamentul acesta artificial pe care puteai aproape s�-l pip�i cu m�inile la
marginea lui de jos, au intrat �n scen� unii dup� al�ii to�i actorii trupei,
magicianul cu so�ia lui foarte frumoas� �i cu cei trei copii cu bucle negre, nu mai
pu�in frumo�i �i ei - cel mai mic av�nd �n m�n� o lantern� �i fiind �nso�it de o
g�sc� alb� ca om�tul. Fiecare din ace�ti circari avea asupra lui un instrument
muzical. Dac� �mi amintesc bine, a spus Austerlitz, am v�zut un flaut, o tuba
276 W. G. Sebaki
zg�riat�, o tob�, un bandoneon �i o vioar�, iar ei to�i erau �mbr�ca�i orienta] �n
mantii lungi, tirite cu blana, b�rba�ii purt�nd pe cap un turban de culoare verde-
deschis. La un semn pe care �i l-au dat �ntre ei, au �nceput s� c�nte la
instrumentele lor �ntr-un fel totodat� discret �i p�trunz�tor, care pe mine �n
ciuda, sau poate tocmai pentru c� o via�� �ntreag� nu m-? impresionat niciun fel de
muzic�, �n acest caz unic m-? mi�cat profund chiar de la prima m�sur�. N-a� �ti s�
spun, a spus Austerlitz, ce au c�ntat cei cinci saltimbanci in acca s�mb�ta dup�-
amiaza �n cortul lor ridicat �n spatele Care � Austerlitz pentru publicul lor infim
�i adunat de Dumnezeu �tie unde - dar m� s-a p�rut c� acel c�ntec al lor adia parc�
dintr-o mare dep�rtare, de undeva dinspre R�s�rit, mi-am zis eu, din Caucaz sau din
Turcia. Nu mai �tiu nici ce lucruri mi-au evocat acele sunete produse de muzican�ii
care cu siguran�� c� nu cuno�teau notele. Uneori mi se p�rea c� aud un c�ntec
bisericesc dc mult uitat din �ara Galilor, dar alteori, foarte �ncet �i totu�i
aproape d�ndu-mi
Austerlitz 277
ame�eal�, ca ni�te sunete ale unui vals, sau tema muzical� a unui l�ndier, sau
poate sunetele t�r�g�nate ale unui mar� funebru, la care cortegiul ce �nso�e�te
mortul face la fiecare pas o mic� pauz� �n aer �nainte de a-�i pune piciorul din
nou pe p�m�nt. Nici ast�zi nu �n�eleg, a spus Austerlitz, ce s-? petrecut �n mine
�n timp ce ace�ti circari scoteau din instrumentele lor ni�el dezacordate acele
sunete vr�jite ale unei muzici nocturne cu totul str�ine, �i la fel de pu�in a� fi
putut spune �i atunci dac� pieptul mi se str�ngea dc prea mult� durere sau,
dimpotriv�, se l�rgea pentru prima oar� in via�� de at�ta fericire. Un om at�t de
nemuzical dc la natur� ca mine, a spus Austerlitz, nu va �n�elege njeiodat� de ce
anumite timbruri, umbriri dc tonalitate �i sincope te pot tulbura �ntr-o m�sur� a�a
de mare, dar ast�zi, retrospectiv, �mi pare ca �i cum taina ce m-? mi�cat atunci
a�a dc mult s-ar fi ascuns in imaginea g�tei albe ca z�pada, care �n timp cc ei
c�ntau a stat neclintit�. Cu g�tul un pic �ntins �nainte �i cu pleoapele l�sate
p�rea s� asculte, concentrat�
278 W. G. Sebald
asupra firmamentului pictat al cortului, p�n� ce ultimele sunete s-au risipit, de
parc� ea �i-ar fi �tiut pro-pria-i soart�, �i pe cea a tuturor celor �n compania
c�rora se afla. - Dup� cum probabil �tiu, �i-a reluat Austerlitz povestea la
urm�toare noastr� �nt�lnire la braseria Le Havane, �n zona de pe malul st�ng al
Senei, ajuns� �n decursul anilor �ntr-o stare tot mai mare de del�sare, acolo unde
el asistase �mpreun� cu Marie de Vemeuil la acel spectacol de circ de neuitat, s-a
ridicat �ntre timp �n locul acela noua Bibliotec� Na�ional� ce poart� numele
pre�edintelui francez. Vechea bibliotec� din rue Richelieu a fost deja �nchis�,
dup� cum m-am putut convinge eu �nsumi de cur�nd, a spus Austerlitz; sala cu cupol�
deasupra, �i cu l�mpile ei cu abajururi verzi de por�elan, ce r�sp�ndeau o lumin�
at�t de bun� �i de lini�titoare, a fost abandonat�, c�r�ile au fost scoase din
rafturile dispuse �ntr-un cerc �n jurul meselor iar cititorii, care odinioar� se
aflau foarte aproape de vecinii lor de loc �i care, printr-o �n�elegere tacit� cu
cei care fuseser� acolo �naintea lor, �edeau la pupitrele numerotate cu mici
t�bli�e de email, par acum s� se fi dizolvat �n aerul r�coros. Nu cred, a spus
Austerlitz, c� mul�i dintre vechii cititori vor mai face drumul p�n� la noua
bibliotec� de pe Quai Fran�ois Mauriac. Dac� nu vrei s� ajungi aici - �n sta�ia
Bibliotecii, aflat� �n aceast� dezolant� �ar� a nim�nui - lu�nd, unul din
metrourile dirijate de o voce fantomatic�, atunci e�ti obligat s� schimbi mijlocul
de locomo�ie �i s� urci �ntr-un autobuz �n Place Valhubert, sau s� mergi pe jos
ultima por�iune, de regul� foarte v�ntoas�, de pe malul r�ului, p�n� la cl�direa
care, �n monumentalismul ei, pare s� fi fost inspirat� de voin�a de
autoimortalizare a pre�edintelui statului �i care, dup� cum eu, a spus Austerlitz,
mi-am dat seama �nc� de la prima mea vizit�, este din capul locului ostil� omului
�i total opus�, �n propor�ionarea
Austerlitz 279
ei exterioar� ca �i prin constitu�ia ei interioar�, oric�ror necesit�i ale
adev�ratului cititor. Cine ajunge la noua Bibliotec� Na�ional� dinspre Place
Valhubert, acela se g�se�te la piciorul unei sc�ri din nenum�rate sc�nduri striate
din lemn de esen�� tare, care �mprej-muie�te �ntregul complex pe o lungime de trei
sute de metri, respectiv de o sut� cincizeci de metri, de pe ambele str�zi, �n
unghi drept, scar� ce se aseam�n� cumva cu soclul unui ziggurat. Dup� ce te-ai
c��rat pe cel pu�in patru duzini de trepte pe c�t de �nguste, pe at�t de abrupte,
ceea ce nu-i lipsit de pericol chiar �i pentru vizitatorii mai tineri, a spus
Austerlitz, atunci te g�se�ti �n sf�r�it pe o esplanad� ??-�i cople�e�te privirea,
construit� din acelea�i sc�nduri striate ca �i scara, �i care se �ntinde pe o
suprafa�� de aproximativ nou� terenuri de fotbal, �ntre cele patru turnuri din cele
patru col�uri ale bibliotecii, fiecare din ele �nalt de dou�zeci �i dou� de etaje.
�n special �n zilele c�nd v�ntul trimite ploaia peste acest loc cu totul
neprotejat, ceea ce nu se �nt�mpl� arareori, a spus Austerlitz, ai impresia c� prin
cine �tie ce �nt�mplare ai nimerit pe puntea Berengariei1 sau a vreunui alt
transatlantic uria� �i prin urmare n-ai fi deloc mirat dac� dintr-odat�, �n vuietul
formidabil al sirenei de cea��, ai vedea orizonturile ora�ului Paris proiectate pe
fundalul mirei hidrografice a turnurilor �i ridic�ndu-se �i cobor�nd �n tact odat�
cu transatlanticul ce str�bate valurile c�t mun�ii, sau dac� ai z�ri pe punte o
figur� minuscul� de om, care s-a aventurat �n mod imprudent aici, fiind m�turat de
o rafal� de v�nt peste balustrada pun�ii �i c�z�nd departe �n de�ertul acvatic al
Atlanticului. Cele patru turnuri de sticl� ale bibliotecii, c�rora li s-au dat,
1 Berengaria - prima nav� de pasageri gigantic� construit� de linia maritim� HAPAG
�n 1913, �i destinat� naviga�iei �n apele Atlanticului de Nord. (N. tr.)
28u W. G Seba/d
Austerlitz 28i
a spus Austerlitz, nume ce par desprinse dintr-un roman utopie: La tour des lois,
La tour des temps, La tour des nombres �i La tour des lettres, �i fac intr-adev�r o
impresie babilonic� atunci c�nd prive�ti �n susui fa�adelor lor �i mai degrab�
b�nuie�ti spa�iul gol din spatele ferestrelor oarbe. C�nd m-am aflat pentru prima
oar� pe puntea de promenad� a noii Biblioteci Na�ionale, a spus Austerlitz, am avut
nevoie de ceva timp p�n� s� descop�r locul din care vizitatorii sunt du�i pe banda
transportoare p�n� la subsol, care �n realitate este parterul. S� fii nevoit s� te
transpor�i iar jos - dup� ce abia te-ai c��rat cu at�ta greutate pe platou - mi s-a
p�rut imediat a fi ceva cu totul absurd, n�scocit pesemne - c�ci o alt� explica�ie
numi vine �n minte, a spus Austerlitz - special pentru dezorientarea �i umilirea
cititorului, cu at�t mai mult cu c�t cobor�rea pe banda transportoare s-a �ncheiat
�n ziua primei mele vizite aici �n fa�a unei u�i culisan-te cu aer provizoriu,
barat� de un lan�; aici a trebuit s� ne l�s�m perchezi�iona�i de ni�te oameni de
paz� pe jum�tate �n uniform�. Podeaua marii hale de la intrare e acoperit� de un
covor ro�u-ruginiu, pe care se g�sesc la mare distan�� unele de celelalte c�teva
locuri unde po�i sta jos: b�nci capitonate f�r� speteaz� �i fotolii micu�e
asem�n�toare mai degrab� cu ni�te scaune rabatabile, pe care vizitatorul
bibliotecii, c�nd se a�az�, nu poate sta altcum dec�t cu genunchii cam la aceea�i
�n�l�ime cu capul - fapt pentru care primul g�nd ce mi-a trecut prin minte la
vederea lor, a spus Austerlitz, a fost c� persoanele care �edeau chircite pe jos,
r�zle�e sau �n mici grupuri trebuie c� se a�ezaser� aici la ultimul apus de soare
pe drumul lor prin Sahara sau peste Peninsula Sinai. Se �n�elege de la sine, a
continuat Austerlitz, c� din hala ro�ie a Sinaiului nu po�i p�trunde pur �i simplu
�n bastionul l�untric al bibliotecii; mai �nt�i trebuie s� te opre�ti la punctul de
282 W. G. Sebald
informare unde se afl� o jum�tate de duzin� de doamne, c�rora trebuie s� le
prezin�i solicitarea ta, dup� care, dac� aceast� solicitare dep�e�te c�tu�i de
pu�in cazul cel mai simplu, va trebui s� a�tep�i, adeseori o jum�tate de or� sau
mai bine de at�t, ca la o sec�ie financiar� dup� ce ai tras un num�r de ordine,
p�n� ce �n sf�r�it o alt� func�ionar� a bibliotecii te pofte�te �ntr-o cabin�
separat� unde �i expui dorin�ele �i prime�ti instruc�iunile corespunz�toare izolat
de restul lumii, ca �i cum ar fi vorba de o afacere foarte dubioas� ce trebuie
tratat� cu u�ile �nchise. Dup� toate aceste m�suri de control, am reu�it �n
sf�r�it, a spus Austerlitz, s�-mi g�sesc un loc �n nou-deschisa sal� de lectur�
general� Haut de Jardin, loc pe care am stat �n perioada urm�toare ore �i zile �n
�ir, privind absent, cum �mi este acum felul, afar� pe geam �n curtea interioar�,
la suprafa�a aceea ciudat�, care pare decupat� din puntea de promenad�, a unei
rezerva�ii naturale aflat� mai jos cu vreo dou�-trei etaje, �i unde plantaser� vreo
sut� de pini mediteraneeni maturi, adu�i aici, la locul exilului lor, din Foret de
Bord, nu �tiu �n ce chip. Dac� te ui�i dinspre punte la coroanele mari cenu�iu-
verzui ale acestor copaci, care poate se mai g�ndesc �nc� la patria lor normand�, e
ca �i cum ai privi peste o step� accidentat�, �n timp ce din sala de lectur� nu
z�re�ti dec�t trunchiurile cu scoar�� ro�cat�, care, �n ciuda faptului c� au fost
asigurate cu cabluri de o�el ce suie piezi�, oscileaz� u�or �ncolo �i-ncoace �n
zilele de furtun�, �ntruc�tva asem�n�tor cu plantele acvatice dintr-un acvariu.
C�teodat�, �n visele mele cu ochi deschi�i �n voia c�rora m� l�sam �n sala de
lectur�, a spus Austerlitz, mi se p�rea c� v�d urc�nd pe fr�nghiile ce se �nal��
dinspre p�m�nt p�n� la coroanele pinilor ni�te arti�ti de circ �in�nd �n m�n� ni�te
pr�jini tremur�toare de balans �i urc�nd �n sus cu grij�, dibuind, pun�nd un picior
�naintea altuia, sau
Austerlitz 283
dintr-odat� precipit�ndu-se, mereu la grani�a invizi-bilit�ii, cele dou� veveri�e
despre care o istorie apocrifa ce mi-a ajuns la urechi afirm� c� au fost aduse aici
�n speran�a c� se vor �nmul�i, �ntemeind o colonie numeroas� �n aceast� p�durice
artificial� de pini, �i contribuind astfel la distrac�ia ocazional� a
cititorilor ??-�i ridic� ochii din c�r�ile lor. �n mai multe r�nduri s-a �nt�mplat
�i ca ni�te p�s�ri s� se r�t�ceasc� �n p�durea bibliotecii, a spus Austerlitz,
zbur�nd de-a dreptul �n copacii reflecta�i �n geamurile s�lii de lectur� �i, dup� o
bufnitur� surd�, pr�bu�indu-se f�r� via�� la p�m�nt. A�ezat la locul meu �n sala de
lectur�, a spus Austerlitz, m-am g�ndit mult la raportul �n care se g�sesc asemenea
accidente neprev�zute de nimeni - ca de pild� pr�bu�irea mortal� a unei unice
fiin�e care s-a ab�tut de la calea ei natural�, sau repetatele fenomene de
paralizie inerente aparatului de informa�ie electronic� - cu planul cartezian
general al Bibliotecii Na�ionale �i am ajuns la concluzia c�, �n fiecare proiect
conceput �i dezvoltat de noi, propor�iile �i gradul de complexitate a sistemelor
informa�ionale �i de ghidaj �nscrise �n aceste proiecte reprezint� factorii
decisivi �i c� prin urmare perfec�iunea atotcuprinz�toare, absolut� a concep�iei
poate s� se suprapun� �n practic�, ba chiar se suprapune �n mod obligatoriu �n
practic� cu o disfunc�ie cronic� �i cu o labilitate constitu�ional�. Cel pu�in
pentru mine, a spus Austerlitz, care mi-am dedicat o mare parte a vie�ii studiului
c�r�ilor �i care am fost ca la mine acas� la Bodleian, la British Museum �i �n rue
Richelieu, aceast� nou� bibliotec� uria��, care e acum permanent socotit� a fi ceea
ce se cheam�, at�t de ur�t, �Trezoreria �ntregii noastre mo�teniri scriptice�,
a�adar aceast� bibliotec� s-a dovedit pentru mine a fi nefolositoare �n
investiga�ia �ntreprins� pentru a da de urmele tat�lui meu disp�rut la Paris.
Confruntat zi de zi cu aparatul acestei
284 W. G. Sebald
biblioteci alc�tuit, pare-se, numai din obstacole ce mi-au zg�nd�rit tot mai mult
nervii, am pus deoparte o vreme cercet�rile mele �i �n loc de asta am �nceput �ntr-
o diminea�� �n care din cine �tie ce motiv mi-au venit �n minte cele cincizeci �i
cinci de volume ro�u-carmin din biblioteca din �porkova, am �nceput a�adar lectura
romanelor lui Balzac care p�n� atunci �mi r�m�seser� necunoscute - �i anume cu
Povestea colonelului Chabert, pomenit de V�ra, adic� a unui b�rbat a c�rui carier�
glorioas� �n slujba �mp�ratului se �ntrerupe pe c�mpul de b�t�lie de la Eylau,
atunci c�nd e lovit de o spad� �n cap �i cade le�inat din �a la p�m�nt. Ani mai
t�rziu, dup� �ndelungi r�t�ciri prin Germania, colonelul �ntors din mor�i revine la
Paris pentru a-�i revendica dreptul asupra bunurilor sale, asupra so�iei �ntre timp
rec�s�torite, contesa Ferraud, precum �i asupra propriului nume. Apare a�adar �n
fa�a noastr� ca un strigoi, a spus Austerlitz, �n biroul avocatului Derville, un
b�tr�n o�tean cu des�v�r�ire uscat �i sl�bit, cum �l descrie Balzac �n acest loc.
Ochii �i str�lucesc sidefiu �i pe jum�tate orbi, p�lp�ind incert ca lumina unei
lum�n�ri. Fa�a lui cu contururi ascu�ite e palid�, �n jurul g�tului poart� o
cravat� uzat� din m�tase neagr�. Je suis le Colonel Chabert, celui qui est mort a
Eylau1 - cu aceste cuvinte ni se prezint� el, povestind mai apoi despre groapa
comun� (o fosse des morts, dup� cum scrie Balzac, a spus Austerlitz), �n care a
fost zv�rlit �n ziua de dup� b�t�lie �mpreun� cu al�i solda�i c�zu�i �n lupt�, �i
unde �n cele din urm� se treze�te la via��, dup� cum o relateaz� el �nsu�i, cu o
acut� senza�ie de durere. J�entendis, ou je crus entendre2, a citat Austerlitz din
memorie �n timp ce privea pe fereastra braseriei
1 Sunt colonelul Chabert, cel care a murit la Eylan (�n francez�, �n original).
2 Am auzit, sau mi s-a p�rut c� aud (�n francez�, �n original).
Austerlitz 285
afar� spre bulevardul Auguste Blanqui, des g�missements pouss�s par le monde des
cadavres au milieu duquel je gisais. Et quoique la m�moire de ces moments soit bien
t�n�breuse, quoique mes souvenirs soient bien confus, malgr� les impressions de
souffrances encore plus profondes queje devais �prouver et qui ont brouill� mes
id�es, il y a des nuits ou je crois encore entendre ces soupirs �touff�s1. La numai
c�teva zile dup� aceast� lectur� care, a continuat Austerlitz, mi-a confirmat
tocmai prin tr�s�turile ei de literatur� de senza�ie b�nuiala ce-o avusesem �i mai
�nainte, c� grani�a dintre moarte �i via�� e mai permeabil� dec�t credem �n mod
obi�nuit, am dat �n sala de lectur�, r�sfoind o revist� american� de arhitectur�
-era ora �ase seara fix -, peste o fotografie mare cenu�ie, care ar�ta �nc�perea
prev�zut� cu rafturi deschise p�n� sus la tavan, unde se p�streaz� azi documentele
de�inu�ilor, �n a�a-numita mic� cetate de la Terez�n. �mi amintesc, a spus
Austerlitz, c� la vremea sa, la prima mea vizit� f�cut� �n ghetoul din Boemia, nu
reu�isem s� m� aventurez p�n� �n afara cet�ii �n form� de stea, pe locul descoperit
unde se aflau fortifica�iile exterioare, �i poate c� de aceea, v�z�nd acum aceast�
camer� de registratur�, mi-a venit �n minte imaginea obsesiv� c� acolo �n mica
cetate din Terez�n, �n cazematele ei �nghe�ate �i umede, unde au pierit at�ia
oameni, c� acolo a�adar ar fi fost adev�ratul meu loc de munc�, pe care nu-1
ocupasem dintr-un sentiment de vinov�ie. �n timp ce m� chinuiau asemenea g�nduri �i
sim�eam deslu�it,
1 Gemetele care se auzeau din lumea de cadavre �n mijlocul c�reia z�ceam. Cu toate
c� memoria acelor momente �mi e obscur�, cu toate c� amintirile mele sunt tulburi,
�n ciuda suferin�elor tr�ite atunci �i care au f�cut ca g�ndurile s� mi se
�nv�lm�easc�, mi se pare, totu�i, c� �n unele nop�i �nc� mai aud acele suspine
�n�bu�ite (�n francez�, �n original).
288 W. G. Sebald
a continuat Austerlitz, cum �mi provocau pe fa�� primele semne ale maladiei mele
care revine regulat, mi s-a adresat unul dintre func�ionarii bibliotecii, pe numele
lui Henri Lemoine, care m� cunoscuse �nc� din prima mea perioad� parizian�, c�nd m�
mai duceam zi de zi pe rue Richelieu. Jacques Austerlitz - m-? �ntrebat Lemoine,
oprindu-se �n dreptul pupi-trului meu �i aplec�ndu-se un pic spre mine, �i uite-a�a
am �nceput am�ndoi s� discut�m mai mult� vreme �n �oapt�, a spus Austerlitz, �n
sala de lectur� Haut de Jardin care la acea or� �ncepea s� se goleasc�, �i am
discutat despre procesul de destr�mare progresiv� a capacit�ii memoriei noastre,
proces care se desf�ura �n paralel cu proliferarea sistemului de informa�ii, �i de
asemenea despre pr�bu�irea, l�effondrement de la Bibliotheque Nationale, cum s-a
exprimat Lemoine. Noua cl�dire a bibliotecii, care prin �ntreaga sa alc�tuire, ca
�i prin regulamentul ei interior, �nvecinat cu absurdul, caut� s�-l resping� pe
cititor ca pe un du�man poten�ial, este, a spus Austerlitz, a spus Lemoine, o
manifestare cvasioficial� a necesit�ii tot mai imperioase de a pune cap�t a
oric�rei forme de via�� din trecut. Ajun�i �ntr-un anumit punct al discu�iei
noastre, a spus Austerlitz, Lemoine m-? condus, la rug�mintea mea exprimat� �n
treac�t, la etajul al optsprezecelea al turnului de sud-est, de unde din a�a-
numitul belvedere po�i privi �ntreaga aglomera�ie urban� crescut� timp de milenii
din subsolul acum cu totul scobit pe din�untru - o alc�tuire din piatr� de var
sp�l�cit�, un soi de excrescen��, care cu crustele sale ce se �ntind �n cercuri
concentrice trece cu mult dincolo de bulevardele Davout, Soult, Poniatowski,
Mass�na �i Kellermann, ajung�nd p�n� la periferia extrem� ce dispare �n p�cla de
dincolo de suburbii. Cu c�iva kilometri mai la sud-est, �n cenu�iu uniform se
profila o pat� palid-verzuie, din care se i�ea un soi
Austerlitz 289
de trunchi de con despre care Lemoine afirma c� este a�a-numitul Munte al
Maimu�elor din Bois de Vincennes. Mai �n apropiere am z�rit �ntortocheatele c�i de
circula�ie pe care se t�rau �ncolo �i-ncoace, ca ni�te g�ndaci negri �i ca ni�te
omizi, trenurile �i automobilele. E ciudat, a spus Lemoine, c� aici sus am mereu
impresia c� acolo jos via�a se f�r�mi�eaz� �ncet �i f�r� zgomot, c� trupul ora�ului
e n�p�dit de o boal� obscur�, care prolifereaz� subteran, iar eu mi-am amintit, a
spus Austerlitz, auzindu-1 pe Lemoine f�c�nd aceast� observa�ie, de lunile
hibernale ale anului 1959, �n timpul c�rora eu studiam pe rue Richelieu lucrarea
lui Maxime du Camp, scris� �n 1890, esen�ial� pentru propria mea munc� de
cercetare, lucrare �n �ase volume intitulat� Paris, ses organes, ses fonctions etsa
oie dans la seconde moiti� du XjXeme siecie; �nainte de a o scrie, autorul ei
cutreierase de�erturile Orientului n�scute din pulberea mor�ilor, asta dup� ce
avusese pe Pont Neuf o viziune cople�itoare, ca apoi s� termine lucrarea �apte ani
mai t�rziu. Din cealalt� parte a etajului cu belvedere, a spus Austerlitz, priveai
peste banda diagonal� a Senei, peste cartierul Marais, �i Bastilia spre nord. Un
perete de nori de culoarea cernelei se �nclina acum peste ora�ul cufund�ndu-se �n
umbre, �i din care cur�nd nu au mai putut fi distinse nici turnurile, nici palatele
sau monumentele, �n afar� doar de umbra alb� a cupolei de la Sacr� Coeur. Ne aflam
doar la un picior �n spatele structurii de sticl� ce cobora p�n� jos. De �ndat� ce
te uitai �n ad�nc, la puntea mai deschis� la culoare a promenadei �i la coroanele
mai �ntunecate ale copacilor ce se i�eau din ea, sim�eai dintr-odat� sorbul
abisului �i te vedeai nevoit s� te retragi cu un pas. Uneori, spunea Lemoine, a
spus Austerlitz, i se p�rea c� aici sus ar sim�i �n jurul t�mplelor �i al frun�ii
adierea timpului, dar probabil, a mai ad�ugat el, c�
290 W. G. Sebald
asta nu-i dec�t un reflex al con�tiin�ei care s-? format �n mintea mea �n decursul
anilor despre multiplele straturi care acolo jos, pe terenul ora�ului, au crescut
unele peste altele. Pe terenul necultivat �i pustiu dintre zona de triaj a G�rii
d�Austerlitz �i Pont Tolbiac, pe care ast�zi se �nal�� aceast� bibliotec�, la
sf�r�itul r�zboiului, de pild�, exista un mare depozit �n care nem�ii �ngr�m�diser�
toat� prada str�ns� din locuin�ele evreilor parizieni. Cred c� fuseser� la vreo
patruzeci de mii de locuin�e, a spus Lemoine, pe care nem�ii le-au golit atunci
�ntr-o ac�iune ce a durat mai multe luni �i pentru care au rechizi�ionat �ntregul
parc de ma�ini al Asocia�iei Transportatorilor de Mobil� din Paris, folosind o
armat� de nu mai pu�in de o mie cinci sute de c�r�tori �i ambalatori. To�i cei care
sub o form� sau alta au participat la acest program de despropriet�rire �i
refolosire a bunurilor organizat p�n� �n cele mai mici detalii, a spus Lemoine,
toate statele-majore ale for�ei de ocupa�ie care au decis ac�iunea �i care �n parte
rivalizau �ntre ele, precum �i toate autorit�ile financiare �i fiscale, serviciile
de eviden�� a popula�iei ca �i serviciul de cadastru, b�ncile �i agen�iile de
asigurare, poli�ia, firmele de transport, proprietarii de case �i portarii - cu
to�i �tiuser� f�r� �ndoial� c� din cei �ntemni�a�i �n lag�rul de la Drancy probabil
c� nu avea s� se mai �ntoarc� nimeni. Cea mai mare parte din acele obiecte de
valoare, active, ac�iuni �i imobile apropriate la vremea aceea se afl� p�n� �n ziua
de ast�zi, a spus Lemoine, �n m�inile ora�ului �i ale statului. Iar acolo jos, �n
marea hal� a depozitului Austerlitz-Tolbiac s-a �ngr�m�dit �ncep�nd cu anul 1942
tot ceea ce civiliza�ia noastr� a produs fie pentru �nfrumuse�area vie�ii, fie doar
pentru uz casnic - de la scrinurile Louis XVI, por�elan de Meissen, covoare persane
�i �ntregi biblioteci p�n�
Austerlitz 291
la solni�e �i piperni�e. Se spune chiar, dup� cum mi-a relatat nu de mult cineva
care a lucrat �n acest depozit, a spus Lemoine, c� au existat chiar �i cutii de
carton pentru sac�zul scos din cutiile de viori confiscate. Mai mult de cinci sute
de istorici de art�, anticari, restauratori, t�mplari, ceasornicari, bl�nari �i
croitori adu�i acolo de la Drancy �i p�zi�i de un �ntreg contingent de solda�i din
Asia de Sud-Est, au lucrat paisprezece ore zilnic, pentru a repara �i a sorta dup�
valoare �i categorie bunurile care soseau la depozit -argint�ria la argint�rie,
vesela la vesel�, juc�riile la juc�rii �.a.m.d. Peste �apte sute de trenuri au
plecat de aici �n diversele ora�e distruse ale Reich-ului. Nu arareori, a spus
Lemoine, halele depozitului, pe care de�inu�ii le botezaser� Les Galeries
d�Austerlitz, au fost vizitate de mari �efi de partid din Germania �i de �nal�i
ofi�eri ai SS �i ai Wehrmacht-ului sta�iona�i la Paris, care, �nso�i�i de nevestele
�i amantele lor, au cotrob�it pe aici pentru a-�i alege mobila pentru cine �tie ce
salon de primire de la vila lor din Gr�newald, ori un serviciu de Sevres ori un
mantou de blan�, ori un pian Pleyel. Fire�te c� cele mai valoroase dintre aceste
lucruri nu au fost expediate en gros �n ora�ele germane bombardate; azi nimeni nu
vrea s� mai �tie unde au ajuns, la fel cum, �n sensul cel mai adev�rat al
cuv�ntului, �ntreaga istorie a fost �nmorm�ntat� sub temelia noii Grande
Bibliotheque a pre�edintelui nostru faraonic, a spus Lemoine. Jos, pe promenadele
pustii, disp�ruse �i ultimul lic�r de lumin�. V�rfurile p�duricii de pini, care
privi�i de la �n�l�ime se asem�naser� cu un covor de mu�chi verde, formau acum doar
un p�trat de un negru uniform. O vreme am mai stat t�cu�i �mpreun� pe belvedere, a
spus Austerlitz, uit�ndu-ne afar� la ora�ul care acum sc�nteia �n splendoarea sa de
lumini.
292 W. G Sebald
*
C�nd m-am �nt�lnii cu pu�in �nainte de plecarea mea din Paris �nc� o dat� cu
Austerlitz la o cafea matinal� pe bulevardul Auguste Blanqui, el mi-a spus ca
primise cu o zi �nainte de la un colaborator al Centrului de Documentare din nie
Geoffroy-�Asnier �tirea c� un anume Maximilian Aychenwald fusese �ntemni�at la
sf�r�itul lui 1942 �n lag�rul Gurs, �i c� el, Austerlitz, va trebui acum s� caute
aceast� localitate situat� undeva departe �n Sud, �n zona prealpina a Pirineilor.
In mod ciudat, mi-a spus Austerlitz, cu pu�ine ore �nainte de ultima noastr�
�nt�lnire, atunci c�nd, �ntorc�ndu-sc de la Bibliotheque Nationale, schimbase
trenul la Gare d�Austerlitz, avusese
Austerlitz 293
presim�irea c� se apropie de urmele tat�lui s�u. Dup� cum probabil c� �tiu,
miercurea trecut� traficul feroviar a fost in parte paralizat de o grev�, iar �n
acea lini�te neobi�nuit� care domnea �n Gare d�Austerlitz, i-a venit brusc id ?? a
c� tat�l lui a p�r�sit Parisul cur�nd dup� intrarea nem�ilor, chiar din aceast�
gar�, nu departe de locuin�a sa din rue Barrault. Mi-am �nchipuit, a spus
Austerlitz, c�-1 v�d aievea �naintea ochilor cum se sprijin� de fereastra
compartimentului la plecarea trenului �i am z�rit chiar �i aburul alb care ie�ea
din locomotiva ce pornise greoi. Pe jum�tate ame�it; m-am plimbat apoi prin gar�,
prin pasajele subterane labirintice, peste pasarelele de pietoni, urc�nd �i
cobor�nd la nesf�r�it trepte. .Aceast� gar�, a spus Austerlitz, a fost dintotdeauna
pentru mine
294 W� G. Sebald
cea mai misterioas� dintre toate g�rile pariziene. �n timpul anilor mei de studiu
am fost deseori aici, ba chiar am �i scris un soi de memoriu despre construc�ia �i
istoria acestei g�ri. Pe atunci m� fascina �n mod deosebit felul cum metrourile
sosind aici dinspre Bastilia, dup� ce traversaser� Sena, intrau peste viaductul
metalic lateral �n etajul superior al g�rii, ca �i c�nd ar fi fost �nghi�ite de
fa�ada cl�dirii. �n acela�i timp m� nelini�tea hala aproape goal� �i luminat�
s�r�c�cios dind�r�tul acestei fa�ade, unde se �n�l�a o scen� construit� grosolan
din b�rne �i sc�nduri, cu o schel�rie asem�n�toare unor �treanguri �i cu tot soiul
de c�rlige ruginite, despre care mai t�rziu mi s-a spus c� slujeau la sprijinirea
bicicletelor. Dar c�nd am p�it pentru prima oar� �ntr-o duminic� dup�-amia-z�, �n
plin� vacan��, pe aceast� scen�, n-am v�zut nic�ieri acolo vreo biciclet� �i poate
c� din aceast� pricin�, ori poate c� din cauza penelor de porumbei, care z�ceau
pretutindeni jos pe podeaua de sc�nduri, mi-am format impresia c� m� aflam aici la
locul unei crime nepedepsite. De altfel, a spus Austerlitz, sinistra construc�ie de
lemn mai exist� �i azi. Nici chiar penele cenu�ii de porumbei n-au fost �nc�
risipite de v�nt. �i apoi mai sunt pe jos aceste pete �ntunecate, poate c� de la
uleiul lubrifiant scurs de undeva, sau acid fenic sau cine �tie ce altceva. M-?
impresionat nepl�cut �n acea duminic� dup�-amiaz�, c�nd m-am urcat pe scen�,
privind prin semiobscuritate �nspre grilajul artistic al fa�adei de nord, faptul
c�, dup� o vreme, am observat la marginea ei superioar� dou� personaje minuscule,
probabil doi lucr�tori care f�ceau o repara�ie �i se mi�cau de-a lungul unor
fr�nghii ca doi p�ianjeni negri pe plasa lor. - Nu �tiu ce vor s� �nsemne toate
astea, a spus Austerlitz, �i prin urmare voi c�uta mai departe urmele tat�lui meu
�i
Austerlitz 2Q5
o voi c�uta �i pe Marie de Verne uil. Era spre ora dou�sprezece c�nd ne-am luat
r�mas-bun�n fata sta�iei de metrou La Glaciere. Odinioar�, aici erau mocirle mari
pe care oamenii patinau iarna la fel ca �n fa�a Bishop�s Gate din Londra, mi-a mai
spus Austerlitz la urma; �nm�n�ndu-mi �n acela�i timp cheia casei sale din Alderney
Street. Mi-a spus c� pot trage acolo oric�nd doresc �i pot s� m� uit la
fotografiile alb-negru - tot ce va r�m�ne din �ntreaga lui viat�. Mi-a mai spus �i
s� nu omit s� sun la poarta din zidul de c�r�mid� care �ncepe imediat dup� casa lui
- fiindc� �n spatele acestui zid se afl� ceea ce el n-a putut vedea mai �nainte de
la niciuna din ferestrele lui, �i anume un loc �n care cresc tei �i liliac �i unde
sunt �nmorm�nta�i �nc� din secolul al XVIII-lea membrii comunit�ii a�kenaze,
printre care �i rabinul David Tevele Schiff, rabinul Samuel Falk �i rabinul Baal
Schern din Londra. El n-a descoperit cimitirul, a spus Austerlitz, din care, dup�
cum b�nuia acum, mereu �i intrau �n cas� molii, dec�t cu c�teva zile �naintea
plec�rii sale din Londra, atunci c�nd a surprins
296 W. G. Sobald
poarta din zidul de c�r�mid� r�mas� deschis� pentru prima oar� �n to�i anii �n care
locuise in Alderney Street. �n�untru a v�zut, plimb�ndu-se �n papuci pe c�r�rile
dintre morminte, o femeie surprinz�tor de mic� de statur�, paznica cimitirului dup�
cum avea s� se dovedeasc�. L�ng� ea mergea un c�ine-lup belgian aproape la fel de
mare ca ea, �nc�run�it �i el, pe care-1 chema Billi ? �i care era foarte sperios.
�n lumina str�lucitoare de prim�var� care str�b�tea frunzele de lei proasp�t
�nverzite, ai fi putut crede, mi-a spus Austerlitz, c� ai intrat intr-un basm care,
la fel ca via�a �ns�i, �mb�tr�ne�te odat� cu timpul scurs. Povestea despre
cimitirul din .Alderney Street, cu care Austerlitz �i-a luat r�mas-bun de la mine,
n-am putut s-o mai uit, �i se prea poate c� din aceast� cauz�, aflat pe drumul de
�ntoarcere, am cobor�t la Anvers, pentru a m� mai uita o dat� la Nocturama �i
pentru a m� mai duce o dat� la Breendonk. Am petrecut o noapte lini�tit� la un
hotel de pe Astridsplein, �ntr-o odaie ur�t� cu pere�ii acoperi�i de un tapet maro,
care d�dea �n spate �nspre calcanele altor case, �nspre hornurile de evacuare a
aerului viciat �i spre ni�te acoperi�uri joase, desp�r�ite �ntre ele de s�rm�
^usfer��tz 297
ghimpat�. Cred c� �n ora� tocmai avea loc o s�rb�toare popular�. �n orice caz, p�n�
�n zorii zilei am tot auzit sirenele ma�inilor dc salvare �i de poli�ie. C�nd ni-am
trezit dintr-un vis foarte dezagreabil, am z�rit pe cer, la intervale de zece p�n�
la dou�sprezece minute, minusculele s�ge�i argintii ale avioanelor �n v�zduhul de
un albastru str�lucitor, deasupra caselor aflate �nc� �n semi�ntuneric. C�nd, spre
ora opt, am p�r�sit hotelul Flamingo - dac� mi-amintesc bine, a�a se chema, jos
l�ng� recep�ia �n spatele c�reia nu se z�rea nimeni, am v�zut o femeie cu fa�a
cenu�ie, de vreo patruzeci de ani �i cu ochii r�suci�i curios �ntr-o parte, culcat�
pe un catafalc �nalt. Afara pe trotuar discutau doi infirmieri. Am str�b�tut
Astridsple-
I
in ajung�nd p�n� Ia gar�, unde mi-am cump�rat o cafea �ntr-un pahar de carton, �i
am luat apoi primul tren local spre Mcchelen, dc unde am mai mers pe jos cei zece
kilometri p�n� la Willebroek, travers�nd c�teva cartiere m�rgina�e �i terenurile
pustii din preajma ora�ului. Nu mi-a mai r�mas aproape nimic din ceea ce am v�zut
pe acest drum. Tot ce-mi mai amintesc este doar o cas� �ngust�, intr-adev�r nu mai
lat� dec�t o camer�, construit� din c�r�mizi dc culoare brun-g�lbuie, care se afla
pe un teren la fel de
298 W. G. Sebald
�ngust, �mprejmuit de un gard viu de tuia, �i care mi-a facut o impresie foarte
belgian�. Chiar l�ng� aceast� cas� era un canal de ap�, pe care, c�nd am trecut pe
acolo, tocmai plutea o �aland� lung�, �nc�rcat� cu verze mari �i rotunde ca ni�te
ghiulele; aparent, nu exista niciun c�rmaci, iar ea �nainta f�r� a l�sa vreo d�r�
pe suprafa�a neagr� a apei. Ca �i �n urm� cu treizeci de ani, era o c�ldur�
neobi�nuit� c�nd am sosit la Willebroek. Fort�rea�a se afla, neschimbat�, pe insula
albastru-verzuie, dar �n mod v�dit num�rul de vizitatori era mai mare. La locul de
parcare a�teptau mai multe autobuze, �n timp ce �n�untru, �n fa�a casei de bilete
�i la chio�cul lojii portarului, se �ngr�m�dea o ceat� de �colari �n haine
multicolore. Unii deja alergaser� �nainte peste podul ce ducea la poarta sinistr�,
prin care nici de data asta, chiar �i dup� o mai �ndelung� ezitare, n-am cutezat s�
trec. Mi-am petrecut un anume timp �n baraca de lemn, �n care militarii SS
amenajaser� un atelier de tipografie pentru produc�ia de diverse formulare �i de
felicit�ri. Acoperi�ul �i pere�ii p�r�iau de at�ta c�ldur�, �i la un moment dat mi-
a trecut prin minte g�ndul c� p�rul de pe cap mi s-ar putea aprinde la fel cum i se
�nt�mplase Sf�ntului Iulian pe drumul s�u prin de�ert. Mai t�rziu m-am a�ezat l�ng�
�an�ul ad�nc care �nconjoar� fort�rea�a. Uit�ndu-m� peste terenul fostei colonii
penitenciare, am z�rit �n dep�rtare, dincolo de gard �i de turnurile de paz�,
blocurile �nalte din Mechelen avans�nd tot mai mult �n proximitatea fostului lag�r.
Pe apa �ntunecat� plutea o g�sc� cenu�ie, c�nd �ntr-o direc�ie, c�nd �ntorc�ndu-se
apoi �n cealalt�. Dup� un timp, s-a suit pe mal, a�ez�ndu-se nu departe de mine, �n
iarb�. Am scos din rani�� cartea pe care Austerlitz mi-o d�duse la Paris la prima
noastr� �nt�lnire. Era scris� de teoreticianul literaturii Dan
Austerlitz 299
Jacobson, din Londra (un coleg de-al meu ce mi-a r�mas necunoscut �n decursul
anilor, �mi spusese Austerlitz), �i care relata despre cum �l c�utase autorul pe
bunicul s�u, rabinul Yisrael Yehoshua Melamed, numit Heschel. �ntreaga mo�tenire a
lui Heschel care-i parvenise nepotului se rezuma la un calendar de buzunar, o
legitima�ie ruseasc�, un toc de ochelari uzat �n care, pe l�ng� ochelari, se mai
afla un petic de m�tase decolorat �i pe jum�tate putrezit, precum �i o
fotografie ????-l arat� pe Heschel �ntr-o tunic� neagr� de postav �i cu un cilindru
de m�tase neagr� pe cap. Unul dintre ochii s�i pare �ntunecat, cel pu�in a�a arat�
pe coperta c�r�ii; dar �n pozele din�untru vezi �n el o mic� pat� alb�, lumina
vie�ii lui care s-a stins atunci c�nd Heschel a murit de un atac de cord cur�nd
dup� Primul R�zboi Mondial, �n v�rst� de cincizeci �i trei de ani. Din pricina
acestei mor�i premature, Menuchah, nevasta rabinului, s-a hot�r�t �n anul 1920 s�
emigreze cu cei nou� copii ai ei din Lituania �n Africa de Sud, iar drept urmare,
Jacobson �nsu�i �i-a petrecut cea mai mare parte din copil�ria sa undeva l�ng�
minele de diamant din Kimberley, �n ora�ul cu acela�i nume. Majoritatea minelor,
a�a am citit �n cartea lui chiar acolo �n fa�a fort�re�ei din Breendonk, fuseser�
deja �nchise �n acea vreme, chiar �i cele dou� cele mai mari - Kimberley Mine �i De
Beers Mine, �i cum ele nu fuseser� �mprejmuite cu niciun gard, cel ce �ndr�znea
putea s� se apropie de marginea acestor mine uria�e �i s� priveasc� �ntr-un h�u de
aproape un kilometru. Jacobson scrie c� aveai cu adev�rat o senza�ie �nfior�toare
s� vezi c�sc�ndu-se la un pas �naintea ta, �n p�m�ntul solid, un asemenea h�u, �i
s� pricepi c� nu exista nicio trecere, ci numai aceast� margine - de-o parte via�a
de la sine �n�eleas�, iar de partea cealalt�
300 W. G. Sebald
contrariul ei de ne�nchipuit. H�ul �n care nu r�zbate nicio raz� de lumin� este
imaginea lui Jacobson pentru trecutul stins al familiei �i al poporului s�u, care,
dup� cum �tie el, nu mai poate fi niciodat� readus de acolo, de jos. �n cursul
c�l�toriei sale lituaniene, Jacobson nu d� aproape nic�ieri peste urmele
str�mo�ilor s�i, ci numai peste semnele nimicirii, de care inima bolnav� a lui
Heschel, �ncet�nd s� mai bat�, i-a cru�at pe cei din familia sa. Despre ora�ul
Kaunas, unde se afla studioul �n care se fotografiase odinioar� Heschel, Jacobson
relateaz� c� ru�ii ridicaser� �n jurul s�u, la sf�r�itul secolului al XIX-lea, un
br�u de dou�sprezece fort�re�e, care apoi, �n 1914 - indiferent de pozi�iile
�n�l�ate pe care fuseser� construite, indiferent de num�rul mare de turnuri pe
care-1 aveau, de grosimea zidurilor �i de feluritele cotloane ale galeriilor lor
- , s-au dovedit p�n� la urm� cu totul inutile. C�teva din aceste fort�re�e, scrie
Jacobson, s-au pr�bu�it mai t�rziu singure, iar altele le-au slujit lituanienilor,
�i apoi ru�ilor, drept �nchisori. �n 1941 au ajuns �n m�ini nem�e�ti, chiar �i
faimosul Fort IX, �n care s-au instalat temporar mai multe comandamente ale armatei
germane �i unde �n cursul urm�torilor trei ani au fost omor�i mai mult de treizeci
de mii de oameni. R�m�i�ele lor, spune Jacobson, zac la o sut� de metri �n afara
zidurilor sub un c�mp de ov�z. P�n� �n mai 1944, c�nd r�zboiul era de mult pierdut,
au sosit mereu alte transporturi din Vest spre Kaunas. Ultimele �tiri pe care au
izbutit s� le lase cei �nchi�i �n beciurile fort�re�ei dovedesc asta. Nous sommes
neuf cent Fran�ais\ scrie Jacobson, ar fi scrijelit unul dintre ace�tia �n zidul
v�ruit �i rece al bunc�rului. Al�ii n-au l�sat �n urm� dec�t o dat� �i
1 Suntem nou� sute de francezi (�n fr. orig.).
Austerlitz 301
o localitate, al�turi de numele lor: Lob, Marcel, din St. Nazaire; Wechsler, Abram,
din Limoges; Max Stern, Paris, 18.05.1944. Acolo, l�ng� �an�ul cu ap� al fort�re�ei
din Breendonk, am citit p�n� la cap�t capitolul al XV-lea din Heschel�s Kingdom,
dup� ???? am pornit �napoi la Mechelen, unde am ajuns pe �nserat.
d�wnel
rinc�n�
Pentru ?-�i sc�po tini do persecu�iile Antisemite, ofamilie de
ovrei din Pvafia decide s�-l trimitai la �nceputul celui de-al Doilea R�zlioi Mod
di al in Anglia, la o v�rsta at�t de micii, �nc�t b�iatul - care \'ii ti adoptat de
familia unni pastor calvinist din �nra O� Iilor - nu-�i va putea am iii ti �i
�n�elege mai t�rziu propriul trecut.
La maturitate uliii care e adev�ratul lui ciume �i porne�te prin Europa �ncerc�nd
s�-�i recompun� o istoric pc care o presim�ise cumva �ntotdeauna intr-un mod
melancolic, deseo-per ind-? acum, treptat, �n tot cc are ea mai funest �i mai
tragic.
Austerlitz, neobi�nuitul erou al lui Sebald, se vedo nevoit s�-�i reconstituie
via�a bucat� cu bucat�, prin �mbinarea unor pove�ti disparate, adesea incredibile,
pentru a afla. �n ultim� instan��, cinc este.
Atisterii�z este ultimul roman al lui W. G. Sebald �i capodopera s�l o poveste
tandr� �i sobr� deopotriv�, o dram� at�t de profund�, �nc�t r�m�ne aproape
incomunieabil�.
�O evident� carte do geniu."
Literary Review
Austerlitz este cartea a n mic de revela�ii.�
�rtt tikfit rier Aii�fCt ueii te Ze �f tu tg
..(dare mai e �nc� posibil� m�re�ia literara? Cum ar putea s� mai arate o
ini�iativ� literar� nobil�? Unul diture pu�inele r�spunsuri disponibile nou� este
opera lui YV.G. Sebald."
Susan Sontag
A
tOI�tUU A
ART
www ed i i ura-a ? .ro
I�IIV 97�� iill� .710-175 I