Analiza studiului ce fundamenteaza proiectul de diploma a pornit de la intelegerea conceptului de

patrimoniu architectural industrial pe care orasele actuale il poseda si pe care acestea l-ar putea valorifica
in procesul de realizare de noi interventii in cadrul orasului. Pornind de la o analiza de la nivel macro la
micro, am inceput prin definirea unor zone industrial la nivel national, urmand ulterior o analiza la nivelul
orasului Bucuresti, oras in care fondul industrial existent a devenit invechit din punct de vedere
tehnologic, acest lucru determinand la o inchidere a fabricilor si o oprire a activitatilor industriale
Astfel in scopul regenerarii acestor spatii urbane am ales ca si abordare sa raspund la
problematica oraselor actuale, prin valorificarea potentialului acestora si crearea de noi spatii destinate
locuitorilor.
Analiza m-a condus catre situl propus spre studiu, si anume cel al Ansamblului Antrepozitelor
Bucuresti, sit pozitionat in partea de sud- vest a orasului, in vecinatatea zonei centrale, a vechiului centru
civic din perioada comunista.
Declinul cartierului a reprezentat-o perioada anilor 1980, moment ce a adus schimbări
iremediabile ale zonei, cu ocazia construirii Centrului Civic și a apariției blocurilor comuniste, ce au
modificat, la nivel de percepție, scara locului. Aceste evenimente vor duce la o destructurare masivă a
zonei și a funcțiunilor sale, punandu-si in mod negativ amprenta asupra amplasamentului actual,
simtindu-se astfel nevoia unei transformari ale zonei.
In ceea ce priveste evolutia ansamblului Vamii Antrepozite, aceasta a fost realizata in 4 etape ce
s-au desfasurat pe o perioada lunga de timp. Astfel acestea au propus realizarea unor mai multe corpuri de
cladiri in vederea satisfacerii necesitatilor de ordin functional a programului. In momentul de fata, cele
mai multe dintre ele aflandu-se in stare de degradare sau sunt utilizate in mod neconform.
Avand la baza o analiza de tip SWOT, in care am identificat principalele probleme, slabiciuni,
oportunitatile si amenintarile existente, se poate observa numarul scazut al dotari socio- culturale, ce ar
putea asigura necesarul de educatie la nivel de comunitate. Totodată, transformările spațiului urban din
perioada comunistă (dar și cele anterioare), au condus la un număr redus de spații publice, și unul și mai
redus de spații comunitare moștenite, spatii spatii publice urbane ce ar putea facilita conexiziunea dintre
oameni. Astfel, scăderea simțului civic și a responsabilității comunității existente, poate fi considerat un
mod de acțiune a cetățenilor cu privire la evenimentele ce au stat la baza distrugerii cartierului în care
locuiesc.
In vederea rezolvarii acestor probleme am dezvoltat un plan de actiune in vederea asigurarii unui
trai intr-un cadru urban de calitate, care sa ofere posibilitati de petrecere a timpului liber si de educare,
intr-un mediu sanatos. Astfel, pentru cartierul Rahova, masurile ar trebui sa vizeze cresterea de locuri de
munca, a dotarilor educationale, sau a celor artistice.

După avand la baza o serie de exemple internationale , se poate observa faptul ca această
conversie a spațiilor industriale a oferit rezultate pozitive, transformând spațiile reziduale, în puncte de
atracție, acest lucru ajutând la o dezvoltare economică locală.
În vederea implementării unei politici educaționale de dezvoltare a populației, trebuie să
înțelegem faptul că și valorificarea potențialului existent de la nivelul cartierului, reprezintă o necesitate,
aceasta putând reprezenta spațiul de acțiune, în interiorul cărora, aceste activități pot lua naștere. Cu alte
cuvinte, reutilizarea cladirilor existente deține avantaje economice, sociale, culturale și ecologice, ce ar
putea facilita și fundamenta soluțiile propuse în vederea satisfacerii necesităților existente.
 În acest sens, propunerea de intervenție este aceea a creării unui Centru comunitar de
dezvoltare permanentă destinat adulților și copiilor, ce va oferii o gamă variată de activități, adaptate
la nevoile comunității existente. Aceste activități corespund mai multor sectoare educaționale si culturale:
educație și formare,informare și diseminare; dezvoltare personală, comunitară și de petrecere a timpului
liber; coordonare și creare de rețele. In mod deliberat am ales adaugarea unor functioni complementare de
piata de flori, piata agroalimentara , zona de cafenea si bistro si mici magazine.
Principalul impact pozitiv pe care o astfel de strategie l-ar putea avea, se regăsește în domeniile
specifice de educare și culturalizare, totuși, se estimează că poate exista și un puternic efect pozitiv cu
efecte de multiplicare economică, pe care ar putea să o genereze o astfel de investiție.
Astfel in vederea fundamentarii propunerii am ales sa nu grupez toate functiunile intr-un singur
volum mare si compact, ci am optat pentru impartirea acestora in mai multe volume, separate, prin
separarea lor prin intermediul unor spatii urbane, ducand astfel la aparitia unei tipologii de inserare in sit.
Astfel, fiecare volum va raspunde unei singure functiuni, facilitand o buna desfasurare a activitatilor din
interiorul acestuia.
In ceea ce priveste volumele existente se va propune o supraînălțare a celor ce închid laturile
sitului, pe partea nordică și sudică a acestuia, în vederea reconectării ansamblului cu restu orașului, prin
crearea unei arhitecturi moderne care să atragă vizitatorii, cât și din considerente de ordin funcțional.
Acest gest va accentua compoziţia de ansamblu a clădirilor valoroase păstrate din proiectul lui Magni,
compoziție ce este relativ greu de perceput din cauza dezvoltării sale pe orizontală, a gabaritelor reduse
ale construcţiilor sau a distanţelor relativ mari dintre ele. Am încercat să activez aceste puncte poziționate
în extremitatea sitului, atribuind funcțiuni cu caracter public, ce pot fi utilizate pe întreaga perioadă a
zilei.
In ceea ce priveste cladirile existente din zona centrala, acestea vor fi pastrate conform proiectului
initial, si vor deservii activitati de educare sau activitati culturale.
La nivel de interventie, noile volume ce vor fi adăugate ansamblului vor avea un regim scăzut de
înălțime, in vederea integrarii acestuia în cadrul urban existent. Atitudinea este una de subordonare, de
punere în valoare a patrimoniului industrial valoros din punct de vedere arhitectural, estetic și istoric
Astfel propunerea pornește de la poziționarea în interiorul insulei, a unsprezece volume noi,
plasate în susținerea ideii de insulă deschisă La nivel de materialitate, noile volume vor fi realizate din
sticla si caramida, fiind unite la partea superioara de o structura metalica ce functioneaza ca o pasarela ce
adaposteste zone de relaxare si petrecere a timpului liber. . Prin propunerea unei varietăți de programe și a
unui joc de volume, de dimensiune și materialitate diferită, inserția va conferi ansamblului istoric,
componenta modernă de secol XXI, de care zona are nevoie.
In incheiere as vrea sa adaug faptul ca Revitalizarea urbană orientată spre comunitate este în
primul rând despre și cu aceasta!