CHIRIAC IRINA-MIHAELA

ANUL I- FACULTATEA DE ARHIVISTICĂ

TEMĂ SEMINAR

Analiză comparativă a 2 armoriale.

Heraldica are drept obiect stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea şi

evoluţia stemelor unui stat, oraş, familie, corporaţie etc. Numele disciplinei provine din
termenul latin medieval: heraldus, héraut = crainic. Heraldica, ca ştiinţă auxiliară a istoriei,
studiază aspectele teoretice ale blazonului, dar se preocupă şi de aplicarea lor în practică,
realizarea stemelor, terminologie devenind în această situaţie artă heraldică. Aceasta din
urmă, având doua componente principale:

-arta heraldică: care îşi are începuturile în secolul XI în Germania, la concursurile care
s-au desfăşurat la Göttingen în anul 934, unde se pare că s-au purtat de către cavaleri bucăţi de
stofă potrivite în maniera de alcătuire ulterioară a stemelor. Perioada de înflorire a ei a fost a
cruciadelor şi a epocii clasice a turnirurilor (sec. XIII-XV). După secolul al XVI-lea,
importanţa artei heraldice a scăzut.

-știința heraldică: care îşi are începuturile în Franţa. În 1416, Clément Prinsault a pus
bazele acestei discipline prin fixarea unei terminologii exacte şi ştiinţifice care a fost apoi
general acceptată. Tratatului lui Clément Prinsault i-au urmat şi alte lucrări de heraldică,
Franţa aducându-şi o contribuţie esenţială la naşterea şi fundamentarea acestei ştiinţe auxiliare
a istoriei.

Deşi arta heraldică a cunoscut o înflorire deosebită în timpul Cruciadelor şi a perioadei clasice
a turnirurilor, iar ştiinţa heraldică s-a afirmat în sec XIX- XX, fenomenul heraldic este mult
mai vechi, el s-a născându-se odată cu societatea şi a evoluat odată cu aceasta.

Din punctul de vedere al tipologiei surselor heraldice medievale occidentale, putrem

remarca două grupuri, determinate de destinația și suportul sursei: „sursele în care stema este
iminentă, oferind o informație heraldică de primă mână” și „sursele au stemele
complementare altor informații”. Astfel, pionul principal al studiului de față se încadrează în
primul grup referitor la suportul sursei, și anume ARMORIALELE.
CHIRIAC IRINA-MIHAELA
ANUL I- FACULTATEA DE ARHIVISTICĂ
TEMĂ SEMINAR
Armorialele – culegeri de steme realizate cu ocazii și în scopuri diferite.Sunt considerate
medievale, iar cele mai vechi datează de la mijlocul secolului al XIII-lea. Pot cuprinde fie
steme pictate, fie numai blazonate. În schimb, utilizarea lor conduce la identificarea atât a
avantajelor, cât și a dezavantajelor. Ca un exemplu, aparținând primei categorii, sunt facile de
abordat întrucât deasupra scutului pictat apare numele posesorului; de asemenea, un
dezavantaj este acela că ridică probleme de filiație între manuscrise și de datare a stemelor
înlegătură cu preluarea informațiilor din manuscrise mai vechi.

Pentru înțelegerea celor menționate anterior, voi realiza o descriere a două armoriale
din secole diferite, în final reusind să creez o paralelă între cele două și sa expun asemănările
și/sau deosebirile regăsite.

1. Armorialul Nassau-Vianden, c. 1490-cea mai veche carte de

arme cunoscută din familia Nassau, realizată de heraldul
Nassau-Vianden care a fost angajat al contelui Engelbrecht al
II-lea din Nassau. Conține brațele familiale de 200 de ani din
genul Nassau, cu unele adăugări care erau mai de dorit decât
realitatea. Unul dintre acestea fiind Den Haag, KB, 1900 A
016. Armorialul afișează strămoșii contelui Engelbrecht al II-
lea din Nassau (1451-1504), atât din partea paternă, cât și din
partea maternă. Engelbrecht a fost un cavaler al ordinului
Fleece de Aur și un nobil puternic din țările joase. Stemele
(una pe fiecare folie) reprezintă strămoșii din ultimii 200 de
ani.

 Remarcabil, unii dintre acești presupuși strămoși nu pot fi

conectați la descendența lui Engelbrecht, cum ar fi regii
Angliei și Scoției. A fost înfrumusețat descendența lui pentru
a-și crește statutul? În manuscris există două imagini cu
pagini complete cu același herald. El merge, ridică este
pălărie și poartă un tabard cu stema lui Engelbrecht II din
Nassau. Prin urmare, se presupune că manuscrisul a fost realizat de un herald în slujba
sa. Este datat ca. 1490.

2. Zürich, Landesmuseum, Zürcher

CHIRIAC IRINA-MIHAELA
ANUL I- FACULTATEA DE ARHIVISTICĂ
TEMĂ SEMINAR
Wappenrolle. Spre deosebire de majoritatea blindajelor de mai sus, Zürcher Wappenrolle
este o rolă în loc de un cod. Ruloul este vopsit pe partea din față și din spate și dacă cele patru
părți sunt reunite, măsoară aproximativ patru metri, înfățișează 559 de steme, fiecare scut
decorat cu o creastă, de o nobilime înaltă și inferioară din Elveția de Nord, Germania de Sud
și Austria Occidentală. Numele sunt date lângă fiecare scut. În plus, există 28 de steaguri ale
episcopiilor și mănăstirilor germane, alcătuind patru părți, care constau din treisprezece frunze
de pergament cusute împreună. Armașul este incomplet. Partea a patra care lipsea ar fi trebuit
să conțină alte 109 straturi de armă, care sunt cunoscute dintr-o copie a ruloului de la sfârșitul
secolului 18. Armativul din Zurich pe pergament este unul dintre cele mai importante și mai
neobișnuite documente ale heraldicii medievale.  Poate fi datat în perioada cuprinsă între 1330
și 1345. Stilul lucrării este o reminiscență a celebrului Codex Manesse, o colecție de poezii în
limba germană cu 137 de miniaturi, creată tot la Zurich, dar ceva mai veche. Armativul din
Zurich a fost deținut de istoricul și naturalistul Zürich, Johann Jakob Scheuchzer (1672-
1733); mai târziu a devenit parte a colecției Societății Antichare din Zurich și apoi a Muzeului
Național Elvețian.

 Prin urmare, în urma analizării acestor două armoriale se constată faptul că își
îndeplinesc scopul prin îndeplinirea caracteristicilor moderne: să aibă capacitatea de a
fi rapid identificată, să fie ușor de memorat și să nu fie asemănătoare cu altele. În ceea
ce privește clasificarea acestora, observăm faptul că Armorialul Nassau-Vianden, din
punct de vedere al posesorului, face parte din categoria stemelor personale –
cuprinzând toate stemele individuale și de familie de 200 de ani din genul Nassau,
afișând strămoșii contelui Engelbrecht al II-lea din Nassau (1451-1504), atât din
partea paternă, cât și din partea maternă. De asemenea, din același punct de vedere,
armativul din Zurich face parte din categoria stemelor corporative, întrucât însumează
stemele entităților a 28 de steaguri ale episcopiilor și mănăstirilor germane.
CHIRIAC IRINA-MIHAELA
ANUL I- FACULTATEA DE ARHIVISTICĂ
TEMĂ SEMINAR
CHIRIAC IRINA-MIHAELA
ANUL I- FACULTATEA DE ARHIVISTICĂ
TEMĂ SEMINAR