Reforma religioasă în secolul

al XVI-lea
Reforma religioasă = mişcarea de renovare a religiei sub
triplă ipostază:
➢organizaţie (Biserica)
➢credinţa
➢ritual

Mişcările de reformă – recurente în Evul Mediu

•cauza fundamentală: distanţa dintre concretul funcţionării
Bisericii şi idealul cristic
•modalităţile de reacţie ale Bisericii:
• cooptarea
↨
• represiunea
Martin Luther (1483-1546)

• 31 octombrie 1517 – „cele 95

teze” afişate pe poarta bisericii
castelului din Wittenberg
• 1518-1520 escaladare a
polemicii: 2 disputaţii publice +
noi scrieri polemice
• → excomunicarea papală →
Luther arde bula papală
• → convocarea în faţa dietei de
la Worms (aprilie 1521) →
Luther refuză să abjure
• „răpirea” lui Luther → castelul
de la Wartburg: traducerea
Noului Testament
Proliferarea Reformei: mulţi reformatori, fiecare cu ideile proprii
Ex. Nicholas Storch şi Markus Stubner, „profeţii de la Zwickau“,
se stabilesc la Wittenberg şi predică o versiune
diferită de Reformă; după întoarcerea lui Luther,
sunt alungaţi, şi împreună cu Thomas Müntzer
vor sta la originea anabaptismului

Ex. Ulrich Zwingli la Zürich

Ex. Martin Bucer la Strasbourg

→ Luther se apropie de principi, condamnă pe ţăranii revoltaţi

(1525), susţine formarea unor Landeskirchen şi scrie Catehismul
 Extensiunea şi fixarea lutheranismului
➢ 1525 – Prusia
➢ 1527 – Suedia
➢ 1536-1537 – Danemarca şi Norvegia
➢ 1543 – Braşov (până în 1550 toate oraşele săseşti din Transilvania)

1530 - Confesiunea de la Augsburg (Philip Melanchton)

1531 – principii lutherani formează Liga de la Schmalkalden

1546-1547 – Carol Quintul înfrânge Liga de la Schmalkalden;

încercarea de a instaura absolutismul determină în 1551-1552 reacția
majorității principilor, protestanți și catolici
1552 – armistiţiul de la Passau
1555 – pacea religioasă de la Augsburg
 Reforma în Anglia
Henric al VIII-lea

• 1531 – regele Henric VIII (1509-1547) obligă clerul să-l recunoască

„unic protector şi şef suprem al Bisericii şi clerului din Anglia”
• 1532 – subordonarea dreptului canonic faţă de rege, interzicerea
apelului judiciar la papă şi reducerea, apoi încetarea plăţii, anatelor
• 1533 – anularea căsătoriei lui Henric VIII cu Ecaterina de Aragon;
căsătoria cu Anne Boleyn
• 1534 – Actul de Supremaţie
• 1536-1539 – „marele jaf” = închiderea mănăstirilor şi secularizarea
proprietăţilor bisericeşti
1540-1558 – multiple oscilaţii
1559 – Parlamentul adoptă:
Actul de Supremaţie
→ Elisabeta I (1558-1603) = „guvernator
suprem al Bisericii Angliei”
→ masivă schimbare a episcopilor

Actul de Uniformitate
→ nouă versiune a Cărţii de Rugăciune Comună
(Book of Common Prayer)
+ preluare în doctrină a unor elemente calvine
+ păstrare în ritual a multor elemente catolice

≡ sinteza anglicană
Calvinismul
Jean Cauvin (Calvin) (1509-1564)
n. Noyon (Picardia, Franţa) →
Paris → Basel → Geneva →
Strasbourg → 1541 Geneva

Calvinismul:
➢Elveţia (parţial)
➢Franţa (parţial; hughenoţii)
➢Ţările de Jos
➢Anglia (puritanii)
➢Scoţia
➢Germania (parţial)
➢Ungaria
Reforma catolică - Contrareforma
• curentul reformator din interiorul Bisericii Catolice (Carol Quintul;
papa Adrian VI 1522-1523; Erasm din Rotterdam)
• avansul Reformei + pacea de la Crepy dintre Carol Quintul şi
Francisc I (1544) → papa Paul III (1534-1549) acceptă
convocarea conciliului → conciliul de la Trento (1545-1563)
• clarificări dogmatice
✓ex. reformularea Crezului
• măsuri organizatorice şi disciplinare
✓rezidenţa episcopilor
✓organizarea învăţământului teologic + obligaţia absolvirii
unui seminar pentru preoţi
✓rigoare la spovedanii
✓evidenţa credincioşilor (registre parohiale)
✓Indicele Cărţilor Interzise
✓control mai sever asupra artei bisericeşti → barocul
Reforma catolică – Contrareforma (II)

Alte măsuri:
➢ întemeierea de noi ordine monastice
• iezuiţii – Compania lui Isus, ordin întemeiat de Ignaţiu
de Loyola (1534, aprobare papală 1540)

➢ revitalizarea Inchiziţiei

Per total, de la mijlocul secolului XVI catolicismul se reînnoieşte

şi el
→ Reforma este un fenomen care antrenează ansamblul
Europei apusene şi centrale
• impact chiar şi în lumea ortodoxă (tipărituri, polemici,
folosirea limbilor naţionale etc.)
 Probleme generale ale Reformei

Interpretări legate de cauzele şi natura Reformei

a. Reforma = mişcare economică şi socială
b. Reforma = mişcare în care au predominat motivaţiile religioase şi
morale
c. Reforma = mişcare de natură politică
= divergenţă imposibil de tranşat; combinaţii variabile şi dinamice ale
cauzelor şi motivaţiilor
Raportul Renaştere – Reformă
• Elemente comune: principiul ad fontes + spiritul critic + rolul
tiparului
+ Reformatorii folosesc achiziţiile culturale ale Renaşterii
• Divergenţe:
➢ Reformatorii resping arta renascentistă de inspiraţie antică
păgână
+ accentul pe religios marginalizează umanismul şi obligă la
înregimentări polemice
Exemplară: poziţia lui Erasm din Rotterdam faţă de Reformă
Consecinţele Reformei

➢ spargerea unităţii religioase a creştinătăţii apusene

➢ falii religioase chiar în interiorul unor state
→ persecuţii / discriminări durabile
→ războaie religioase
• Războiul dintre Carol V şi principii protestanţi din Imperiu
(1546-1547, 1551-1552)
• Războaiele religioase din Franţa (1562-1598)
• Războiul de 30 de ani (1618-1648)
➢ ideea de toleranţă religioasă se impune greu
• pacea religioasă de la Augsburg (1555)
• Transilvania 1572 – sistemul celor 4 religii recepte
(calvinism, luteranism, catolicism, unitarianism)
• Edictul de la Nantes (1598)
Problema raportului dintre Protestantism şi
Capitalism

teoria lui Max Weber (1864-1920)

– Etica protestantă şi spiritul
capitalismului
= 2 studii publicate în 1904-
1905 şi grupate ulterior într-
o carte