0% au considerat acest document util (0 voturi)
204 vizualizări3 pagini

Schisma Lui Photios

Documentul descrie conflictul dintre Papalitate și Patriarhia Constantinopolului, cunoscut sub numele de Schisma lui Photios, generat de disputa privind autoritatea asupra Bisericii bulgare și de lupta pentru supremație între cele două scaune ecleziastice.

Încărcat de

Ioana Bianca Panait
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
204 vizualizări3 pagini

Schisma Lui Photios

Documentul descrie conflictul dintre Papalitate și Patriarhia Constantinopolului, cunoscut sub numele de Schisma lui Photios, generat de disputa privind autoritatea asupra Bisericii bulgare și de lupta pentru supremație între cele două scaune ecleziastice.

Încărcat de

Ioana Bianca Panait
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Schisma lui Photios

cucerirea Italiei de Iustinian aduce sub controlul Constantinopolului scaunul pontifical


- 2 secole, mpraii bizantini intervin frecvent n treburile pontifilor, ncepnd cu
numirea acestuia (majoritatea Papilor fiind alei din clerul oriental)
cnd un pontif se opune autoritii mpratului, acesta ia msuri severe mpotriva lui
(de exemplu, n secolul al VII-lea Constant al II-lea, printr-un act numit Typos,
ncearc s impun doctrina monoteist i interzice discuii pe teme religioase)
la Roma, Papa Martin I care ocupase tronul pontifical fr a atepta aprobarea
Constantinopolului convoac un conciliu la Roma, unde condamn Typos, precum i
actul mpratului Heraclius - Ekthesis (doctrina monoenergismului), oferindu-i lui
Constant al II-lea pretextul pentru intervenia n treburile pontificale
Martin I este acuzat de trdare la Constantinopol n 653, apoi exilat n Kersones, unde
moare
evenimentele secolului al VIII-lea (Leon al III-lea i politica iconoclast, 726) au
oferit Papalitii prilejul favorabil pentru a iei de sub tutela mpratului bizantin
(ncercarea Papalitii de a gsi sprijin n Occident)
Papalitatea ncheie o alian cu Pepin cel Scurt care s-a materializat n:
ncoronarea lui Pepin i recunoaterea sa ca rege al francilor
dubla intervenie a lui Pepin n Italia (mpotriva longobarzilor, care cuceriser
teritoriile fostului exarhat al Ravennei, pe care le recucerete Pepin, ns, n ciuda
protestelor mpratului bizantin, Pepin cedeaz teritoriile cucerite Papalitii, nu
lui Constantin al V-lea, care se considera stpnul lor de drept)
astfel, se pun bazele statului papal
evenimentele urmtoare consolideaz aliana prin aciunile lui Carol
Constantinopolul are urmtoarele probleme:
conflict cu bulgarii
tensiuni cu arabii
situaia intern
788: bizantinii trimit corp de armat n Italia fr niciun rezultat
800: ncoronarea lui Carol de ctre Papa Leon al III-lea, fiind considerat mprat
roman, succesor de drept al Cezarilor romani din Antichitate
scoate de sub autoritatea Papei diocezele din Illyricum i Sudul Italiei i le trece
sub autoritatea Patriarhului de Constantinopol
mpraii de la Constantinopol au considerat evenimentele din 800 regizate de
Papalitate, pontiful roman fiind principalul factor responsabil pentru apariia unui nou
Imperiu n Occident; nu recunosc titlul lui Carol cel Mare pn n 812
dup ce Carol moare, urmaul su, Ludovic cel Pios, ia titlul de mprat al romanilor,
legnd ideea imperial din Occident de tradiia roman, provocnd reacia mpratului
de la Constantinopol
mijlocul secolului al IX-lea reprezint apogeul confictului ntre Vasile I Macedoneanul
i Ludovic al II-lea

conflictul de doctrin este alimentat de stpnirea n Sudul Italiei a bizantinilor i de


propaganda occidental care contest titlul de mprat roman
conflictul religios demonstreaz ct de mare era ntrinarea dintre Est i Vest (Schisma
lui Photios sau Schisma Papei Nicolae I)

Papa Nicolae I

pontificat de o importan comparativ cu cel al lui Grigore cel Mare i Grigore al VIIlea
n viziunea sa, corpul cretintii este autonomi supramonarhic i primea ordine
exclusiv din partea Papei, la fel regii, mpraii, episcopii, patriarhii, primeau i
ndeplineau ordinele sale, ordinea social i religioas a lumii depindea de Papalitate
aplicarea doctrinei petrine - redimensionarea episcopatului Ravennei, intervenia n
problema cstoriei lui Lothar al II-lea, ncercarea de a interveni n problemele
religioase de la Constantinopol
n relaia cu Constantinopolul l are oponent pe Patriarhul Photios

Photios

unul dintre cei mai mari intelectuali ai epocii


primul umanist bizantin
Patriarhul Constantinopolului a fost Ignatios care a criticat aspecte din viaa
mpratului Mihail al III-lea i refuz public s-l mprteasc, criticndu-l pentru
viaa personal, astfel nct este depus de Mihail al III-lea i nlocuit cu Photios
Photios are o ascensiune rapid care d natere la conflicte la Constantinopol, n
contextul n care Ignatios mai avea susintori n sinod, care l excomunic pe Patriarh,
care la rndul su excomun pe Ignatios
mpratul Mihail al III-lea trimite o scrisoare Pepi Nicolae I despre intenia sa de a
convoca un conciliu ecumenic pentru rezolvarea problemelor iconoclasmului (fr
soluie oficial)
scrisoarea este nsoit de o scrisoare a lui Photios ctre Pap prin care-l informa
despre alegerea sa ca Patriarh
Nicolae I nu-l reunoate imediat, dup obicei, susine c era vorba despre o cauz
exclusiv de competena sa i decide s analizeze situaia de la Constantinopol, tiind
c fostul Patriarh mai avea susintori
Papa trimite 2 legai la Constantinopol n 861 care particip la un sinod care a
confirmat depunerea lui Ignatios i decide legitim desemnarea lui Photios
delegaii prezint situaia la Roma, fiind acuzai de Nicolae I c i-au depit
atribuiile i rejudec cazul la Roma ntr-un sinod care decide respingerea
recunoaterii alegerii lui Photios (acesta este deposedat de funcia patriarhal, e
recunoscut Ignatios, Photios este ameninat cu excomunicarea dac nu respect
decizia)
bizantinii au considerat rspunsul Papei o provocare deliberat
n 863 Photios convoac un sinod la Constantinopol unde Papa e declarat eretic,
excomunicat i depus

apare problema cretinrii bulgarilor pe care i Roma i Constantinopol doreau s-i


includ n sfera de influen
hanul Boris a ceurt recunoatere unei patriarhii bulgare cu un statut asemntor cu cel
al celor orientale
Photios refuz = Boris se ndreapt ctre Roma, spernd la un rspuns favorabil
Papa se grbete s trimit o delegaie n Bulgaria care aduce rspunsul Papei la cele
106 ntrebri ce i-au fost adresate de ctre han
Photios trimite o enciclic n primvara anului 867 ctre Patriarhii din Est n care
condamn misiunea roman, susine c trimiii Papei distrug munca preoilor bizantini
i c aciunile pontificale = amestec al teritoriilor aflate n jurisdicia bizantin
Photios convoac un conciliu la Constantinopol care-l excomunic iar pe Nicolae I,
numindu-l un eretic care "face ravagii n via Domnului"
situaia s-a schimbat brusc n toamna anului 867: Mihail al III-lea este asasinat de
Vasile Macedoneanul i moare Nicolae I, urmat fiind de Adrian al II-lea i Ioan al
VIII-lea
Photios este depus de noul mprat i revine Ignatios
are loc un conciliu la Constantinopol care-l condamn pe Photios (conciliul
antiphotian 869-870), decide c Biserica bulgar aparine de Patriarhia de
Constantinopol, lucru pe care hanul Boris l accept
n 870 sunt alungai misionarii romani din Bulgaria
la Constantinopol Photios i Ignatios se mpac
n 877 devine iar Patriarh Photios, deoarece Ignatios moare
Photios convoac conciliu n 879 la Sfnta Sofia, conciliu la care iau parte i trimii ai
Papei Ioan al VIII-lea
toate condamnrile lui Photios sunt retrase i este recunoscut ca Patriarh
refuz s recunoasc supremaia Papei i influena roman n Bulgaria

este considerat prima etap a Marei Schisme

S-ar putea să vă placă și