4,w"

tr
?r--) -.Y::

.q\.rt

lr

?, i.a. * it*1,

['*o

(-

/ ,/

Prea cinstirea Sfintei Fecioare Maria

11

L-

Intre Sfin1ii pe care ii venerdm, prirrr-rl Ioc il ocupa -Sf. Fecioard Maria. Maica Domnului, invd{dtura noastrd gi temeiurile ei in legdturd cu preacinstirea Maicii Domnului se rezumdin cele ce urmeaz6. tr. Burnnezeu a vestit, ?nc6 ?nEiat6 dup6 cEderea profoplrim{ilor Adarn qi Eva, c6 rnintuirea va veni prin femeie. latd Vestirea, in cuvintele adresate garpelui diavol: ,,DuSmdnievoiupune intre tine Sifenteie, intre seminlia ta Sl sentin{ia ei;aceasla iliva zdrobicapul, iartu fistei intpunge cdlcaiula (Fac.3, 15). Mai departe apoi.prin profetul Isaia a vestit Dumnezeu omenirii, -cd femeia prin care va veni m6ntuirea, sau mai precis ferneia care ya nagte pe MAntu itorul, va fi o fecioard: ,,Pentnt aceasta Domnul meu vd va da semn:Iatd fecioara y,a zdmisli Si va naqte fiu Si-i va. p71ns nunrcle Emanuil* (is. 7, 14). Deci mijlocitoarea intririi in lume a MAntuitorului omenirii, avea sE fie o femeie fecioard. .(Vezi gi ler, 31,21-23). II. Aceasti femeie prezisl de Dumnezeu ca mijlocitoare a mintuirii, a fost Prea Curata Fecioari Maria, cireia, pentru acest motiv i s'a prezis qi i s'a qi dat apoi o cinstire cieosebiti (o prea cinstire sau o prea venerare), anume: l.De cdtre Dumnezeu tnsuqi, prin faptul cd a prevestit-o oamenilor Si a invrednicit-o de cea mai mare cinstire. 2. De cdtre ingerul huneivestiri, care i s-a inchinat, ilurnind-o ,,plind de dar* gi ,,binecuv?ntatf intre fernei". ,,Si Intrdnd ingerul Ia ea a grdit: Bucurd-te, ceea ce eSti plind de dar. Domnul este cu tine. Binecuvdntatd eSli tu inne fentei. Ci ea vdzdiidu-l s'a tulburat de cuvdntul lui ql cugetc in sine, ce fel de fnchindcitme poate sd fie a-ceasta" (Le. 1,28-19). Deci ea este acea ferneie binecuvAntatd- fecioard prin care avea sd intre ?n lume Izbdvitorul. 3. De cdn"e Elisabeta, man4e lui loan Botezdtorul, carelafel, ahumit-o: ,,binecuvAntatd intre femei* qi,,Maica Domnului meu". Iatd cuv6ntul Bibliei: ,,$i a intrat (Mana) in casa lui Zaltarie Si s'a inchinat Elisabetei Iar cdnd a auzit Elisabeta urarea Mdriei, pruncul a sdltat in sdnul ei Si Elisabela s'a umplut de Duhul Sfant Si

cuglaspuienticazis: BitiecuvdntaideStiiuiiitre.fenieiqibineczt,-diilatesterodul
pdntecelui lau. $i de mtde mie a-cea,stct, ce sd ttie la mine A,faicq Domnului meu ? (Le.

\ 4a-4).

fi invrednicit de a fi Maica celui minuni dumnezeieqti inaintea tuturor: ,,Iar cdnd vorbea lisus aceslec, o.fenteie din mulsime ridicdndu-Si glasul i-a grdit: Fericit este pdntecele care te-a purlat ;i fericili sdnii pe care i-ai su1tl. Ci El rdslturrs-a; ASa esle, dar ferici{i sunt cei ce asculid cuvdnlul ltti Dumnezeu Si-/ pdzesc*t (Le.11,27-28). Deci pi insu;i Fiul ei a consirnlit ca Maicii Sale sd i se aducd laude. zicl'nd cd ele corespund vredniciei ei
4. De cdn'e oamenii din mtiltrinte, pentru a se
ce vorbea gi lucra numai (..aqa este"). 5. De cdtre Fiul ei lisus Hristos care era mereu cu ea gi ?i era supus (Le.2,51); o asculta c6nd ii cerea ceva. ca de pildd. la nunta din Cana Galileii (In 2, 3-10);qi S-a ingrijit de soatla ei cAnd fiind pe cruce, a incredin{at-o ucenicului pe care il iubea (In 19, 21).

26

6. Ea fnsdsi a mdrturisit, cd toate neamurile ii t,or aduce cult pentru mdrirea cu care a invrednicit-o DumnezelJ'. ,,Iatd, de acum md vor ferici loate neamurile. Cd mi-a.fdcttl mie mdrire cel putemic". (Lc.l, 48-49).

III. Dupi etimologia numelui, Maria insemneazi n Doamn5", adici ,,StIpin5", sau ,,Distins5", ,,Grafioasi" (chaidaicul Mar-an,ln transcriere greceascd
Mariam sau Miriam). E cazul, ca dictonul: ,,}{omen fecit hornen* sd exprirne un adevdr, adic6, numele sd exprime fiin1a gi insuqirile reale, intocmai cum numele Fiuiui siu llsrs Hristos* (Ebraicul lehogua, sau logua - Dumnezeu este m6ntuirea sau MAntuitorul;gi Hristos - traducerea greceascd a ebraicului Megiah sau Magiah--cel uns) exprimd adevdrata fiin{[ qi adevdratele insugiri ale Lui, sau cum orice nume exprimd, deqi numai sirnbolic. filnlv. si insugirile persoanei care-1 poarta. IV. Maria Maica Domnului era intradevlrg- femeie aleasi sau distinsi ) ceea ce rezult6, din inchinarile ce i s-au adus de cdtre ingerul bine vestitor (Le. 1.28) gi de cdtre Elisabeta, rnarna lui loan Botez5torul (Le. l, 41-42), cum s'a putut vedea mai sus. Psalmistul avdzut, in duh, aceastd distinc{ie a Sf Fecioare, pentru cd a scris, cu veacuri mai inainte, despre ea:. ,, Fiice de regi se afld intre alesele tale (Downne);regina sta dea dreapta ta, imbrdcatd in aur (Ps. 45, 10). ,,Regina" nu poate sd fie decdt Maria Maica Domnului. Despre ea zice de asemenea acelagi: ,,Pomenirea numelui tdu pdstra-se va din neam tn neam, Iar noroadele Ie var lduda in veac de veac" (Ps. 45, 16). V. Ea a nlscut pe Mintuitorul, ca Fecioar5, aga cum a fost prezis prin profetul: ,,Pentru aceasta Domnul med vdya da semn: Iatd .fecioara va zdmisli 6i va n
.

,r

4iri;:t:1

.,',.'illi$
.i;r:.;::ti14;

asteJiu Si-lvapunenumele Enmruil" (?s. 7. 14). $i de flapt, in FecioaraMaria, logodnica lui losif din Nazaretul Calileii s'a ?mplinit aceastd profeiie. Caci Sf. Evanghelist ne spune: ,,Iar in a $osea /und, ingeril Gm,riil trimisftt de Duntrtezeu, tntr-un oras ditt Galileea, numil Nazarel, cdtre ofecioard logodild ctr zut bdrbat care se chenta losif, din casa btt David; iar numelefecioarei era Maria" {Le. 1,26-27). Aceastd M5rie este identic6 cu fecioara despre care s'a prezis cE va nagte pe Mesia. C[ci acelaqi Evangheiist, vorbind despre bunavestire zice: ,,Atz.tnci Maria zice cdlre inger: Cuntvafi aceasla, devrente ce nu Sliu de barbat? Ci ingerul rdspunzand grai: Duhul Sfdnl va pogori peste tine Si puterea celui preainalt te va umbri; penlru aceea Si sftnnl care se va naste din tine Fiul Iu! Dumnezeu se va chema" (Le.1,34-35). Vi. Fecioara Maria a rimas qi dupi nagtere fecioari, a$a cum a vestit Dumnezeu prin vedenia proorocului : ,,Apoi md fntoarse spre poarta cea de dinafara a lemplului, care poaftd dd spre rdsdrit Si iatd cd era inchisd, li-nti zise ntie Domnul: Poarta aceasta sd stea inchisd Si sd nu se deschidd, nimeni sd nu inlre printr-insafiindcd Dom.nul Dtunnezeul lui Israil a trecut print-rinsa De aceea sd stea inchisd. Ci numai singur intpdratul sd vie pe,eq., ca sd mdnance paine inainlea Domnul.ui,",sd:intre prin pridvorul porlii Si sd iasd tot pe acolo" (Ezec. 44, 1-3). Textul este mesianic aiprezice fecioria qi dupl na$tere, a Maicii Domnului: Hristos va strdbate pdntecele ei gi totugi nu va strjga pece{ile, aga cum razele soarelui strdbat sticla, pegtii apa, pbsdrile aerul, ftr6. sd lase urmi (llie Miniat). VII. La cele zise mai sus putem adduga gi urmitoarele : l. Fiind Maicd a Mdntuitorului, Fecioara Maria afost mijlocitoare a mdntuirii; a 17:---:-l:--J J l- C/^ n-.L :-- --i.-t^^^l^ {^-t t^t",1 -: --^ 71.-....:z----.1 ^ juJi -^, iuiui --,-Xt:,; L. z,ufiltJLrnu uc tu )J. ultlt pe tvtuiituilui ut Iil purrieL'ete ei, u L'u L'ui uiiiu ), pdcate ca nici un alt oru, oricdt de ffint arfifost; 3.fiindu-i prezisd de Dumnezeu cinstirea ei ca nici-o alld cinstire a vreunui om, Sf. Fecioard Maria trebue socotltl. ca cea riinlat tntt'e Sfinli, aga cum ioan Botezdtorul este mai mare intre ioli profeiii (Le.7 , 28), deoarece gi venirea lui fusese de asemenea profeliti de alli profetri (Malahia 3, I ; is,
a

40,3). Pentru toate cele constatate ntai sus Sfintei Fecioare Maria i se cuttine o cinstire ntai ntare decat altor S.finli (o prea cinstire), ea fiind regina qi coroana Sfin{ilor. VIII. In irnnurile liturgice, Biserica o preamiregte din cele mai vechi tirnpuri, numind-o; ,rpururea fericitS", rprea nevinovat5", ,,mlai cimstit6 decit tr{eruvimii gi ma! rnlrit[ firI de asernEnare decOt Sera{lrnii", ,,biserici sfin{itI gi rai cuvAntitor", ,,lauda fecioriei", ,,u95 cereascl, etc. Toate imnele inchinate ei se-ntrec in frumuselea expresiilormenite a-i aduce laude. Biserica i-a ?nchinat zile de sdrbdtoare gi o roagd neincetat: ,,Prea Sfanta Ndscdtoare de Dumnezeu, mdnlue;lelle pre noi", in inlelesulcd ea poate mijlocipe ldngd Fiul ei in lbvorul nostru. Istoria e foarte bogatd in mdrturii care dovedesc, cd Sf. Fecioard Mar-ia a fost prea veneratd de Biseric5, incep6nd din prinrele timpuri ale cregtinismului qi pdnl azi.

invS{dturi qi obiec{iuni sectare.

Sectarii. neadniil6nd venerarea Sfin{ilor, nu admit rrici prea venerarea Sf. Fecioare Maria. Pe Sf. Fecioard o socotesc ca pe fenieie onorabild. fiindcd a ndscut pe M6ntuitorul, dar spun cE de altlel a fost o fenreie de rAnd, cdreia nu i se cuvine un cult deosebit, invd!5tura lorigicauta temeiuri chiar in textele biblice^ pe care apoi le folosesc ca

obiecliuni impotriva inv6{aturiinoastre in chestiune. In general, ei suslin impotriva

noastrd invSfdturile ce un-neaz[.
1. Nu trebue si dim prea multi cinstire Fecioarei Maria, pentru cd nici insuqi Fiul ei Iisus Hristos n-a cinstit-o. Aceasta rezullE din cuvintele Mdntuitorului,

redatedeSf.Evanghelistinepisoduiunndtor:,,$ioarecineiizise;faldntamalasi.fi"atii tdi stau a.fara, cdutdnd sd-fi vorbeascd. Iar el rdspunzdnd, zise cdlre cei ce-i grdise: Cine este m(;ma mea Si cine suntf"aiii meii $i intinzand niana cdt're ucenicii sai, zi,se: Iald mama ntea Sifra{ii mei. Cd oricine vaface voia Taldlui meu celui din ceruri, aceia imi esre{rate St sot"d gi mamd* <Mt 12, 47 -50), Deci faptul cd Fecioara Maria I-a fost mamd n-are nici-o irnportantb. In fala lui, Iegiturile sale de sdnge sau de rudenie trupeascd n-au nici un pre{ qi nici-o precSdere fald de legdturile Sale spiritLrale, cu cei ce fac voia Tatdlu i, oricine ar fi aceqtia. R.Sspunsul nostru. Aici este vorba de altceva, anume, cdin afard, de inrudirea trupeascS, mai existd,gi o altl inrudire cu Hristos, mult mai mare gi mai importantd : inrudirea sufleteascd; iar aceasta constd in a face voia lui Dumnezeu. Aceast[ inrudire insd nu desfiin{eazi gi nu micqoreazdpe cea trupeasca. Deosebirea este numai, c5 pe aceasta qi-o poate c6qtiga oricine, anume, irnplinind voia Tatdlui. inrudire insemneazd nu numai o legdturd de s6nge, trupeascS, ci gi o legdturl de dragoste qide unitate sufleteascd. Cel care face voia luiDumnezeu, acela devine sufletegte inrudit cu Dumnezeu, deoarece Ii este cu totul atagat lui Dumnezeu. Astfel, prin cuvintele de mai sus, Mdntuitorul nici n-a inldturat inrudirea Sa trupeascd cu Maica Sa, nici n-a micgorat cinstirea ce i se cuvine unei mame de la fiul ei. A cdutat sd accentueze nurnai, ci cealaltl inrudire cu El. sufleteascd. de;iestede mai mare pre{,;i-o
poate totugi realiza fiecare credincios. A fost agadar un cuvdnt de indemn gi de incurajare la adresa multirnei, iar nu unul J^ li^-^-^r l^ ^l-^^^ c^l^ rvlat rlci 541tr. uc u rSpr sl la aur ssa l\t^-^^: 2. insuqi Fiul ei i s'a adresat disprefuitor, numind-o ,,femeie*, ceea ce ?nsemneazi ci a fost cisitoritdn iar au fecioari. Aga rezultd din cuvdntul Scripturii: ,,Ci lisus vdzdnd pe maiccr sa Si pe ucenicul pe care ti iubea stand aldturi, a zis maicii sale: Femeie, iatd fiul tdu "x... (ln. 19,26). $i tot aga o numise, dispre{uitor*, la nunta din Cana Galileii: ,,Zis-a ei Iistts; Ce este mie Sf trie,ferneie?" (In.2,4). In acest caz,nicinoi nu o putem socoti mai mult gi nu-i putem aduce un cult deosebit. Rispunsul nostru. In citatulprim nu poate fi vorba de dispre!, maiintdipentru cd se ingrijeqte de soarla ei> d6nd-o in grija Apostolului loan, dupd ce El nu va mai fi printre cei vii ca s'o poatd ingriji Ia bdtrAne lele ei. Aceasta este in sine o cinstire in adevdratul infeles. Doar EI insugi adusese grele invinuiri ludeilor, care schimbaserd in{elesul clar gi rdspicat al poruncii a V-a, relativ 1a cinstirea pdrin{ilor gi care in acest scop nSscociserd

obligaiiilor fatd de parirrli, prin daniile ?n aga numitul,,Corban" (Mt. 15, 39;Mc. 7,7-13). in aldoilea rdnd apoi, lisus o nume$te,,fenteie*, nu in in!eles de femeie c[sitoriti, nici iri semn de dispre!, ci numai in inteles de gen sau de sex. Cdcitot aga s-au adresat gi cei doi irrgeri Miriei Magdalena la rnom6nt'. ,,Femeie, de ce plangi?" (1n.20,
rdscumpErarea

12-13).lar cei doi barbati care s-au avit-at-laind\tarca1a cer a Domnr:lr:i, au zis cdtre Aposloli: ,,Bdrboli Galileeni, de ce slali, uitandu-va la cer? "(Fap.Ap, 1, 11), Nici ingerii. nici cei doi bdrbatri, n-au adresat dispretuitor cuvintele ,,femeie", respectiv ..b[rba{i". ci dimpotrivd, ?n chip m6ngdietor, lbrd si se inieleagd de aici numaidecAt, cd

Apostolll tolt, au Iost casatonlr . relul acesra oe aoresare are l vedere starea de gen si nu starea civild a adresalilor. Este mai degrab6 un titlu de onoare gide respect, care la Iudei gi la Greci era adresatde obiceiulcelorrnai apropia!i girnai
1Vlana ivlagdalena $r

intimi.

f i prea venerati ca fecioari pentru ci a mai avut gi alfi copii, cari sunt numifi in $L ScripturS, ,,frafi* gi,,surori?" cu Ii sus, iar lisus este nurnit,,prirnul nEscut" (lVt. i,25). De aici urmeaz6, ca Maria a mai avut ulterior gialli fii.
3. Maica Dornnului nu poate

$iintr-adevdr> Biblia ne vorbegte gidespre nigte..fra{i" aiDornnului qide asernenea, despre ,,suroli" ale Lui, cdnd ne redl cuvintele Iudeilor, nedumerili de persoana rninunatS a Donrnului: ,,Atr ntt este acestafeciorul teslaruluil Au nu se nunteSte mamo lui Maria ,ri fralii lui lacob silosif ,si sitnon si hda'? $i surorile lui au nu sunl toate la noi? (ML 13, 55.Yezi gi Mc. 6,3; Le. 3,32). Atuncide ce sd falsificdm adevdrul, numind-o pe Maica Domnului ,,Pururea FecioarS* gi venerAnd -o ca atare? Rdspunsul nostru. ln citatul pdm, expresia ,,intAiul niscut" nu insemneazd numaidecAt, cd trebuie sd presupunem existenta gi a altor ndscu!i ulterior (,,a1 doilea". ,.al treilea" etc.). Este urr fel de a vorbi in Testamentul Vechiu, unde ,,intAi ndscut" se numegte ,,cel ce deschide intAi pAntecele", indiferent dacd va mai avea qi alli frali sau nu (leg. 13,2) giunde adeseori, numeralulcardinal ,(7,2,3 etc,) este inlocuit, oriintrebuin{at amestecat cu cel ordinal (intAiul, al doilea, al treilea etc). Ebraismul acesta a intrat gi in felul (uzul) de vorbire al Noului Testament, ln cazul de fata,,intAiul niscut" insemneazd <<unulndscut*, in inleles de ,.unicul niscut". Alt infeles este exclus; deoarece, dacd intradevdr lisus ar mai fi avut qi alti fra1i naturali, fii ai Mdriei, n-ar fi ldsat-o pe .Maica Sa in grija unui Apostol, ci ?n gr4a vrerxui fra.te de al Sdu. In citatul al doilea, intr-adevdr, e vorba de ,,fraiii" qi de ,,surorile* Domnului. ,.Fra1ii" sunt chiar amintili cu numele gi sunt in num[r de patru, iar,,surorile" (la plural) trebuie sd fi fost celpu{!n doud. In Sf. Scripturi sunt arnintili de rnairnulte ori. (Vezi gi Mt. 12,47-50: Mc. 3, 3 I ; Le. 8, l9; ln.2, 12 qi 7 ,3; Fapt. Ap. l, 14 ; I Cor. 9,5; GaI.l, l9). Ei insd la niciun cazn'aL\putut fi fra{i naturali ai lui lisus gi fii ai Mlriei, Mama lui lisus,pentru c6: l. Dupd o veche gi unanimd Tradilie, Maria Mama lui lisus a rdmas gi dupa nagtere Fecioarf,, a$a cum a fost prefiguratd in vedenia proorocului (F,zec. 44, 1 - 3). 2.Mama acestor aga zigi ,,fra1i" ai Domnului este altS persoand decAt Fecioara Maria cici este numitd in Sf Scripturf,: ,Maria", sau .,cealaltd Mirie* (adica deosebita de Maria Maica Domnului si de Maria Magdalena),. sau: .sora mamei lui, N{aria lui Cleopa". E arnintitd chiar aldturea de Maica Dornnului gi in societatea ei. Iatd textele biblice in chestiune: ,, ^li erau acolo ntuhe.femeiprivind de departe, ...intre care et'a Maria A.4agdalena Si Maria man'ta lui lacob li a lui losif Si muma.fiilot" Iui Zet,edel* Mt. 27,55-56). lacobgi losifsuntdoi dincei patru,,fra!iai Domnului"(Mt. 13,55).Mama lor era agadar o alt[ persoand decAt Maria, ]\4ama lui Iisus. Evanghelistulcont tinud apoi: ,,Tarziu Sambdtd noaplea... a venit Maria Magdalena St ceealaltd Mdrie, cq sd vadd ntorntantul" (Mt.28, l). Aici iar[gi e vorbade..ceealaltd Mdrie", care nu poate fi alta decdt rnarna,,fralilor" Domnului, de care a fost vorba gi in textulprecedent. Deasenrenea scriu gi ceilalli Evangheligti'. nsi eran defala Si.femei care priveau de departe. intre ele: Maria A[agdalena Si Maria mame lui lacott cel mic:;i ct lui losie Si Iar Maria Magdalena Si Maria manle lui [osie priueau unde l-au ptLs* (Mc. Sctlontia. 15.10.47). Acelagi Evanghelist scrie apoi: ,, Dupa ce a lrec'ul zina Sambelei, Maria Magdalerra, Maria ntama lui lacot, Si ,Salontia au curnpdral miresme, ca sd vie sd ungd tntpul hti Iisus"(Mc. 16,1). Alttext: ,,Iar ele erau: ]Varia ]r4agclalena,si Ioana SiMaria

Itri lctcot, Si celelalte intpreutrd cu ele, care ou spus ctceslea ccitre aposlolita (Le.24,10). $iin sfbrgit. altul: ,,$i stdrean langd cntcea luilisus;mama lui S'i sora mamei Iui' Mu1a ltti Cleopa S'i Maria Magclalena (In. 19, 25).In toate textele de mai sus* este vorba de aceleagi femei, cari au luat parle la int6mpldrile patirnilor gi ale invierii Donrnului. Toate sunt pomenite cu numele, numai ,,Mctria mama ltri lacob Si a lui |osi.f" (doi din ,,fra{ii Domnului": Mt, 13.55), este numitS" in unele locuri numai ,,Maria irr",o,rro lt.ti ltrcab", alteori apoi nun-rai ,,tilai't'ta hri lasif', sau qi ,,c'eealaltd A'{drie"Iin alte locuri apoi,,sora marnei h.ri, Maria lui Cleopa*.:dar evident. este vorba de aceeaqi persoand, caci totdeauna este numita,,Ma.ria". Deci..fra{ii Dornnului* avdrrd altd mamd dec6t pe Maria Mama lui lisus, nu pot fi fii ai Fecioarei Maria gi fra1i naturali ai lui lisus. gi,,slujitori ai 3.,,Fra1ii Domnului" nicieiingiginu se numesc <<frali" -6i,,16fi" - doi nu existd deplina certitudine lui lisus". Anume, dupd toatd probabilitate a - cdci Iui lacob", dintre ei: lacob gi Iuda, sunt autoriicelor doud epistole soborniceqti numite,,a respectiv,,a Iui Iuda*.Od, acolo ei se numesc:,,Iob* (Iac. l, l), 9i ,,slujitor" (luda 1) al Dornnului lisus Hristos, iar nu ,,frate". 4.Dacd,ar fi fost frafi naturaliai Sdi, Hristos i-ar fi ficutApostoli. Ori ei n-au fost Apostoli. Pentm cd deqi mulli presupun cI aceiagi doi dintre ,,fra!ii Domnului", anurne: lacov qi Iuda, ar fi identici cu iei doi Apostoli care poartd acest nume (lacov, numit la fel cu,,fratele Domnului", cel mic-in toate listele Apostolilor, iar Iuda,,fratele Domnului" de inar ii Apostolul Iuda Tadeu, totuqi, aceasta este o simpld presupunere, neindestul6tor nici ,,frafi ai temeiatA, mai ales ca ei in;i;i nu se numesc Apostoli, a$a cum nu se numesc Domnului", iar despre Apostoli vorbesc in persoana a I1I-a (Iuda 17). Despre lacov fratele Domnului se ;tie numa! ajit, cia fost ce! dintAi episccp al lerusalimului gi cd se bucura de cea mai mare autoritate, atdt in fata credinciogiior, cAt gi in iata Apostolilor (Fapt. Ap' 72,17;15, 13), in timp ce Apostolul lacov allutZevedei fusese ucis (Fapt, Ap. 12,2),tar despre celalalt lacov nu mai pi;tem ;ti nimic. 5. Hristos ar fi incredinlat in grija lor pe Fecioara Maria, iar nu in grija Apostolului loan, care oricum, ii era mai strein acesteia decAt un fiu al sdu. 6.Dar,,fratriiDomnului" nu pot fi nici mdcar frali vitregi ai lui lisus, sau fii ai lui losii, dintr-o cSsdtorie anterioard a acestuia, pentru c5: a) Niciieri nu se spune gi de niclieri nu se poate presupune c[ losii ar mai ii fost cdsdtorit qiinainte gicd ar fi devenit vdduv, prin divo4. $tim din Tradilie doar atdt, c[ era,,drept"b; Mu11u ,frafilor Domnului". cum vdzurdm mai sus, tr[ia qi era chiar in societatea intirnd dacd ea intrpentru motive lesne de in{eles a Maicii Dornnului, ceea ce ar fi exclus adevdr ar fi fost cAndva sotia lui losif, acurn divo(atd. se Jindnd seama de faptul cd peste tot in Orient gi in special la ludei, cuvdntul ,,frate" intrebuinla gi intr-un inleles mai larg, de verigor, sau de alte inrudiri. rnai apropiate sau rnaiindepirtate-cadeex. laFac. l3,s,undeAvraanril nunteqtepeLot,.frate",degiii va trebui sd ziceni. cd qi ,,fra!ii Domnului" era numai nepot de frate (Fac. 1 1,27) trebuie sa fi fost probabil veri$oriai lui lisus. Dar nu verigori primari, pentru cadegi rnama lor este nurnitd ,.sori" a Maicii Dornnului (ln. 19.25) ea nu poate sd-i ii fost sord bund acesteia, deoarece purta acelaginume de Maria. ceea ce numai foarte rar se obignuia in vechinre, ca dor:d surori, sau doifra{i, sd poarte acelaSinLlme. CicuvAntul-.,sord" *). In trebuie sa aiba aici. de asemenea. inlelesulde verigoar[. probabilverigoarl primard acest caz. fiii ei. numili respectiv,,fratii";i .,surorile" Domnului ar putea fi cel mult verigori (respectiv verigoare) secundari ai Iui lisus ;inumai in mod de tot exceplional s-

ar putea admite posibilitatea de a fi fost verigori primari, adniil6nd posibilitatea excep{ionald a identitd{ii de nume Ia doud surori. 4. In sf. scripturi ni se spune ia mai multe locuri, ci n-a v e fil dec6t un singur mijlocitor a! mdntuirii, pe lisus Hristos (vezi obiecliunile Ia Cultul Sfinlilor). Ori orladocs'ii i se adreseazd Maicii Dontnului zicdnd: ,,N-avent alr ajutor ctfard'tte tine".,, si: ,,Prea s.fantd Ndscdtoare de Dumnezeu, ntdnruesre-ne pre noi,,, ceeace e o
gregealS.

*) Este exclus' ca vorba 'sordsh aibr aici inlelesul de cumnat6, deoarece Fecioara Maria era singrird la pdrinli a$a ne spune, in lipsd de alte dovezi, Tradi{ia Sf din vechime. Ar putea inserrm4 totu$i, cumnata - sh fi avut dupd losif care nu este exclus vreo sori mlritatd- Despre acsasta ?nsa, Sr Tradilie nu pomeneqte nimic, ramdnand o iimpla ipotezl, prea pulin apreciabilE Despre Cleopa, so{ul ei gi tatdl ,,fra}ilor Domnului* iaraqi nu gtim nimic. Va fi fost vreun liate de al 1ui losif sau vreun vir al lui ? E o irrtrebare fbrd rispuns.

mantuiasci; sau:Fd ca mantuirea noastrd sd fie deplirr6 gi adevdrata. Este cu neprtinJd, caprcavenerarea Maicii Domnului ,d rrp"r, pe Fiul ei, cdruia prin aceasta nu Ii scddern nimic din adorarea ce I se cuvine, ci o accentuarn gi o "dimpotrivd, intensificdm.

Rispunsul nostru. Despre in{elesur cuvAntului ,,mijlocitor" a se vedea rlspunsurile noastre la obiectriunile privitoare la cultul Sfinfilor. C6t priveqte adresarea noastrd ?n acest chip citre Maica Doinnului: ,,N-avem alt ajutor afara de tine"..., prin aceasta nu vrem sd tdgdduim nici unicitatea lui Hristos ca mijlocitor al mdntuirii obiective, dar nici eficacitatea ori cdrui alt ajutor in legaturb cu mdntuirea noastrd subiectivd, in{elesul acestei adresiri este umdtorul: Tu ne poti da cel mai mare ajutol in rndntuirea fnoastrl subiectiv5. ; un alt ajutor, similar de mare, nu gdsim la nici un alt Sflnt... Sau : N-avem pe altcineva, care sd ne poatd ajuta atdt de n-rult n* poli tu, ca Maica a M:intuitorului... iar cuvintele de rugdciune adreiate ei: "Zt ,,Prea Slant5 Niscdtoare de Dumnezeu, mantueqte-ne pre noio insemneazl: induplecd pe Fiul tdu sd ne

'o--:^ il .o ir ,a;;rL1trl
\.4ru'L.
^'!

MISIUNE,4

BISERI

l_ -c-

crr

MISIOI\AR CRE$TIN MONDIAL

orbi'r
despre

onropoxE

I I

IN

CONTEXT

-: --i,
*
r.firi,rt

porunci1orcevinde1aHristos,fiin{aviltu1ilor'fu--=:--

b) un mod o. ;;;l'"p"rtament, o existenli"i;ili#,"..r'#i'Jiu, inte'reiatdt "iula, principiile evanghelice.*Aceastd yiqlu, ?n comuniune, in relalia;unitoaie Ointie Dumnezeu gi om piin harul divin existent in Biserica lui Hristos de la Cinc izecime (Fapte, 2), este de fapt o iViuia" in Hristos".(Galateni 2,20).. .La viala-cu Hristos- Dumnezeu in iumin,i'qi-ui"raruj Sdr, o,-,.,u1 ur* acces prin Taina Botezului ce conferS.,identitatea noud, aceea de cregtin, care se desdvdrpegte prin Mirungere.gi Euharistie. Omul devin'e astfel un marturisitoral Iui Hristoi, ciltduzitde cuvintele Sale .9i implinitor al poruncilor Sale prin care realizeazd., J" apJ, -la'treiegte autentic qi experiazd' bucuria vie{ii innoite intru lurnina qiadevdrul durnnezeiesc al R&elaii.i, ir.irip"t care Dumnezeu cheam5 pe fiecare om la experienla viefii in comuniune cu Dumnezeu. "*i"io;" Viala in Ailitot reprezintd modelul moral gi spiritual creqtin nutrii"nei

de fapt la lucrarea, ia activitatea Biserilii. Transpus ffrtr-o structurd gramaticald, "rk;****u Biserica este subiectul unei activitdli care este de. fapt rnisiunea ei. Misiu,',"a este predifatul subiectului - tsiserica - gi desemnea_zd, gama de activitd{i pe care aceasta Ie desfigoard in iunre: a) Proclamare-a permanentd a Cuvdntului lui Dumnezeu, a Evangheiiei lui, respectiv ac{iunea de evanghelizare prin cuvAntul rostit gi cuvAntul scris prin ou,i.nii". fir.i "- -" ': adevdrul dumnezeiesc despre lume qi via![, despre rostul existenlei u*un. "ur. in tu-e. " """ilr";"a

--

* --'

De aceea, Iucrarea lrrrrrurr4r4 misionard a 4 Biseericii urrlsrlurlrrr[ucru?rL-rTtrTllar Il InlgleasttroFaFc--uro aparare de -- v-vvs) sectelor. Misiunea Bisericii l:%:1i1i1i:l i{.:ld:-"y:a.v.irulent,al 9rt" si ru..u.*u sacri de apdrare a celei drept.-mdrturisitoare prozelitisrnul de sectar, ?nsd misionarul teolog de as'dzi ;,-itut ;ledinl} la o refleclie teologicd.pi eclesiologicd asupra misiunii cregtine care este intAi d'e toate "rti "misiunea lui Durnnezeu, Iucrarea lui Dumnezeu insu.gi prin care Acesta impartaqegG rr*li ain viatra Jivina Ji o mdntuieqte. Nu existd, misir:ne a Biserilii'dec6t datoritd faptuh,ri .a'.*istj mai ?ntAi'misiunea lui Dumnezeu care trimjte Biserica spre a-extinde impdrdlia sa la intreaga ciealie" (David g;r.h, Dynamique de la mksion chretienne. Histoire et avenir'des modeles micsio,naiier, p. O). Misiunea crqtina este astdzi o lucrare a Bisericii ortodo.xe, dar gi a confesiunli";;l J.""*l""tlrtilioi'o".iol"trr" care de asemenea au prop.ovduit gi propoveduiesc Evanghelia lui Hrisioi. " i;p;i cd astdzi o treime dh popula{ia lurnii este cregtind se datoreazd qi misiunii corifesiunilor qi C.nor"itiuiiunilor cregtirt""ur" cu c131cut, pragmatic pentru orizonta,litate, pentru problernble sociale fac misiune p.rt" tot tt :i':TIfor lume. De aceea, misiunea Bisericii trebuie abordatd de o manierd, exege.ticd, analizdnd in perrpe.tlua misionard textele evanglielice, scrierile.Raul.ine qi ale celorlalli uui|.i iu.ri ui Noului 'Tesiament. cronologic cu evocarea nlarilor perioade aie rnisiunii creqtine, B-izanful- no*u, n.forma, modernitatea qi post-nrodemitatea- si analitic prin identificarea qi enunlarea problematicii rnisionare actuale ?n contextul emergenle i ecumenismu lu i gi a d ialogu lu i intercu ltu ral qi intereligios.
5.1. Modele istorice ale nrisiunii creqtine

David Bosch identifica in istoria rnisiunilor cregtine gase perioade ?n func1ie de rnutaliile ? rLVrwBrL4' in rtt \vlrrr cult gi spiritualitate ueten.l1lnale Es'rurrvo detenrinate Ce de Sepafafea separarea de Bisericd )r sirllltui4llLaLs -edndirea teolcgicd, BtSeftCd a COnfbSiunilOf confesiuni Ce S-au structurat p6,nd astFni in era cregtind. Trebuie pr-ecizat de la ?nceput faptul cd, deqi au ap6rut schirnblri, mutalii ?n lrr rvuruFd evolu!ia Iutrrrr lumii qi in lll uolluepfllle concep!iile teologice leologtCe 'ruLsltr ale celorlalte CelOrlalte )t coniesiuni gi denOnfina{iuni cOnlestunt denomina{iuni cregtine, totugi teoiogia Bisericii Ortodoxe qi astdzi sia pe marruria apostolicd gi a pdrinfiior Bisericii iar Ortodoxia nu se ?ncadreazd doar intr-un timp, o epocd istoricd treiutd ci ea este gi astdzi Biserica cea una a Apostolilor gi Pnriniilor ce coe.ristd cu celelalte confesiuni, cu Biserica Romano-Catolicd. confesiunile protestante sau denominaliuniie cregtine intr-un climat de deschidere ecumenica. David Bosch utilizeazit conceptul de <paradigmi> preluatdin epistemologia lui Th. Kuhn, transpus in teologie de H. Kiing. Ei aplicb fiecdreia din cele ga-se perioade dilr istoria misiunii cre;rine o astfel de par-adigrni. Th. Iiuhn
1

sensul de "modele de intetpretare" [Theologie im Attfliruch; Eiue oktnenisclte Gnmcllegtutg, Piper Verlag, Miinich, 1987, p. 163) gi respectiv de "cadre ale cunoaqterii" (David Bosch, op.cit, p.
246).

define;;te :onceptulde paradigmS ca "ansamblul credirile1or, valorilor reclrnoscute. ale tehnicilor ce sunt comune rnembrilor unui grup dat" 'T'he Structrire rf Scientific' Revolutions, University of Chicago Press, 1983. p.238). Teologii Hans Kting gi T.F. Torrance vtilizeazd,conceptul de paradigmi in

paradigrnaelenisticdaperioadeipatristice; catolicismuhii roman medieval; protestantd a Refbnnei; epocii moderne, numiti a Luminilor; ecumenicd in curs de realizare. Aga cum subliniaz5 David Bosch, nu este posibil ca "vechea paradigrnd sd dispard total in noul model, ?n noua paradigmd pentru cd astfel s-ar pierde temeiurile, aceasta cu atAt mai mult atunci cAnd este vorba despre inva{5tura qi spirihralitatea cregtind, care este receptatd gi imboga}ita. imbogdtrind $i rrrdntuind pe to{iceicare le rndrturisesc $i le experiazdprin }{ristos qiin Hristos". (lbidem)
paradigma paradigma paradigma paradigma 5.2. Misiunea Bisericii primare

L il, Iil. ry. V. VI.

Aceste modele, paradigme ar fi pentru istoria nrisiunii cregtine unndtoareie: paradigrna apocalipticd a cregtinismului primar;

ceea ce priveqte Biserica de la inceput, aborddrile istorico-criticiste, cele din perspectivd psihologica sau sociologica difera de abordarea ;i ?nlelegerea tcologiei oonsacratd ?n Biserica Ortodoxd. Biserica qi teologia ortodoxd afirmd clar qi precis cd Biserica Cincizecirnii este constituitd de Durhul Sfhnt din Hristos-Capul gi umanitatea - corpul Lui, Duh care unind pe oameni cu Hristos este prin aceasta puterea sfin1itcar"e, Ce .,,iaqi-fbcdtcare;i unificatoare ?n Biseric5. Duhul este ce! care d5, existen{a reald, istoricd, obiectivd Bisericii, gi in unire, rredespdr{it de Hristos, sus{ine fiin1a Bisericii prin care oanrenii se ilnpdrlagesc de via\a cea din Dumnezeu in comuniune, prin participare ca persoane restaurate, innoite prin har la bucuria cea din Dumnezeu. De aceea in Biserica Cincizecimii exista virtual toate darudle ce se vor manifesta in istoria Bisericii. Biserica Cincizecirnii este expresia plinatalii Bisericii, ca Trup tainic al lui Hristos, prin prezenfa lui Dumnezeu insugi ?lr ea, prin aceasta ea avArrd o constitulie, o structurd teandricd, divino-unrand. Astfel, "prin intruparea Sa, in unirea nuplialS cu umanitatea. Ilristos poaftA irr El Biserica. Dogrna divino-umanitdtii, proclamatd la Sinodul Ecumenic de la Calcedon gi ad6ncitd la sinoadele ecunrenice ulterioare, se referl nu nurnai la taina lui Hristos irrsuqi ci se aplicd gi Trupului Sdu care este Biserica" (Boris Bobrinskoy, Taina Bisericii, p.74).De aceea, intruparea h,ri Hristos qi interneierea Bisericii. Trupul Sdu tainic prin care umanitatea este incorporatd haric, sacramental comuniunii cu Dumnezeu prin Duhul Sfdnt ce impreund cu Hristos, opereazd unirea ?ndunrnezeitoare cu Dunrnezeu - T'reime, reprezinld plinirea iccnomiei divine fbp de oamenii, "chip al lui Dunmezeu", "plinirea vremii" (Calateni,4,4). Asurnarea qi ipostazierea naturii uu'lane in gi de cdtre Fiul lui Dumnezeu reprezint[tenreiul unirii in lrar, a cornuniuniidintre Dunrnezeu qioanrerriprin Duhul Sdu care face din umanitate Trupul lui Hristos cornunitar, De aceea. Biserica este "s[lag al darurilor Duhului Sfint care igi are tenrelia in ziua Cincizecimii" llbic{ent, p. 75). Cdrtile Noului Testanrent ilustreazd imaginea Bisericii in unitatea, sfinlerria, catolicitatea gi apostolicitatea ei, a Bi.sericii unu dupd credin{a cea dreapta si una in Hristos. Dontnul, Mirele Bisericii, Si a diversitdlii ec'/e,siu1e in ceea ce privegte nutnirile Bisericii. sau contextualizarea, intenreierea ei irr diverse locuri gi culturi gi popoare diferite, Astfel, Biserica "este interneiatditt Siprin tainamantuiloare a lui Hristos; ea este implinita gi insuflelitdprin pogordrea Duhului Sfdnt in ziuaCincizecinlii. Este vorba despre o corttinuitate gi o mpturd in acelagi tinrp, o implinire gi o noutate in fi'ecerea de la Vechiul la
2

in

ii

I'

Noul Legdm6.nt" (Ibidem, p.73).Continuitatea are in vedere unitatea sau chiar identitatea iconomiei divine fa15 de umanitate, "taina cea din veci ascuns6" in sfatul tainic al Sf. Treirni, ce se manifestd ca iubire fala de crea{ia Sa gi, mai ales fa[6 de creafura spirituald, omul. Ruptura implicd incetarea unor institulii 9i ritualuri specifice Vechiului Testament, umbrd a celor viitoare, pedagogie spre Hristos, respectiv incekrea sacerdoliului gi a jertfelor de la templu, prefigurSri ale jertfei unice, reale gi depline a lui Hristos pentru mAntuirea oamenilor. De aceea. Biserica este crealia cea noud, iar invdlltura lui Hristos trebuie inleleas6, de asemenea, intr-o perspectivdeclesiologic6. invdlatura Sa, chemareape aare o face lui Israel. se adreseazd tuturoroamenilor, inscriindu-se pe Iinia invdldturiiprofetice a Vechiului Testament pe care o plinegte. Cuvintele Sale, inv5{itura Sa vor fi cuvintele, legea, ?nvd{atura Bisericiipe care El insugi o va intemeia. Cine ascultf, gi ?rnplinegte cele invdlate de Bisericd, ascultd gi implinegte cele lSsate, incredinlate acesteia de Hristos insugi, mai rnult de cltre insugi Pdrintele Sdu cel din ceruri (loan 14,23-24; Matei, 16, 16-1S). Parabolele evarghelice au o sernnifica{ie eclesiald, impfuillia lui Dumnezu despre care qi pe care o anunld gi o propovdduieqte Hristos, identificAndu-se cu Biserica pe care prin Duhul o va intemeia la Cincizecime, calea de fapt spre irnpdrS{ia Sa eshatologicd, cereasc5. De aceea, in Noul Testament parabole precum cele despre vila-aevie qi ml6dile (loar, 15,1-5), PS.storul cel Bun (loan, 10,1-18), piitr-a..u ditt capul unghiuiui (A.iarcu, 12,10-11), trup al lui Hristos (loan, 2,19-21), Hristos-Mirele/Biserica-Mireas[ (Matei, 22.1-14;25,1-13), Hristos ca Slujitor al Tatblui gi al oamenilor (Luca, 10,25-37), corabia ameninlatd de valurile puternice, inmullirea p6inilor, rugdciunea arhiereascd a lui Hristos pentru ucenici gi, implicit, pentru Biserica Sa dintotdeauna (foan, 17,20-22), rugdciunea "Tat5l nostru" gi altele vizeazi Biserica ?ri plenitudinea ei de har gi de adevdr, incluzAnd inv5{dturi, Taine, cult, morald qi spiritualitate, ierarhie sacra;nentald qi poporul cel dreptcredincios, ?nv[fdtura gi lucrarea Sa mdntuitoare nu se adreseazd doar contemporanilor Sai, ci tuturor geriera{iilor viitoare, ontologic in rela{ie cu Hristos Mdntuitorul, pe care Biserica in lucrarea ei rnisionard,, cdlduzit| de Duhul Sdu gi cu putere de la Dumnezeu ?nsugi, o va actualizaprin predica ei, prin cult gi Taine peste tot in lume. Sfrntul Pavel este artizanul expansiunii Bisericii, ?n fidelitate f4a de "sfin1ii din lerusalim", ales de Hrislos insuqi pentru rdspAndirea gi structurarea Bisericii dincolo d'e limitele etnice Ei religioase ale Poporului evreu (Ibide.m, .p,8&). Epistolele sale surprind in cuvinte profetice elemente multiple"ce permit a contura o viziune eclesiologicd articulata celor evanghelice, redaie de autorii celor patru nvanghetii ce reproduc inseqi cuvintel.. l.ri Hristos, . .pe care se poatJ fundamenta eshatologia in elabordrile rnii ample $l lrtal .nualrlate ca.limbai ale teologiei cretine. Sf. Pavel dd nrdrturie despre fundamentul trinita:- al Bisericii, al Interneierii Bisericii datoritd iubirii divine nemdrginite. Expresia din II Corinteni, !3:13,. "Harul Domnului npstru Hsus Hristos, dragostea lui bumnezeu Tatdl qi inipd.rt[qirea Duhului Sllnt sd t9 pl voi. cu to{i", consacratl temeinic ?n-gi cie ?nsdqi Liturghia Bisericii, recja realitatea eclesiald in integritatea. sa ontologica gi diriarnicd ia dialog, comunirine, iubire dintre Dumnezeu g"j oameni in structura eclesial[, ca Biseric[. Apostolii lui HJistos gi ulierior, ierarlria sacramentald a Bisericii sunt.impreund-lucrdtori cu Dumnezeu la zidireatemplului'spiritual, a Bisericii, Tmp al lui "sfin{ii" irr sensul sfinlirii lor in Tainele Bisericii, r,rni "t.*plu al lui Dumnezeu"'iar !ri;tgs.Cre$inii! Duhul Sbu locuiegte intru ei U Corinteni. 3-l hi. IV aceea, Riserica in totalitate, ierarhia sacramentala qi popgruJ, "rogorul ,"zidirea lui Durnnezeu" sunt in lucrare. in nrisiune pentru a zidi ceea ce Dumnezeu a voit dintotdeauna. umanitatea in comuniune cu Sine, in unire dinamicd, harici cu Sine, spr" u fi lurninatd de sirilucirea prezenlei iubitoare a freimii. in perspeitivi sacramentaia. Botezul. N{iruagereaqi Euharistia sunt Tainele ce zidesc acest templu. Biserica'lui Dumnezeu: "C61i in Hristos v-aJi botezat in Hristos v-a{i.imbrdcat" (Galateni. 3,27), "lar Cel ce ne intdregte pe noi impreunb cu voi ?n.Hristos qi ne-a iins pe noi esie Duinnezeu Cai-e ne-a'gi pecetluit pe noi a dat ar'vrrna Duhului. in ;i inirnile noastre" (11 Corinterr?.. 1.21-22). "Paharul bineluvdntdrii pe ,ur" il binecuvAntd'r, nu este' oare- ?nrpdrtagirea cu sAngele lui Hristos? PAinea pe care o fi6ngem nu este. oare. implrrdgiiea cu _ trupul lui Hristos?" (l Corinteni, 10,16). Pentru Sf. Ap. Pavel, Biserica este "plinirea celui ce plinegte toate in tofi" (Efcseni, L23), adic1t plenitudinea. irnplinirea lucrdrii lui Hristos insugi, lucrare care ar fi incornpletdfdrd,institulia Bisericii al
3

carei Cap este Hristos, De aceea, Tatal a pus pe Fiulprin care au fost create toate gi Domn peste noua crealie, peste Biseric6, loc al prezen\ei transfiguratoare prin energia divin[ vegnicd a Treimii ins5gi {Efeseni. 1,22: Filipeni.2,I0-11). Prin Hristos, Mirele, ternd ce reia imaeinea vechi-testamentarl a mirelui gi miresei (Ozeea. l; C6ntarea CAntarilor). Durnnezeu se une$te spiritual cu Biserica-Mireasa Sa prea iubitd. Bisericd ce nu trebuie interpretatd in sens individualist. ci comunitar-sobomicesc. Biserica fiind constituitd din to{i cregtinii infia1i sacramental de cdtre Dumnezeu. De aceea, comunitatea creqtinS preslrpune diversitate harisrnaticd in temeiul rriultiplicitdlii darurilor Duhului gi unitate de credinlS gi de niirturie in temeiul unicitalii lui Hristos, teme dezvoltate de asemenea de Sf. Pavel (I Corinteni, 12; Efeseni. 4,4-6). Pentru Sf. Pavel, Bisericanu se reduce in mod unilateral la imanenli, lacele din planul temporal, terestru, ci ea este institulia teandricd a cdrei inimi se situeazd, predilect in transcendent. in inteligibil, in dirnensiunea spiritualS. a harului, a irnpdrS{iei lui Dumnezeu: "Aqadar, dacd ali inviat impreuni cu Hristos, cautali cele de sus, unde se afl6 Hristos, qezAnd de-a drepta lui Dumnezeu. Cugetali cele de sus nu cele de pe pdmAnt; Cdci ali murit gi viala voastrd este asounsd cu Hristos intru Dumnezeu" (Coloseni, 3,1-3; Filipeni, 3,20). Acest indemn, aceasti avertizare a apostolului este foarte importanti in contextul cregtin actual, cAnd existd anumite tendinfe, influenlate de o gdndire qi o practicd antropocentristd (psihologia, sociologia religioasd, istoria qi teologia religiilor, scientism), de a reduce orizontul existenlei umane la imanen{d gi orizontalism. eludAndu-se transcendenla, divinitatea unicd absolutd. temei al intregii existenfe, ?rnpdrSfia lui Dumnezeu eshatologicS. Sintetiz6nd, se poate spune ci in Noul Testament predomind unnltoarele tithtri pentru Biserica lui Hristos: 1. Poporul lai Durunezeu - laos iou Theou, reconciliat cu Tatdl prin jefifa Fiului Unic al Sdu in evenimentul major al istoriei mdnfuirii, prin moartea pi invierea lui Hristos. Dumnezeu gi MAntuitorul nostru Iisus Hristos "S-a dat pe Sine pentru noi, ca sa ne izbdveascd cie toatd ldrd-de-iegea gi s5-$i curifeascd Lui popor ales, rAvnitor de fapte bune" (Tit, 2,14;Efeseni,2,l0,74-15; I Petru,2,9). Omul, prin Taina Botezului se integreazd poporului celui nou al lui Dumnezeu, devenind fiu al lui Dumnezeu dupE har, prin cunoaqterea qi iubirea Pdrintelui cersc. ?ntru credinla gi speranla invierii qi a viefii veqnice (Rornani, 8, 1 5). 2. Trupul lui Hristos - sama Hfistou, comunitatea care trdieqte Prin gi irnpreund cu Hristos in Duhul Sfhnt, avdnd pecetea Duhului Sffint qi unindii-Se cu Hristos in Euharistie qi prirnind harul prin care se desdv6rgegte spiritual in celelalte Taine ale Bisericii Sale. Hristos este "Capul trupului, adicd al Bisericii. Cel ce este inceputul. intdiul niscut din rnorJi, ca si fie El Cel dintdi intru toate" {Coloseni. 1.18-19). Dupa cum in existenfa sensibild, punct de plecare in argumentarea paulind a unitbtrii $i diversitdqii legitime in Bisericd, ce di qi mirturie despre educa{ia teologica rabinic[ a Sl Pavel, cu insisten{5 pe concret. pe ceea ce este palpabil, existi un trup qi multiplele organe, nrddulare ale acestuia prin care se asigura bazaqi fu ne{ ion narea iui, tot aga. Biserica lui Hristos existl ca un singur organisnr spiritual al vietrii celei noi in Duhul. intr-o diversitate armonioasd gi complementard de manifestare, de aclualizare a calitSlilor, a func{iilor, a darurilor, a harismelor. efecte, roade ale sinergiei, ale colabordrii ornului ce-gi deschide inima gi cugetulpentru mAntuire cu Dumnezeu (1 Corinteni,l2). 3. Templul Duhuhi Sfant este un alt titlu pentru Biserica ce desemneazb pe de o parte calitateacredintreigi avieliicregtinuluideainteriorizaLegea, pe I-lristos,deadeveni casaaadevdrului prin prezen{a lui Dunrnezeu in har in irrtimitatea tainicd a sufletului iubitor de Durnnezeu, iar pe de alta parte, conrunitatea vizibill, mdfturisitoare, trditoare a dreptei credinfe, adunatd pentru celebrarea liturgicd la chenrarea lui Durnnezeu insuqi in templu, in biserica lScag de inchinare. De altfel, verbui kaleo-ein (a cherua, a invitu, a .face sd yind, a convoca) exprimd tocnrai ideea de adunare a crecjincioqiior ia cuitul divin pubiic. ia rrgdciunea de irrvocare a iui Dumnezeu pentru prezen\a Sa in mijlocul celor aduna{i?n numele Sdu. 4. Mireasa lui Hri.stos este un titlu eclesiologic prin care se exprimd rela{ia reald dintre Dumnezeu pipoporul Siu, una a iubirii, experiate in concretul gitaina ei in relalia coniugala. extrapolatd la rela{ia dintre Hristos gi cregtini, o relalie care trebuie sd fie intenreiata pe incredere qi iubire, pe.iertfI qi libertate responsabilS. Biserica, Noul lerusalim, gdtitd ca o mireasd pentru N4irele ei, Hristos

5. Biserica este mediul, orjzonful contunirtnii reale. intre Dunnezeu qi oameni, ln rugueiune, unde omul se inrplir-regte integra' in perspectiva sfin{eniei, a comuniunii sfin{ilor. Ea depdgegte orice institu{ie urnand pentru ci ea nu este constituitd doar din oameni, nu este doar erpresia deciziei lor de organizare gi acliune umanb. Biserica igi are originea in Dumnezeu, iniliativa intemeierii ei apa4ine Treimii care revarsd iubirea ei in comunitatea umanl ce rdspunde apelului divin, iar in structura ei primeaz\ factorul divin, Dumnezeu-iubire care transfi gureazd creatia cea noud: "lar in zilele din umd, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul gi fiii vogtri gi fiicele voastre vor prooroci gi ceirnaitineri ai voqtri vor vedea vedenii $ibAffanii vogtri vise vor visa. incd gipeste slugile gi peste slujnicele Mele voi tuma in acele zile din Duhul Meu givorprooroci" (Fapte, 2,17-18;20,28). 6. Biserica este gi orizontul comunicdrii dintre oa'neni, al solidaritS{ii, al concretizdrii iubirii ca faptd bun6, alfilann"oplei. "Strdngerea de ajutoare pentru sfinli" (I Corinteni,16,l; Fapte, 4,32-35; 6,1-2; Matei, 25,34-36) este o experien{d qi o exigenld apostolicS, preluatd de Bisericd, prin aceasta exprimAndu-se iubirea de Dumnezeu gi de oameni, implinirea Legii (Pr.Prof, tron Bria, Tratat de Teologie Dogmaticd Si ecumenicri, RomAnia cregtind. Bucureqti, 1999,pp.159-160; The Natttre and the Purpose of the Church. A stage on the way to a comnlon statement, Faith and Order Paper, 181,
Geneva,1998). Realitatea, lucrarea Bisericii primare nu poate fi redusd la o dimensiune, la un orizont apocaliptic, aga cum s-a ficut prin metoda istorico*critica de interpretare a Bibliei. Potrivit istorico-criticismului, Biserica reprezint[ structurarea agteptbrilor, a speranlelor apocaliptice ale poporului evreu, speranle specifice de altfel tuturor popoarelor din Orient. Aceste popoare aqteptau o schimbare radical6 a situaliei omului in istorie, "un cer nou gi un pdmdnt nou", un sfirqit al istoriei gi un inceput cu totul nou, fericit pentru omul incercat gi supus unui Cestin tragic. A,stfbl "apocalipticul este din punctde.redere istoric un curent spiritual universal ?n vechiul Orient, apocaliptica iudaica fiind doar o '*presie, o variant[, poate cea mai conturatd" @dward Schillebeeckx, *e.ez^r. Die Geschichte von eine Lebenden, Herder, Freiburg, Basel, Wien, 1992, p. 105). Viziunea apocalipticd este motivatd psihologic de 'peranla intr-o lume mai bund, ea inscriindu-se in perspectiva sociologiei religioase in ceea ce se numegte "schema mesianicd" Ubidem, p.110), Viziuiiea apocalipticd se poate infelege gi ca o filosofie religioasd a vielii qi o manierd existenliald de a asuma realitatea tragicd din istorie. Apocaliptica nu se inscrie in linia profetic5 a Vechiului Testament, ci este o manierb de a interpreta profefiile vechi iar esenla scrierilor apocaliptice, pdstrate in versiuni ebraice, etiopiene, greceqti qi slave, const6, de fapt, itrtr-un "gen literar", expresie a unei anumite experienle de via{d. In perspectiva scrierilor apocaliptice iudaice, a speranlelor mesianice dupd incercdrile din robia babilonica, "Dumnezeu, dupd ce a l6sat lumea sd fie supusd diferitelor imperii rnilitare (pergi, greci, rornani). va instaura definitiv stapAnirea gi inipar6{ia Sa ?n lurne gi ?n istorie, spre ugurarea gi bucuria ceior drep!i confonn ligdduin{elor giprofeliilor Vechiului Testament" (Sawas Agouridis, Contentariu la Apocalipsd, traducere pr. Constantin Coman, Editura Bizuttin1.. Bucure;ti. 1997, p. l1). Lu6nd ca reper irnaginea din Daniel ce confirml sfirgitul oricdrei puteri politice in istorie (Daniel, 2,31-43), cregtinii Bisericii primare au atribuit lui lisus Hristos regalitatea unicd gi vegnicd prornisb de Dumnezeu (Daniel, 2.44;7,14). Primii cregtini au focalizat aceste sperantre spre Iisus din Nazaret, Iisus al istoriei, credin{ele gi speran{ele lor nresianice constiruindu-se ?n ?nvaJdtura cregtini despre lisus al credinfei, doctrina cregtind fiind de fapt expresia acestei viziuni apocaliptice. o utopie, iar Biserica o institulie reiigioasi ca oricare alta dirr orizontul istoriei, al imanen{ei. l}rd nimic divin in ea. Aceasti concep!ie este ?n contradic}ie cu eviden}a istoricd, experienliala gi spirituald a Bisericii lui Hristos, Dumnezeu adevdrat qi Om adevdrat. Cap al Trupului Sau teandric, semn gi realitate a inrpara{iei eshatologice a lui Dumnezeu in lume.

(Apocalipsa,2l,2,9), este institu{ia s1nt6, pentru ci sfEnt este Hristos. Capul ei care a sfin1it-o gi o sfinlegte neincetatprin Duhul SIu (Efeseri.5.25-27). Prin Bisericd, oamenii sunt chernali lasfinlenie, atributul moral esen{ial al divinitalii. impirt[gindu-se, prin participare de aceastapentru a straluci gi a manifesta in crealie slava iui Dumnezeu.

incercdri de naturd psihologistd sau sociologista de a explica misterui gi realitatea Bisericii Iui Hristos r6mdn la aspectul exterior al Bisericii, nu explici gi nu pot pdtrunde in esenla teologicd a problemei. A imagina un tablou al creqtinismului de la inceput fbrd relatria ontologicd cu Hristos-Dumnezeu, cu eliminarea factorului, a elementului divin, intuit de cei vizionari, precum Gamaliil. de la primele conflicte ale Bisericii cu iudaismul ("Dacb lucrul acesta este de la oameni se va nimici; iar dacl este de Ia Dumnezeu, nu veli putea sa-i nimicili, ca nu culrlva sd vd aflali gi luptdtori impotriva luj Dumnezeu" (Fapte,5,38-39)), nu este posibil, pentru cd pecetea Evangheiiei harului qi prezenfa mfuttuitoare a Bisericii ?n lume pdn 6 astdzl dau m[rturie despre caracterul supranatural al creqtinismului. Ujligiu re\ ciutd, absoluta. Chiar dintru inceput nucleul ectesiai con{ine plinitatea ce se va manifesta in lume gi in istorie ca Bisericd a lui Hristos. A vedea in Biserica primard o "sectd" este un act de rea credini5, de miopie teologica. La un scenariu de genul celui pe care il prezentdm in continuare teologul
creqtin nu poate rdspunde decdt cu un "lS'u" decisiv.

"Sunteli un artropolog romar la inceputul prirnului secol al erei noastre. Anchetatorii semnaleaza un fel de sect6 rnesianiCa iudaica nomadd plin Palestina care era cdt pe ce sd dispard Ia lerusalim. $eful sdu a fost intr-adevdr crucificat pentru rdzvrdtire, Grupul nu are iemrhie bine stabiliti gi pare momentan divizat in doud fracliuni, una in junii unui oarecare Pavel, cealaltd la Ierusalirn in jurul unui oarecare iudeu numit lacob. Nici un fei de doctrine scrise nu exist6, ci doar o tradifie orald relatdnd miracole, pe care le-ar fi fbcut intemeietorul -nimic foarle original. Care sunt pronosticurile voastre fap de un grup, legat de tulburdrile socio-politice ale lumii iudaice a epocii? Poate dura mult timp? Care vi se par a-i fi gansele de supravieluire?" (Anson D. Shupe, 5a Perspectives on New Religions: A Case Study of Approacl2, New-York. Toronto. Edwin Mellen Press, t98i, la J.F.Mayer, Les Sictes, Ceii. Paris. 1987,p.16). O astfbl de problematizate vine dintr-un mediu paraie! Bisericii, firI inlelegere teoiogicS, practicd gi experienld eclesiaid. cate nu surprirtde esenia iregtinismului, dumnezeirea acestuia, a Bisericii care actualizeazd. pentru oameni in istoria acestora, prin crucificare spirituald cu Domnul ei, calea lui Hristos, a iubirii, a jertfei pentru m6ntuire qi inviere.

53. Misiunea Bisericii Patristice qi a celei Ortodoxe

scripturisticd gi avdnd prezent gi eficient soteriologic astdzi. Biserica, actua{izAnd Revelalia 'Sdu,

tn extinderea gi lucrarea ei in lume, in perioada post-*Fostolic6, in epoca. patristicd gi p6na

in
structura

mogtenegte-conEtiinla de a \ poporul lui Dumnezeu, de a fr ei pe insugi Dumnezeu prin harul orizont al iomunirinii oamenilor'u Treimea de Persoane divine spre sfinfire, transfigurare pentru inviere gi viala vegnicd. Cliiar dacd, aqacum spune J. Meyendorf, nu a existat in teologia patristicd. gi bizantinl un tratat ilasic de eclesiologie, Scriptura, Tradilia, Tainele, cultul canoanele ilustreazd qi contureazS dimensiunea eclesiald in coripiexitatea gi inefabilul ei, coextensiv absolutului divin ce se manifestS.qi strilucegte in ea. Realitatea Bisericii in istoria oamenilor prin actualizarca ei dinamicd ca dar al lui Dumnezeu Care este prezent in comunitatea celor ce II iubesc, implinind poruncile Sale, pentru cunoagterea de sine piin cunoapterea lui Durnnezeu, constituie aspectul misionar al creqtinismului. Biseriia este misionard in ins[pi fiintra ei. Aqa cum aratd B. Bobrinskoy, "ea nu este intAi Bisericd Pi apoi nrisionard. Aceasta ar putea p[rea surprir"tzdtor in rnisura in care noi inlelegem nrisiunea ca o acliune. Dacd rnisiunea este nuirai o lucrare, o activitate a Bisericii, trebuie ca mai intdi sa existe Biserica, pentru a putea rndrturisi. Dar noi vedem cd. din ziuaCtncizecimii, mfuluria credinlei face parte chiar din esenla vielii cregtine. Existd deci o ambivalenld in conceplia despre misiune in Biserici. Pe de o pafte, vrem si uortir.,', d-espre Bisericb in sensul unei entitdfi, al unei realitali mis.tice exist6nd c1Trup a.l iui Hristos, ca ciespre o p"n1,u,'r.n{d, ceva stabii, ca o iviireasd vlzutd cu chipul mereu t6nar..Pe de alti pafte, existd m[rluria inisionarS. Aceasta s-a manifestat divers de-a iungul anilor, cu perioade de inflorire 9i cu perioade de descregtel'e, cu vreniuri de activitate qi vremuri de strdmtorare, cdtrd Biserica, jn fa{a persecutiilor, cduta tu piecadere sd supravie{uiascd. Dar pe plan fenomenologic. unde se afld misiunea bisericii cAnd scopul sdu priniotdial este de a supravielui? Desigur, miezul lucrurilor nu se afli aici' Trebuie spus cd prin natura sa, Biserica este comunitari. ea este misionard" (Ibic{em, p. 133-13$,
6

Principiul misionar al Ortodoxiei constd in "pacificarea poporului gi cregtinarea lui",in instaurarea unei societdli "ce tinde sd devind cregtinS" aspect ce decurge din dinarnica insdqi a cregtinismului ce imbisericeqle viala (Ibidem, pp.134, 136). Comunitatea locald, parohia qi mandstirea, ?n comunir-rne gi sub autoritatea episcopului, semn al prezen{ei lui Hristos pi a unitalii acesteia ?n Hristos, au tocmai acest rol, de a instaura intre oameni, prin ceicredinciogi lui Hristos, duhulde pace care inseamnd ascultarea de Duhul lui Dumnezeu, ale clrui roade sunt cura.iul mdrturiei, credinfa care elimind alienarea gi anxietatea, generozitatea prin detaqarea de sine gi lepddarea de egoism qi egocentrism, asumarea cu iubire gi responsabilitate intru libertate a Crucii lui Hristos, via{a.jertfelnicd teoforS, ce evidenliazE prezenlalui Hristos insugi in cei care II mirturisesc, spre intruparea tainicd a Sa in inima fiecdruicregtin cu valenfe
teofanice pentru lume. De-a lungul secolelor, Biserica a fost ?nfeleasa de teologia creqtinS, de poporuldreptcredincios ca aceastd comuniune a oamenilor cu Dumnezeu, ca Trup al lui Hristos gi Ternplu al Duhului Sfint, orizont al ac{iunii energiilor divine, a harului, pentru sfinlirea gi indurnnezeireaoamenilor qi, in acelagi timp, loc al comunicFrrii, al solidaritdlii gi cornpasiunii, al intr-ajutordrii oamenilor. Biserica este noua aiianlA a lui Dumnezeu cu poporul Sdu, Noul Israel ales de Dumnezeu prin Hristos gi sfin1it de Duhul Sffint pentru a da mdrlurie despre mdrirea lui Dumnezeu in lume. "Eclesiologiile implicite" ale Noului Testament gi-au gdsit forrnulare teologicd qi expresia mdrturiei in toate cornunitdlile creqtine care au fost transplantate, "butdpite" (Tertulian. Yves Congar) peste tot in lume, prin transmiterea a ceea ce le structureazd, anume, o rndrturisire de credintd, ritul baptismal, adunarea euharisticd. un set de texte cu autoritate canonicS, reguli de organizare (Histoirc des Dogmes, sous la direction de Bemard Sesboiie, Les signes du salut, voi. III, Desclee, Paris, 1995, p. 353). Congtiinfa eclesial[ a cregtinilor este legat5 intotdeauna de persoana lui Iisus Hristos mort gi inviat pentru "sfin[i", pentru cei care rdspund prin luarea crucii cherndrii Sale iubitoare qi mintuitoare. Aceast5 congtiinld eclesiald este reflectata de vechi scrieri creEtine: {Epistola cdlre Diognet,Y-Y|- "Ceea ce este sufletul pentru trup, aceasta sunt creqtinii pentru lume"; Pdstorul lui Henna,8,1 - "Lurnea a fost creatd pentru Biseric["; Ignatie alAntiohiei esteprimul scriitor cregtin care dd mSrturie despre eatolicitatea, universalitatea Bisericii; Biserica este comuniunea tufuror celor botezafi, a celor ce participd la Euharistie, avAnd in centru pe episcop, cu cele ceregti, cu Dumnezeu. Prin Taine gi, mai ales prin Euharistie, Biserica degi are in succesiunea apostolicd o liniaritate istoric[, transcencie istoria $i iace ca momenteie temporalitdtii istorice "sd fie epiiarria plenitudinii lui Hristos gi a vielii trinitare" (Boris Bobrinskoy, op.cit., p. 106). Aceastd conqtiinf[ eclesiald ce exprimd faptul cd energia divind irumpe *n creafie este redatd qi de Sf Irineu care stabilegte o echivalentl intre euharistie qi via{a, mdrturia creEtind; Euharistia confinnd credin{a noastrd a$a cum credinla noastrd confinnd Euharistia (Contre les Heresies, IV, 18,5, p.46$. Clement Alexandrinul aratd, cd "existd un 'hgur TatS al universului, un singur Logos al universului qi, de asemenea, un singur Duh Sfinf aceiagi peste tot; Existi de asemenea o singurd Fecioard care s-a ficut mamd qi imi place sd o nufitesc Biserici" fPedagogul, IJV.42J). Sf, Ciprian accentueazd unitatea Bisericii care este -f..^:.^^:: )- ' t-y -- ,--^^^^-^:^:.^ ^-^:^ ^^ -J^ ^ .^^.-.^ ^: --.^!*^-^^ ^ rrslililr,Psuguljartgr)luilltatcaaucstclalilept5uop,peueattaparle. '-X4,,*;^i+^^-^ rrrdrrurrrr.rrclrsc. Sinodul I ecumenic de la Niceea(325) a fonnulat, pebal,a experienfei eclesiale articulate la adevlrul Scripturii. insugirile esen{iale ale Bisericii; unitate, sfin{enie, catolicitate gi apostoiicttate.LarAndul lor. Parinlii Bisericii au aprofundat sensurile Bisericii dupd Sf Scripturd, fiecare insistAnd asupra unui anunrit aspect ai acesteia. De exemplu. Sf Chirii al Ierusalimului vorbegte despre relaliadintre Bisericd gi Duhul Sfint, ardt6nd c[ prin Taina Mirungerii tot sufletul creqtin este sfin1it prin Duhul Sfint ddtdtor de viald {Catehezele int sta gagice, 111,3). Sf Vasile cel Mare evidenliaza, de asemenea, rela{ia dintre Bisericd gi* Duhul Sfint in perspectiva moralei eclesiale, aritArrd cd "unirea intirnd a Duhuluicu sufletul (riu constd) inh'-o apropiere in spaliu pentru c5. cum s-ar putea apropia cel trupesc de cel netrupesc? - ci in ablinerea de la plcate, care ulterior adiugate sufletului, datoritd iubirii de trup, l-au instrdinat de intiiiiitaiea lui Duilnezeu... Duhul insd str6lucind, precum strSlucegie soarele inaintea ocliiului curai, ?i vaardta acestuia ?n el insugi imaginea Celui nevdzul" {Despre Duhul Sfdnt. P.S.B. p.39).Sf, Ioan Gurd de Aur, acuzat de cregtinii denornina{iuniior neopro test ante c5. impreuni cu Fer. Augustin, se afl5 la originea teoriei dispensalioniste, adicd teoria incetdrii unor daruri ale Duhului in Biseric6, mai ales cel al glosolaliei, considerd cd Biserica reprezintd orizontul lucrdrii. al acliunii divine concretizate in multiple

daruri ce se actualizeazd in functrie de inlelepciunea divind in lume. in cuvdntarea sa la sdrbdtoarea Rusaliilor, P6rintele antiohian spunea unrStoarele cuvinte prin care evidenlia prezen\a pi lucrarea Duhului in Biserica; "Dacd ar spune cineva: Unde este Duhul Sfint acum? in adevdr, bine spui, Duhul Sf6nt era atunci c6nd se fbceau semne, se inviau morJi qi toli leprogii se curdfeau; dar acunr de unde vom ardta cd Duhul Sfint este intre noi? Nu vb temeli; vd dovedesc ci gi acum SfAntul Duh este intre noi. Cum gi in ce chip? Dacd nu ar fi Duhul Sfint intre noi. cum ar ft izbdviyi de pdcate aceqtia care au fost luminafi in aceastd noapte sfinlita?..De n-ar fi Duhul Sffint, noi cei credincioqi n-arn putea sd ne ruglm lui Dumnezeu spundnd: Tatdl nostra Care eSti in ceruri...Duca n-ar fi Duhul, n-ar fi in Biserica cuvdntul in{elepciunii gi al cuno$tintrei... Baci n-ar fi Duhul Sfbnt, n-ar fi in Bisericd pdstori gi invifStori, cbci gi aceqtia se fac prin Duhul... Dacd n-ar fi de fa\6 Duhul, n-ar exista Biserica; iar dac4 Biserica existd, este evident c[este de fa\d Duhul" (Cuvanldri la Praznice itnpdrdteEfi, fi:aducere de Pr. D. Fecioru, Bucuregti. 1942, pp.255-257). Pdrin!ii Bisericii au reliefat gi str6nsa legdturi dintre Hristos gi Biseric6. Astfel, Sf. Atanasie qi Chirii ai Alexandriei dezvoltd o teologie a incorpordrii umanitdlii in Trupul lui Hristos, iar Fer. Augustin consideri Bisericacaun Hristos deplin, integral. Christtis totus, caput et corpus {in loan. Evang.2l,8),
i deee dezvo ltatd d e I. Ziziou.las (Fi i n I a e c I e s ia I a) Ortodoxia pi teologia ortodoxd considerd cd Biserica de la Cincizecinie se actualizeazd, este prin Duhul lui Hristos o permanen!5 in istorie, este de fapt calea spirituald unicd a omului, impreund cu Dumnezeu, cunoscut, iubit gi adorat in pelerinajul interior qi curnunitar spre hpdrdlia cereascd. Unor acuze aduse ortodocEilor de cdtre misionari occidentali, anume ci Biserica Ortodoxd nu este una misionard datoritd accentuSrii aspectelor liturgic, sacramental, al spiritualitdfi ascetice 9i mistice, nu se poate rdspunde decdt cu adevdrul, cu realitatea eclesiala ortodoxd. Elaborarea teologicd a eclesiologiei ortodoxe este. pe de o parte, o consecin{a a intdlnirii Bisericilor Ortodoxe cu creqtinii occidentali, anga.iali misionar qi ecumenic, dar pe de alta parte, eclesiologia ortodoxd este cie fapt experienla comuniunii, a reialiei in rugdciune cu Dumnezeu, descrisd in paginile Scripturii, ale Pdrinfilor Bisericii gi ale teologilor sau in inirna marilor trditori in Duhul care au linut vie gi nestinsd fTacdra credin{ei in Dumnezeu in vremurile cele mai vitrege. Pentru Ortodoxie formula ec?esiologicd cea mai familiard este."ceiul pe p{mAnt", expresie ce redl experien{a Bisericii (Alexander Schmemann, Church, World, Mission. Refleffion oH Orthodoxy in ihe West, St. Vladimir's Serninary Press, Crestwood, N.Y.1979, p. 211). Experienla Iiturgicd qi sacramentald semnificd "lepddarea grijii lumegti" qi intrarea anticipat[, simbolicS, spiritualS in impdrd{ia lui Dumnezeu. Aceastd experien{5 este una perend in Biseric[, Bisericd in{eleasd mai presus de orice ca "realitate creatd. qi d[ruitd de Dumnezeu,prezen\a vieliinoi a lui Hristos, manifestarea noului veac al Duhului Sfint. In actul conternpldrii Bisericii, un ortodox vede in aceasta mai intAi un dur divin qi apoi un rdspuns uman. Biserica poate fi descrisd mai exact ca o realitate eshatologicS, pentru cd func1ia ei esenliald este aceea de a manifesta gi a actualiza in aceastl turne eshetonul, realitalea ultim6 a salvdrii gi mdntuirii. ?n giprin Bisericd se face prezenta, se comunicd oamenilor ?rnpdrd{ia lui Dumnezeu. Tocnrai aceastb plindtate ddruitd de Dumnezeu, eshatologici a Bisericii (nu teoria juridica a medierii) constituie rdddcina absolutisntului Oftodoxiei Orientale"' (Ibidenx, pp. 2ll-212). Misiunea Bisericii constd in arealiza plindtatea eshatologici in timp. in istorie prin comuniunea cu Hristos, mai ales prin Euharistie, cAnd Biserica se face, devine ceea ce este in realitate, Trup al lui Hristos. Misiunea Bisericii are ca finalitate sfin{irea, indl{area pe scara virtufilor, restaurarea prin iluminare gi transfigurare a ornului vechi gi a comunitdfii umane prin primirea, dobAndirea Duhului Sffint (Sf. Serafim de Sarov). De aceeqlaCincizecime cAnd plindtatea Bisericii s-a manifestat o dat5 pentru totdeauna, a inceput tirnpul Bisericii,ontologicunicarealitateal cdrei "confinutsoteriologicii constituiemisiunea" (lbident,p.zla). in sens ortodox, nrisiunea Bisericii dd tirnpului semnificalia sa reali., iar istoria al'e sens. Misiunea Bisericii are ca obiect ornul qi lumea, un sens antropologic qi unul istoric gi cosrnic, pentru cd intreaga crealie se sfinlegte prin iubirea iui Dumnezeu, pdn recapitularea tuturor in Hristos. in misiunea ei. Biserica oferd lumii iubirea divind*aoape, nu doar ca o proclamare, un discurs, ci realitatea efectivd a insondabilului gi inefabilului abis divin ce irumpe in creat ca energie divind a Treirnii. iri Biserica primard se manifestaplindtatea eclesiala ce se va preciza ?n formule teologice gi dogmatice itr istoria creqtirrd ulterioar6. plindtate prin care trebuie sd in{elegem lucrarea luiDumrrezeu insupi irr Trupul
.

lui Hristos, in templul Duhului Sfhnt, odunde s-a structurat institulional, harismatic Ai administrativ Biserica, creafia cea nouE ce a inceput la Cincizecime. De fapt, trecerea credinlei cregtine din contextul ebr"aic in cel al lumii greco-romane "a afectat via{a IiturgicA gi sacranrentald a Bisericii, a influen{at structurile de organizare gi legisla{ia cregtina. Mai mult, aceastd transfonnare a modificat in egal5 m[surd invdJatura Bisericii, adicd in{elegerea Revelaliei pe baza cdreia aceasta s-a constifuit. Primii cregtininu s-au doar.sd exprime din nou, prin intermediul g6ndirii grecegti ceea ce ei deja qtiau, ci mai mult, gral,ie gAndirii religioase'9i filosofice orect^ti ei descoperiserd ceea ce deja le eia revelat. invaldtura d-espre Sfinta Treime qi cea despre dumnezeirea lui Hristos. de exemplu, nu ar fi fost ceea ce acestea sunt astlzi pentru noi dacb Biserica n-ar fi pus din nou in disculie gi nu gi-ar fi reexaminat invdf5turile in lunina .situa{iilor istorice 9i culturale noi care apdruserd incepdnd cu secolele M-IV dupa Hristos" (Paul Knitter, No Other Name? A Criticai Sun>ay of Chhstian Attifutdes toward the World Retigions, drbis Books, jMaryknoii. New York. 1995 , p. I9). Via{a primilor cregtini se distingea prin iubirea ce-i lega pe acegtia. Cregtinii aduceau un suflu nou ?n societatea decadentd moral a timpului. Degi, la inceput Biserica nu erai-un bastion cultural" (David Bosch. op.cir., p. 259), aceasta atrdg6nd criticile unor filosofi precum Celslis. ulterior, spre finele secolului al II-!ea, situalia s-a schirnbat progresiv. Prirnii mari teologi creqtini, Clement Alexandrinul, Origen, kineu de Lyon gi allii 'iau inaugurat o cale noud pentru erninJntri ruu*il creqtini ap{i sI susfind comparalia cu filosofii pdgdni" (Ibidem, p. 259). Lr contextul filosofiilor wemii, platonism, stoicism, cinism, epicurism, teologii Bisericii au inceput sd defineascd credin{a gi sd ralion alizeze doctrina atribuind Dumnezeului Vechiului Testament gi al primilor cregtini caiegorii ale metafrzicii grecegti, vorbindu-se de Dumnezeu in termeni de Fiinla supremd, substan{f,, principiu, origine nemlgcati a migcdrii. ontoiogia, "fiinga iui Dumnezeu" va prima aiupra istoriei, a-iuciarii lui ournnezeu, gi de aceea pentru teologia structuratd in contexful patristic, cunoaEterea (gnosis, sophia) constituie conclptul cheie in teologie. In teologia cregtinl patristicS, tema mdntuirii prin r"u lui Dumnezeu a devenit "unougt esenfiaid. Cunoaqterea iui Dumnezeu este in aceiaqi timp o experienld a'reiaiiei personaie cu Ei in taina sufletului, ?n rug5ciune, un rol deosebit avAnd in actul teognoiiei Duhul sfint. oe aceea)Duhul Sffint a devenit "Duhul adevdrului" sau Duhul inlelepciunii",ce garanta dreapta credinfd prin formule dogmatice ce exprimau in cuvinte adevdrul despre Dumnezeu ca Persoand, despre Iisus Hristos, despre Biseiicd sau Tainele prin care uumnezeu insuqi manifesta eficient lucrarea Sa de mantuire a ornului. Confruntat5 in prinrele se-cole.cu gnosticismul, Biserica a repins tendinla "elenizdrii cregtinismului" ca $l pe aceea a "semitizdrii" acestuia, asigurdnd triumful a tiei adevdruri creqtine esen{iale intemeiate pe Revelalia h_ri Dr_rmnezer: ?n istorie: a) canonicitatea Vechiului Testarnent gi implicit irnplinirea speranlei mesianice prin ?ntruparea Cuvdntului, stabilind unitatea Revelatriei gi continuitatea dinarnicd dintre Vechiul qiNoul Testament; b) venirea lui Hristos in istoria oamenilor, intruparea lui Dumnezeu-Cuvantul ce respingetezadespre caracterul rdu, negativ al crealiei materiale: c) credinJa in ?nvierea gi irnplicit valorizarea corporalitSlii umane in contextul dualist extrenl spirit-materie specific neoplatonismului gi curentelor ce decurgeau din acesta (Ibidem, p.265). Practica rnisionarS a Bisericiiprimare a fost estompatl de perseculiile indreptate irnpotriva cregiinilor de puterea politicd a Imperiului roman, pltnd,la Edictul de la Milan (313). Totugi monahismul rdrras "a singurul gardian veritabil a! idealului gi practicii rnisionare" (Ibident, p.210)'. Misiunea inserma mai cur6nd cregtinarea tuturor celor d intre granilele irnperiului - oikiymene - astfel incdt toli sd mdrturiseascd credinla cea unicd ?n unica Iimb5 oficiald a imperiului. Cu toate acestea, Biserica exiita gi dincolo de granilele irnperiului, nestorienii fiind puterea misionard cea 11ai ilrportantd din Asia neronran5. Biserica bizarttind, a trirnis misiuni mai ales la slavi a$a cum Roma a trimis misiuni i' Occident in priniul mileniu cregtin. ?n Rdsdrit, teologia gi ?n!elegerea misiunii au luat nattere gi s-au
tainic al
9

'l

'l
i
:

at6tputerii eclesiale cat 9i celer sarcina misiunii apa(in6nd Bizanlului, Biserica la de plecand dezvoltat

politice.

i.

de credinlS: comuniu'ea, relalia pt"onala 9i d'rnlutu"u prirnelor mdrturisiri este scopul transsubieciil'i'" realitate ca Dutnnezeu cu Biserica nu este d"";; fu;;fil'a eisericii' - MissioA The z. centrarea eclesiologicd a misiunii. N,liri""* Marrvria Br\a. .nirio"rofiu;"1ron J.*,,,.,ina i"i."; misiunii $i ", pe,spec'{iva Bisericii in care omur

"t"l1i;';::.ui"-rirr,.,ascetico-mistica' spirituali' t"ittitniu 'isir.rnii ouuiuta ii intelectuafa, disciplin6 ca Teologia ".J*pa4i;; ti*rita' 5la]ata dialogic 9i textual' giiolti 9i'ra,.,,uiiour", transfigurarour. iubire ie
ca repere paradigmarice ale

retrne :r r_r_^_+ina.i o.todoxe bizantine 9i ^r-rn; se pot

'

-latoarele aspecte:

",, este incorporat prin Tainele

actualizand ritualul liturgic, au ofunclie misionar'' divin, curtul general in la Euharistia, 3. Liturghiagi Tatll ii'." prr't"r. currui.$i prezen\acregtinilor a prezen\ai"iHrrr,"r'cu murt, mai cuvintele Reveraliei, gr..ri"ii in slnsul cer mai deprin, acela de adunare in1"i"gJr* tu creqtin'' Bisericii Liturghia i,npri.a evanghelizarea qi mdrturia Experienla credincioqilor. .spirituald,

;f.i;;il.rr"i"gJ ,i;fjji "#: ii:!:";i":'#i::: J:i:! "i:":;:,::;#',:n;L?

acesteta;

""*iu"i,

";;;;;;"ra

intercol"".q'?-:.:lTu^u"1, ,o,lJil",'u ;:-H[ffi# 3'ffffi:'::Jil':?":unt :::;ff.T:1"ffi# constituie comunitatea istoricb euungt"ii. fure u","lut7ir^-f"pi"f p";n"l s6
a

"ael Sfint. Pentru aceasta el trebuie propoveduiur.a uni"u aceasta frr6 a ftpurtat a" u,r.,ur im okumenischert Bisericii qi nu poate rnlrturisi despre der -ifii' irr, orn'rnnoligin .os.tkirche uportoli"J; oq.ii*i" Biserici unicei al lre membru Catolicitatea este termenul ce p' Stuttgart' Verlagswerk, 1968' . Dialog, Evangharului' prin episcopatul de qi credin!' unitate? in toat[ "ontinuitui"u desemneazl misiunea in unitate, spa{io-temporaid nelimitata de la cinci zecime in extensie neintrerupt apostolic' succesiune

i."'fi[flil?

trinitarl insdqi "]:::.:'l:^.*:,:":,:;|:";.bu* via{a in "omuni'n" cu Dumnezeu marturia, dovada acestei realitali este Dumnezeu; semn concret fiind sfinlii lui
se intemeia z6,in natura

.,$""H;i:,;'* in perspectiva

indumnezeitriiomului,

6.Mdntuireagivialanusereducladimensiuneaantropotogicaciay^o'dimensiunecosmic['crucea 1,20)' Astfel' "statul' ,".upitutui""in"nrirtos (coloseni, fi. pentru.u,ouri'ra intreg sfinlind universul neutru in care unica *itl""li insdgi lediu viala religioas'" (Asocietatea, cultura, natura "i qi sa menrin[ -Tradition, libertatea sa interioari p'stra a in consta ar Bisericii a datorie in The Theorogy ofchristian orthodox ,nn i, t*puroiri,n Missionary Schmemann , The

*"ri*,:-il;;;

i'l''1rl

ar instituliire umane ce constituie obiect and in Mission i*i:yffi1"Hli}.,?:,|,,11;,31i;ii?o"i",u,",in chrrcrt,siotu,rrurrir, inNev, Directions orbis Books' evanghelizdrii {Eastern orthiiox oni'orrunnr Bevans' A' scr'"rerlstephen s;tatements nasi, Evangetisatior. clupd Liturghie"' 1br6 a avea pr\t't ceea ce se numegte "Liturghie p.224), 1992, protestanli Maryknoll, New-York, civica"' ca la creqtinii catolici sau precise iil',iTi;U"li^l: a$a cum se constath "programe ,'ind-isJciabiri o. practica qi experienla celebr'rii"' .r,. (David Bosch, op.cit,p. 2g])..Aceastata'ngu;ur" lui Dumnezeu 9t "miscare ascendintd cdtre tronul i'i"Jpi'i";-" nrai ales a celebrarii euharistiee .u'" 'in ^lu*. (A. Scrrrnemann. op-ci!., p. 255)' Penffu Bise.ica se termind pri.tr_o migcare a. tri*i[r. ii m'rturia despre Hristos ese'liale pentru rnisiunea cregtira, sunt gi organizarea activismui propoveduitoare ortodoxd nu poate fi rnarturisitoare gi prin aceasta celebrarea de iir viala gr .reainlu .o.nulri,aili. Asilbl,;"'gir*r.u pri' inconjoard 9i a n uair..r,i, a. ,o.Ji;i;.. o de ei sim{ur prin ei, prin rugdciunea in Liturghie' Modul in care ortodoxia a ort Dumn.r.u, lui ir.r.# c6tre ea a ImparSliei ::,:llllre at lui Hristos ei de a. rolosi drept cornuniunJlu f;r;;i iiviat reusit sf, .*p.ri.Jl'"u#i *;;;iioirii"," trdsSturd a cregtinat,{ii este probrbit-..u,r',ui distinctivd instrument.ar.rrlo"^r puternic aceasta ca un

tg; iii't"'tffi;';;i;t;

10

orientale, in contrast cu tendinla occidentaid de a identifica misiunea cregtin6 cu activismui organtzarea"' (James J. Stamouiis, Eastern Ot"thodox Mission Theology Today, Foreword by Meyendorf; Orbis Books, Maryknoll, New-York, 1986, pp.lI-12). in func1ie de aceste repere par"adigmatice putem ituUlti cAteva principii ale ortodoxe in plan teoretic care sd dinamizeze misionarismr"rl Bisericii in cotidian, in societate.
5.4.

Frincipii

ale misiologiei ortodoxe

Biserica gi teologia ofiodox5, a cdrei misiune interneiatd in misiunea lui Hristos insugi, foloseqte cu oarecare precau{ie tenninologia rnisionard crislalizald, ?n cregtinismul apusean, aceasta pentru cd in decursul secolelor trecute qi chiar in vremea noastrd, cuvintul "misiune" este asociat uneori cu ideea gi practica prozelitismului. Misionarii occidentali, catolici, protestanli sau neoprotestan{i si, mai ales, evanghelizatorii care s-au ndpustit in valuri asupra estului ieqit de sub dorninalia comunistd in ultimii anii considerAnd acest spaliu ca "un vid spiritual'!'fie din ignoran\d,, fie din rea credinf5, au fost gi sunt privili ca unii care prin diferite mijloace incearcd s5 converteascd pe cregtinii oftodocgi, consideraJi dizidenli> ("problema ortodox6") la confesiunile ale cbror interese prozelitiste le reprezintd.. De aceea, "misiunea" a reprezentat pentru ortodocAi o prezenlI eterodoxd, strdind spiritului Ortodoxiei, atdt in ansamblul ei cAt gi in specificul etnic ortodox local. O misiune catolici sau protestantd intr-un mediu, intr-o comunitate ortodoxd este o contradiclie teologicd gi eclesiall, cdci o Bisericd nu poate fi un spafiu misionar pentru alfi cregtini. in acelagi timp, istoria bisericeascd a consemnat tensiunile politice gi sociale pe care Ie-a generat de-a lungul veacurilor gi pe care, din picate, le mai genereazl, pi astdzi acest mod gi aceastd practici de inlelegere gi abordare a misiunii creqtine (uniatismul gi sectarismul). De aceea, Biserica OrtoCox5 face ?n mod clar o distinclie intre Misiune, in sensui de vocalie apostolic6 fundarnental5 a Bisericii de a proclama Evanghelia, si misiuni, ca activitdli evangheiizatoare ale unei confesiuni sau denominafiuni intr-un spa{iu necregtin, activititri care de multe, sau de cele mai multe ori, au fost legate de procesi;l de colonizare",de opisiuiiea poliiicd gi cultural=a" ildnr7tria - iv{ission. The Witness ofthe Ortodox Churches Today, edited by Ion Bria, 1980, p. 3). Daca misiunea creqtind pentru Occident este, mai ales, un titlu de glorie personald gi evoci ideea de spafiu, teritoriu, geografie gi context, deci extensiunea vizibild a Bisericii prin stabilirea de noi comunit6li in {dri de "necredinciogi", nu intotdeaunea ajungdndu-se la aceea fuziune, necesard, interioard intre credinla cregtin6 gi particularitdlile culturale locale, care in multe cazuri au rdmas foarte putemice, pentru Ortodoxie misiunea se identificd cu tradilia Si continuitatea Bisericii in timp, cu transmiterea credinlei de la o perioadd Ia alta Si de la o generalie Ia alta. Obiecti.rul misiunii ortodoxe nu a fbst in piimul rdnri de a cuceri noi frontiere geografice cu orice pref, ci, mai degrab6, de a pdstra poporul in credinla intr-o comun itate istoric[ permanentd (Ibidem, p. 4). De aceea, Biserica ortodoxi pAnd foarte recent a fost consideratd in Vest, dar chiar pi de mulfi cregtini ortodocgi, ca o Bisericd non-ntisionard, ba mai mult a fost consideratd ca un spaliu de misiune, "terra missionis". Cu toate acestea, insd, a fost necesar sd se clarifice faptul c5'\netodologia misionar6 a fost diferitd ?tr Est fatra de Vest, cd de fapt irnperativul misionar al Bisericii Or-todoxe este mai "videnf cd propoveduirea Evangheliei gi Euharistia sunt direct legate.

1i

.e:::-

An^ ' t]l

rll-/"{P
\iu."' t

08.02.1971

o.3
1.
II

Apirarea crestin-ortodoxl impotriva sectanfilor

Scrinturi

Despre Sf6uta

Petru (3;16); F.A (8:30,31); Cor. (12-25-30); Mt.(13;1 1); Is. Sirah (3:20 -23), (38:26-46); Rom (10;15); I?(3;1)

2.

Despre Vechiul Testament

GaL. (3;24,25); Rom. (10;a); Mt. (11,13); Ewei (7;i2);Evrei g\;fi; Ewei cap. [6-10]; Colos. (2;1,6,17); Rom. (cap. 4 qi 5); Gal. (3,5); Colos. (2;19; Ef. (2;g,9); Rom. (1;17); F.A. (15;10,11); II Petru (1,2i); Ii Tim. (3;16); Rom. (7;12);Gat. (2;16,17)

3.

Pozitia sectantilor

fati

de Sfffnta

Scripturi
Rdspunsul Bisericii

Afrmatia sectantilor
1). I Ioan (2;20,27)

1).I Ioan (22,23,24); I Ioan (4;2,3).

2), E o constatare, nu un indemn; Daci stiau Scri aveau s5-1 cunoascd (2,8); 3). CoL F.A. (22;3); F.A. (10;1); Lc. (23;2); Mt.(l0;16); Mt. (13;11); Is. Sir. 38:21 .... 4). I Cor. (l;21-30)

2). Ioan (5;3,9)

3). Mt. (11;2s)

4). Isaia (29,14); I Cor. (l;19-20)

s). Mt. (s;17)

s). Mt. (s;21;aQ; Mt. (6;1-8);

(26;27;28); I Cor. (ii;25); 9;10); I Cor. (7:18:19 Evr.

Mt.

4.

Despre Sf6nta Traditie

Ioan (20;30);(21;25); III Ioan (13;14); I petru (5;12); Ef( 3,3); F.A. (25;3); Tinr. (6;20); Ii Tirn. (2,2); Q;la); vtt. (28;20);Filip (a;9)

II

Tes. (Z;15);I

5.

Plrerea sectantilor fat[ de Sf. Traditie

Afirmalia sectantrilor
R[spunsul Bisericii l). Ev. Luca vorbeqte de Ev. Lui. Totul primise de la Sf. Traditie. 2). Cuvintele sunt scoase din ....... E vorba de destina turcilor.? 3). Sf. Pavel vorbeqte de

2). Vtt.

5;3,6-9); Marcu (7 ;13)

3). Gal. (1,8,9);Apoc. (22;18,19)

5). I Cor. (4;6)

scrisese

II
tr).

M6nfuirea Subiectir'E

Rom. (3;23;24); Roin. (5;15-17); Filp. (lI;13); Ioan (i 5;2);Lc. (21;19); I Cor. (10;12)

Ei

(1.8-i0): Ioan {15'5-1);Mt. (7;19-23);

Rd,spunsul Bisericii

Afirmalia sectantrilor
1). Rom. (3;28); Gal. 82;16);

Filip (3,9)

2). Lc. (a;T); Ioan (6;44) ; Filip(2; 1 3); Prov. (21 ;1) 3). Rorn. (9;11-21); II Tes. (2;13:14)

Et (1;3;a);

1). Mt. (A:42): (19;29); I Cor. (15;s8); Cor (9;24;25) 2). ?Deut. {1 I ;26-28); (30- 1 5- 1 9); Sir. (15;14-17); Mt. (23;37); (11;20); (19;17,21,22) 3). I Tim. {2;3-6);Mt. (2s}4-a6)

Is.

2). Despre Biserici

Af,irmalia sectantrilor (5;26,27); I Ioan (3;1) Rdspunsui Bisericii

t). Ef
2).

Cor. (12;22-2fl; i Ioan (i;8,9); Mt. Q3 ;2a4 U; 0 3 3 6-a0); Q3 ;a7 -s 0); (22;9 -t a)

1).
10)

I Cor. (5;1 1-13); II Cor. (6;17);

2).

I Tim. (2;4); Lc. (5;30-32);

(t)l;

(15;1-

3). Locas de inchinare sfdnt: F.A. (11:2O: I Cor. (11.18-22\: (14;33-35) 4). Mt. 4). Lc. (24;53);F.A. (3;1) 5). F.A. (7;48,49); (17;2a); Ioan {4;21-24) 5). Nu condamnf, locagr-rl ei ei fa-ph;l eI nu-l respectdm: 3 Reg. (8;21,29\; (9;3)

(6;5,6)

3). Despre Xerarhia Bisericeascd

Afirmatia sectantilor
R6spunsul Bisericii

l). I Petru (2,5,9); Apoc. (1;6); (5;10)

2). Mt. (23;8-10)

1).I Petru (5;1-s); I Tim. $)fi;il T. (1;6); I Cor. (12;29); Ieq. (19;6);
2).1 Cor. ((a;1s); Gal. (4;19);

lr
?

7\.

?* Corespond. monall a ierarh. cu rnisiunea

Afirmalia sectar4ilor
4). I Tim. (3;3-6); Tit. (1;7-9)
Rdspunsul Bisericii

s). Mt. (10;8)

6). De ce nu se cdsdtoresc episcopii?

4). I Tirn. (a)fi; II Tim. (1;6); Mt. (23;i,2,3); Mt. (7:22,23) 5). Lc. {0;a-7); GaL (6;6); I Cor. (9;7;1a)
6). I Cor. 7;Mt. (19;16-26); Mt. (19;12); Lc. (18,18-27) 7).loan (19:23): Ieq. (28;4);

7). De ce poartd haine gi pdr lung? I Cor. (11;14) ? * Preo{ii poarta haine lungi ca qi MAntuitorul (.... ) Barbd qi pdr iung dupd modelul nazireilor. Mdntuitorul qi Si Pavel, nazkei ?n orice ?rnprejurare, preolii sunt ,,cetatea de pe rnunte" Mt. (5;1a). sunt ..sfeqnicul care nu poate fi pus sub obroc" Mt. (5;15).

Sflntele Taine
Afirmatia sectantrilor Numai Cina Domnului qi Botezul sunt fel de rituri.

un

Rdspunsui Bisericii Biserica de la inceput a cunoscul T tatne.

Taina Botezului

(19;1-6); 1). Ioan (3;3-7); I Cor. (6;11); F.A. (8;38); F.A. (16;31); Tit. Ef. (5;26); Credinla e factorul ..incipient. Ei (3;5); Botezul este .. . .....Credinla e totul nu repetd botezul recunoscind caracterul harismatic. zic ei. 2). Mt. (19;I\; I Tim. Q;4; Io. (3;5); ?* 2). Mt. (28;19); Mc. (i6;16); ?* F.A. (2;38) 3).M6ntuitorul s-a qag[ormal?* traditriei iudaice. 3). MAntuitorul se boteaza la 30 de ani 4). Ioan (3;6); (3;5); 4). Mt (19;1\; (7;i8);I Cor. (7;Ifi;
1). Mt. (3;11);F.A.

(i;5);

Gal. (3;7); Rom. (6;3);

Rom. (11;16); 5). Botezul o sinsur5. 6). F.A. (8;36-38); Botezul tn orice

scufundare.

apd.

5). Sfbnta Traditie prevede trei scufunddri. 6). Niciieri nu este descris ceremonialul.

Taina Mirului
1). Sffinta Scriptur[ nu vorbegte de ea.

2). Mirui nu e necesar <ieoarece prin

aprimit Duhul Sfeff. Ioan (3,6) 3). Sfintul Duh se d[ gi unor oameni chiar nebotezali, fhra taina Mirului. F.A (10;4a48)

botez

l).La inceput prin punerea mAinilor dar gi prin ungere. I Ioan (2;20,27); II Cor. (1;21-22); F.A. (2;38) 2). E deosebire intre ceie cloua taine. F.A. (2;38); (8;1a-19); (19;1-6) 3). Dumne zeu face exceplii; de . . ..cu apostolii dar nu noi.
I Cor. (10;6-17)
9i (11)

Ioan (6); Mt.

(26;26-28) Taina

Impirtlsaniei

1). Mc. (14:25);Mt. 2). M6ntuitorul ne-a spus sd cuv. spiritual la Ioan 3). Cina e ca o comernorare Lc. (22;19); 4). Evr. (9;28); (10;l a)

(26;29)

inlelegem (6,63). I Cor. (11:24-25,26\.

5). Trebuie datd numai adullilor, nu gi

copiilor. 6). Nu 5 prescuri: I Cor. (10;16) 7). De ce pdrnea qi vinul amestecate?

8). De ce ne adaugd apd. caldd?

?*

1). Luca redd cronologie la (22;17-20) 2). Trupul Sdu numai impreund cu dumnezeirea prin puterea Sfhntului Duh poate da via![. 3). Este un act comemorativ dar e gi jertfr, iartd qi pdcatele. Mt. (26;26-28\ 4). Nu se repetd, e continuati, e permanentizatl.. La ce ne-ar mai indemna Domnul sd o facem spre pomenirea Lui? 5). ,,Befi dintru acesta toJi..."Mt. (19;19.,,Ldsali copii.. ." 6). E un singur Agne!. 7). PAinea o folosesc la wljitorii uirii. E ceva secundar. 8). Duhul Sfhnt s-a revdrsat in limbi de foc.

Simboiizeazl cdldur a Duhului Sfint.

9). Preolii imorali cum pot sdv6rgi aceastd minune?

9). Nu ei, ci Sf, Duh. Preo{ii sunt doar o unealt6.

IV
Taina Fociinfei (Spovedania)
Mt. (16;19); Mt. (i8;18); loan(2A;2A-T);I Ioan (1;8-9): I Cor. (5);Ii Cor. (2;5-11); ?* I Tim. (1 20); Iac. (5;16); F.A. (19;1s); Lc. (1 5;11-32); F.A. (2;37): II Cor. (7lAl 1); Lc. (19;8);luda (22-23); Evr. (5;1); i Cor. (11;27,30);
Afirmatria sectantrilor
Rdspunsul Bisericii

l). Iac. (5;16) 2). Pr. (50/5i;3-5). Pr. (31:2) ?*

3). Mt. (6;12); Mc. (2;5); Lc. (5;2$; Lc. (18;13); Lc. (23;43) 4). Lc. (s;21);

?*

1). Context lac.(5;74,15,16)

2).2Regi (12;13); Num. (12;11-13)

.l*

3). MAntuitorul a dat puterea Apostoliior dup[ inviere. $i noi ne rugim direct in
sluiba de cu1t. 4). Preotul numai mijloceqte.

5). Numai Apostolii au primit puterea de

,,lega qi

6). Preolii pdcdtoqi nu pot

dezlega".

5).Mt. (28;20);lTim. (a;1fi;(5;22);Il

Tim. (1;6); F.A. (20'.22);Tit. (14;23) dezlega pdcatele 6). Nici dreplii ci doar puterea lui
Dumnezeu.

oamenilor. 7). Preolii dau2 pitimii. troan(6;37)

7).Lc (15;19); (19;8); Epit. e medic.

Taina Preotiei
F.A. (14;23); Tit. (i;5); F.,,r. (2A;25); i Petru (5)-2);Num. (3;i0,38); (15;a$; (18;7); I Cor. (12;28,29);Ef. $;11,12); Rom. (12;6-8); I P. (a;10); Rom (i0;15); I Tim. (a;l$; II Tim. (1;6); F.A. (6;6); I Tim. (s;22); (3;1-10); Tit. (1;s-9); F.A. (13;2-3); (sf episcopilor), Lc. (10;i6); I Cor. (a;1); Mt. (2819);Ioan (20;22-23);iac. (s;ia); Lc. (10;4-7); ivit. (i0;9-i4); I Cor. (9;7-Ifi; Gal. (6;6); Evr. (13;17);I Tes. (5;12-13); I Tim. (5;17); I Cor. G;15); F.A. (16;1-4); i Tim. (1;2);I1Tim. (1;2);(2;I); Tit. (1;4);Tit. (1;5-9);(episcop), I Tim. (3;I-1); i Tim. {s;r9-22); F.A. (20;i7); (preoti), F.A. (6;1-6); (diaconi).

Afrmalia sectanlilor
1).

Rdspunsul Bisericii

I Petru (2;5-9); Apoc. (5;10); (1;6)

2).Mt. (23;8-10)
3). Mt. (11 ;2s); Ioan
4). Preolii imorali.
(1

4;26)

s). Mt. (10;8)

6). Episcopi cS,sbtori{i.

1). I Petru (5;1-4),I Tim. $;14); I Cor. (12;29) 2). I cor. (a;15); GaL. (4;19); I Tnn. (1;2); I Cor. (12;28,29); iac. (3;1); Evr. (13;17) 3). Mt. (13;11),II Petru (3;16); II Petru (1;20), 4). I Tini. ii Tim. (1;6); Mt. (7;23); Mt. (23;3) 5). Lc. (10;a-7); Gal(6;6); I Cor. (9;7-1a7

(;lfi;

7). De ce haine lungi. par qi barbd?

6). I Cor. (7); Mt. (19;16-26); Lc. (18;18-27) 7). ioan (19;23); Ieq. (28;4). Oricum ei trebuie sd vorbeascd de Hristos.

11

Nunfa (Cisitoria)
Mt (19;5-6); Fac. (2;22-2fl; I Cor. (6;16); Ef (s;31); (s;32); Fac. (1;28); Fac. (2:18); I Cor. (7;10-11); Mt. (19;8); Rorrr. (7;2-3); I Cor. (1;39); Mt. (5;32);
Fac. (2;18-29;

i Tim. (a;a-5); Co1. (3;17);Fvr. (5;i);

AfirrnaIia sectanlilor

Rdspunsul Bisericii
1).

1). Nu spune in Sf. Scripturd cd e taind.. 2). LaEf. (5;32) nu vorbegte de taina cisdtoriei 3). Nu trebuie ceremonial gi nu numai preolii.

?* J,Ef, (5;32)

2). Ef. (5;32) context. Apoc. (22;17) 3). Mt. (13;11); II Petru (3;16); II Petru (1,2V.

',
I Reg. (i6;1); (19:15);

Maslul

Ieq. (29;40);Num. (28;12-13);Lev. Q;il; Ieg. (40;9-1i); I Reg. (15;1); (1:34); II Regi (9;I-6); req. (29;7); (30;30); I Reg. (19;16); Mc. (6;12-13); rac. (s;ta-1s).

Afirmatria sectantrilor

Rdspunsul Bisericii 1). Mc. (6;12-13); Iac. (5;14-15)

1). Sf Scripturd nu ne spune cd e taind. 2). Vindec[ri qi fbr[ ungere: Mc. 3). De ce nu
se

(16;18); mor.

vindecd to{i? IJnii chiar

4). R.om. Cat. Numai episcopii o singuri datd, la moarte.

2). Sf Scripturd *orit amltteqte totdeauna. Iac. (5;14-15). 3). Din aauzanecredin{ei lot. Mc. 1OJ5-O;. i vindecarea sufletului o primeste. 4). Preotul e delegat al episcopului. De e bolnav, nu muribund.

Cultul Sfinfilor si a ineerilor

Mt. (10;40-41); Ioan (1s;r4); I cor. (6;2);Mt. (14;28); Fitip (t j'-fl; I Tes. (1:2,3);II Tes. (1:11); II Tim. (1;3); Mc. (12;27); Apoc. (4;10-11);Apoc. (5:8); Iac. (5;16); Iosua (5:14-15); Reg. (2:15); Reg. (18;17);4P:ee. (4..37\. Afrmatia sectantilor
mijlocire
R4spunsul Bisericii
4

i Tim. (2;s); F.A. (a:12); 2).lloan (2;I)

1).

1). Context V (1-5)?* Context 2). I Ioan (2;2); Mt. (1;21) 3). I Ioan (5;16-17); 4). Evreii se lepddaserd de Dumnezeu. 5). I Cor. (12;4);

3). Lc. (16;2a31)

4). IeE. (17;5) 5). De ce nu cerem acelea$i lucruri de la toti?

?*t
Venerare
1). F.A. (10;25,26); F.A. (1a;B-15); Apoc. (19;i 0); Apoc. (22;8,9)

1). Comeliu i1 credea zeu pe potr.? ingerul

egal cu Sfi.rit. Ioan. 4 Reg. (2;15); Reg (1 8;l): 4 Ree (4:37)

2). Is. (2;8) 3). Ieq. (20:5): Mt. (4;10)

2). Ioan (17 ;22); Ps. 3). Mt. {10;a0-a2)

(1 50;1 )

Is. (7;1 4);Lc. 0;a8-a\; Ps. (44;i 1); QA;21);rez. (44:1-3) Raspunsul Bisericii Afu'matria sectantilor ?*1). incurajarea mul@
2). Ioan (19;26);loan (2;4) 3). Mt. (1;2s); Mt. (13;s5)

[.

Oaain Grija APostolului ioan. g). I.i. Q3;2):}/rt. (27;55-56); Mt. (13;ss); Mt. (28;1); Mc. (15.40,47); (16;1); Lc. Q4.10); Ioan (19;25); Iac.lil-'!
Nlci un sfAnt nu ne poate ajuta ca tine.
m

4). Nu avem alt ajutor.

[.

Cinstirea Sfintelor
I Cor. (3;16-17);ls. Is. Sir. $8;1a45) Ahrmalia sectantrilor
1). Fac. (3;19); Ecl. (12;7)

oaste

Rlspunsul Bisericii 1). Fac. (5;2$;4 Reg. (2;11); Evr. (7;3);

2).I

Cor. (15;35-42); I Cor. (15;50)

-;. t Co.. Qss|-sz); I Tes. (a)5-17) f). tua.ii l-ar fi zeificat

ca pe

3). Deut. Qa;5-6)

vilel pe Moise'

4).Ieq. (20;2-5); Deut. (5;6-9)

5). Nurn. (19;i1-i3); Lev.

4I D. *

Dumnezeu le d6 putere de a face

(2i;10,i1)

minuni? us atiirB de ss ating rjs ce os se nrlsel. De i^ Elisei. CC4Z;20-23); 5). Uoi. S\ iz;/U-/-J); ?*

7). De ce nu toli fac minuni? 8). De ce nu to{i se vindec6?

7).1 Cor. (12;4-11);Ef (a;7) s). Mt. (13;s8)

Cultul Sfintelor Icoane

Ios. (7;6) Afirrnatr ia se ctanlilor 1). F.A. (17;29)
Ies. (25
:1

8-22\'" (26:31);

R[snunsul Bisericii
1). in context: idolii.

2).Ieg. Q0;2-5); Deut. (5;6-9)

2). Iet. Q5-36);Num. (21 ;9); ?ardt[rile Domnului sunt chipun.

4). Ps. (3a;14-18); (1i 3;12-16) 5). Rom. (1;23)

6). Ieq. (33:20): Is. (1;1 8);

4). Heruvimii n-au fost

minuni.

Icoanele fac

5).
I Tim.
(6;16)

Icoanele

au chip de

dobitoace, sunt

7). Apoc. (13;15);APoc. (19;20)

tAr'6toare cu patru picioare? 6). Fac. (1 8;1-3); Fac. (32;30); Ieq. (33;1 1); Ies. (3:2-4); Is. (6;1-5), .. ...... .(7;9-10); 7). Chipul fiarei e un Diavol. Nurn. (12;6-8)

8). De ce nu sunt PedePsili

icoarelor?

batjocoritorii
- .rrt <_l

8). De ce

.....

..9i cei ai Bibliei sau a

MAntuiton-rlui oe 1oc?

\rII
Semnul Sfintei Cruci
Fac. (48;13-15); Mc. (10;16); Lc. (24;s0); F.A. (6;6); i Cor. Ieq. (17 Il-12); Filip. (3;18-19); I Cor. (1;1S); Gat. (6;14)

(6;20);I Tim. (2;8);

Afnmatria sectanlilor
1). F.A. (1,7;24,25); ?* Io (4;23,24)

Rlspunsul Bisericii 1). Filip. (3; 1 8-1 9); Evr. (9;4,6); Mat. (24fA)

Rugiciuni pentru morti

Io. (9;a); Ecl. (i 2;7);Mt. (12;31-32);Ef. (6;18-19); r Tim. (2;1);iac. (5;16)

Afrmalia sectanlilor

Rbspunsul Bisericii

1).II Cor. (5;10)

2).Ier. (17;5)
3). Ier. (16;5-7)

1).1 Cor. (15;29) 2). Sfintul Pavel de ce cere rugdciuni ered.? 3). Context: pdcatele grele.
4). Dup[ moarte personal nu.
(1

:l
1

i'

a). Ps. (6;s) 5). Purgato r: Lc.

6;20)

6).I Cor. (3;12-Is); Mt. (18;3a); (2s;8)

?*5). Trecerea pentru pdcatele grele imnosibilS. 6). ,,Focul" e in ziuajudecdfii. Lc. (17;i 0) Jud. purt nedefinitivat[.
?*
---+

Filon

Simboale si,Rituri
Prov. (r7;22);iis. Sir. (19;26); Ecl. (8;1); Mt. (r2fg; I cor. (6;20);Rorn. (12;1);Mt. Mt. (10;16); I TiffL (2;8); F.A. (6;6); Fil. (a;18); Apoc. (B;3,4);F.A. (20;7-8); rr Tirn g;13)

ea)\;

Afirmalia sectantilor 1). Io. (4;23,24)

2). Io. (6;63); I Tinr. (4;8)
3). Filip. (3;3) 4). Numai cele din biblie.

R5,spunsul Bisericii

1). De ce gi sectanlii ingenuncheazd impreunAnd mdinile?

3). Comb. legea trup. a iudeilor.

4). Dar sectele cum fac botezul si altele?

Fostul
Fac. (2;16,17); Lev. (1 6;29); Zah. (8;19); F.A. (27;9);Lc. (t B;12);ie q. (34;28); Dan. (10..2-3;1,11-12); Ps. Qa)\;(t0S;2\;iona. (3;5-10); Mt. (a)-2);Mc. (1;6); II Cor. (6;a-s); Mt. (9;15); Mt. (6;16-18); I Cor. (t;5);I Cor. (9;25-27);Mr. (17;21); Num. (6;1-3); I Cor. (8;13); Mt. (9;14-15)

Afnmalia sectanlilor (1s;11); 1). Mt. (15-17)

2). I Tim.

Rlspunsul Bisericii 1). Nu pentru aceasta postim Mt. (9;1a).

(;3-s)

2). Context: Gnostici I Cor. (9;25-27). 3). Camea idolilor in context. II Cor. (6;4-5)

3). I Cor. (8;8); Rom. (14;17) 4). Numai post negru.

4). $i Biserica aprobd postul negru.

vfiI
.gurimflntul
IeS.(22;9-10);Deut.(6;13);Fac.(22;16-17);Evt,(7;2A-21);Mt'(26;63);ilCor'(1;33); jure (10;5-6); in V'T' Gal(1;20); Filip. (1;8); I Tes. (5;27); II Tim. $;1-2);Rom' (1;9); Apoc' (5;12). JuramAntul e necesar' Ps' qi strirnb condamnat. in N.T. i.ur.*"ni' Mt. (5;33-3 1)'^Iac. @;12} Evr. (6;16);?o Jurf,mAntul e solemn. Se r-idicd mdinile Apoc' (10;5-6)'
Ahrmatria sectanlilor
1). Ie9. {2A;7;); Porunca a Raspunsul Bisericii 1). Jurdmdntul drept nu ia in deqert'

III

a'

2). Mt. (s;93'37); (23;16-22) 3). lntdmpldri neprevdzute.

4). Poate s[ nu fie necesar.

a. Ut (23;16-22);APoc. II Cor. (1:23

(10;s-5);

3). Cu ajutoml lui Dumnezeu' 4). Creqtinii nu-s ingeri. ?* Ev. (6:16)
5). Numai cAnd e inevitabil.

5). Se face abuz.

6). Fdra Ev.

r*r :l

lumAn.

O'

ilTJn

Templu. in N.T' in Biserici'

Puterea discipliraarE
(1 1 5-1 7); I Cor' (5 ;20); Mt. (16;18-19); (18;18); Ioan (20;22-23): Mt. (28 ;1 8-1 9); Mt. 8; (1;19-20);Mt' (28;2$; II Cor. (2;5-10);.......II Cor. il,IZ),II dor. (10;6); II Tes. Q;lfi;l Tim' I Tim. (s;19-20)

Ahrmaiia sectantilor 1). Mt. (18;1s-17)

Bisericii 1).Mt. (18;18); II Tes. (3;1a);l Tim. (s;20)

---

P icnnnsyl r \uJvY]!:

2).I Cor. (5;a); II Cor. (2;6-10)

2).I

Cor. (5;3);

II

Cor. (2;9)

Sfintirea obiectelor
Fac.(2;i5);ioan(i2;3i);(ia;30);IiCor'{a;fi;Rom'(3;19-22};}"{t'(14;19);l\"{t'(15;36); Ev' (5;1);Lrv' (8;6); Mt. (26:26-27);Lc.1Z+jO);iri*. (4;4,5);I Cor' (4;1);Ev' $;12);
Num. (8;7) ; Ez.
(3

6;25-26)
Rispunsul Bisericii l). Omul de curat, de ce nu se mdntuiegte de ia sine? II Cor. (4;4 2). Slujbele lor nu sunt toate

Aflrmatria sectantilor
1). F.A. (10;15); Rom.

(1a!fi; I Cor. (8;8)

.

2). Sfintiri nu sunt

?n

Biblie

3). Adventigtii: Ce e necurat a;a rf,mine'

3). Mc. (7;15,18,19)

?*
|

Cidirea cu furn ie
2). IeE. Q5;30); Lev. (24:5 -9)

Anafora.

Lumf,nlrile

1). Mi. (2;1|);Filip (a;18); Apoc. (8;3-a);Apoc' (5;8)

@rile @bol

Bisericii. crucea in fiunte'

al luminii adev[rare. Lc. (2;37)

IX
Serbarea Duminicii in locul Sdmbetei
Ew. (8;5-8); Zah. (3;9,10); Ps. (109;3); ps. (1 17;29; Cot. (2;16);Mt. (28;I); Mc. (16;9); Lc. (24;1); F.e. Q;I-s); (20;7); I Cor. (16;1-2);Apoc. (1;10); Gai. (3;10); GaL (3;31);
Rom. (14;5,6)

Afirmatia sectanlilor Mt. (s;1-18)

1). Fac. (2;2-3)

RS"spunsul

M|

Bisericii (5;21-48); Lc. (22;20)

1). Oameni in Rai. Ew. (3;1 I ,l 8)

2). Ieq. (20;8) 3). Ie;. Ql;16-17); Veqnic. 4). Lc.

Q

2).In pustie. Ieq. (16;23-30)

3). V.T.

veqnic + Ieq.

(1

2;3,14,17,24).

a;l 6);

F.

A.

(17 ;2)

4). Acolo ?i gdsesc pe iudei. Lc. (4;16-31). 5). Lc. (24;4,9,11). Inainte de Inviere.
6). Neem. (13;15-22).lisus Incuiat SAmbdta.

5). Lc. (23;ss-s6) 6). Mt. Qa;20)

7).Evr. $;a-11)

7).

Odihn[: impdrbfie

cereasqS.

?*J A.S. numai de la Constantin cel Mare. R.B. Varnava, Pliniu cel TAnir, Justin Martirul, Clement Ale..., din sec. qi qi abii spun cd cregtinii fineau Duminica. in timpul impiratului Constantin cel Mare religia din interzisd a devenit libera.

II

Nu mai sunt rndnciruri.,necurate"

F.A. (10;9-16); (10;28); Mt. (15;11,17-20); Tit. (1;15); I Tim. (4;2-5); Co1. (2;16);r Cor. (8:8): I Cor. (10;25-32); Gal. (2;11-19)

Afirmatia sectantrilor 1). Lev. 1 1; Deut. 14

2). Sf Petru a refrrzat F.A. (1 8;9)
3). F.A. (15;20,29) 4). De ce nu mdncdrn jivine?

Rdspunsui Bisericii 1). Rorn. (10;4), Mt. (15;11)

2). F.A. (10;1s); F.A. (11;3)

3). Gal. (2;12); Zugrumote. nu spurcate,

4). Pentru cd nu primegte stomacul.

curate. Marcu (7;18)

Toate-s

Data venirii a doua a Domnului

ML (24;36-a$; Q5;1-13); F.A. (l;7); Rom. (lt;2s); Ii Tes. (2;3); Apoc. t3; Mt. (24;10,t2); Qa;7); Tot capitolul24la Matei. Ahrmatria sectantilal Rdspunsul Bisericii 1). Ioan (16;13); Qa;26) 1).I Tes. (5;1-3); Ii Petru (3;2-16)

2).I

Tes. (5:a-5)

2). I Tes. (5;1-3);

.l*

3). Semne s-au ardtat.

4). Antihrist 5). Daniil

3). Acelea vor fi neaqtept. intraord. 4).Papa este vicar, nu Dumnezeu. 5). Profefi mincinogi. Mt. Qa;24-26)

Papa.

Apoc. (3;5)

(8;1a); calcul ?*

Afumatria sectantrilor 1). Apoc. 20 / I Tes. (a;1a-16)

Rdspunsul Bisericii 1). Apoc. (20;11-13); (20;15);Io. (5;24,25); Io. (3;3-5); (s;28-29); /Mt. (25;3t-aQ; Ap. (20;6); Io. (5;28,29); Apostolii nu

2). Nu in 1874

ciin 7914.

2). I Tes. (a;1 6); Mt. (24,27,31;25,31)

Vesnicia chinurilor iadului (milenisti)

Is. (66;24); Dan. (12;2);Mt. (18;8); Mc. (8;43-48); Apoc. ea;9-11);(20;16) Afirmalia sectanfilor R5spunsul Bisericii 1). i Cor. (15;26); Apoc. (20;9) 1). Apoc. (14;19,11); Mc. Q;a3-a8) 2). Iubirea e nemdrginitf,. 3). Pacat trec[tor
2). Io. (9;4); Ps. (1 1 8;l 37). vesnicd?
.
.

Chin veqnic?

3). Indeplinirea poruncii trecdtoare

fericire

4). Iadul ar intrista pe cei din Rai.

Statul in conceptia biblici

(rrriten.)

martori Ronr. (13;1-5); I Petru (2;13-18); Tit. (3;1); Mr. (26;52); Io. (18;3); Lc. (3;14); Mt. (8;5-i3). Primul plgdn creqtin Corneiiu Sutagul Mt. (22;15-22). Patriotisrn? M,t". (14;24-25); Rom. (2;10); Lc. (24;47); F.A. @;19). Unde nu existd ordine existS o anarhie. Dumnezeu insi, este un Dumnezeu al ordinii nu al anarhiei. I cor. ea;27-33).
10

XI
Vorbirea in lirnbi
F.A. CAP. 2;Mc. (16;17-78); F.A. (I};aa-ae; Fac. (i 9;s-7);r Cor. (12;28-30); I Cor. Qa;t-33); Mc. (16;t5);F.A. (25;6-12)

Afirrnatia seclantilor Raspunsul Bisericii 1). ?* Doud botezuri cu apd qi cu Duh Sffint. 1). Ioan (3;5); Mt. (3;11) F.A. (2;1-13 2). Vorbirea in limbi inleleasd numai prin 2). F.A. (2:8-12); I Cor. (a;l; Rom. (12;1); I Cor. ( Qa;\; (14;14): i Cor. (14;16,17) 3). i Cor. 0a,2) 3). F.A. (2;I-12);I Cor. Qa;2)

pdmAntului.

4). Nimeni nu poate cunoa$te toate

limbile

5). Ortodocgii nu au Duh Sfhnt.

4). Pe penticoiiali de ce n" ia intetes nitnel niciodatd? 5). Roadele Duhului Sffint Gal. (5;l-22); I Cor. (12;10); (12;30).

ahxeazd?* ori ii posedd un duh r6u. I cor. (12;3); I Io. (4;1);

Cum vine Sfintul duh peste niqte judecdtori qi batjocoritori trufagi? Ori se prefac, ori II cor. (1 l;1a-15).

Vorbirea cu mortii (Necromantia)

Lev. (19;3r);(20;27); Deut. (18;9-1a);I cron. (10;13-1a); Is. (8;19;20); Lc. (16;30,31);toan. (20;29); II Cor. (lI;14-15); I Ioan g;I-3);4 Reg. (2t;6)

Afirmalia sectantrilor f). Au apdrut sufletele mortilor

2). in V.T cazul lui Saul. 3). Ilie Reincamat in S.f Ioan. 4). Cel orb ispdqea pdcatele sale dintr-o via{d
anterioard?
Srrflpfolp crrnf nraola Ai-^^+ J^ uullutgzgu n,,,-^^-^,. Jurr! Lr !GL! u! vvt uu

Rdspunsul Bisericii

1). Mt. (27:52,53)Lavoia lui Dumnezeu nu oamenilor. 2). F.A. (16;16-18)

3). Ioan la fel ca Ilie. Ilie va apdrea la sfhrgitul lumii. Io. (1;12). 4). R5"scumpdrarea a adus-o insugi Domnul Hristos.

.^.. i-li-^^e ^: tl rlu lllull (iL;l,

,,Slavd

fie Doamne!"

11

*ru'
l\

'

l,'
-

I\t"dlf ,-T t!'lttt I

c b h. Frincipii ale rnisiologiei ortodoxe

Biserica si teologia ortodoxa, a carei misiune intemeiata
foloseste cu oarecare precautie terminoiogia misionara cristalizata in crestinisrnul apusean, aceasta pentru cd in decursul secolelor trecute si chiar in vremea noastra, cuvantul "misiune" este asociat uneori cu ideea si practica prozelitismuiui. Misionarii occidentali, catolici, protestanti sau neoprotestanti si, inai ales, evangi-relizatorii care s-au napustit in valuri asupra estulul iesit de sub dorninatia couunista in ultirnii ani, considerand acest spatiu ca "un vid spiritual", fie din ignoranta fie din rea credinta, au fost si sunt priviti ca unii care prin diferite mijloace incearca sa convelleasca pe cresturii oftodocsi, considerati dizidenti, ("problema ortodoxa") la confesiunile ale caror interese prozelitiste le reprezinta. De aceea, "misiunea" a reprezenlat pentru ortodocsi o ptezenta eterodoxa, stmina spiritului Ofiodoxiei, atat in ansarnblul ei cat si in specificul etnic otlodox local. O misiune catoiica sau protestanta intr-un mediu, intr-o comunitate ortodoxa este o

in misiunea lui

Hristos llsusi,

contradictie teologica si eclesiala, caci

o Biserica nu poate fi un spatiu misionar pentru alti

crestini. in acelasi timp, istoria bisericeasca a consemnat tensiunile poiitice si sociale pe care le-a generat de-a lungul veacurilor si pe care, din pacate, le rnai genereaza si astazi acest mod si aceasta practica de intelegere si abordare a misiunii crestine (uniatisrnul si sectarismul). De aceea, Biserica Ortodoxa face in mod ciar o distinctie intre Misiune, in sensul de vocatie apostolica fundamentala a Bisericii de a proclama Evanghelia, si misiuni, ca activitati evanghelizatoare ale unei confesiuni sau denominatiuni intr-un spatiu necrestin, activitati care de multe, sau de cele mai multe ori, au fost legate de procesul de colonizare, "de opresiune politicii si culturala" (Martyria - Mission. The Witness of the Ortodox Churches Today, edited by Ion Bria 1980, p. 3). Daca misiunea crestina pentru Occident este, mai ales, un titlu de glorie personala si evoca ideea de spatiu, teritoriu, geografie si context, deci extensiuneavinblla- a Bisericii prin stabilirea de noi comunitati in tari de "necredinciosi", nu intotdeaunea ajung Ia aceea fuzinne, necesara, interioara intre credinta crestina si particularitatile cuiturale locale, care in multe cazuri au raffias foarte putemice, pentru Ortodoxie misiunea se identifica cu traditia si continuitatea Bisericii in tfuip, cu transmiterea credintei de la o perioada la alta si de Ia o generatie la alta. Obiectivul rrisiunii ortodoxe nu a fost in prirnul rand de a cuceri noi frontiere geografice cu orice pret, ci, mai degraba, de a pastra poporul in credinta intr-o comunitate istorica permanentd (Ibidem, p. 4). De aceea, Biserica ortodoxa pana foarte recent a fost considerata in Vest, dar chiar si de multi crestini oftodocsi, ca o Biserica non-misionara,ba rnai rnult a fost considerati ca un spatiu de misiune, "terra missionis". Cu toate acestea, insd, a fost necesar sa se clarifice fiptul ca "metodologia misionara a fost diferita in Est fata de Vest, ca de fapt imperatiwl misionar al Bisericii Ortodoxe este mai evident, ca propovaduirea Evansheliei si Euharistia sunt direct lega,te intre ele, ca centrul lucrarii misionare este Liturghia si ca Ortodoxia in structura ei liturgica insasi este o Biserica misionara"(You shall be nty witness, Tertios, Katerini, 1993, p.179). Misiunea ofiodoxa se intemeiaza pe invocarea lui Hristos si adorarea numelui Sau, iar propovaduirea Evangheliei se identifica cu m.arturiq doxologica, cu preamarirea lui Dumnezeu pentru mantuirea omuiui si a lumii, ceea ce clarifica, explica insistenta Ortodoxiei pe Traditie si succesiunea apostolica. Textul biblic ce reflecta nucleul, esenta misiunii ortodoxe este cel de la Sf. Evanglielist loan: "Caci, Durnnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul- Nascut L-a dat, ca oricine crede in El sa nu piara,ci sa aiba viata vesnica"(loan, 3,16). 1.Prin misiune, in sens oftodox, se intelege marturia despre Dttmnezeu/ cel t,ir.t- Treimea, creatoarea si mantuitoarea luinii, datorita iubirii divine vesnice si infinite care cheama ia Sine pe otnui creat din iubire spre a-i conferi adevarata viata. Teologia Tr"initora arata ca Dumnezeu este in Sine Treitne, viata de comuniune desavarsita a celor trei Persoane divine irnplicate, angajate mantuitor in istoria oamenilor, cu scopul de a calauzi, a directiona umanitatea si creatia in general spre comuniunea cu Durtnezeu Insusi. Se intelege ca sensul rnisiunii nu este doar de a transmite si de a propaga convingeri intelectuale, doctrine sau invataturi, sentinte si legi rnorale, ci de a

transmite viata de comuniune care exista in Durrnezeu. Se poate spune ca aceasta este "Lin program" a1 Sfintei Treimi pentru toata creatia, a1 carei sens este de a fi hnparatie a lui Dun.nezeu. De aceea, "dinarnica intema inerenta strucruni fiecarei fiinte umane rn panicular ca si celei a Universului intreg este de a fi imparatie a 1ui Dumnezeu. Viata adevarata este viata in comuniunea Sfmtei Treimi, izvorul intregii existente, in Hnstos prin Duhul Sfant venind de la Tatal si indreptandu-se spre Ei"(Go Forth in Peace, Orthodox Perspectives on Mission, Cornpiled and edited by Ion Bria, W.C.C., Geneva, 1986). "Modelul originar al misiunii" este cel din viata intratrinitara, iubirea-izvor a Tatalui, care este reaiitatea originara, efectiv unica realitate care existd intr-un mo<i sirnplu si necesar (A.poslolat in Dictionnaire de la vie spirituelle, Les Editions du Cerf, Paris, 1 987 , p.35), care cireama pe toti Ia mAntuire si uneste pe toti oamenii in Biserica. Este ceea ce distinge de fapt misiunea de teologie pastorttla , care are ca obiect pe cei exclusiv pe cei incolporate Biserjcii. Teologia trinitara este esentiala pentru misiunea oftodoxa, pentru ca Biserica marturiseste pe Dumnezeu-Treime,
adevarul si viata ei.

2.Centralitatea ltti Hristos. Marturisirea de credinta "Iisus este Donnul"(Romani, 10,9) sau invitatia si indemnul "sa marturiseasca toata limba ca Domn este Iisus Hristos intru slava 1ui Dumnezeu"(Fi1ipeni,2, 11),este fundamental si inima teologiei. De aceea, trirniterea Fiului in lune pentru ca "asa a iubit Durrnezeu lumea incat pe Fiul Sau Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica"(Ioan, 3,76), constituie inceputul si defineste exact misiunea crestina. Cuvantul lui Dumnezeu intrupat este Mantuitorul lurnii si Creatorui ei, fiind prin aceasta centrul ei intr-un dublu sens. Ca Logos etem al Tataiui, El este temeiul si modelul, sensul existentei umane. Ca persoana divino-umana, ca Logos intrupat, El este partenerul nostru de dialog care asumand plinatatea umana o vindeca, o restaureaza o indunrnezeieste. Hristos este Logosul tuturor lucrurilor si Logosul este chipul Tatalui. Lumea are un temei ontologic in Durnnezeu pentru ca toate lucrurile au o relatie cu Logosul, "omul insusi fiind chipul Logosului ca persoana care gAndeste." (Go Forth in Peace, p. 4). il{aniuirea iui Hristos are dimensiune cosmica, Evangirelia fiind impiinirea asteptarii umanitatii de a fi eliberatd din robia stricaciunii (Romani, 8,19-23). Dar asa cum inisiunea lui Hristos a ar,ut loc intr-o lurne "cazuta", crucea fiind inevitabilii in trecerea Ia Inviere, tot asa misiunea Bisericii "are loc intr-un context al luptei spirituale cu rdul, cu pacatui, implicand convertirea, trecerea pascala si baptisrrala a lumii intr-o noua creatie. Aceasta nu este o luptii care se manifesta doar in sufletele oamenilor, ci ea patrunde toata viata sociala si chiar toata existenta naturala prin durere, suferinta si moarte' ' Qbidem, p. 5).

Misiunea

fiind o cale a Crucii, a jertfei, ea nu poate ramane doar Ia

dimensiunea

calvarului, pentru ca Invierea Iui Hristos inunda orizontul existentei umane si cosmice de lumina, de har, de iubirea lui Dunrnezeu. Desi Dumnezeu este Atotputemic, El a ales calea smereniei, a chenozei, in Hristos pentru a Se apropia de oameni, respectand libertatea acestora de a-L,alege si a-i chema Ia comuriiunea cu Sine. Dunrnezeu actualizeaza actul chenotichristic prin Biserica Sa, care in smerenia ei aduce pe oarneni in starea harica, indumnezeitoare de comuniune cu Sine si la crmoasterea Sa. Misiunea Bisericii Iui este, in primul rand o victorie asupra puterilor pacatului, egoisrnulului, cu implicatiile Iui sociaie, si asupra naturii, a mortii asigurata de rnrjlocirea lui Hristos, de jertfa Lui permanenta de-a dreapta Tatalui. In aldoilea rand, rnisiunea crestina nu este controlata de puterile istorice, ci ea trebuie inteleasa in perspectiva eshatoiogica, in hnparatia cerurilor cAnd toate vor li deplin reievate si iinplinite. Misiunea crestina nu poate inteleasa decat in lurnina intruciriparii iui Hristos, este lrristocentnica. Intr-o dinamica interioara pennanentd intre Cruce si Inviere, intre durere si bucurie, irtre speranta si implinire. lubirea crucificata a 1ui Hristos este ratiunea si puterea misiunii Bisericii Sale, a teologului misionar angajat in misiune, in marturisirea Iui Hristos in orice context istoric, de iibenare sau de persecutie si chiar moafie. Marluria nisionara este putemicri cdnd se implineste in slabiciure (2 Corinteni 12,9) cand Hristos este cu noi. Scopul rnisiunii Biscricii este acela al "recapitularii" (anakephaleosis) urnanitatii si

ntisiunea Bisericii,

intimitatea rugaciunii particulare, in prezenta la cultui divin public, in viala de farnilie, in prezenta si slujirea comunitara in institutiile statului, ale societatii in general, prin practicarea virtutilor crestinesti, a responsabilitatii, a iubirii. Astazi este cu totul neiesara depasiiea unui dualism, ce din pacate se manifesta Ia unii crestini anume ai unei dedublari patologice spiritual. moral, prin aitrmarea si practicarea creclintei individuale, privat, egoist, si lipsit de angalare crestina pentru lume, mai grav chiar pentru institutia Bisericii al carei mernbru omuf i"uine prin Botez. Aecentuarea aspectului mistagogic al vietii crestine trebuie sa se faca paralel cu marturia vizibila concreta, pubiica a calitaitii a wedniciei de crestin. 4. Conceptul oftodox de misiune depinde de intelegelea nafurii Bisericii. plecand de la Hristos care aduce Vestea cea Buna, calea duce in rnod necesar la Biserica Sa, care proclama Vestea ce Buna. Prin tnrniterea Sfintuiui Duh, Hristos a voit Ca lucrarea Sa sa se continue in Biserica, "sacrantent universal al rnantuirii" prin insasi natura misionara a acesteia, pentru ca de la inceput misiunea este lucrarea, activitatea acesteia (Ibidern p. 48). pentru Biserica o .fi inseatlna a proclama fara incetare Evanghelia mantuirii si a impartasi harul Duhului spre sfintire si induffurezeire, astfel ca nu se poate vorbi de Biserica si de nisiune in rnod separat ci de

Hristos Insusi consunand cu frica si cu cutremur Trupul si Sangele Sau in chipul painii si a vinuiui' Dr aecea, crestinui este un teofor, un purtator de Dumnezeu prin harut divin saiasiuit intru el, si un martunisitor al iubirii divine pentru lumea mantuita prin jertfa lui Hristos de ale carei roade duhor.nicesti, ceresti beneficiaza in Biserica. Astfei, crestinui, pennanent, trebuie sa dea marturie cu cuvantul si cu fapta despre aceasta calitate si, prin Hristos, vrednicie a sa, in

imbracarea in armura ostasului lui Hristos (Fieseni, 6,1 1-18) este voia si lucrarea lui Dumezcu pentru oameni, darul sublim al Duhului Sfant. Crestinul este persoana intru care prin Botez"a luat cirip Hristos", care a primit in Taina Mirungerii "pecetea Darului Duhului Sfant" al Iui Dumn"r", ri care in Euharistie se uneste cu

lectura despre iconomia divina si eficienta ei in vietile sfintilor martirilor, cuviosilor si rnarturisirilor lui Hristos dintotdeama pentru ca sfintenia este calea si sensul vietii crestine. Sfintenia, ca act de purificare, de iluminare, de unire tainica cu Durrnezeu in har prin luarea,

Donmului, este prezent in Biserica, noua creatie, asa cum Ia inceput Se purta peste apele prirnordiale rnijlocind nuntirea permanenta si neprihanita a acesteia cu Hristos, Mirele Sau. Duhul Sfant nu este o plltere impersonala, ci Duhul viu a1 Iui Durnnezeu care este, de asemenea, Duirril conruniunii, Cel care luueaza in Tainele Bisericii sfintirea credinciosilor si mantuirea ior prin sinergie, prin impreunalucrare cu Dumnezeu, Sfintele Taine fac, constituie neincetat Biserica prin cei nou incorporati acesteia prin harul Duhului. De aceca numai prin Taine "cornunitatea crestina trece dincolo de masura umana purii si devinr Biserica ( J. Starnoulis, op. cit. p. 54). Exercitiile spinitua!e, asceza ne fac sa ne nastern din nou prin Duhulln Hriitos panala starea de indumnezeire (theosis) care se realizeaza prin stradanie personala si este in acelasi timp un dar al lui Dumnezeu prin si in starea de adonare, de rugaciune, de contemplare, de meditatie si

universului in Hristos, pentru Ca Hristos sa fie toul in toate (I Corinteni, 15,28).1isus Hristos este centrul noii umanitati, a1 unitatii umane restaurate (1 petru, 5.1 colosen r. 3,4) ; 3. Dimensiunea pne\'n'Lclto/ogica si sacrantentqla este esentiala pentru misiunea Bisenicii pentru ca Hristos este inseparabil de Persoana Duhului SfAnt si de lucranea Sa de viata facatoare si de desavarsire. Duhul Slant continua, confirma si intareste lucrarea Iui Hristos, face toate lucrurile noi, de aceea,lucrarea Sa este una a eficientei soteriologice in perspectiva antropologicd si de asemenea, intr-un sens cosmic mai larg. Duhul Slant si invocarea Sa in prima mgiciune a Bisericii Ofiodoxe, "hnparate ceresc. . .' confera harul omului pentru integraiea sacramentala a acestuia in structura Bisenicii, preface painea si vinul de Ia Euharistie in Trupui si Sangele

por-uncilor Celui care i-a ciremat "din intuneric la lumina Sa cea minunatd" (i.petru, 2,9;. Biserica

a membrilor ei, cler si credinciosi rnarturisitori si rraitori, inplinitori

ai

este poporul profetic, sacerdotal

si regal al lui

Durnnezeu care

prefigureaza plinatatea lui Hristos si domnia sa eshatologica prin reconcilierea tuturor intru 81. Ea trebuie sd aduca pe toti oamenii la sanul ei pentru ca toti sunt creati si rnantuiti de Dumnezeu in

in

calitate

dr

sacrament

istorica, repliata asupla Hristos. De aceea, Biserica nu poate fi conceputa ca o glupale pur umana. caractelul, aspectul propriilor interese, interese ,rtt rrdun", eferner" caci atunci ar pierde din vedere .i aluin prin Treimea Insasi prezenta in structura ei teandrica. Biserica este in esenta ei tnisionara' Biserica' fiind insasi sensul misiunii. Misiunea este un act esential al noii realitati teandrice' asociere o este nu Biserica cosmosul' lutnea. Trupul lni Hristos care de Ia Cincizecime umple de determinat Christianorutn" "corpus voluntara de indivizi (ecresioiogie congregationalista) un Hristos ln toate uni a de Dumnezeu vreun accident istoric, ci ea este realitatea iconorniei lui vizibila hic et ntntc (Efeseni, 1,10). Ea reptezlnla nisterul vietii noastre in Hristos, manifestarea unor adevaruri proclamarea prezentei ui Hristos in viata noastra. De aceea. misiunea nu insearma crestine comunitatii ai teoretice sau principii etnice ci chemarea oamenilor de a deveni membri Biscricii a apostolica intr-o forma vizlblla concreta. A zidi, Trupul lui Hristos reprezinta vocatia rnandatul_si vointa ui insasi prin lucrarea Duhului Sfant. Biseriia sub aspect rnisionar irnplineste ea ramane credincioasd Hristos prin lucrarea sfantului Duh si, in ciuda ui"ititudinii veacului, Biserica este lmparatia 1ui Dornnului ei si nici portile iadului nu o vor birul (Matei, 16,18). Mission, p 9)' Dumnnezeu care paradoxal a venit si In acelasi tirnp vine. (Martyria lui Dumnezeu prin hnparatia istorie in timp. in Biserica proclama si actualizea za anlicipat de la Cincizecirne' Incepand esentiala ei lisus Hristos in Duiiul Sfant, aceasta constituini vocatia contribuirea atestand atribut acest conditie fundamentala a Biserieji,

Apostolicitatea este o prin ierarhia saclamentala' neintrerupta a organismului eclesial in unitate si sfintenie al incolporarii in Biserica continuatoare prin Duhul Sfant a lucrarii apostolice. Actul sacramental si a proorocilot'', Iui Hristos se f-ace cu constiinta Ca cel botezateste "zidit pe teffrelia apostolilor cu sculnp Sangele Sau' iar Biserica este incompleta fara unul dintre cei "castigati" de Hristos comunitati euharistice in s.oput propovaduirii E'vangheliei, al misiunii, este acela de a stabili mantuitoare a lui fiecare asezare umana,.ur". p.in'cultul sfintiior si prin celbrarea ptezenl"ei implineasca poruncile Sale, sa Dumnezeu in har sunt chemate sa dea marturie despr- Hristos, sa Direction in Mission manifeste iubirea in plan spiritual si material, prin acte filantropice Q"lew poate implini fara nu se care umanului piinatate and Evangelisation p. 20g). Biserica da esie o exigenta Hristos lui Bisericii ai meilbru Du'r:rezeu. De aceea, consiientizarea calitatii de in Trupul integrarea.sacramentala Prin maxima in contextul actual al misiunii Bisericii Ortodoxe' potrivit traiascd sa primit, harul despre lui Hristos, crestinul are responsabilitatea sa dea marturie De marturisitoare' si eclesiala poruncilor evanghelice traiitiei Bisericii intr-o existenta teologica pe plan reactivarea si aceea, in conformitate cu principiul eclesial at senstts.fidelium,"teabilitarea fiecare Biserica locala" misionar si pastoral a rnirenilo, constituie probleme cruciale pentru fiecare cotnunitate, (Pr.prof.dr Ion Bria, Denstintil ortodoxiei, Bucuresti 1989. p' 99), pentru

iu.ot,i" ortodoxa in care este absolut necesa

ui Durmezeu, Biserica prin cler si credinciosi lor in divelse contexte harisnelor manifestate peren in istoria crestina in funclie de irnportanta in istorie, cr se Bisericii misiunea in rnajor rol un Astfel, intreg poporul lui Dumnezeu a avut sfintilor venerarea si identificarea priveste ce poate ilustra cu contributii semnificative in ceea in Bisericii, predica cult si in scrise si nationali sau locali, in introducerea lirnbi vii, vorbiie proprii' yalorile nationale culturale si organizareaBisericii locale respectandu-se este "proclan'tarea Et'cutgh.eliei pritt ortodoxe rdsiologiei al esentlal principju Un 5. liturgica a eloxologie ri iitrrgi'in", principiu potrivii caruia rugaciunea si reprezentarea pe manurise comrunitatea cate-L evangh"eliei detin un ro1 de prim rang In Ortodoxie. Astfel, pe Hristos ca Dutlnezeu' ln Hristos esle in acelasi tilrp comunitaGa cale I se inchina, Il adora garantia pastrarii revelatiei divine" istorie. adorarea lui Dumnezeu in Biserica a fost expresia si evenimentele mantuitoare reprez_entate sunt si peace, expdna se p. 17). In Liturgirie (Go For-t in Bune, a Evangheliei, celei Vestii propoueduirea si din viata Iui Hristos; act'ivitatea Sa mesianica mantuitoare si evenimentele actualizand moartea si lnvierea Sa. In acelasi tirnp. Liturgltia, fie' Mernbrii va sa ce in-rparatia crestini oferindu-ne pe Hristos euharistic, anricipeaza pint* Euharistie' Pril ceresc' Tatal cu incorporati pnn Duhui SfAnt in Hristos. se unese

sa se reflecte unitatea, sfintenia crestine. Ca popor al este chemata sa actvalizeze diversitatea slujirilor si

Bisericii,

lf
I

crestinii sunt hristificati, expediaza plinatatea rnantuirii pentru ca "bun esle Domnul' (psalnul 34'4). Astfel intre Evanglielie si Euharistie in Ortodoxie esle o stransa si organica legatura: "Mergand Invatati toate nean-]Llri1e, botezandu-Ie.,." (Matei. 28.1g-20). Viata ad*evarata depinde de actul sacrauental al consumarii lui Hristos euharistic, de a mAnca si a bea Trupul si SAngele Iui Hristos (loan, 6,53). Misiunea ortodoxa este structurata pe Liturghie si pe Taine, Liturghia, Euharistia imprirrand adevaratul ritm insasi rnisiunii: toui intui, udunu."u .,Cu iek-kaleo) si apol trimiterea pace sa iesirn...". Euharistia creeaza cornuniunea, aduna pe crestini ii r.rneste., Hrirto, si intre ei insisi iar din acest pisc al adorarii fiecare devine un apostol, un trimis al lui Hristos spre marturie altora despre sublirnitatea vietii cu Hristos, in Hristos. De aceea inBjzant centrui inisiunii era Liturgliia' Prin structura si aspectul ei liturgic, Biserica Ortodoxa este o Biserica misionara (you sliail be My Winiess, Tertios, Katerini. 1993,p. 179). Cu toate acestea. Lilurghia in Ortodoxie, data fiind functia si dimensiunea ei duhovniceasca, nu se reduce a ritualism, Ia"viata introvertita, ci ea tealizeaza o autentica deschidere spre lume, spre social, cu problernele lui. Daca rnisiunii crestine i-ar lipsi dimensiunea doxologica, liturgica, ea ar fi o simpla ideologie, o ideologie religioasa, o activitate particularii de orgoliu uman egoism. Sf. loan Gura de Aur da marturie despre aceste aspecte misionare: "Vrei sa cinste Trupuilui Hristos? Atunci nu-L cinsti in biserica prin vesminte rnatasoase in tirnp Ce I1 neglijezi in afara ei, unde este gol si este frig. Ce folos sa ingreunezi masa lui I{ristos cu cupe de am cand El Insusi moare de foame" (Ornillii 50 la Matei,
P 58, col. 508).

In Ortodoxie,.dimensiunea liturgica a misiunii este inseparabila si de neconceptut fara Bisericii care este, de fapt, Preotia vesnica si universala a Iui Hristos, mijlocitoare si lucratoare prin "iconornii tainelor lui Dumnezeu si slujitorii lui Hristos,,, episcopii sipreotii (F Corinteni.4,1). "'Preotii'au datoria sa adapteze cuvinteie Scripturii Ia realitatile timpului, la circumstantele vietii in dinamica ei, fara insa schimbarea mesajului esential, datator de viata si rnantuire al Evangheliei, in fidelitate fata de Hristos Domnul. Dar Liturghia nu este doar pentru preot ci pentru intreg poporul Iui Dumnezeu. |v{ernbrii Bisericii, ai paiohiei Cc Biserica locala plina Ae Hristos cel inviat, trebuie sa fie educati sa parlicipe Ia Liturghia Bisericii si sa inteleaga ce se intdmpla Ia Sf. Liturghie, care este mesajul ei. Aceasta cere Jirnplicare mai filare a laicitulului, copii si adulti, barbati si femei, intelectuali si oameni simpli, toati categoriile socio-profesionale ia Liturghie si Ia celorialte servicii divine ale Bisericii prin care aceista imprirnii timpului o dimensiune Iiturgica, sfintitoare. Dupa cum aratd A. Schmemann, "convertirea lurnii Ia Hristos,,a fost in lnare lnasura o convertire liturgica. Nu este dificil sa intelegem motir,ul. pentru paganism, in general, si, in special pentru oainenii de rand, religia si cultul erau concepte identice. Paganisrnul a fost intai de toate un sistem de cuite. Nu intainpiator in Edictui de la Milan libertatea religioasti a fost definita precis ca liberlate a cultului" (Introducere in teologia liturgica, traducere ierom. Vasile B|rzu, Editura Sofia, Bucuresti 2002, p. 167). Astazi, can-d constiinta liturgica este mult diminuata, cand surogate si pseudo-spiritualitati sunt inoculate rafinat in subconstientul crestinilor, cand spectacolul sporliv, de divetisment usor, subculturai tinde sa devina "liturgicul unor categorii largi de cameni, crestinul in timpul sacru al Liturgliiei are datoria sa fie in lacasul de cult la intalnirea cu Dutmuzeu. Durnnezeu iI invita pe fiicare crestin Ia prezenta in lacasul de cult, Ia comuniune cu Sine, spre a-i oferi iubirea Sa carc ii aduce Lurrina si putere in tumultul vietii de aslazi. Crestinul, in existenta sa in lume, are datoria sacra de a avea tirnp siloc in viata sa pentru Dumrezeu Care pare a fi exclus uneori din orizontul uman ce risca, fara referinta Ia Dumnezeu, in ordinea rnintii, a sentimentului, a vointei, a actirilii in lume, alienarea, pierderea sensului vietii. Prezenta in lacasul de cult, "in Biserca slavei" este una ca ..in cer", deoarece in lacasul de cult este actualizata in cuvinte si prin iniagini, in icoanele sfinte taina iconomiei divine a pogorarii chenotice a lui Dunmezeu in Iurnea ornului cazut i, pacat, si a ridicarii, a inaltarii acestuia la Dumnezetu prin moartea si Invierea lui Hristos. Cuvintele. f.funr, auditil'ul si vizualul iconomiei divine din lacasul de cu1t, intr-o lume ce pierde sensul sacrului, al
sacerdotiu, fara Preotia

rol educativ sacratnental' sfintitor In Orlodoxie' arta prin ele lnsusi Durnnezeu fiind prezent in comunitatea celebranta, adoratoare' Ia estetisrn' ci reduc se nu liturgica in general, poezia, pictura si muzica desi au valoare estetica lui Durnnezeu' In ascultarea cuvintelor si sensul lor este unul teologic, ele desehid spre Lnparatia este fereastra spre Dutnnezeu si cantarea lor in Biseri ca,in vizualizarea p|1n icoar'ta ce deschide, crestin poate exclama extatic si Taina Imparatiei, pnn unirea euharistica cu Hristos, credinciosui ..Am vazut lumina cea adevarata am prirnit Duhul ce1 ceresc, am aflat credinta cea mantuitor: ca Aceasta ne-a tnantuit pe noi"' Prin adevarata, nedespartitei Sfintei Treirni inchinandu-ne, a lui Dumnnezeu intr-o fcrrna tnai cuvant, irnagine si tnuzica se evidentia ta p'ezenta inteiigiUila trup, in desavarsirea lui spiritr"rala' si viziblla,rnai sensibild dimensiune structuiala omului, suflet in pelerinajul lui interior in tirnp spre taina imparatiei lui-Dumnezeu' Bisericii in celelulc In Ortodoxie Etanghelia ,n propor)udttieste in Linrrghie, in Tainele . ,. liturgice sert,icii dit,ine, cele 7 lauctiale cichtlui lin'u'gic zilnic sfintilo' 1tr, -. st In cultul ortodox, Sfanta Scripturi este izvorul si ternelia intregii vieti irnpresionanta' p-:rn frazeologia biblica spirituale a Bisericii. Cultul ofiodox se caracterizeaza fiecare randuiala stabilita tipiconal de Ia Testament texte extinse luate din vechiul si Noul mai ales in Liturgia ei' Biserica. Mesajul biblic se actualueaza liturgic in rugaciunea..Bisericii, i'rplineste Biserica in comuniunea cu cand Biserica savarseste Euharistia si prin duharistie se si dau sens cuvintelor Scripturii lisus Hristos. Biblia este vie in Liturgie, actele liturgice vivifica cherrati ca intotdeauna Ia astazi, de crestiirilor interpretate si act,ratizate potrivit "".rirrt"lo, pentm comunitatea iradianta cuvinte, sfintenie, stare de har interioa ra care trece dincolo de (II Petru' 1'4) de fre" Ia dumnezeiasca crestina in ansamblul ei, stare data de "participarea
au un 1ui Dumnezeu ca realitate personala si spintuala absoluta,

comuniunea cu Ce1 Sfant.

mai pur sentinent aI otnului' Pe de aita parte insasi rugaciunea ce izvoraste din cel sau cerere' poartii pecetea gdndul sirnplu inaliat catre Dumiezeul pentru lauda, multur'rire si a implinirii sperantei umane in timp experientei spirituale biblice, intr-o contin,ritut" u invocarii interpretare a teologuiul P' si in perspectirra esiraiologica. Parintele D. Starniloae, reluand o Florensky, p rezr$i, c structura a rugaciunii dupa schema-unn?tcare: sau Doamne liSuse Hristoase' a. Adresarea catre Dufirnezeu. "Dumnezeule cel Sfdnt '.. Duhule adevate"'" prin care MdngAietoruie, Dumnezeui nostru ... sau Doamne, Imparate ceresc, prezenta lui Dumnezeu cel anume particuLre, se exprima esenta de fapt a rugaciunii publice sau simte pe Durnnezeu in care taina Numelui diuin inl,ro"at de omul credincios transcendent

, de prezenta divina' proximitatea sa, mai mult in inima sa, traieste coplesit si transfigurat faptele minunate a1e lui de b. Aspectul anamnetic a1 rugaciunii, aducerea-aminte de Sine facute omului pentru mantuirea Dumnezeu din istoria iconorniei divine, a descoperirii fie in comuiriurre cu Dumneze-': si acestuia, a irnpiicarii Saie in istoria ulrlana pentru ca omul"sa
lucrarea Sa, confirma identitatea si

increderea cu care omul deschide spre brn*"""r, si "Doan'ne lisuse Hristoase' continuitatea actelor divine mdntuitoare pentru oamenii dintotdeauna: vamesului Zaheu si Te-ai lacut Dunmezeul nostru, Care ai buievoit a intra sub acoperamantul si nunta cateera acolo ai Galileii in Cana venit ai mantuitor lui si ia toata casa lui.." Sau "Care '.. binecuvdntat-o. . ." sau a comunltatll c. Cererea insasi prin care se particularizeaza dorinla credinciosului El a rugaciunilor catre de implinirii ceiebrante, prezentatacu incredere 1ui Dumnezeu in temeiul rautatea pe cei toata de pazeste nevatatnati in istoria iconomiei mantuirii, a Bisericii: "Insuti acum robilor Tai si a noastra "Primeste rugaciunea ce voiesc a locui aici aduc Tie rugaciuni..." sau aceasta"'"' nunta binecuvinreaza preculn acolo, si aici find de fata, cu ajutorul Tau cel nevazut, Du1t, asa cutn s-a consacrat aceasta d. Slavirea lui Dugrnezeu in Treine,Tatal, Fiul si SfAntul iconorniel fiecarei pelsoane divine fata enumerare in Traditia crestina, in functie si de cronologia
de umanitate.

e Confirmarea doxologica prin

cuvantul Amin care trebuie inteles

adevarului divin. a fidelitatii cu care Dumnezeu S-a angajat fata de poporul Sau (Pr.Prof.Dr. Dunlitru staniloae, "spiritualitate si comuniune in Liturghia ortodoxa p.sr. ln cult se actualizeaza Revelatia, iconomia rnantuirii in dinarrica acesteia spre iinparatia lui Dumnezeu Care este prezent, eficient in perspectiva vietii si a mantuirii in cornunitatea celor ai Sai, prin harul Duhului, asa cum a fost totdeauna cu poporul Sau. 6. Daca in Ortodoxie exista o spiritualitate liturgica, cornunitara, tot Ortodoxiei ii este specifica si o dirnensiune duhovniceasca personala, rod al ascezei si al iubirii izvor din lubireasursa Dumnezeu (I loan, 4,8) care este un factor misionar de o caiitate exceptionala si de prirna

in

perspectiva

valoare, importanta pentru misiunea Bisericii, pentru marturia crestina. Idealul crestin este sfintenia care se rcalizeaza prin imparlasire din sfintenia fiintiala a lui Dumnezeu. Daca Ortodoxia este detinatoarea unui exceptional tezaur al spiritualitatii liturgice se poate spune, pe buna dreptate ca bolta Ortodoxiei straluceste de luceferi ai spiritualitatii ascetice si mistice care sunt izvor inepuizabil de crestere spirituala. Sfintii, martiri, cuviosii stiuti si nestiuti, isihastrii Ortodoxiei, sunt cei care au rcaTizat asemanarea cu Dumnezeu prin sfintenia vietii 1or, prin rugaciune si contemplatie, prin iubirea aproapelui care antleaza despartirile, creind un mediu ce itadiaza lumina, bucuria, comuniunea, vederea lui Dururezeu. Sfintenia vietii, sfintenia, ca dar divin dobandit in lupta spirituala cu incercarile, cu patirnile, cu diavolul, prin purificare, ajunge Ia iluminarea si rrai presus de toate Ia "unio rnystica", Ia patimirea indumlezeirii prin har, conceptul antropologic esenial al Ortodoxiei in ceea ce priveste idealul uman. Ortodoxia ofera lurnii crestine un ideal autentic, viabil si experiat in iubirea ce se daruieste si care transfigureaza, ideal dificil, insa posibil, realizabil prin darul Sfantului Duh pe aceea linie de identitate si, in acela timp, de diversitate harismatica ca intotdeauna in Rasaritul ortodox. Sfintenia in Ortodoxie, cu echilibrul ei, este valoarea care se irnpune si astazi in intreaga crestinatate confiuntaia din nefericire cu influente spiriruale straine duhuiui crestin autentic, din spatiile necrestine ale Orientului Indepartat, cu noua gnoza, cu ocuitismul "traditiei paralele" cu incercarea unor forte de a crea "o lume noua", "o religie noua", de fapt mana intinsa in vid din care nu aduce decat neant. A curn recunoaste uneori chiar Occidentul crestin ce admira spiritualitatea ascetico-rnistica, sacramentala si liturgica a Ortodoxiei de astazi, paralel cu redescoperirea Parintilor Bisericii, "poate rasaritul crestin prin spiritualitatea sa, cu mistica sa iluminatoare personalista este chemat sa fie catalizatorul care va saiva Vestul de la pierderea in acele adevaruri doar pe jumatate adevarate ale filosofilor si in intunecata mistica pseudoorientala... Poate Rasaritul crestin ajutand pe om sa se descopere pe sine ca un atlet religios cu o spiritualitate pe lnasura poate sa-l salveze de Ia absorbtia falsa si uoara in esenta divina impersonala a misticii orientale ce inclina spre o unire trupeasca cu Hristos" (Frances Colte, The Mission of Eastern Christian Education in the West, Diaconia, Foidharn University, No. 4, 1973,
pp. 338 -339). Intre misiune si sfintenie este o intima si profunda iegatura pentru ca prima se realizeaza efectiv cand preotul teolog si misionar, predicand pe Hristos radiaza putereaii caldura Duhului prin viata sa personala in Hristos. De aceea, "ornul cate are pe Duhul Sfant intru el este apt de a Intelege sensul adanc al Scripturiior si de a calauzi si pe altii pe calea sfinteniei si a plinatatii

vietli" (Charles Andr6 Bernard, Traitd de th6ologie spirituelle, Cerf, Paris, 1986, p. 25), Spiritualitatea oftodoxa are, de aselnenea, temei teologic; este una trinitara, hristologica,

se exprima osmotic, firesc, ontologic, desigur dupa

pnevmatologico-sacramentala,in comunitatea eclesiala prin participarea omului - dulrovnicesc Ia viata sernenilor, Ia irnbunatatirea vietii spirituale a comunitatii al ciirui meinbru este chiar in anahoreza iiber si personal asumata pentru mai rnulta unire si vedere inteligibila simtitoare de Duinnezeu (Pr.Prof.Dr. Durnitru Sianiloae, Spiritualitatea ortrodoxa. Teologia rnorala ofiodoxa, vol III, Bucuresti 198 1, pp. 2449). 7. Contextualizarea Evangheliei in cultura nationala, a universalului crestin in particularul local reprezinta un principiu si una dintre calitatile particulare, deosebite ale Ortodoxici prin care

experienta istorica indelungata cu

si credinta crestina' In meandreie ei pozitive sr negative uneori relatia dintre cultura nationala de valori noi in insertia semnifica perspectiva misiologiei actiaie, etimologic "inculturatie" de astdzi' crestina viziunea In proprii' zestrea spirituala, in mostenirea culturala, in conceptii devin acestea care prin 1oca1e incuituratia insearma miscarea ce exista in culturile si vatoriie crestinisrnul trai si ..instrumente de baza si mijloace puternice de a prezenta, reformula Rapids' 1991' p' 506)' (lnculturation in Dictionary of the Ecumenical Movemint, Geneva, Grand zarc prltr care mesajul crestin si Inculturatia, in perspectivd misiologica, este procesul de evangheli prin elernentele.proprii ale viata crestina sunt asimilate de o cultura in asa fe1 ca e1e se exprima in noma si putere de unificare care acelei culturi si se constituie intr-un principiu de inspiratie, transfigureaza cultura respectiva.
istoriei unui popor spre a fi' a (indigenizarea) reprezinta transfigurarea bogatiei cultui-ii "T1n" si vesnic' De fapt, istoria p-opoarelor se manifesta in lurnina Evangheiiei lui Hriitos, a adevarului a dat forma, un profi1 propnu care insasi ortodoxe s-a suprapus, s-a identificat cu Ortodoxia astfel: "Misiunea in slujba culturii nationale. Vocatia istorica a Ortodoxiei poate fi exprimata

De aceea, iltegrarea crestinismului in cultura

etnicd

Biserica ortodoxa a slujit Bisericii, Biserica in slujba natiunii" (Martyria - Mission, p. 10). p"p"*i'tr intr.gi*" nu nurnai pat'ra conducatoare, ci corntinitatca eclesiala' uneori cltiar irnpotriva autoritatilor. geografica si configuratia actuala a Bisericii ortodoxe este de o mare diversitate crescande "diaspore" ottodoxe culturala, datorata atat Bisericilor ortodoxe nationale dar si a unei parte, Bisericile Ortodoxe locale si-au ce se maniferru ,o, -uipr"goant peste tot in lume. Pe de o proprii, in viata popoarelor cu impus nu nunai cutfura ipe"cinca ci i traditiile canonice si pistorale de o Ortodoxie bizanttna' una slava' care si-au impletit viata in istorie, incat se poate vorbi astazi arii geografice' respectiv in Asia' noi in latina sau araba,iarp" d" altu parte se afirma Ortodoxia de Ia Bisericile-mama spre autoritate de Africa si America, ceea ce ridica problema unui transfer
clerul
,---:,de istorie a unui popor sau Dupa cum afinna parintele Ion Bria, Ortodoxia este "un factor centrala si Rasariteana, istoria a unei natiuni. kt cazulmultor tari din orientul Mijlociu, Europa Ortodoxia a aparat totdea'sa unci natiuni nu poate fi inteleasa fara istoria unei Bisenci locale. ,.sistemul polifonic" in care fiecare Biserica locaia isi apara identitatea ei einica si cultwala' orice limitat si sinod propriu misiunea ei specifica. Fifrd autonoma si autocefala - cu teritoriu Teologie in sanul unei comrmitati universaie" (Tratat de

indigen.

Biserica locala este un prototip

DogrnaticasiEcumenica,p'276)'

ecumenlca a ortodoxiei care in miscarea istorica, vazula a Bisericii Universale actuala, ecumenica "se defineste in ansambiul sau ca forma structura liturgica si ordinea dogmatic, neimpartite din primele veacuri. Ea pastreaza fondul Ion Bria' Credinta pe caie o (Pr'prof' canonica pe caie se reazama uniiaiea Biseiicii Universale"

8. In final nu putem omite dimensiunea

Ortodoxia "nu este o marturisim, Bucuresti f987, p.12). Prin aceste elemente fundamentale' grup restlans' unei natiuni' fonna confesionala, d" rr"iintu si de spiritualitate,rezervata unui ortodxiei, 1989 p'13)' regiuni sau culturi, ci ea are o dimensiune ecumenica" (ldem, Destinul grecesc oikoumene, ftind Notiunea de ecurnenism provine, etimologic, de La cuvantul
inseamna lume locuita, pamantul forrna rnedjo-pasiva a verbului oiteo-ein - a locui. Qikottmene o unitate ouro"nilor. Acest fapt implica, ontoiogic ideea de. unitate a umanitatii, intreg, sunt acestia culn asa "uru oamenii, pentru toti unic fiintiala, o unitate de sens, un adevar care este Ia unitatea refera se oikournene teologic, unitari in viata, daruiti cu aceea unica viata. In sens

oamenilor' In antichitatea creatiei, a urranitatii in Dunrnezeu Creatorul si Mantuitorul tuturor politic' administrativ in unita greco-romana, clasica pnin oikouniene se intelegea lumea civitizata, iinperiului' Irr granitele in diversitate culturala, religioasa ipecifica popoareior ce eiau iiicluse catolic, o universal, poate fi inteles in perspectiva a ceea ce este sens crestin tennenul "*" "."ott este pentru toti, asa cutrr este adevarul realitate ce caracteriz"ur:.u p. toti oamenii, un adevar care sens al ecumenismului se afla La Sf' Evangheiiei lui Hristos. Di aceea, pentru prima data acest crestine care confera teruenului o conotatie al Altiohiei, vizionar al

Ignatie

".rto"nl"itatii

l-rristologica, eclesiala sacramentala. Astfel, "unde este episcopul, acolo sa fie si rauitimea credinciosilor, dupa cum unde este lisus Hristos este si Biserica Universala" (Catre Smimeni,8. l-2,in P.S.B. 1 p. 1Ba). In sens actual, ecumenic se refera Ia actiunile crestinilor inspirate din exigenta misiunii crestine unitare Ia necrestini, mai intai in sanul protestantismului in secolul a1 XIX-lea, ceea ce a dus Ia constituirea unor foruri, a unor organisme ecumenice. Moment al inceputului rniscarii ecurnenice in sens modem, de unii ecumenisti considera ca toate incercarile de unire din istonia crestina (sinoadele unioniste sau incercarile reformatorilor de a relua retatiile cu Biserica Ortodoxa) sunt expresii ale ecumenisrnului crestin, este considerat anul i910, cand a ar,ut loc Ia Edinbourgh,. Scotia, Conferinta rnondiala a misiunilor. Cel mai irnporlant for ecumenic actual este Consiliul Ecumenic a1 Bisericilor in care activeaza peste 300 de Biserici de pretutindeni, Infiintat in 1948 Ia

Amsterdam, Oianda, for ecumenic ce faciliteaza relatllle dintre crestini si Biserici in vederea refacerii vizibile a tuturor crestinilor, pe linie istorica, dognatica si sacramentala, a unicei Biserici a lui Hristos. Astfel, cele mai multe Biserici Ortodoxe participa la miscarea ecunienica, fiind
rnernbre aie CEB.

Prin participarea

Ia activitatea

Consiliului Ecumenic

al

Bisericilor (C.E.B.). prin

y,- -' Di--,-i-^^-^ rr udl(' 5-d sr.ruuturarr tfrsglrua llrutrpililclr cu pruncte sgcole. Ortodoxia se caracterizeaza si astazi asa curn o face intotdeauna in lucrarea sa misionara prin credinta in Parintii nostrii, Apostolii si rlartirii, prin speranta in prezenta noastra in aceasta lume si in fiecate loc unde ne-a dat Providenta sa existam, prin iubire in teologia si sluirea L^-i*,,l

dialogurile interteologice, Ortodoxia isi face cunoscut tezaurul sau de spiritualitate si teologhisire crestina autentica. Dimensiunea eculenica inseamna pentru Ortodoxie marturisirea adevarului crestin integral, deci posesia adevarului jar pe de alta parte se poate vorbi astazi si de o universalitate geografica a Ortodoxiei pe langa universalitatea, catoiicitatea intema a mesajului sau (Olivier Clement, L'Eglise Orthodoxe, P.U.F., 1965, P. 32). Dialogul ecumenic a deschis si deschide noi posibilitati de mafturie crestina comuna si se concretizeaza atat in pian teologic (dar aceasta este mai greu actualmente din cauza prolnovarii diversitatii nelimitate fara exigenta unitatii, Ortodoxia avertizand Consiiiul Ecumenic al Bisericilor ca scopul acestui organism ci'esiin este de a restaura unitatea Bisericii), cat si in plan spiritual si fiiantropic. Ori, se constata o indepastare de Ia intelegerea crestina intemeiata biblic, revelational, formulata dogmatic si traita spiritual liturgic in granitele canonico-sacramentale ale Bisericii, a invataturilor esentiale crestine Dr:rnnezer:l Treimic, m6.nfutre, F.vanghelie, Biserica si altele, ecumenismul find viabil mai ales in planul vietii practice, sociale: ajutor reciproc, saptamana de rugaciune comuna, cateheza conluna etc. Actualmente Ortodoxia percepe o criza a miscarii ecumenice datorate unor factori diversi; intercomuniunea cu heterodocsii, Iirnbajul inclusiv, practica hirotoniei femeilor, a drepturilor rninoritatilor sexuale, a sincretismului religios. Aceste situatii nu sunt compatibile cu spiritul Orlodoxiei care pe de alta parte cunoaste in sanul ei existenta unor grupuri integriste care refuza modelul crestin propus de ecumenisti, ce curnuleaza in sintezele lor teologice teze specifice tuturor confesiunilor, apartinand unor spatii spirituale si culturale cu totul deosebite de cel din
rusulLsldrrEdil u4LDtuL ,-^l:'^*^-^^:-

noastra.

de ecumenisti ca exclusivista, aceusta conceptie este impartasita de majoritatea teologilor

ortodocsi, desi exista si voci care accepta teza despre limitele harisrnatice ale Biser"icii si cred ca exista o anumita stare de eclesialitate in afara Ortodoxiei. Cine se rupe de Biserica, e prin invatatura gresita -erezie -, fie prin neascultare -schisma- , pierde comuniunea Duhului. Ornul devine fiu al lui Dumn-ezeu prin Biserica Sa cea una in Taina Botezului. Euliaiistia pecetluiesie unirea sacramentala, harica cu Hristos. Temeiul acestei viziuni eciesiologice rezida in unitatea ontologica a lui Dun-rnezeu Care se daruieste pe Sine Bisericii, istoriceste nedespartita, una. In calitate de crestini nu doar ne indreptam spre unitate, ci insasi existenta noastra deriva din unitate de nedespartit dintre cele trei Persoane ale Sfintei Treimi damita noua, oalnenilor, ca evenirnent

In sens oftodox exista o singura Biserica, "arca rnAntuirii", ale carei granite institutionale si spiritual-sacrainentale coincid. Biserica Universala este identica cu Biserica Ortodoxa. Criticata

istoric tn

ea find astazi aceasta conceptie eclesiologica zhnCincizecirnii. Ortodoxia imbratisaza Cincizecirnii continuatoarea,in istorie a Bisericii Biserica nedespartita a primului rnileniu crestin, spiritual in experiata si dog:natic il-i""""rrta inuutuiuiu si Hristos de fara ei prin fidelitatea Bisericii' Succesiunea harului si continuitatea modul cel mai convtngator si sublim de sirntii este expresia d;';;;tt;n"u t'"ntiut" in ortodoxie care neantrerupta a preotiei sacramentale ,tt, Hristos' cu Iui al Maria' in Trupul mistic cornuniunii sfintilor si ingerilor, in frunte.r;;';t;i""ta

crestinii din aceasta lutne'

Romano-Catolice 5.5. Paradigma minisio nara aBisericii

Evul Mediu cuprinde elemente esentiale si Misiunea Bisericii romano-catoiioce in de latina medievala intre anii 600-1500 it*** dominat crestin occidentului a pentru misionare a lui Hristos in"pacat si moartea substitr'rtiva teologic de conceptia naturii umane cazute vietii crestinilor' Accentuarea noi, ceea ce conferea un sens dolorist."stawoloiic".('tu*olj,,',Tfe) harul irezistibil al 1ui
prin exrgentalrnei convertiri radicaie a dimensiunii caderii omului in pacat si centrala pe terma anti antropologica astfel de Hristos isi are t.r,'"i *ul ates in t"otogiu"u,ig;',t-in;1 realitatii' viziune lalatista asupra tensiune mantuirii sutletului, prada pacatulu, teologie*Je';;"; " ordini' celesta si terestra intr-o

ale practicii

teologul de Hippo decreLnd existenta ""f"t'a"* permanenta,pritrutoraonareaneconditionataacetatlitelestreceieidivineidentificatainistone misiunii' inspirat de textul lucanian cu Biserica Romei condusa de suveranui;;fi;;sui Raoi in toata lumea pnn .,Sileste-i sa intre,,(Luca. 14,23),consta ii-a.extind" t"I:i"ll"tea subiecti' cine este sub a unui cat mai male numaf-de eciesiastica monarhie aceasta in strategie insertia ain" nt' asculta este condamnat' Aceasta si pete autoritatea Romei este salvat, mantuit, umbre astazi Si sunt ti i"t"'""lturale care (David misionara a crealconvulsii intercrestine misionare indirecte sau directe" A,tf"i,'t"'t"ti"f" Romei. ei.lii"ii profrtui in intunecate romana'. prin fortarea *ui "1o"rr"n, aceastS strategie crestini Bosch, op.cit., p. 2gg) ilustreaza ""t impotriva unor duse de regi lnv1ns1 oamenilor de a se converti la Biserica,u'iptirr'u"toaiele saronilor al fortat o'ffit" =u bottt" (Botezr:1 popo^re necrestme care fiurd invinse .ruu
de Carol ce1

Mare).

'"

Misiuneacrestinaoccidentala,maiintaicearomano-catolicasiulteriorceap din Africa' Asia si America' lnvingatori' E*"p;';;;;"t coincide cu era colonizarii de catre asimiland modelul cultural european' europenii si-au impus autoritatea, cutruite'cilonizate si lingvistice locale' consecmta cea mal cult,rale pierzandasrfel in #" #r;;;i."t"ri"t'" tSZl papa insusi autorizand Ia cu sclavi' ,J-"nt'f ^ dramatica a colonizari i a reptezenu,-o centrala'
Lisabona

^^+^ri^o oi ,rlrprior cea orotestanta

de rnisiune.in, 'ntelTul :,:1t:? T"-: i:",i: iezuitii *tl,tizeazapentrtr p;rou auiu nori.rn"u ln a evangheliza, converti sl lncorpora pentru g;roi"ii, misionari, si de a se trimite Spaniei regilor Ltl""il catol[e a revenit ";;;l; Biserica lui Hristos pe necrecrert.i. S;;;;u crearea prin papalitatea si-a asumat, pornrgaliei, ,.patroni regali,, (Ibrdem..p, .:oi). ou. ulterior educatia d^;;;*-misionu'i'*uiui' Ordinele monahale' au congJegatiei "De Prop*aganda- Fide" ,. misiunilor i"n acitatea si perseverenta membrilor disciplina, viata moral-spirituala, *Uaur*, avutunroiimportantinextindereacrestinismuluicatolic'Romasi-aextinsautoritateaeclesialain a functionat pana ia regiuni intinse ale globului. Astfel pu*Jlgt"u.misionara,romano-catolica ai ruptuni si anematizarii celor ce nu erau exciusivilsmului' registrul in Vatican II Conciliul misionare romano-catolice a stat teologia aaza subiecti ai suveranului pontif. ra """"tpti"i in cer si pe panrant' de si fiecarui lucru locul sau in univers' tomista care "atribuie flecarui indii'id constructii rezida acestei ,.t"r" p.ti."tu ,i infailibila. cheia o asa inanjer" ;""uiio*l .orrrtit.ri" " a doua ordinii naturale' uprrtinand- ordinii in dualitatea cunoasterii si a fiintei, lri,* Pri']ui si n"t'*"i t-'u*l' Statul si Biserica' filosofia teologia' "al doilea suparanaturale, ratiunea si credinta' sau oroln nuiorul, al doilea de ordin supranatural element al fiecarei perechi este de 10

o"r"rria"r"uli.;";;" ;;ir;i

africani vanduti pentru America

nivei". Acest cadru de gandire a determinat dezvoitarea gandirii misionare de-a lungul Er,ului Mediu" (Ibidern p.317). Misiunea romano-catolica se rnanifesta astazi intr-o "manjera radical noua in raport cu rnodelul traditionai" prin deschiderea oferita de spiritul ecumenist, democratic al secolului al XXjea.

Totusi exista un rnodel eclesiologic romano-catolic, fundamentat pe rationarnentul teologic al lui Augustin, conform caruia orice Botez este valid deoarece Hristos este Ce1 ceboteaza, dar nu este rodizor pana cand cel botezat nu se converte Ia adevarata Biserica, Biserica Rornei. Confonn romano-catolicilor exista o singurd Biserica a carei unitate este data de autoritatea suveranului pontif, urillas al lui Sf. Apostol Petru in scaunul apostolic al Romei. Unitarea Bisericii este vazuta prin prisma prirratului papal. Ast{bi, de la bula Unam Sanctam a papei Bonifaciu al Vlfi-lea din anul 13A2, confonn careia este necesar ca pentru mantuire fiecare creatura umana sa fie subject supus pontifului roman, la decretul conciliar despre ecurenism [Jnitatis Redintegratio, care recunoaste "bucuria unei irnperfecte comuniuni cu Biserica Romano-Catolica" a celorlalti crestini care au prirnit Botezul si cred in Iisus Hristos sau (Jnunanr sunt din 25 :mai 1995 a papei loan-Paul II, in care se reia ideea dominatiei eclesiastice papale deoarece "episcopul Romei trebuie sa asigure cotnuniunea tuturor Bisericilor" (a. 94), conceptia refacerii unitatii vizibile a crestinilor este posibila doar prin unirea futuror crestinilor cu Biserica Romei in ascultare de suveranul pontif. Aceasta idee strabate ca un flr rosu eclesiologia catolica, cu doctrina primatului papal contrara sobomicitatii si apostolicitatii Bisericii, dar ea este inconsistenra, nerealista teologic si eclesial datorita unor invataturi dogrnatice si morale noi, straine Bisericii prirnului mileniu.

5.6 Misiunea in perspectiva Bisericilor Reformei Misiunile protestante arliculeaza, intr-o viziune de ansamblu, temeiuriie teologice si practica misionara a Bisericii protestante si ale unor denominatiuni neo-protestante. In perspectiva misionara se poate vorbi de unele ambiguitati initiale ale misirurii protestante, date pe o parte de conceptia despre su'vera,nitatea lui Dumnezerozreparalizeaza orice efortuman si, pe de alta parte, de cea despre caracterul irwizlbll al Bisericii sau caracterul individualist al
rnantuirii.

Textul misionar compatibil cu esenta rnisiunilor protestante este cel din Epistola catre Romani, 1,16-17: "Caci nu ma nrsinez de Evanghelia lui Hristos, pentru ca este putere a lui Dunrnezeu spre nantuire a tot celui ce crede, iudeului intai, si Elinului. Caci dreptatea lui Dumnezeu se descopera in ea din credinta si spre credinta, precum este scris: Iar dreptul din credinta va fi viu", Luther, descoperind si aprofundand scrierile augustiniene fara a ceda neoplatonismului acestuia, a realizat diferenta dintre acesta si Aristotel, preluat de teoiogia tomista, rupand astfel cu sistemul teologic scolastic cu structura sa duaia. Luther accent1eaza tensiunea dintre cele doua nivele, natural si supranatural mergand pana la opozitia intre ele: credinta si ratiune, har si natura. Esential pentni crestin si comunitatea eclesiala este dreptatea lui Dumnezeu revelata prin credinta si pentru credinta, credinta in sens subiectiv, ca relatie personala cu Dunnezeu ce ofera gratia Sa celui credincios, justificarea prin credinta. Exista cinci caracteristici teologice esentiale ale protestantismului care si-au pus pecetea si pe teoria si practica misionara protestanta: a) justificarea prin credinta; b) coruptia totala prir-r pacat a naturii umane; c) dirnensiunea subiectiva a mantuirii spre deosebire de scolastica ce considera teologia mai mult ca o "scientia argumentativa"; d) afinnarea rolului individului si a responsabilitatii personale a acestuia prin sacerdotiul intregului popor al lui Dutnnezeu; e) rolul central al Scripturii in viata Bisericii, cu consecinta imediata ca predica, cuvantul este superior irnaginii, ca auzirea este mai imponanta decat vederea, mergand pana ia a considera sacralnent cltiar cuvantul -"verbunt visibile" (Calvin), "sacrulizandu-se Bibha insasi ( David Bosch, op.cit., pp.321-324).

11

si cum la inceput catolicii pe protestanti (R. Bellarmin) ce celor ideea de tnisiune' de crestlnitate a Spunea chiar G. Wameck, relormatorilor 1" "ru straina protesrantii s-au lipsit de un instrument nu cunosteau p. Hrlrtor.'srrfrirnund ordinele monnahale expiica, de asetnenea' neangajarea important pentru misiune. irr"prur.u ininenta a Parusiei Ortodoxiei protestante accentuau misionara. Din opozitie fata de Biserica Rortana, unii teologi.al Bisericii sta in ffrainile Iui Dururezeu' faptul ca orice initiativa in vederea rnantuirii si a extinderii misionar al teologiei Bisericii (A' Au existat totusi si teologi care au insistat u*ptu aspectului aparute
De aceea asa culrr

au

acuzat

ales noile curente da impuls misiunilor protestante sunt tnai vizau chiar regimuri teocratice pe care in spatiul noiior confesiuni: pietismul, por'rtunisrnul, care era iluminismului avea sa le _"exista -,rj--j^ E^^r^

Saravia, Ph. Nicolai).

C"# ."

conceptia eclesiologica. despre vestigia Fcclestae giseiicii. Conform u."r,"i- .Jn.eptii, sernn-e ale apostolicitatii si catolicitatii sernnele, unnele particulare exiita in toate Bisericile' Harul Bisericii, pastrate in diverse forme si structuri io.ut", ' ale Bisericii, deoarece, cutn afirmase mantuitor lucreaza si in afara granitelor instiutionale a riturilor *1u":1,]t^:lnoasterea Tertulian, honrc naturaliter christianus. Prezenta Scripturii, ca credinta pastrice'- credinta' speranta si iubirea Sinoadelor e.ruo"ni.", l."".rrit", sirnbolurile de ale setnne sunt pretutindeni de virtuti teologice praciicate de nembrii "orn*itutitor ciestine Pentru protestanti in prezentei si unitatii Bisericii, convergente ,pt" *itutea .eshatologica' confesionale cat mai aproape de general, unitatea de credinta inseamna pastrarea identitatii este data de ;6;i"fi.a. Autorrtaiea suverana in materie de credinta originea, de forma Traditia chiar desi' "; gruparile.fundamentaliste' Scriptura, aceasta este cu atat mai vataUilalentru

distruga'

In Bisericile protestante

[r perspectiva ortodoxa' credinta nescrisa poate fi un criteriu auxiliar pentru iredinta"apostolica.' Uogutl"1 al intelepciunii si al stiintei"(Rornani' dreapta, integrala in ftristos cei inteial, "uaun""f ale apartenentei Ia Biserica cea una' 11,33) si eficienta tru*iui cu validititea Tainelo6uni'"*" adevarata. caivin) este, de asemenea, conceptia eclesiologica
administreaza sacramentele conform Scripturii.

Specifica ortodoxiei protestante. (Luther, eclesiologica traditionala' Astfel' Biserica despre Biserica ur*firnr-t,-opus institutiei, "on""pti" si se ceiebrare, candie predica curat E'ranghelia este evenimentul adunarii credinciosilor peniru fac

ln acest sens, "cuvantul si sacramentele Biserica predica cuvantul si celebreaza constituie Biserica" mai curand decat iaptul ca trebuie sa existe si oficiul

impreuna,deoarece sacramentele. Cele doua teze trebuie luate, insa, si celebranta a cuantului si upottoiica, 1.]ainelor pastoral, preotia sacramentala de succeslun" identifica poate tirnp si spatiu fara de care nu se garanta a continuitatii sl iaentitatii cornunitatii ln si Taine, apropiata de eclesiologia euharistica Biserica insasi. Aceasta conceptie despre Cuvant conciliara, trebuie sa cuprinda in ecuatia validitatii actuaia sau de ,on""prrrl ecunenic "o..rnltui" si ierarhia sacratlentala , iiada structurala ce si a eficieniei eslesiai-sacrametrtale dreapta credinta

conferaplenitudine,apostolicitate,deplinaeclesialitate' -: este- adepra conceptiei eclesiologice Biserica Adii;;";; membra a lurnii proresranre

,.ramurilor Bisericii,,. Conform acestei conceptii, toate Bisericile, ofiodoxa, Romano-Catolica sau fiinta lor adevarata Biserica' Schisrna' protestante, reprezinta Biserica Universala', sunt in sunt accidentale si episodice' trecatoare' separatiie dintre Biserici tin de relatjvul temporalitatii, in procesui reconcilierii dintre ele' Aceasta Bisericile, ca surori, trebuie sa-si regaseasca unitatea cea una, a Apostolilor si- Parintilor' ce se conceptie relativizeaza adevarul despre Biserica punand chiar semnul egalitaii intle Biserica continua in r-nodul cel mai fidel in Biserica ortodoxa, individuala pe "piata religioasa'" si orice denominatiun".ur" uput= prin initiativa

11 .1..t

li-i,'i-

./

-i ii - Zo i1 .t- Zt,i/.
DacTRENA oRTopcxA:ru napcnr EREZ{FLE CCM{;I{E TUTURGR SECTEI,OR

cu

;i*nrl"V .

i-\'- ;

*trsFRE eisssrcA

In stabilirea trortnei de credin!d, Sldnta Descoperirelare doul izvoare: Sf. Scriptura gi Si. Trarirfie iPreiianie). S-ar pdrea cd e acelaqi lucru, cu deosebirea numai cI ortodocaii adopta gi un ai doilea izvor al Descoperirii dermnezelegti, dar cd ?n fond tot Sf. Scripturl este criieriul si nornra rje credintrI, atAtla sectari, c6t gi la ortodoc;i! Dasd tn aparen!6., deosebirea e mic6, ?n fond insi, gi privitd prin urrnlrile ce le creaz6, ea capdtl proporlii care nu pot fi neglijate. Cici, pentru cei care au ca normd de credinla numai Sf. Scripturd, aceasta grdiegle fiecSruia individual qi ca atare" ea poate grdi diferit, pctrivit piiceperii ce o are fiecare cititor, Aga se explicd in parte varietatea gi mulgimea secfelor. La ortodocqi, prin faptul cI norma de credinfa o stabilegte Biserica, se inl6tur5 individualisrnul qi pi,rerile proprii asupra ,r"dini*i, fix6ndu-se o non:i5 care nu e rezultatul priceperii ir: Scripturi u unui singur om, ci a veacurilor qi a totalitatrii celor mai competen{i in materie. Aceasti nonni nu poate fi schimbatd de la un individ la altul sau de la un secol la altui. Tenreiurile ei sunt ad6nc ?nrddacinate irr Sf. Scriptura gi ?n Sf. Tradiiie, dupd cercetSri addnci, indelurlgate qi migSioase,la care s-au depus strdduiir{e qi iriceperi, care laolaltd gi care nu pot fi rdsturnate de incercdrile slabanoage ale vreunui om, oricAi de iluminat i s-ar parea c6 este. Norma tsiserie ii are avantajul de a r6n-lAne continuu aceeaqi. Ea poate fi ad|ncitd, dar nu schimbatS. E oric6.rrd controlabil5 ?n Sf. Scriptur6 gi Sf. Tradi{ie, dar rricioiatd ir:lccuibiid, penlru cI peste priceperea veacurilcr depusd ?n ea cu toatb silinfa gi cu toatd competin{a, nu se poats tr"age cLl
buretele.

Tofi seciarii invala cI singurul indreptar al credinfei este Sf. Scriptur5.l.;oi inr:dlrrn neschimbat, anume cd norma sau ildreptarul credinlei este invdfdtura predati de Biserica, iar ac--asta invaldtur5 se irtemeiaza pe Sf. Scripturd 9i pe Sf. Tradilie.

euv6rrtul Biserica,

Fiind vorba ,,Biseric5. are mai multe ?nleiesuri gi fiindca seciarii le infeleg gtegit, se cuvine sa tre cercetdm terneiurile biblice. Prin ,,Biserici" se in{elege : A} ierarl'iicr superioard conducitioare inlotahtatea ei; B} totalitaiea dreplcredinciosilor care sunt batezali in Flristos, care cred gi se rndntuiesc prin agezfuninteie M6ntuitorului gi care sunt organizafi dupS rAnduielile date de MAntuitorul; locasul di incltinare, sau de cult divin public. Sf. Scripturd foloseqte c6nd ?ntr-un in{eles, c6nd intr-altul din cele trei de mai sus.
le examin5m pe rAnd gi sd

tsiserica - ierar[rie smpenioar& Acest inteles al cuvAlrtului ,,Biseric6" rezulth din cercetarea aterftd a cuvintelor Mj,ntuitorului, rostite in legdturb cu gradele pedepseior disciplinare gi cu forurile compeiente sd aplice aceste pedepse celor in fifiilcire. Forul care aplicd cel din urniS grad disciplinar qi spune ultiirrul cuv6.nt i1 "ur* nici de Bisericd, clrestiuni disciplinare este."Biserica''. Spune-l Bisericii ! lar de nu va ascuha sd-ti.fie ca un pdgdn 6i vaweE" - a zis h4Antuitonil (Mt. i8, 17). Deci are dreptui de a scoaie pe ,,Biserica" cineva din ?nip5;'dfia i*i Firisios 9i de a-l da ?nrparEfiei diavc;lului. cdleia iiaparii*pLgAnii ",,u,o", i. ei Prin cuvAtitul ,.Bisericd"" trebuie sa infeiegem aici ierarhia superioar"A conducatcare iiilotaliiatea ei'(.la inceput Apostclii. iar dupl ei urmagii lor : episcopii). Aceasta rezutrt| din context. Ltateva versete precedente gi citeva urndtoare lle vor ldrnuri ?ndeajuns. E necesar sa le reproducem gi sd le a*aiiz[r, in legSturl cu textul citat- ?niAi pe ceie precedente qi apoi pe cele unndtoare, pentru a vedea desfisurarea ?ntreasd a ideii si a larnuri partea prin prizma ?ntr"egr-llui, decare. orguni. legatd. i. Verselele precedente redau cuviniele MAirtuitorului adresaie ApostoliLr, despre pedepsele drscipiinare : ,.De-1i','a g'e=si iie.fi'atele ldu. mergi .1i trtu,sn"d-l pe el iltre tine siel (singurl. ,f,i de te vc c.rcullct. ai co=triTot pe.rt'*ieie iau. Jar de nu le t,a csczrha, ia cu line fncd pe unul sau doi. cc; riin gura a dci nioriori s{i:r !i'{:. <,'::e 5iitioriticeascd orice cut,dnl. $i cte nLr-i t,(.t. ascul/a pe ei, spune-l Bisericii,. ic:r ae +ii 1'.: L:.t::i:/{:':.:: iz Bisericd. sd-li .fie l;ie co un pd,qen si :tarues' 0\41. 18, l5_17). E r,orba de

A.

suprem6, iar nu gi statLrl propriu_zis.

urllldtoarele pedepse succesive : l. mustrarea intre paftu oclri; 2. mustrarea in fala a 2-3 3. din partea Bisericii; gi 4. exconrunicarea sau 'raftori; scoaterea din Biserica gi aruncarea celui 'it,pietrit, i'randulpaganilor gi vamegilor. cuvantur Biserica nu poare avea nicialt inleles, decat acela de iera|hie superioara, sau totalitatea Apostolilor, respectiv a urrragilor lor, la un loc, deoarece pe de o parte' credincioqii deja luaserd parte la aplicarea pe.l.pr.iprrn."i )4 martorl:i,-lur.l-u, reprezentat pe tofi' Puteau fi qimainrullide 2-3; puteau fi totri. Dar se cerea ca.din gisa fie de fala celpulin 2-3, dupd Ilorllla din Deut' 19, I5' Pe de altd-parte, ut singur mernbru al ierarhiei superioare (un Apostol) a luat deja parte' de asemenea, Ia aplicarea pedepsei, uir-., la mustra.ea intre patru ochi. Deci nu mai poate fi vorba nici de totalitatea credinciogiio., ,ii"i de un Apostol, ci numai a" totatitatea Apostolilor. versetul ce urmeazS, care de asernenea face parte organica din corpul celor precedente, ne ldrrureqte in acelagi sens. EI redr cuvintele Mantuitorutr| ,a."rute Apostolilo r : .,Atlevh" grdesc voud oricate vetri lega pe^pdn.tdnt,vor.fi legale qi in cer; si tsricdte^v-eli de;lega pe pdnrtinl, vorfi de:legate " si in cer"(v' 18)' $i din alte lbtuti biblice afldtn c|t astfer de drepturi au fost acordate numai Apostolilor (rn' 2a,22-23 g' a.). Deci nutnai Apostolii gi urmagii ro_r, episcopii, au dreptul de,,a lega gi dez'\ega"' sau de a fine gi de a scoate pe cin-eva din i'rparatiarui Firistor. i,r;;;r;infeles,,,Biserica,. insemneazl ei i'qigi, aga cum de pilda, stat insernneazd
mustrarea uneori numai guvernul singur sau conducerea

;ilffii;il;irirnit
ii

..' In traducerile mai vechi, expresia : ,,Spune-l Bisericii" e tradusd ,,spune-l Soborului,,. Deci, in loc de Bisericd se zisg sobor' inletesul este acelagi. cuvantu-l grecesc exi,qorlo (eclisia) din textul verificat'ca autentic alvechilor sau adunarea Apostolilor. Deqi e vorba de Apostoli"oai.i,Lr",nneazdaicisoborul in totalitatea lor, totugi, cand e vorba de excornunicare, qtim din alte locuri biblice' cb o putea face g; un apbrtol singur, ftra'soborurcerorlalli, anume, o licea pri' puterea ce o avea de a lega 9i dezlega' Aga de pild[,-Apostolul Pavel a excornunicat si'gur pe Imeneu gi Alexandru (l rim'^',:.0)t pe neiegiuidl di; corint, ui*uur de incesr (1 cor. cap. 5), pe care tor 9i ?n Biserici (2 A se vedea mai pe targta.a. a"rpr.

"or.1,5-11.

ii"pi,iqi;;,;;
sau

despre Preolie). Ei alcatuiesc,,stdlpul si temelia ade_vdrului,,(1 Tim. 2, 15)pentru cd Mdntuitorul pe temelia lor a zidit Biserica sa (Mt. i o, i g ; Efes 2,20; Apoc. 21, 14)9i i-a asigurar de existenfa Sa neincetatl, pAnb la sfhrgitul u.u"riilol" Zt,ii1:t
1tvtt.

aparte,au oe la t-t istos toatd puterea usrpru ri"Ji"fi"qiror, atat in ce privegte disciplinarea, -u.i cdt 5i ce prive$te plzirea de a nu schinrba g;ns..,3 ac!s.,dr;ri; de credinlr. (A si vedea mai pe larg Ia capitolul

Rdrndne lucru neindoieh-ric cd ,,Bisericd" insernneazd aici pastorii cei mai mari : Apostolii unnagii lor episcopii' Acegtia, de altfei-fie adunali in soulur., n e

(Mt' 28' iB-20 9'a') 9i drepturrie cele mai

totalltate a credincioqilor Testamentul N;;,- ;r;t;;i' Bisericd are uneori 9i acesr inJeres, de totarjratea dreptcredinciogilor a?!:?ti in Hristos (pastori 9i rurnr6, ra un loc),'cona,jil li ,ia,rlrU prin nornrele, irrvdlatLrrile 9i insfitufiile l5sate de MAnzuitorul. Textele illoli." care folosesc cuvantul Bisericd in acest inteles sunt multe' Pentru a nu Ie repeta, Ie vom ,"au rrrl ru uur*, c6nd vom ardta insugirjle tsisericii. (A se vedea gi i Cor. 11,16;14,33_34;Wt. lA,lg q.a.) Biserica, in acest inteles' este nuriritd si ,,Trupui lui Hristos", ale ci.ruimidulare sunt to{iceiai I-ui' capul fiind insuqi-Hristos. ApostolulN"u,rurilo,. gaiegte: ,,Ci precum irilr-urt si,grr tr.t4p ayenl nrulie ntddulare si tndtlularele nu ou loale aceearsi luc,icu'e,'a,sct si noi, cei nrulTi, ,tunlem i, .{-lrisro,s un trult' iar fiecare dinlre ncti ntdrJulare ,sunre_m u,ii cthora" (Rom 1.2, 4-5).Acest ,,trup,, este Biserica, dupd cuvAntulaceluiagiApostoi : 'r acl;cdal Bis'eric'ii...,,(col. l, lB. "$i El (Hris17s)^1s,n ro1r)t',,-rpului. CI. $i v 2!; Ef 5,23: 4. iS; I Cor. 12. 27 q.a.). .1.22-23; In Sir,bolul crecli'1ei ntdrturisinr ca Biserica esre t.tna. s./arild. srbcu,nicea,s,cd;i ,po'rolea,rc.d, Sunl atribLrte care i;;i aLr tenreiul in cuv6rlyl dei;".ii ,i'scriptLrrii. Fiindca secrarii vorbesc de "biserici" ca de nrai rnurte ; de sfinfenia Bisericii it-, urt inlJr"s dec6t noi: de o sobornicitate sau universalitate gresit inleleasd; de o altfel de apostolicitat. c.cat noi. neputa,d d'r,edr 5i apostolicitalea lor. trebuie sa zarrovinr pu{in giasLrpra acestor atribute ruu inrrfrrale Bisericii. I' Biserica esfe una. unitatea Bisericii rezult'tain , l ('lrrul esle inlerueierorur si cal'tu/ ei . Iisus Hrisros..ur. ur,rutlur.l. u nu,ri, -o.,Bi,serica nter,,(.Mt.r6, 1B). l_) iapusteinelia"carerdn"t|neunicdpentrutoateveacui-ilegi .. rtinterti luTtctotel:ulenltdtentelie,,(1 C,or. 3' 11)' Pe El Dumnezeu ,, l-ci dal cap Bisericii, ca tinct ..Lir esre rr.t,tul Isti,, {Ffc< j )j )1 ..r, c:

B.

in

Eiserica

,'i) ;;:r,:; dintre itoi mddulare sttnlem unii altorct" (Rom. 12, 5 ; Efes. 4, 25). Acest ,.trup,,, pe care-l alcatuim prin urritatea noastrS. este ,,trupul lui Flristos" (1 Cor. i2,27; rr-.. 5, 30), sau ,,Bi,serica,,fEies. 5. 23)' inti-o unitaie desdvdrgit5, asemenea eelei dintre doi soli ?n -"]' -' cdsitorie, sau dintre menrbreis unLii trup viu. 3'Asa a fo'st buitd,-oinra fnten'teietorurtti ei, ,,ca roti sd fie una,, {In. 17,11.2a-x),rndependent rie neamul din care tu" o1*:, cdc-i pentrr-r aceasta a murit EI p..ru"". ,,ca sd-i udure laolaltd pe./iii tui risipifi" (i". t 1,"51-52) 9i sa-i impace, inrr-o unirate mai presus de orice deosebiri ?,::::i:,i.cei
uIritre.JtaiiA.

Efes" 5" 23: Col' 1' 1B 9'a')' EI este srirgurul F5stor al irirn:ei- car"e trebuie si fie una sineuia. ha-;:r singur staul : ., a rln,lt1d $i un pdsior. ,, (inl 10, 16j. 2'Este numitd "trttpr"tl lui Hristos" si ca ala'e *u poaie si fie decat una si'gurr. a$a cum unui esie si irupni celui ce a intemeiat-o. Aposto lul grdiegte ^,, : Nai ,ei nr,fti sLrnf enr i, firisr'os ,,r"i-'r'u"

ll"ll,.l1:;:

$i din unitatea de credinld, de nddejcte 6i cte ctragoste pe !,,{lttr?,,ff^u,t::,,:.,,..:t:1:: u:,,',::^.??r.,,,', o,u1{!t.d: u, botez';, zice sf.

ip;;;"i;;i"('ui:;,';):'#;:#,r:
'Fri,oT,"i'!ri.'{2"?ri,'iii'

cartse inrerneiazd

,': ;:::T; 6i chewati ayt fost t, ,"ri,)g;i .^iia" ,"r'friili,,;:::rir:': )l:f:r:rT.X,r:,':r{": l!h:!rnr':rt (Efes" 4, 4;Cf. giGal. 3,27-28; i Cor. i, 10I.a.)
cAnd sa
ar

.ii{:,:,.,,:::::,,:f:::::

N:"fy"nit nimic rtin.d;;

;; ;p;;;;,,;;;:

in

1, 20 9.a.). FI" Biserica este

,,Eiserici" ;;;#rri'r::*l;',;,i',1,,*l-";"T'i,'#il,:,'1,1";,:::::j:?,',,i3 pariiale" ale Biser;cii I Cor.",i f"i:1" ::::t i. i6 ; Apoc. 'edere
1

,.bu d"

"

sf$nf6, penfru cI

Duh. (A

:i",;'#':tr:,!'::;!:::;:':-::u::*u; "n*aia p,ihand;'(Efes. 5, 2s_27). g; u Arrt_o izvor de sfirrlenie :f,::{t,Y.*l,,ut,l3,,u^.,0u Llrir{i JJrtJ;{; sfinlesc (Evr. 10, 10-14). 3'A inzestrat-o cu milacce s'f,nlitoare, care sunt sfintele Taine. prm acestea se sfinlesc tcli credinciopii care le primesc, fiinoca ele mijioces. a- r" n-r,ir"u p""t.u .arneni darul sfingitor al sf.
se vedea

?,tj : :f:t::u_::r:: t:n.s.dnsete ^il?i.in*"i::;;;,;:') ;i,!*';;;{;;";;;;;,i; ;;;,';;:;:;:;'},i,i,Y{,"!. ",'u'J,l|j,I3!:x:::l:"i.!:f? ',.1:!yiyo"a^p:,: ni"a"i:";-:;";;;;;;;;

pe cei care ,se sfinpsc" tue oameni); !#'fX:::rr:"::3:t{::":::i:{:: Pl ":': 2,14), *r"i,t7,"ili],,'fj:t"-"i:: ":o,: A'hiJ;;i ,,{iu"i"riia tu;";,;::i;*Y, r[il"*"J; :::':1::y\-?,tt;r': Lui, p61yi-1*,,a,,,u1,,i-s t ,,i;,i"i;,*,r"
,,^',.t srintes.te

;{;';;:;:;:':::,i';":'

l5r

Hlri:'i:-l'=.'a:-;i::.::-t:=

gi cu navoclul *r".pri,rd" gi p'-lt; buni gi pegti rai etc. $i cd nuniai la sfarqitul lumii vor fi aregi cei t,uni din cei rai (Mt. ll, z:q:i;'. 47-5a: 22 9_i4 q * ) aserndrrat-o cu o casd.:rnre ii-t care sunt gi.vase de cinsre u, #;rJrrtlrt+i;; "url'o'*u" ':ar:tenii ;raeato5i, dacE sunt bclezafr in llristos g; ,.,u ,-*u'l"pleu, de crcl,iitlaiii Ei, su;rt iiiembrj ai Bisericii' sunt niei'hi'e boil:a'e- dalsunt *renrirre ale aceluiagi ..rrup,,ai Dom'ului. {A se vedea mai pe larg riiaijos. in rdspirnsur nostru ra obiecliunea t. a sectar"i-#i^ IiI' tsiserlca esfe sobarnleeasc5, (universalS- .cu,lr",ri.a, sau ataaralu'rea) peiiiru cI J"4re nieni,eu cie c se inlince l)'/s loat(i lt.rr,ea si an o r,,1rl,,in tn sarul ei pe toli oantenii, ditl toare ttetittturiie pctr-i'it poru'cii \lantuito;'uiui cdtre aposroi;i ir;, c. a predica Evanshelia irt roaie iio;-toat-ele ofi' 28' i9\' ittteprtitci rie /e ier"trsalinc gi din lutleia, parfi la nrarginiie i:dntarttr.rlui (Lc.24. 4-: Fapi' {p' l' si' Ea es'= .sieulitl me'it a cupriiide roare oile, de pretutind Irle;-:rej:tciu! ei ijrisirs a ?rlaturat deosebir;le "rJr"ilrin"'lii,'"ru-o,' ce nea;r pi o*,ura clintre oai.;rerri. fhc6ndu-i pe to{i u'a. p-iiirilafr':n:tj'-r:Lraaj:iiriicuriitarecirEi.adicaoBiserica;i;;il";, i;,;Jr. r0. r1_13:cot. i= : l: Gal' l' - l-18: . i- :5a cutr s-a prezis i'Testai,entul Vecjri. 't6fl. 1R-?4) 3-4: iIs. 6i "lt' r,:,:.*.:.. ,.-= :,..,---:,.sj.,cece) cc*ntet.tic:e, dtn care;r;;iiii.,';oirr"o,,'olL'iju#,,,r,,r.u

Penfru tcate rirotivele de rnai sus-mSrturisirn noi *a Eiurri"u Dar prin cuvantul Bisericd ?n$elegern aici totalitatea este sf6nia. oamenilor botezafi in FIristos, care nrdrturisesc ?nv6fat.rrile Domnului ?r: cuvalt gi ?ir lapta. g cBisericd ?n inleles de i*stitufie, sau agezdm|nt dumnezeiesc Luata in acest ?nfeles, ""lr*De aici ilisd nu ' ea este sffintr. uni"ura, cii e atciituitti nurnai din sfinfi' cd adica, diil ea fac parteui;tnai oanreni sfin{i. M6ntuitorr-rl a asenrdnat-o cu lanul care cupri'de qi grau gi neghina

4'sftntd este invdldtura ei (curzantul lui burnnezeu) pe care o propovaduie$te ea care sfinleqte pe ,i oanreni (1n. 17,17); sffi.ntd_este, fut sffi.rgit, rnenireasau"scopul
ei.

ia taine despre fiecare aparte).

?l*i:,*:'J';

,::

s:r:r jrf ilr're sigLrre peiltru creciinfa qi viala

Bi_sg1js;;. Delrifrl c.i qrrr.ir dzte Ao

a lLAa i{jliiLt

veacudior (Mt. 2E. 18-20i. F adevSrat ca iri texirii bibiic e vcrba ije Apcstoli. Dar prin ei trebuie si in{elegem 9i pe urmagii lcr legiriili, care silnt episcopii, deoarece lrunaiprin acegiia va putea fi }lristcs cu Aposiolii p6-nd ia siArgitul veacurilor.
EV.

Pi}tg{V'J

}! l,diUiS

ig-d ijiUiiir}

!c

va iGtrlcitt

Lu vr ya

Biserics esfe apost*lic6, penfru cd : l.E :iditd pe tetnelic Apastalilor, piatra din vArlul unghir-rlui fiind ?nsuqi Hristos (Apoc. 21.14;

Efes. 2, 2A-22).

2.8 rdspdnditd fn lunte de Apostolii Dontnului, potrivit misiunii ce ii s-a incredinlat de sEtre Inv5latorul lor. 3.Se conduce dupd noyxtele rdnduite de Apostoli gi in confornitate cu litera qi cu spiritr"rl ?rrvafaturilor sfinte pe care ni ie*au 15sat ei (2 Petru 3,2;Iuaa 17). 1.PreoSia ei ure cciitiituilaie ,sposiolicd, iie?ntreru"i-'ia de ia Apcstcii pdnd azt. i/"" se vedea la capitolul despre Preo{ie). Aceasi[ tsiseric5 ,.una, sf6nt6, solrorniceasca 9i apostoleasc6 Biseric6" se mai nuiriegte ,.drepf credincioasS", sau ,,ortodox6'"-. deoarece pistreazl creciinla cea dreaptd a Domnului Hristos 9i a Apostolilor. \2. Bisep"icx are dowB paEn{i: ersna E,5zut5, sau pImr6mteascS, a ce}or vii gi aifa mev6zuf6, sam eereasc5, a ceX*r rmonfi" .4m6aldou* aialtuiesc !sola{t5 o umitate, avixad acelagi Capr, adic* pe nigus f{x"istos, dup6 cuvAritr-rl Apostolului : ., Cdci nimeni dintre nai nu trdiegte pentru sine Si ntr iltoare pelttru si.ne. Cd de trdi.w, peni{u Dorunul trditn qi de t.tu,Lrint, T2entru Donuru! tnurint. Deci, fie cd trdiw, /ie c:d nrurim., swt4.terut ai Dr;nznului. Cdci pentru aceasta a. vturil Si a inttial Hristas, c{r sd aibd. stditdnire peste rnor{i Si peste lif " (Rom. 14,7 -g}" V{" Biseriea ce[or vixo sau p5rxehxlteasc5, san.a v6zuh, se mai rauxraegte Biserica [upf*t*are, fiindc6 rnenrtrrii ei sunt ?ncd in lupti cu puterile vr6jmaqe ale rlului. Sf. Apostol Pavel grEieqte lSmurit: ,,imbrdcatri-vd cu. taate arrnele Jtri Dumnezeu, ca sd pute{i sd fine{i piept fmpoh'iva uneltirilor dievol.uh,ti. Cdci lupta nrsrsst,-d- nu este irnpotriva sditgelui Si a trupului, ci irccpotriva do*tniilor, intpotriva stdpdnirilar rduldtii t"ilspdndite in vdzduhuri. Pentru aceea luali laate qrmele lwi Dumne;eu, cct ,td pr.$e{i sta inrpolrivd tn zieta cetx rea gi - toate bit'uin&.t-le - sd rdmdneSi tn piciocre " (Efes. 5, 1 i i3). Nici Lrn xretrbru al Biserirrii nu este scutit de aceastd iupt6. Adeseori puterile vrbjrnaqe ale r6ulur actirsneazb, prin po{1ele rrupului ?iirpotriva duirului i}ostru, ficAnd ca,,trupul qi duhui s5 fie vrijma$e intre olalti-" qi sa poarte o lupth ?nddrjitd (Gal. 5, 17; 1 Petru 2, 11) Cealaltb parte a Bisericii, nevdzut5, cereascd, sau a sfinfilor se mai nurnegte Biseriea tniuxra&toare, fiindca mernbrii ei au fircetat lupta cu puterile vr[jnraqe ale r[ului, bir"uindu-1e. V[{. Fiserica lupt5oare se compume din p6sfori sau eomducEtori qi riim popon {aitfe} rerusciif5: terrmS). t'4Antujtorul r-re-a invhlat ca El este StApAnul care a ?ncreclin{at conducenea slug6rirnii Saie unor iccstlonti, eare gi ei sunt slugi ai Sdi, dar sunt mai inari peste ceilalli, av6nd sd dea socoteaiS desix'e b';na can,Jucere a lo: {Lc. trz, 42-45}. Iar din cuvinteie urmdtoare ale Aposiolului Pavei ill{eiegein cd icoironiii sau co*ducdtorii pe cai"e i-a pus Flristos in Biserica Sb sunt preo{ii sau p5storii suflleieEti, cdrora Aposlolul le zice; ,,Luali sntinte de voi 6i de toald tz.Lrnts., intru care Dwhul Sfd.nt v-ct pu:i {)e voi episcopi, ca sd pit:;l*rifi Biserica Dontnului, pe care a cd:;ligat-o cu lnsu6i sdngele Sdu" (Fapi. Ap. 20,28; l Petru 5,1-2). fu1chip nevlzut, Biserica estecondusE de Hristos, care esteCapulei. Dar in cirip r,6zui, ca organiza\te socta\h, este condusd de elrisccpi gi p;^eoti. {A se -,,edea mai pe iarg la

cap Despre Precfie), Din Biserica luptiioare r:u fac parte sectarii, ereticii, scliisrnaticii gr apostaiii, cai"e ciriar dacE sunt boteza{i in Hristos, s-au lep6dat cie invblaturiie Bisericiigiliu se sripr:rr conduciiorilor ei. invS{And crediir{e gregite. Ciriar dacd bciezul lcr e iegiuit" r'ru n:ai e legiuita credirila ior. Ei s-au exclus sirguri
din Brseric5. ?nr'Sfdturi gi cbieei!lin! secfare !nv6{atr:ra seclariior, ?n generai, nu e l6muriid asupra insugir-iior Bisericii. De obicei. ei .,'orbesc ciespre Bi.seric:i ca despre mai i:rulte, iu0ndu-le in seusul de organizalii religioase locale. Mai nlult se ocuoa clr sfirrlenia Bisericii. clatcritd ereCiniei lor, ca din Biserica 1ui Hristos nu pot faczparle decii oamr:nii sfinqi. Biserica este deci, ciLrpa crecii:i1a sectai-iior. ci corliunitale a sfinfiior'9i in acesi inte1e..,
este ea sl6rrta.

ttrifu.gli

ttu pot ia"ce parie din Biserici.

In sprijinul inr'5l5turii lor

1. Eiserica

anunrife texte biblice, pe care ?ucearcb cele expuse mai jos: nrot face parfe decdt cei

despre sfin{enia Bisericii in inlelesul de niai sus. seclarii i:,.rrc5 si le opiina invalaturii noastre. Cele mai impor.tante ciin eie sunt

Iui Hnistos este sfAmt5, dupE cur'6ntul Ap. Pavel (Efes.2, 26-27).Deci din ea nu sf!nfi, adici,,nlscufi din Dumnezeu". Despre acegtia zice Sf. Apostol ;i Evanghelist: ',Oricine care este ntiscut diit Dumne:eu nu sdyar.$e;te pdccl pentru ca sdntdnlct lti , Dumne:eu rcimtine fi.tlr-insttl, pi nu poale si pdcdttrioscci. fiintlcd este ndscul clin Duntne:nr, ' (1i;. 3, 9). De aici rezuita lirrpede cd pacatogii rru pot face partedin Biserica iui Hristos, ca unii care nu se dovedesc a fi rrascr_rfi din Dumnezeu. Ftdspug:sui nosfrur. Este adevarat ci din Biserica lLri Hristos fac parte nuurai cei -.nascu1i Cin Dtlmnezeu", catre intr-un anumit ?ir{e}es surit .,sfintri". Dar a fi nascut din Dumnezeu insemnea za lt a botezat cu br:tezulcre;tiir. Textiilinsu;i, ciiai de seciaii(Eles. 5, 25-27) rie df, liilruririiil acesi inieies. El sund aqa: ,,I{rislos a iubit Biserica si s-a dat pe Sine penh'u uo ro rl-o sfinleoscd prin cuvdnt. dupi ce a ct'trdlit-o prin bcia apei Ei ca s-o tffi1ipe:e Siegi Bisericd mk,eald... ca sci.fiis/dttir si.fat"d rle priltand" ,,Eaia apei", prin care a curlfit-o, este Botezul, numit adeseori ,,baie;', rur,,buia'nagterii celei de a doua" (Tit. 3, 5). Frin aceasta se l5.mureqte qi inlelesul celuilalt text biblic (i in. 3. 9) invocat de sectari ; cei .,ndsctl'{i din Dunrirezeu" sunt cei ce au primit baia nagterii celei de u douu sau Botezul cregtiil, cu ap5 9i Duh, pe care ?rrsugi Mdntuitorul I-a nnnrit,,na$tere ji,,,',ot"," sau,,nagtere de sus" (in. 3, 3-7), adicd nagtel"e de la Dutnrrezeu. Deci membri ai Bisericii lui Hristos sunt cei ce aLr priniit iragterea de sus, ?n Eotezulcreq;tin. Iar acegfia sulrt sfinii, in infelesul ci au priniitin eipe Duhul Sfbrrt iri Botez gi cd au rnenirea de a duce o viald sfhntb. (i Cor. 1,2). CuvAntul ,,sfhnt" in Vechiui f'estament insermra ceva ce era pus deoparte, aies, deosebit, ?nchiriat gi menit lui Dumnezeu (l,lurn. 3, 13; 8, 1 7 g.a.). fn Testamentul ldou, sf,ant este nurnit cregtinui batezat in Hristos. El este sf6nt mai ales dupl rnenirea lui, de a se sfinli tot mai mult, adic5 cle a-gi ?nchina viafa r-lilnrai lui Dumnezeu.Daci se ziee cd cei ce sunt ndsculi din Dunrnezeu nu pot plcdtui, llu itrseil1neaza cd voinfa lor n-ar mai fi liirerd de a-i duce din nou la pdcat, ca gi cunr ar fi m6nali cu de-a sila la mAntuire, ci numai cd ei nu trebuie sa pxcituiased. ?n mod congtient gi voit. Nu pot pdcdtui ?n infelesrll cd nu e admisibil sd rnai pac;tuiasca in chip voit. De aceea,.,.,dacd zicetn cd pdcal nl.t Gvent, ne amdgim pe noi inEine adevk,ul txu esle intru n.oi,, (I si .. In' . I' B). Sectarii se soeotesc nrembri ai tsisericii gi ca atare, sflnii. nln aceastd cauzd,ei sunt foarte aspri gi neingSduitori'?n privinla vie{ii rrorale a membrilor din grupbrile"lor respective. in u.*rru inra ,,se arn5gesc", c1zlnd gi in picatul rnAndriei, deoarece pe toli ceiialli ciegtini ii socotesc ca pdcdtogi, iar pe ei se numesc.,pocdi!i", adicd oameni ,ur. uu iacut gi fac pocJinla necesard sprea deveni .,sfin{i", deosebili de cei ne*pocaifi qi pdcltopi. Daci Sf. Scripturi ne spune cd nu exista om fdrd phcat sau sfAnt in inleles strict gi absolut gi dac5. pe de altd parte, ?ngigi Apostolii, carefdt"h ?rrdoiald,fbceau parle din Biserica lui Fh-istos, erau oameni adeseoricoplegili de puterea ispitelor la pdcat, cunr de pildi Apostolul pavel se nume$te pe sine ,,cel dintAi dintre pEcatogi" (tr Tim,. 1, l5), atunci mci sectar"ii nu au dreptul a se numi..,.sfilti',, alc6tuind ca atare Biserica cea ,,s1'5ut5." a lui Hristos. Dar atunci ciile sunt rrrerirbrii Bisericii ? Dacb Biserica e sfi'nta pi"in niembrii ei sfinli gi dacb tofi oamenii sLrnt picitogi,ar aiusg e ja concluzia ci. sau nu n""ai exista Bisericd, sau Biserica nu e si6ntd. Cri, -Biserica lui Hriitos existh, eo |ealrtate vie si e zlcdtttita .?ntr-adevdr din ,.sf in{i". Dar ru prin menlbl.ii ei e sfintl,;renfru cE rriembrii ei sunt - paradoxal zicand- sfinli pacatogi. sf inii in inleles nrai larg, dupa nrenirea gi nu dupa starea lor. Iata. de pilda. Apostolui Pavel igi adreseazr Epistola lcitre Corinteni aga: .'Biscric'ii lui Dumne:ctr celei care e,t'1e in Corint. r:rerlinc,ict,Silor s./inyili fn Ji,s.us JJt.i,ttos, celor thetttuli .sd./ie.s.{in1i".. i1 Cor'. 1. 2). Decj membrii Bisericii din Corirrt er.au aveau ^^sfin{i{i,.gi t.tulllai clleiiiai-ca de a dereiii sfirrii. $i irrtr-adev5r. din cr-iiri^insul epistolei co'siaralii cb printr.e ei se gaseau ;i paciiosi cintre cei rrtai ntari (cap. 5).. cd se.iudecaLr irrlreoiaitd pentrll fiece lucru gi irrca iilaintea.iLrdecatorilor piialri (cap. 6;. ca cei ..tari" produceau snrinleli celor..slabi,,(cap. g), cd rrLr s3 iii-lilau ru ciesiuia bi;rracur iinta la slvargii"ea sfintei Cunrineciluri (cap. 11). ci. u'ii se iridoiau de irri i'-r';a ;rorlil.-'r ica;. lj i a. pe]lIrll care fairt. Apostolul le adLrce invinuiri ,si 1nustr5ri. ca '-.1:l'-'ia .al-3 i:il :ri!li iiei;:ici ce iarrdS. )rl u;tiaicel vinovat cie iricest (neletiuiLe) a fost excli-rs clin 3 js:r;;a 1;::. -i '. ::: ::ilar;i lScato;i au rirlas neexclusi. Degi ari fost pac;togi- e j aLr alcatuit

Biserica din Corint, care z fost. .,sf,6nt5", iar ei nurr:i1i apoicl.riar..sfin1i" {1 Cor. 14,33-34)' Dar atunci Biserica nu poate fi sfAnta prin membrii ei,care sunt pdcdtogi. Biserica e ?n alt in{elr:s sfArrtd, iar mernbrii ei,de aseuretrea. in alt in{eles sunt ".sfinfi", cu*1 am avut mai sus prilejul sd constatdm. Dar mai nrult incd Sl'. Scripturd ne inva{b direct cd in Biserica lui Hrisios, care este,,casa (familia) Iui Dumnezeu", sau,,trupul lui Hristos", sau,itnpf,rdlia lLri Duntltezeu" (..impIr5{ia terurilor" de pe pdmAnt) sunt gi oameni buni Si riri, Ia fel ca intr-o casa (fanrilie) oarecare, unde.se gdsesc Ai vase (memhri) de cinte gi va-se (niembri) de necinste (2 Tim,2,20), sau la fel ca intr-un trup, care are qi nternbre de cinste gi mentbre de necinste (1 Cor. 12,22-24),hrtuitive gi lAmuritoare sunt in acest sens cAteva parabole ale MAntuitorului, cu deosebire cea nuntitl a Neghinei. Aici, Mdntuitorul ire inva{5 cd cei buni gi cei rdi sunt impreunS, ca gr6ul cu neghina in acelagi lan; 9i cd abia ia sfArgitul lur.iiii vcr fi aleqi g! despdriiii deolalti (I/it. i3, 21--1A.;35-43). Apoi irr parabola numitb a l{ivadului, care aruncat ?n nrare aduni tot felul de peqti, buni qi rEi, ne hrva{6 acelagi adev[r. Fegtii pringi de navod sunt cei ce au intrat ?n Biserica lui Hristos (bLrni 9i rIi). Abia la,.sfArgitul veacului" vor fi despdr{ifi cei buni de cei rdi (Mt. 13, 41-50). De asemenea in parabola cu Nunta Fiului de impdrat : la nuntd sutrt cliemafi ,,gi buni qi rIi". Tofi se ospdteazb inrpreuir5, in casa impbratului, p6ni la sosirea acestuia. Abia atunci, cet aflali,.fir5 haind de nuntd" vor fi scoqi dintre ceilalli gi aruncali in focLrl cel vegnic.,.Cdci rnul1i sunt chemaJi, dar pu'f ini alegi". Mulli sulit menlbrii Bisericii, dar pu!ini vor gusta fericirea cea veqnicd (Mt. 22, 9' 14) Sd ne fie in minte cuvinfele Apostolului : ,,Nu judecali nimic nrai tnainl.e cle vreme, adicd odnd ce nu va veni Domnul., care va aduce la luntind cele ascurtse in intunerec... Atunci.rt.ecare ayea-\)a de la Dumnezeu l.cr.tda cuvenild" (1 Cor" 5,4). Aici, suntelt,,inainte de vrerne" qi nu trebuie sh ne numim pe noi sfin{i, iar pe allii pdcdtogi gi nici sd zicem cI Biserica lui Hristos e alcdtuitl numai diri sfinli ?n infeles sectar. Cuvintele de mai sus fle pot f i 9i un bun itrdreptar privitor la toleranli gi intoleran{[ (ingaduin}5 9i neingS-duin{d fa{6 de sectari). 2. $f?xagii trebmie s5 se seglane de cei pEc5togi, potrivit cuvintelor lui Dtmnezeu din Test. Vechi (Is. 52, li) citate de Ap. Fatei : ,,le,5ili d;n nt|loctit lor gi vd o,sebiii -zice Domnul- Si de ce este necural sd nu vd ntingeli Si eu vd voi primi la tnine" (2 Cor. 6,17).lar in altd parte acelagi Apostol scrie : ,,[/-am scris sd n-ave;i sntestec cu vreunu], care.frate fiind cu nu.m.el.e, esle desfrdnat stsu zgdrcit... cu unul ca acesta niti sd nu Sede{i Ia masd... Sntulgeli pe cel viclesn din miilocul vostt'u" (1 Cor.5, 11-i3). Deci cregtinii trebuie sd exclud[ din coniunitatea lor pe cei rdi gi picdtopi, pefitru a putea alcdtui o Bisericb intr-adevdr sfhntd, a lui Hristos, din care cei p5c[togi ttu pot face parte. R"isyrunsul nostru. in nici unul din cele doud texte nu se afirm5 cd din Bisericd fac parte numai cei sfinli ; gi nici nu se exclude posibilitatea celor pdc[togi de a fi membri ai Bisericii ]ui llristos, daci sunt botezali cu Botezui cregtin gi dacl uu s-au lepadat ei de credilila cregtind, ori nu sunt vinova{i de pbcate prea grele, pentru care Biserica sb-iexcltrdd din sdnul ei. in textul de la2 cor. 6, i7 expresia..iegili din niijiocul ior gi vd osebi{i" are hlelesul : rru vd face{i partagi sau conlplici la taptele ior, aprobdndu-le. Decj nu e vorba de o separare a sfintilor de cei
pdcatogi.

Textul al doilea {1 Cor. 5, 1I-13) aduce ldnuriri prelioase in chestiune- desrgur nu in favorul Eectariior - dacd esie inlerpretat corect qi rrepitinraq. In el este vorba de excluderea din Eisericd ,.a ;elui viclealr". l)e aici insa nrr iirrleazd cd to{i p5calogii frebLiie *xclLlli din Biserica. ".Cel viclean" e uirul siirgur, cuiloscut cititoriior, altume, incestuosul (nelegiuitul), de care a vorbit in rrersetele de la incei:utulcapitolului. Hl este Ltri eaz de inroralitate exceplional de grav qi de aceea Eiexconruriicarea lui zun cazexcep{ional cle rar. care nr.r poate derzeni o reguld. aplicata tuturor plcitoqiloi, penl.ru o5: i. NLr existi oarrrerii {.is1tpacat 5i in acest cazdin Biserica iui Ilristos ttinteni n-ar pu1.ea lace

2. 3.

Pal-te.

gi poate trai nrari ca Lrnii din cei ce ttu gi*au gtiut ascr:nde Exis15 ;i pacalogi nedovedili pbcatr-rl care ai rdrrr6ne neexciugi, fhcAndr-r-se astfeJ o.judecatd prea necirealrtl asupra

niembrilor tsiserir:ii. A exclude pe cinei,a clin Bisericd insenrtteazd a-l da satattei" adicd a-l pierde, deci a luci-a irlpotliva voii Iui lJLrlnnezeu, despre care $ti1rt cd este fala de noi inc{elung, rabdiitctr (2 Petru 3, 9') si 1u vrr/(] il'taortea pdcdto.suit.ti. ci 'tnclrepluea lui (1 Tim. 2,4;Ezeclil 18,32;

4'

yinovati de anumite unnr gicea mai mare dintre ele (Mt. ig, 15-i7)' De aici rezultit cd sunt gipbcdtogi care pot fi nren{inLrfi ih Bisericr qi cE irumai cei de tot irrda|atnici trebuiesc excluqi. A;adar, membrii Bisericli nu sunt .,sfin1i,, in inleles strict gi absoliit. . l?' despre presupusa separare a sfinfilor de cei pdcdtoqi, pe care sectarii pretind ch o cei.e Apostolui ?n textr-ri ne lSniurepte contextul. Dour versete precedente textului *e arata.destr-rl de .citat, limpede cum trebuie sd inlelegern iextui citat de sectari : ,,V-anr sgis irt ,rrrsoorlno ntea, sd nu vd antesfeca{i cu desf'dtta{ii. Dcr nu' in tntregirue, cu desf.6na{ii acestei lund, sau cu aganisitorii lacomi, sau cu iefuitorii, sau cu sluiitorii idolitot, cdci altfel ar treiui sd ie6ili nfard din lunrc,'(v. 9-10). lafi. deci, cd instlgi cot-ltextul se indreaptd ?mpotriva invalaturii soctare, ardt[rtdcr ?n lume nu se poate fbce o separaxe a ceior sfinli de cei picitogi. ?n textul expus in versetul 1 0, Apostolu l aratitapoi cd e vorba nurtai de o rupere a legdturilor cu cregtinii de for-mi gi pd.eltogi,;renhu ca prin aeeasta,,sr le fie rugine"gisdsehotarascdase?ndreptaiiTes.3,T4).Deaiciinsd.riu urrneaz|cdein-armaifimembri ai Bisericii.
pScate qi de neascultare, excluderea
?n Bisericd pentru cei ce se fac

5'

34).

safanei mai bile ca in Biserici sub stdpAnirea lui i{ristos. Nici Mantuitorul nu S-a separat de prcdta;i. ci S-a apropiat de ei, a stat c,r ei irnpreur:d la inasl etc', fapt pentru care I s-au licut reprosuri ca e prieten cu va,ne$ii gi cu plcatosii. EI insd a |aspults prin cuvirrtele durnnezeiegti:-,,N-au trebuin{d cle rJoctor cei sarirtosi, ci cei bolnavi' cdci n-arit ,-enit sd chem pe dripyi, ci pe pdcdtoqi la pocditt;d" {Lc. 5,3A42;7,

33, 1l); cri. indreptarea cuiva nu e cu pirtinfz sub sirpanirea

MAntuitorul a randuit gi alte pedepse

fiind

cea din

cultului divin pubtric' Biserica, luatd ?ll acest in{eles, inlocuiegte tenipiul vectrriului restament. Numele de ,,Biseric5" in in{elesul de Iocag de inchrnaie publicb il intalniin in Fapt. Ap. unde ni se spune cd Parrel gi Varnava, ajungSnd in Antioiiia ,,au stat ctcolo un an intreg, a.d.undnclu-se in Bisericd ,ri invdldnd nzuh popat"' {11,26}. sf. Aposiol Pavel serie cregtinilor din corint acest cuv6.nt de mustrare: ,'Aud cd Ia csdundrile voastre din bisericd, intre voi sunt desbindri; gi tn pctrte o ,5i cred""'(1 Cor" 11, 1B)' Aeclonagi Ie d5 porunca aceasta : ,,Ca in toate bisericite sfinSitor,.fb*meile sd bisericesti.'. Cdci 6cd.i rdu unei sd vorbeascd in bisericd,,(1 cor. 14, 33-3s). femei i:'f^:".!::::{:le III toate textele de mai sus, infelesul cuvantuh-ri,,bisericd" este clar gi evident. E vorba de locagul de adunare pentru criltul public (rugiciunea obqteasc5). Despre frebuirl{a de.a avea locaguri de.?ncirinare gi.despre sfiiifenia acestor locaguri sau biserici, ne vorbegte - direct sau indirect * cttvdntul scripturii. i,lualaturu ortodoxi privitoare la aceasta se ?r-ltemeiazd pe unnbtoarele : tr' {nsugi &rlrmneze* * porwmcit sd n se faa6 ioeaguri sfrnfe. Aga i-a zis iui Moise : faci locas s{dnt si-uai lacui in miiiocul lor" {\eq.25,8). David a prinrit de asemenea o ,,Sd-nti astfel de poruncr : "Ingerul Dotnnult'ti:ise lui Garl proorocul, ca cces(a sd,spuld lui Davi6 ; sdvie llaviclsi sd facdiertfelnic Domnuiui, tn aria lui ornai Iebuseul;'11 c.oni." 2r,18). ,,Apoi a zis Dovicl ; Iatd casa Domnului Dumnezeu " (i cronice 22- 1). $tiil apoi, ca i,npaLat,.ri solonioii a zidit un temi:lu nrdre!, inclrirrat lui Drimirezeu gi destinat cr-rltr-rlLripLrblic, adica rugieiunii ob;tegti {l cronice zz, tr0,11, J9; cap-28-29;2cronice cap.2-7;r/3R.egicap.5-Bg.a.).Aioi cFizorobaber{Ezdra:,a;-s, z"t"^)iii* s1?r"git Ezdra, au restaurat qi au redat tenrplui l'ur.r* dirtrus de cuceritorul F1abucodonosor ", i2 crorrice 36, 19 ;Ezdta cap- 7-B). "uttut,r; $i mai gtinr ca alcatuirea cortului sfant din pustie, precunr gi a ternplului de rriai apoi dirt Iemsalim, s-a fhcut dupd pianul dat de ?rrsugi Dun:;ezeu, ?n tcate arrdnutrtele (Evr' 8' 5 ; ieg. 25-9-4a). Este adei,ii'atcittiateacestea se referd Ia cei din Testanieiitul \lechiu' Totugi. acelagi Duitrnezeu este gi ai nostru, al creqtinilor'. iu, po.un.ile ciate acoio^ privitoare Ia zidtea tempiuiui' n-au fost revocate. Dimpotriva, au fost mentinute. cu'n se va veciea ?n ceie ,ce urntezzA.

C. Eiserica * fecag de fnchinare in Testarnentul Nou, cuvAntrll ,,Biserici" mai are uneori gi i:rlelesuJ de locag sf'Ant, nenit

Ii' llint::iterul si sfrntii Aposfali au cinstif temp!ul, ca locag sf"6*i, cles{inat cuifului pubilc' Au i;ariicioat !a cL,iiul de la ieinplu gi s-au rugat r"olo. La ternplu a fc;st adus pruncul lisus ca sa fie inchinat iui Duirtrt:zeu si riscuri.ipdrat pentru pirinlii lui dupa trup (Lc, 2.2j-24;. {;;";;;ir"; aibcr it iisus ia iar'* d: -;i arii- carrd a zis pitrnttilat, bui .ur* il cautaser-a de irei zile: ,,oare tru 'rerre

rarrntetut j']'re11 se cQG"eQ. ca eLt sa..JtLt ./ r\Lc. /., +zau). i\ avul grua apol. ea za.ralll qi vAnzXtorii de aninrale penlru cei ce voiau si aducd jertfe, sd nu facd din tempiu, care este locagul unde sblaglLriegte Dumnezeu, o pegterd de tAlhari gi de ingeldtori, ci sd i se pistreze de toli {i pentru totdeauna caracterul de ,,casd a Tctdlui " O4t. 23, 17; in. 2, 14-16). Apostolul Pavel grliegte: ,,... M-am suit in lerusalint ca sd ntdincltin. $i nu m-atn gdsil niciitt tentplu pricindu-md cu cineva, scru fdcdnd rdscoald in norod, nici in sinagogi, nici tn cetate" @apt. 4p,24,11-12), Contextul ne arati cd inchinarea de astd dati de la templu a fbcut-o, intorcAndu-se 1a Ierusalim dintr-o indepdrtati cdlStorie misionar5, anunte in acest scop. Tot Sf. Apostol Pavel ne spune altd dati : ,,Cand nt-atn inlors la lerusalint Si ntd rugant ln templu, mi s-a intdmplat o rdpire de rnine insunti" (Fapt. Ap. 22, 17). Deci locul obignuit pentru irrchinare (publica) era templul. Cei ce-l profanau (necinsteau, spurcau) prin ne{inerea jurdmAntului fbcut pe el, sdvArgeau pdcatul de a-i nesocoti sfinjenia, deoarece ter-iiplul e urai ilare gi niai sfAnt ca toate (Mt. 23, 16-17). III. Locagul de inchinane, nurnit bisericS, in Sf. Scripturi se mai numegte gi : e biserica lui Dumnezeu (Apoc. 11, 19 ; Ps. 5, B ; Ezec. 43, 5-7); a lacuinla lui Dumne:eu (Lev, 26, 11 ;2 Cron. 29, 6 ;Ezec. 37 ,26-27); 6 cesa luiDumnezeu (1 Cron.22,7;2Cron. i5, i8;Ier.93,5;Mt.23,27;Ps. 134, i\\uGJt cu tn cere Qte
a\. L),

'

casd de rugdciune (Mc. I1,17 ; Lc. 18, 10-14); locag ffint (leq.25,8; Ps. 20. 3 ;79,1 ; Ezec. 5. ll); bisericit sfantd (Ps. 5, B) ,si sfinlitoare (Mt.23, 16-17). Din toato aceste nume rezultd nrarea insemnita.te ce o are locagul de inchinare, sau biserica. Nu ne putem li.sa lipsili de astfel de locaguri, deoarece astfel , anr cduta si ne lipsim cle sfinienia lui, de sfinlenia ruglciuniiin cornun gi de prezenla luiDunlnezeu in nrijlocul nostru.

a a s

IV. tsiserici vor exista pf;nd la sfhrqitul lurnii. in preajma venirii a doua a Dornnului gi a sfArqitulr"ri lunrii, qtirn ci se va ardta ,,omul pdcatului" sau Antilrrist (2 Tes. 2, 3 g.a.). Iar despre Antilrrist ni se spune cd se va trufi, ,, indlldndu-se mai pre,su.s de tot ce se num.e$te Dumnezeu sau e fdcut pentru inchinare, aSa tncdt sd se aSe;e tn templul lui Dumne:eu Si pe sine sd se dea drept Dwnnezeu"... (2 Tes. 2,3-4>. Lucrarea diavoleascd a lui Antihrist se va indrepta cu toatd furia
impotriva bisericilor lui Dumnezeu (Apoc. 13, 6); pe care va cduta sd le transforme in biserici ale sale.
f)o^i^lrio" in 'r"o-,,1 cfirci+,'l"i Jrurvrrurur l"*ii hi"-"i^i rurrrrrr./rJvr in irrrala",'l ,l^ l^^"""';
rr u! 'I-

?-^h;-^" rrrvrrrrroru

vvr

i.t. v^rJta.

/-" Lu

arAt mai muit tleiruie

s[ existe inainte de acele vrernuri de cunrpliti fircercare.

AIte ?nvdfituri gi obiecfiuni sectare $i sec;tariiau locaguri de inchirrare sau case de rugdciuni, nrenite cultului lor public. Totugi, einu admit sfinlenia acestor case gi ?nva!5 cd ele hu sunt locaguri ale lui Durlriezeu gi'nu sunt de neapdrati trebuin!5 oameffilor. Argumentele pe care incearcd s6-gi interneieze invi}dtura lor, plecum gi rlspunsurile ttoastre fa[Ft de fiecare din ele sunt cele ce unneazd, : l.Nu e necesar sI avern biserici pentru inchinarea noastri, deoarece ruglciunea trebuie frcutd 5n ascuxls gi ?n fafa lui Durnnezeu, iar nu in fafa oarnenilor. MAntuitorul a zis: ,,Iar cdnd vd rugali nu ./i1i ca .fdlarnic:ii cdrora le place, prin sinagogi Si prin unghiurile ulilelor, stdnd in picioare, sd .re roage, cct sd se arsle oamenilor... Tu insd, cdnd le rogi. inlrd fn cdruaro ta Si fnchi:dnd u;a ta roagdle Tcttdlui ldu celui a,scur'1s Si Talal ldu, care vecle inir-usc'uns, ftri ya rir,sliidtiiie" (I'lt. 6, 5-6).

Deci rugaciunea adevdrali este

llecesare.

?ntr

ascuns

gi nu pLrblicd. De aceea bisericile nu sunl absolut

R.dspunsul nosfru. in te*1r-rlde nrai sus, Mdntuitorul nu inlatura nici cuhLrl public. nici bisericile. gi inlatLrra rLrgdciunea 17laniici. ficuti ttutnai de ochii lurnii. cunr o 1?ceau fariseii. Rugdciunea obgteascd, la ternplu * gi deci ttecesitatea bisericilor ca locapuri cle inchinare obqteasca. este recunosci"rli de MAntr"ritorul, direct sau indirect. fie in cele expllse nrai sus. fie in parabolele dc.spre lranul vdduvei ii irr cea a varnegului qi a fariseului (l\4c. I 2. 41-44.I-c. I B, I 0 14) iar desple Apostoli tti se spune cd dLrpd inallarea la cer a Domnului. ei..eruu pLtt'ureu in /cnt1tlu, lciLrdand qi hinectn;anland pe Dr.trrtnc;t:rr" (Lc. 24. 53). Oare n - aveau ei case gi nu se puteau ruga intr'- ascults ? De ce au pie{erat tenDlul dacd n-aveau trebuin!5 de locag de inchinare ?

ci

osAnde;;1e

gi d!ru cuvimtele Msntuitcrmfufi: ',Llnde sunt rJoi sau tiei adunali intru nutntele meu, acolo sul,tt $i eu in nrijlacul lor,, (Mt' i 8, 20)' Deci rugdciunea este bine primitf oriunde s-ar face ea. lar Flristos este de fatS oriunde sunt 2-3 aduna{i ?n nunrele Lui. cand acet 2-3 se inprigtie, I+irto, nu mai e acoio. d"",ii|;;#; anumit, ?n care sd locuiasci Flristos nu poate fi vorba. Prezen:,1a i-ui e condilionatd nu de nigte ziduri infrumusefate in fel gi chip, ct de 2-3 adunali ?n numeie Lui. RSspunsui nostr&. Cuvintele ,,adunafi ?ntru numele meu" ?nseaninb : aclunafi dup6 rd'duiala statorrrieifb de niine' ori. randuiala statornicitS de Hristos este tocma i aceea, de a avea lccaguri de ?nchinare' in aceste locaquri, inchinarea este oLrgteascd gi intens6, prin care fiecare ?ncllindtor igi mdrturisegte fard sfial5' ?naintea tuturor, credin{a gipietatea sd. Aici e'a\tarulc, jrrtm ii locul sf6*t, ?n care se aduce -iertfa colgotei in chip nesangeros, apoi ,.jertfa buzelor" gi jertfa cea Sineptrdcutd lui Dutnirezeu : ."dr"rhul uinilit, inima infr6ritd 9i smeriia" (ilr. io, i a;. Aici e atmosf,era de sfinfenie, cetatea de azil, scdparea tuturor de rele gi de isp ite. Aici e ndng aierea, ?ntdrirea g i biru inla sufletu ILr i. o erno{ie sfdnta te cutreuluri, c6nd ca trecd.tor, o gdsegti ?ir cale, deschis[ qi intriin ea. Dar dacd Firistos este de fai, acoio unde sunt 2-3 adunaliin nu'reie Lui= atu'ci biserica, unde guniuultmai mr-rllrad**aflin:runreleLui,este "qiin defz!a.$i atuncl iat|,t|tbisericilesuntlorasrrr"i ?r-.r.*,. priri adunarea in ele a 2-3 oarneni i' nurrieie iui Hristos, ,c", p. r+rirr;; il ;j';;t'd;il ffi;;;;;'ril "i:: $iatuncio biserica'u e nunraio casi de adunare, ?r scopul*"u"-*ir.iirr,;;,;io1;;;dliriicu'antLrrLri lui Duilnezeu, alintdriiin credinla gipietate, ciun loca;, in care-atatdedes. irisios coboarr irr miilocul cslar 2-3 adr-rnaiiacoio' $icunr, clupE rostiri ior, bisericiie frebuie sa fie pline nu numai Durlinica" ci gi in toaie zilele' nai ar fi"ebui sa-L aducent acolo cat rlai des, sau neintrerupt. aga inc6t" biserica ,efrind nicicAnci goaii. Hristos sd sii[giuiascd in ea.
Fes;:re cei dececla{i E"eiritne*tul care ci'cr:iiegte ccri;tienla n.ioriilor este schinibat.eQ lriris'- ;i ii;e ar.: ei-ri'rui "'":;''iiiii :ii Danstt! {\Lat. 1,7,3}.Dacasectaii{ii
ia.f'o.td.

sau nuinai cultu_J de la templul lor este bi,ie prini:it la Dumnezer. Du,"nrr*u e spirit gi e pretutindenea' Astfel, cultul trebuie si fie gi ei cat rnai spiritual, nelegat de un anurnit 1emplu, de o anunritd localitate, de o anumitd raliune etc. {Yezigi obiecliunile de ia cap. Despre simboale Ei R.ituri). Dacd am admite tAlcuirea sectar5, ar trebui sd constatirn o vaditi conhadiclie l"t , ;ii5j/ atAtla Mdntuitorul, cdt gi la Apostolul Pavel, care au cercetatadeseoritemplul "oiUa;; din Ierusalim, cinstindu-i ca pe o casd sau locag a.l iui Duilnezeu. 1' c5 nu este mevoie de locaguri sxreciatre penfru rugrcia:neu rez*trfd

ln prilnele texte, diaconul $tefan qi Apostolul pavei, conrbat ca odinioarr poate fi inchis ?nt'e zidurile i;nui ternplu aa,eoare gi c5 nu se grsegte "r*je "i;;;,;;;; ir"""la,l Dnmnezeu dec6t acolo. Ei cauta rt ;p*t; este neinbrginit gi necuprins gi cd de aceea nu poate fi mdrginit ?ntre zidurile unui temphr. Asenrenea ;i Mantuitorul a griit crtre samalineancd., h cuvinteie dJ rnai sus, acelagi adevi.r. ili.i ird*ii nu pot pretinde ci Dumnezeu este mirginit ?ntre zidurile templului cin l*rurati,l gi riici samarilenii, cit ar fi. numai ?n ternplul lor din mLlntele Garizira" De aceea, nici unii, nici aliii nu poifr*una* cb numai rugSciurrea
Isaia, nrentalitatea iudeilor gi respectiv a pagAnilor d" a

de nrare valoare. R'5spurusu[ mostnat"

Rugdciunea obgteascd nu e rea gi nu poate sd fie rea. Dar niai e cea pai-tici;iari 9i irrterira. Deei bisericitre n-r,t s'*r:t necesaie. 'ecesard in nici u,n caz, eie nu sunt iocaguri aie iui Dulnlrezeu Ei deci il-avefll neapdratd nevoie de biserie i pcmpoase ?nzorzonaie cu fel de fel de lucruri ' r -- 9i

1'slsevieiie fter sl'$f t*cagur! ale !ui *errc*ece*- peilt.u cr scris este: ,. Cel prea ina!f nu locuie;fe in clddiri de mdnd^ont-eneascd, prectrt]t roste$te pro{ent! : Certil esreje(ul ntezt si pdtnilfy! G\\ternutul picicat'elar ntele' ceJb-l c'e crtsdt'eli clddi pentru nii,ine, zice Dcniiru!, sau care este lact,t/ odilutei,zele ?" (Fapt' Ap'7' 48-49; Is,. 65, 1-2) Aqa i grait diaconut gtei'an. r;r A;;;;"1;'b"""r a grbit la fei : ,;?.,r,i:.t:::;,r^:::.,!fd""t lumea.. nu !ocuieEre in ren.pie.fdrurn,tr-,,,on';;;r;;,r;;r':d,, Sapi. Ap. 17, a spus c5 fir Testameniul Nou. in"i:inur.u nu se rlai face h tenrple sau biserici !);i}-,^t^Yantu.itorul : ', I tne ceasul cand vd ,-eli inchina Taldlui, nici pe munieie ace-\ta, nici itt leruse/int... cdncf adevdralii incltindtori se var inchina Tatdlui in spir"it qi in adevdr. Cdci si ratdl voe$te astfel de fncl.tinittot i. Dtttnnezeu este spirit si cei ce I se inchiid cace-se sd i se inchine fn spirit i fn adevdr:(A q, zi-iii Deci' iatd. cr bisericile pot fi doar case de aciunare, mai mult in scopul evanghelizdrii 9i nrai pirlin ?rr scopul rugdciunii
,e

obgteqti'

lrebuisas-l''::1:rg!'::ac:-'ai-ui ':ncdox.Prinurmareirlper;fialLri Dururrezeusecompur.]e,ttrztiiclit.t

ar

a l\4antuitorului. c6ird fi tairieni de buna crediir{d, ai.

'II, illcilefeill CA Slllll l]l COlpUf-; Sail nli, Vl ag?tla tutt lui,.iioarc f,iir vury ilt iqirlvr \r'v*il 2, 5; Efes 1, 10; I Cor. 6, 15; 12, 12-2A), din care iapi rezLrltd ci aiunci catrd s';ferd un mdCular, suferE primul oate ?nrpreutra gi nu e nir:ric :eai naturai decdt ca prin r';gEciune sd se ajute wtii pe allii. in fiindcd acest And "nti,ttlt poate rugdciunea Creptului" {Iac,ab 5, 16-17};iar trcv se roagd pentru a}.lii. jerrf} n-aq prirni cd de pentru voi, gi face va lo\,, lrleu "Mergeli la robr-rl ucru i/ ,uri ipsu;i Drr,rrrrnrnu'. robuiui asupra gldit adevdrat n-a1i pentru cd iu faia lui gi de n-ar fi pentru el, r-ag fi pierdLrt pe voi, MArrtuitorul Insu;;i oamenilor. lucru 42.8). $i este qiiut cd Duurnezer-t porLtnce$te acest Lleu Iov"

-a rugat pentru Sl Ap Fetru {Luca 22,32) 9i pentr"u ceilal1i Sf. Apostoli (loan 17,9.2A). precuni 9i )entru Laz6r care era mort (loan 11 , 4i -42). CI rugdciulile celor clrepii folosesc celor paeitogi se corrstatd qi din cazul distrLrgerii Socicmei orug*."r. ar fi fost-crr-r!aie, dacd r-ui fi garit in ele uuraai 10 drep{i (Gerrezd 18, 32); iar cei

{tav

li

)omorei,

rugiciunile eelor vii, se vede in diferiteie rniriuni. ii46nturtorui ini'iazi flica lui iair iopi vine rentiu creelilla taf6lui lLuru 8, 50); deasemenea Sf. Ap. Petru la cererea credincioqilor din "; gidupa ruoarte- adevir iin t,ida qi inviazd pe Tavita (Fapt. Ap.9,38). Ari.me pentru iertarea plcate]or :o*tra cd.ruia se ridicS sectan;ii- avem cuvinteie categorice ala MAntuitonilui, cAnd spune ca nulnat " ;icateie contra Dilhului Sfdni nu se vor ierta "nici in veacul ce t'a sd .lie (VIai. 72, 3l-32), cu alte sectai:]ii celor cai'e, rdpeascb vor s-o mAng$iere :u'ir:te celelalle plcate se pct ierta. Aceast[ ultirna qiparaboia bcganului 9i s6racului Lazir, din tameni.fiinrl. p6eetuiesc. in suslinerea pdrerii lar ei citeazd 'ane ar r"eiegi c5 dupd moarte nu mai este scSpare (Luca I 5, l9'3 1)' Aeest citat nu dovede+te ?ns5 nimic altceva, decdt cI dupb inoarte exrstd iruedizt a i':decatd si fie la.rticuiar6, gi fieeare ?qi aeestei pedepse; altaeva este ea sE fie n'ecdtoare qi alteeva este ca pdcdtos de cel fie iertat ea s[ norli pentru cei fae se ier.nd. Aga clar, in primul r6nd, rugdciunile judecata nu Oare generaii. gi pAnp la ;edeapsa'r,"$nicld. gi dacn merith, prot sE ise uqureze suferinlele afirm5. :ste un timp destui de intins p6nb'la judecata generala. Bogatutr qi-a luat pedeapsa meritat5:; atat nu inc6 clci icripiura gl nun,ai aceasta poate fi urmarea unei vie{i pdcdtoase ?n Vecliiul Testarnent, tAlharul :xisiase jerfa md-ptuiioare a lui Iisus. Cu totul altfel e,qte sub imperiul }loului Testament: .bstignit p*ntr* faptele lui i:npreund eu MAntuitorul, este ieltat numai pentl'u miriurisirea }ui: "Famene'qle-wd ilo4tmne, cdyd voi veni fntru irnpdrdlia Ts" (Luca 23,42). Aqa dar nu mai estenumal pe :roblerna ascultbrii de h4oise 9i de prooroci (Luca i5,29-31), ci de iet"lareapdcatelor prin.iertfa de acele pol in{etregerr mcarte' ierta dup[ Golgota.{Fapte. Ap. 13, 39}. =si cand vorbim de pdcate care se esle indrdznirea, care avett't acecssta epistcl5: prirlra sd ?t Ioan E."'. . $i Sf eale vorbegte despie fiaite :dlre Ditnsul, cd c{e 1)ant cere ceva dupd voia Lu,i, ne aude pe noi Si dacd qlim cd ne aude pe nai' orice vanl cere, qlim cd voil,t a\)eG cererile care ceren'I de lc Ddnsul. De va vedea cirzeva pe .fi"atele sdu tdcdtuird pdcaf nu spre nl.aar{e, sd cecsyd 6i va da bLi viald celar ce pdcdtuiesc tlu si}re tn.otsrte, Esle tdcal spre most'le; nlt pentru ocela zic sd se roage " (5' 14-16i' Alt text in sus{inerea rdthctrli lor aduc sectanfii para.bola celot }0fecioare, spundnd cf, ",s-c incp.is.u.66" ce'tot" 5 l'eeiaare ileinielepte. Ei uiti ins6, cI aici este vorba de rasplata ce se dE irnediat posi.bilitatect Jirp? moarte gi MAntuitorul ca procedat ca Dreptui .iudecdtcr. Paraboia aceasla nu exclt,rde iertarii pdcatelor gi dLrpd moarte. ',Au nLr 9ti{i ca nedrep}ii ?mpbrifia lui Dunnezelr t.tu vor nioqteni? l''lu vE ingelafi; nu vd rmigi{i: nici cjesiranalii, nici ir^,cliinatorii la idoli, nici aduiterii, nici mala}rienii, r'rici sodon-rifii. Nici iirrii, riici lacoliii. rrici6e{ivii,;-rici ocdr6torii, nici rdpitorii, impdrd\ia lui Dumnezeu i.}tt o vot nroqteni" fi ii. C*r" 6. 9"1$). AtesLe, cuvinte script'urislice dacl er fi fcst adr.;se de clatretli debwtb ere'3in1a. ar "$i ci v-afi fost, unii ati r.,erseiul r-trt.trdtor: acestea iit cupr"iirsi ir:st ?nsolite gi rJe parte explicatirra rpllar, ci'v-a\i sfini;t, ci v-a!i indreptat intru nunrele Doninului IisLrs 9i ?r'tru Duhui Domnuiui llostru" viatd de pagAni, ptrina de toate iver-s. l1j. CL; a1le cui,inte ['arinienii, ?nairite de co;r-'.'et'iir"e au ciris "t.iu vcr nroqteni impdra\ia i:icatele enunrerale aici gi trebuia si-gi dea sean-]a- ca revenind ia o aqa stare lui ilunrnezeu''. 5f. /Lp. Parrei corrdanrni aici a9a de aspru rei:rtoarcere a la vtala pigAileasci cLr picatele ei. r1i i.icatui ce pcate suive;;i ;i irr riata urui creqiin adevirat; (gtim cu tolii ci tru;rrai picat ate soaita pagAnului' Dcin,n-;1 iisu:; n-a avut nici uli plcat). Cine ?nsa persi:ii in aies celor care dupa cuvintele 9f. Sc;"lptLiri rrrai De aceea Bisei"rca nu p;"oprite ieiiarea oiicui 9i ;unt de;a cciniiani;'raii. Cryyrrlazicere ?ntre c3ea ce zie e Sl Scrrptura qi ceea ce praciic\ Biserica ijrlod,:xa nii exisla der:6t nuniai iit c,-rgeteie secial;ilioi-. Falastasele slrnt deci r'-rg5ciuili pia-cute lL:i Dumnezeu; ele 6tdeauiia se fae respecl2ndpci-,rlca::rjlo;teniei {ci Tvfai. 15,31--15) Pe iAng[ pAire;i ,.,i,i se arlLrce tiiir,a"jertiT cie grir-r plegati",h:': zzirer si ni;c6. in aminlirea gr"6ulLli fiert pregbtit cu
nr..r,ii se faiosesc de

;t

ffiiere de cre$t;ni, pentru a iru

fi silili si cumpere hranl din ptala care se stroirea dr-ipa cbiceiul pSgAn pe lirnpu i inrparatirh-ri rornan Iuiian Apostarul (361 -363 d. ifu.).

Exercilii de combafere : Gal. 6, 7; Nu vd antagili; Dttmne:eu nu Se lasd batjocoril: cdci ce t,a senzima otnul. cceea t,a {i
scce ra.

t1

Sespre adoransa Eui Su*rrrezeu 9i venerarea

ingerll*r

g! a

sfln{ilcr

Sf Ap' Pavel ne spune: $i sectele recllltosc faptul cit suflentl este mai ntare decdt corpul". privigi cu luare l.Aduce{i-v[ aminte de rnai marii vogtri, care v-au grdit voul cuvdntul Iui Durnnezeu; prea nult anrinte cum gi-au inclieiat viala gi le urrnali creciinla" (Evrei 13,1). in practicd insl considerd
contra cultului vefierarea ce o dau ortodocAii Sfiniilor. Tcate atacurile direcie 9i ir-rdirecte ?ndreptate acesiui cuit' au fost provocate de dezvoltarea riare pe care Biserica Rcmano-catoiicd a dat-o

Sfinlilor

cdruia ii este Exist6 la eibiserici pe al c6rcr aitar nu se vede ehipul MAntuitorului ci statuia sfAntului exist6 cu toful ?'chinatl biserica. in ortodaxism neexist6iid aceasth rlatetializare a sfin{ilor prin statui,

la noi pe alt6 rneltalitate, mentaiitate care formeazd un puternic cbstacol in rdspAndirea sectelcr in ?nsemnltate de aceast5 temd. Sfinlii ttu suttt socotili de noi asemenea lui Dumnezeu' sau apropiali
Dumnezeu-ornui [isus. crinr lasl sd se inieleagd sectanlii in propaganda lor.
Seetan{ii obiectea;5:
f.

inchinarea se cuvine numai lui Dumnezeu, iar ortodocgii se inctriin[ 9i Sfin{i1or.

gi ei 2. Sfinfii cdld erau pe pamant au refuzat inclrinare din partea credincioqilor, socotindu-se

simpli oametti.

I. Frfuna obiecliune sectan{ii q-o intenreiazdpe credinla lor ci inchitlarea pe care ortodocAii o dau iui I)uninezeu nu se deosebeqte de cea datd Sfinlilor. Ei qtiu ca noi ddn adorare Lui Dumnezeu 9i
Sfin{ilcr 1.'ene!,are);i ci te.rmenii au fost de la inceput deosebr{i, iar pentrr-l Sf. Fee ioari supra))enerare, simplii ?rrs[ nranifes tarea materiald a inchinSrii aserndnAndu-se prin semnul crue ii 9i metanii, oamenii

nu ar

deoseb

ad.orarea de venerate.

Cu alte cuvinte ortodoxul nu face nici o deosebire

hrtre

Dumnezeu qi Sf. manife starea

cdordrii cifi qi a venerdrit

T.Ju inseamnd

este redatS prin cuvdntul de inchinare: mh

inclrin lui Durnnezeu sau Sfinfi}or.

cL este acelaqi lucru, fiindcd 9i in fala icoanei

qi MAntuitorului i1i faci cruce gi ingenunciri, ca gi la icoana unui SfAnt. De cLzut in genunclii cazi in faia unui bandit qi-l rogi sd-fi crule via\a,- nu ?nseamni cd te inchini lui; aqa ca rru gestul deterniinS
?nclrinarea. ci persoana cu care sufletul std

in leg[turd'

Dar ::i M6nluitorul intrebuirifea,zd verirul "c firchina" sub daud forme cu totul deosebite: in parabola

"Doatttne rtni tiatornicul.ui nemi.{ostitt sluga cade inaintea irnpdratului gi i se inchind zjchnd: " crede' tngdrluieSte-rud Si-li ttai pldti tot " {}./rat. 18,26); iar samarinenci MAntuitorul ii spune: Femeie,
(Xoan 4, ma cit vine c:ea,sul cdncl nu vd:;e{i fnchina Taldlui nici pe rur'rnlele acesldt, nici in lerusalim"

in vorbire pe insugi MAntuitorul, care ilitrebuit"$eazit te';ienui rje inchir,are eu in{elesuri diferite. rnuli nai deosebite ca inseinuarea aceluiaq cuvairt in

2l). Dup[ curn vedern sectaulii

corecteazd.

dcg:.*atic5. adic6 inchinarea. la Dum*ezeri este adorare. iar inchinarea la Sfin1i este vetterare. CAt prive;te a doua obieciiune, cd

Sfinlii aurefuzztincliinalea

?ncd

in vialitfii*cl. sectarilii obazeaza

lui,si pe urrn4ioarele citate: "Sylasul Ctsr.neliu, cand a ttit:ul pe Sf Ap.Pelru s-a Gruncal la picirtarele i s-ct lnt:itiilat, clar petru l-ari.jical

6ii-a:is: Scoaldle

Si eu suttl

om'" {Fapte' '/fp' 10, 25-26}'

"Pdgdnii din Listravoiau sd a.duch lui Barnaba qi lui Pa,tei

jertfe ca unor :ei, din pricina ,*inrjecdrii au:it gi-ort rupt

veSntintele, nu

nrirtrtnate a olagultti. Dar A1tostolii Povel gi Barnaba cdnd au

siiril

irz

nttltrime 6i au varbit: O.

bdrbttlilor, de ce.faceyi aceasta?Doar 6i noi suntenz ocu,neni cu aceleasi slabiciuni ca t,oi... ' Fapt. Ap. 14,1 1-15).

Cu tofii qtim gi fbra indoiala gi sectaniii gtiu, cd pigAnii credeau in arEtarea zeilor A$a a fost cazul cu Ap. Barnaba gi Favel; noroadele q-au ridicat glasul gi au zis

ir chipuri omenegtiin limba licaoniand:

"zeii s-nu pogorat Ia noi itr chip onrcne.sc"

Fai,el Ilieicirr gi voiau sa le a,iinci

fapl. Ap.

14,

1l).

Pe Barnaba

il

numeau Jupiter ial pe

jerif}

ca unor zei.

Apostolii erau dar congtienfi de aaest fapt cAnd refuzau o astfel de irucltinare ca lui Dumnezeu sitnpl|
protesnare de respect, pe care cu siguran!5 cd n-ar

fi respins-o cu aga o indignare, ci ar fr procedat

Ap.16,29).

ca

Sf. Ap. Pavelcare a prfinit inchinf,ciunea temnicerului (Fapt.

Din aceste douh exemple se vede lirnpede ca 9i Apostolii au deosebit inchinarea (adoralia) lui
Dunuezeu de inchinarea (,.,enera1ia) ce !i se cuvine !or.

latd dar ce nu printesc Apostolii Dornnului: nu printesc ce se cut'itte nuntai lui Duntnezeu, cum de

altfel gi unii sectanli reounosc cdnd zic:"Biserica Crtodoxd a gdsit o formuld fericitd,. si aceastd forntuld esle cae care sund a,stfet; " Sd te inchini lui Dumnezeu, iar pe Sfdnt sd-t yenerezi".

I
;

Sespre post

In crestinism postul este unul din mijloacele prin care ne intarim gitupeste gi sufle.teste. Nimeni n-a
r.,azut or11 boinav

din cauza postuiui.Din conia in timp de boala postul este recomandat de medici sub

numele de regirn.insd nu

din acest punct de vedere ne intereseaza postul religios. Acest post e o al sf. Ioan Botezatorul, care face legaiura intre Vechiul qi Noril

pregalre a rntregii fiinre omenesti pentru actiuni nrari spirituale, cum a fcsi cazul marilor profetiai Vechiului Testament gi ?n special
Testament. Sectantii se

iidica in-rpotriva difeiiteior posturi de caffe Biserica qi nu ie pazesc, fiincica n-

ar ftaratate in Sf. Scriptura; iar daca admit un post,

il

concep spiritual (Isaia 58,6-7), nu de mancare.

Penlru sptijinirea obiectiunilor mai aduc ej urmatoarele citate:

1

) "Nu ce inta in gura spurca pe om, ci ce iese din gura, aceea spurca pe om " (Mat. i 5, 1 1 ).
sus,

I)in context se rrede ca nu este Vorba de mancare in versetul de mai

?iiainte de masaiv. 20), cale era

ci de spalatul mainilor

uil obicei omenesc(v. 9). Cand e vorba de mancare, Mantuitorul nu

desfiinteaza postul, cdci spune: "Dar vor veni zile cand se va Iua. de la dansii Mirele gi atunci ';or posti

in acele zile " @4arcu 2, 1B-20).Recunoaste dar gi Mantuitorul anumite zile pentru post.
2) "Cel ce manaica pe cel ce nu mallanca sf, nu-L defaimeze " (Rom. 14, I-6). Acest citat se intoarce cu tot contexful impotriva sectantilorcare
casre "renind

il

folosesc, pentru ca ei sunt aceia

1a

in tarile ortodoxe ataca pe crestini pentu ca postesc. Fostul

crestini este un act de

cledinta gi cclata ce ei sunt convinsi cae randuit de Dumnezeu, inseamna ca cei care le slabesc aceasta
eredinta il fac sd pacatuiasea {,v.28-23).

Insusi Mantuitorui gi-a inceput actirrylateamesianica printr-un post de 4A de zilegi 40 de nopfi 9i la recomandat tuturora ca crestinismul
?n

o alrna impotriva duhurilor rele$$t.17,21); iar

sf.ap" Favel, propovaduind

Asia L{ica hirotonia preoti ia biserici " rugandu-se cu posturi"(Fapte 14,23). Tot acelasi

sf. Apostol scrie Corintenilcr:

" Intru osteneala qi intru suparare, in priveghi

de multe ori, in foarire gi

de

in sete, inposturi adeseori..." (trI-a, 11,27); intre foame gi sete gi intre post exista dar deosebire,
weme ce sf, Apostol Pavel nu ccnfunda acesti termeni. Daca n*ar
crestini, nu ne-ar fi invatat Mantuitorul cum sd postim: "$i cand postiti nu

fi fost prescris postul qi perrtru

fiti
ca fatar"nicii..."(Mt.6,16-

iB)
Ivatatura evangheiica fiind asa de clara,de Ia inceput clesrinii au postit doLra zile pe saptanrana gi in ajunul sarbatorilor mari. Candspiritul oniuluiserbeaza ceva reiigios, simte nevoia s5 in-lpuna restrictiin

placeri. Daca sectantii

nu dau jnsernaatate posturilor, o fac

aceasta numai ca

uil protest conta

orgatsizatiei bisericesti pe care vor sd o darame.

3) Dorrnta rlaceasla ieiese gi din l'aptulea unii din ei- neputand s5 rasioarne afirmaltlle Sf. Scripturr
admit postui in forma lui cle ajunare compieta, neffLancand nimic; spunand ca despre un asemenea post estevorba
ir:r

Scriptura. Acestoi:a le datr-i exemplu pesf. Ioan BotezaionLl. ca}ea dus ovia\6 intrea-ea ?n

posi.cdci "hrana lui era acride gi miere saltratica" (il,ii.3-4). adica de i;rfranare latnancare,faptpecare

il intareste 9i h4anfuitorul, canci zice:"A venit loan nici mancaird, nicr irand..." (h4t. 11.18); nu ir;seanrtra

ca o viatrd intreaga n-a mancat gi n-a baut aimic, ci numain-a manca! mancaiuri cbsnuite si n-a

ba,,it

vin, spre deosebire de Mqntuitci'u1, care mergand in ciferite case nu le-a refuzat. Dar postul iru e ccllbatut irumai de sectanti. care folosesc terie scriptiiristice.
religiosi; acestia il corrsiderd ca un fei de pedeapsa pentru corp.

de indiferenti

Durmezeu a facitt bun tot ceea ce a $eat. Esuficier:t s5 amintim ca s-a inwednicit corpul omenesc de ir-rtruparea Fiului lui Dr-rmnezeu gi
?n

al doilea rand de asigurarea ca Ia sfarsitul lurnii tot trupul

cr-)ipul omenesc

va

invia, cum gi El a inviat ciill rncr{i. Daca corpui omenesc n-ar fi fost apreciat de Durnnezeu" n-ar fi lost

iema

cie asemenea

aiageri. Asa f?ind

Ei nu pcaie condamra

ca

atare, ei dirr ccnira

qi

condamna pe cei care vrand s5 para rigurosi

cn sine neglijau corpul privandu-l de mancaruri

necasatorindu-se' Fentru unii ca acestia, care asculta de duhuri inselatoare, face atent

sf Ap pavel

pe

Timotei, scriindu-i: ".,Acestia opresc de casatorie

;i

de la urrele mancaruri, pe care Dumnezey le-a

facut, pentru cei credinciosi gi pertru cei ce au cuiroscut adevarul.De ]./rerre ee orice faptura a lui Dulnirezeu este buna 9i nimic de ai:uucat, daca se ie, cu mu]tulnire" (i Tittt.4,3-4).
Fostul fiinC un act de constiinta, o in&anare de la pacatele trupesti pentru
slabeste corputr ?n tnasura ilr care
u-n

timp determinat,

nu

ar afecta sanatatea credinciosutruigi prilr urmare sectaltii cu niniic ru

sunt ajutati de argumentarea rationalistilor in lupta 1or contra postului retrigios prescris de Biserica.

Exercitii de combutere:

I.

Alle texte propuse de sectanli;

cG t'ILt

! Cor.B'9: Dar vedeli

cutizva acersstd libertate a voaslrd, sd ajungd paticnire pentru cei slabi.

Col'2,16-17: Nimeni deci sd nu. vd iurlece pentru tnincare sau bdulurd, sau cu privire la vreo sdrbdtoare, sau lunlr n,oud, sctu la sdntbete. Ccre sunt' umbrii celar t,iitoare iur lrupul (esle)

al lui

I{ristos

fI. AIte textefolosite in cowbatere:

Luca 2,37 : $i ea era vdduttd, invdrsld de optzeci pattu de ani, nu se depdrta si de templtt, sluiind 6i ruoaplec ;;i :iua in post 6i in rugdciuni. Fapfe 13,2-3; $i pe cdnd sluleau Dornnului si posteau, Iluhttl Sfdnt s:is; Csebili-mi yte Barnaha,ri pe Scul, pentru lucnt! l(t care i-am chemat. Alunci, posli(d qi rugdtrlu,se, qi-au lsus mdiriile lse,rle ei 6i iatr

ldta

.ri ltlace.

Ccn'' 7'5' Sd nu vd lipsili unul de oltr't!, decdl cu bund 'lnt;oictld

penlru

un

tirnp. r,a sd t;d indelelnicili

cti |';rtslul
ne

;i cu rugiic:iunea' 6i iard'7i ,sd.f,1i lntltreund,

y o as Lr e.

ca sd nu t,d i,rpitectscd sot(/na. clin pricina

infr an d"r i i

i {or' fj 13. De aceea dacd c rndncare sillintesre pe.fialele

s1

illerl.

ii?.l

i,oi manca

iit

tt,ac ccr.lie .

c.a

.id nrt

lilg

177

171

u!

fi-,tt

r' I

tt

rr

tt. tt.

i\'fot. 4'l-2. Altutci listr.; a.fr;.sl dtrs de Di.rhtr! in pu,::titt. c'a sa fie ispilil de cdir-e iii^,,aiLri. pastit tsatrzt:eci de -i!e ,ri jtiitt.Li:eci de nopyi. la urntd a f[dmart:it.

.Si clzi,e t,e

ct

vd Cor. 6, 4-5: Deci dacd aveli judecdtri lumeSti, punefi pe cei ne.bdgati tn seamd din Bisericd, ca sd

jurlece. C sputr spre rttsinea voastrd.

Nu

este,

oare, tntre voi nici un om tnJelept, ccre sd paattd.iudeca

intre,frate gi.frate?

li u.
*

rlt

,'' 'it

\. *,_.1-y'\

.ti

,',r'

,)

\I{\TL-ITCRUL IISUS HRISTGS ?IV LUNAfigA SF]NTELOR EVA],{GHELIi

E r oiba de Evangheliile canonice, fireqte, a clror menire, in primul ri.nd, esie de a adeverj D;."ir:itstea Celu,i t--are, Fiui al Tatilui ceresc flind, a veiiit in h-irire. irup oruenesc 1u6r:d, gi printre roi camenii -"ietuind, a pdtirnit, mcarte pe crlrce luAnd gi Duranezru fiind, a h..,iat, inteineind impardtia Lui, cea de pe pdmdnt: Biserici, ca gi cea din ieruri, c6reia, cei ce credem in E1. sa-I apa4inem firtr-o via{b nou5, pururea fiitoare. il ieiatdrile pe care ni ie fac evangheiigtii, martori direcfi - unii, ca Sf,rnJii Apostoli Matei si Ioan- indirecii - alfii, ea h,{arcu qi Luca, uc.enici ei ingigi ai Sfin{ilor Apostoli,-r..*f.r6, adesea, la ,.semneie gi minunile" pe catre le-a fbcut MAntuitorul, pentru a-gi dovedi, prin ele, marea sa iubire de oameni' ea gi puteiea gi fiin{a sa durnnezeiascS. ,,De nu aq fi fEtut prl"tir ei a?frteasemne si prinuniplcat nu ar avea", zice i\46ntuiiorui despre contemporanii sdi, care, cu toate ?ndoiau de Mesian.itateu ca qi de Divin.itatea Lui {h4atei Xvitr,17). Aceastd atitudi&e a iudeiior, cricAt de neverosirnilS. ar p6rea, igi are totugi o motivare a ei proprie. Iudeii de pe vrelnea Mdnturtorului, care gtiau eb lui Mesia e apropiat6, deoarecc "enir*a de sub stap6nir.u ,,vremurile profbiite se pliniserdl", agteptau in Ei pL efiberatorul1or r"*^ra,?".i pe ca un strSlucit urrlaq,al casei regale a lui Davib, c&tre ))s.J putere mare" sa siarme jugul roman gi s6,tefac6. str*luoirea naJicnaX5 gi p6mAnteasc'a a lui Israel. DJ aceea, ei nu puteau aicepta,chiar in fala evidenleii .,semnelor qi minunilor", pe lisus drept fr4esi a cel prezis de profeli, deoarece ei nu agteptau dec6t o singurd gi mare minune,?ntr-adevdr clumnezeiascd pentruei:-elibeiarea de sub jugui roman gi refacerea vechii strSluciri de sub regii David qi Solomtn. ,,Acest neam vicle an... zice Donrnui, cere semn ,ri semn nu i se va da dee.dt semnul lui lona Proorocul" (I-uca XI, 2g) adrcii Invrerea cea de atreiazi aMdntuitorului, ?ntru srava sa cea dumnezeiasc6. Cd h4esia u Y?"it 9i g gelsoana lui lisus se ?mplinisera roate cele prezise de proGli. refbritoare tra Mesia gi Impbragial'wi, atdt cea de pe pdm|int c6t qi cea din Cerwi, ert* pr.o*parea de cbpetenie a Evangheligtilor, care-gi intemeiazd pe aceste proAil mesianice dovezile dum'ezeirii lui trisus, ,,semnele gi minuniie" sSv2rqite de Ei nefiind dec6t ?mplinirea qi adeverire; ;.;;"; prcfulii- Evanghe lia lui Matei, scrisS, in primul rAnd, pentru evrei, ire, rnai ales, aceas td facturd, sprrjiniridu-$i qi intrefinAndu-gi mai taate relatf,rile uruptu vie;ii MAntuiiorului cu textele Scripturii Vechiuiui Testament, texte qi profelii furdeplinite in persoana lui Iisus din Nazaretul Galileei. Cu toate acesie semne gi minuni fhcute de M6ntuitorul, pentru poporul iudeu, vindecAnd bolnavi incurabili, paraiitici ?nvetera{i, demoniaci furibunzi. otbi gi surdo-rnu1i diir nagiere, leprogi izgonili diii miilocul semeiriicr 1or, ?i:viind in prezenla rrullimei aiui:ate, peLlzdr,cel de pairu ztle decedat' totugi, dac5 ur:ii dint;'e cei prezeuli iredeau ?n <Jiviiritat Lui.'ui1i; ,. iildoiau cie ea, gi "a face acesie a,,; iar neputAnd llgddui evidenta flaptelor, zireau cd .,prin puteri diavolegii fariseii, lerrAnciu-se d'e efectele awlte in pcpor de aceste fapte rnii:u naie^ cdutau moartea lui Iisr-rs. zicdnd ca ..mai bine este si moarS Li1l om pentiu lropor, dec6.t sd fie priniejduii rreanrui insusi,, (ioan Xj. 50). Dar;ru nunat tlartcrii ac'estor'.>semrre;i ririnumi". a!|ga\i qi derutali de lariseji fanatjci. se indciiau de dii'initatea \fa;it.itoiului. ci chiar ucenicii Lui eraLr. ud.r.u, pradaindoielilcr asupia

divinitali, cu toate cd rEiau in intimitatea nemijio citd a b{Antuitorului qi ei'au prezenli la de pe toate aceste minuni, trei dintre ei: Petru , Iacotr qi loan. fiind de fdiA la marea eiovadd lumina "i ii se arStase ,,in muntele Tabcrglui a acestei divinitali. cAnd Dornnul, sehimb6ndu-se la Fai5, c6nd a venit clipa marei Totugi. divinitalii. a slavei Lui, celei neapropiate", deci ?n plinb strhlucire stdtea-u ascunEi, cu Apostoli. ceilalf drame a Rlstignir.ii, d" p- Goigota, doi dintre ei, impreund cu crueea Rbstignirii ugiie ?ncuiate,ie frlcu iudeilor;(troan xx. i9), sriigur Apostolul loan hinii linga i-o ?ncredin{ase' in clipa expierii' Dar ,, luAnd ?ntre aie sale pe Sfinta Fecioard", pe sare Mintuitcrul o nalucl, ctiiar dupa decisiva dovada a clivinitilii MAntuitorului, nrin triumfala Lui , zicAnd e5 .,r'6c Geamf,nul, a un duir qi nu pe Doirinul inviat cu adevarat" (Luca, XXV, 37),.iar unul ciintre.ei. Toina Invierii" cerut prcba pipaita a rSnilor Rastignirii, pentru a se convinge de realitatea de Evanghelii gi cu relatate A$a ,a n.r-i de mirare daia, dupa toate ,, semnele gi minrxile" toatb strdiucita dovacia u ?*oi*rii Dorcnului, bivinitar;ea Mlntuiicruiui siStea hc6, sub senulul geniu un fiare profet, un ?ndoielilor qi a iirtrebdrilor. Iisus din Nazaret, a fost ull olrl extracrdinar, un a$a cum ?1 prezint[ Om, inspirat de Dumnezeu, dar nu qi Fiul lui Dumnezeu' sau Dutnnezeu Evangireliil?;-r" pregnante: irivocate pentru a-qi .justific a ateastlatitudine pcit fi reduse Ia dou6, mai ia evangheiiqti de primwl, c6 multe din minunile reiatatp de Evangheliile canonice, suttl raportate imaginate de anumite profblii mesianice vechi-testamgntare, gi acomodate, tdlcuite, sau chiar intrreail'zate fcst au pentrr: cdnele gi nu 9i errangheli;ti, un,r**-f*n rr-r u se satis$bce aceste texte
ai-restei

adevdr.

A! d*ilett wctist este ,,cb mirrunile relatate cie Eva-nghelii, cu scopul de a dovedi prin ele ?nconjurat, sau zu fost divinitatea lui lisus, se pot adscrie fenomenului de miraculos de care s-au curent 9i arhicunoscut in Istoria ?nconlur-a{i de ehtre'ad*p1ii ior, to{i ?ntemeietorii <ie re }igii, fenonten lui religilcr. Aga a fost cazli cu Buddha Gautama-Cakyamuni, cdruia i s-au atribuit de citre adep{ii minunilor' ca un intreg comegiu de fupte mirr.unate, frcand din el o zeitate, deqi ei a fost adversarul o{ioash 9i gi a exijer4ei inor fiiriie divine" ,,problema existen{ei divine fiind pentru el o chestiune
cdtre Lafatr.a last cazu1" mai tdrziu, cu Mairomed, personaj inilial pu{in cunoscut chiar de rltai negustor, a unui oanrenii trib,.riui s[u, coreiqi{ii, eare se cdsdtore qte la i5 ani cu vdduva bcgatd de 40 ani, cflnd ffiare cu z*c.s an.ica ddnsul pc rrume cadlja, dedic0ndu-se negofului, pdnh}a rrarsta religie adevarrta r[statarniceasci ca si unic, s-a deslarat profet gi tri*irrrt lui Aiah, dumnezeul in Trbitor divina. Treimea monoteista a lui leio:,a, drformata de creqtinism prin ?nvE!6tura despre plin6 istoi:ie, intre tTbuiile disparate, exciusiviste gi cu argantza\ii sociaie primitive ale depertului intre tribalii sdi gi i sarab, crfeliru qi saracj, i s-au at*buit, iotugi, <ie urmagii sdi o origine aristceratd provenind din a conlbc{ionut gl o descende n\h sacr6) pe linia lui Ar,ryaam, pd-rinteie. iudeilor , ca Sarah, sotria legitima a trsnrail, fiul iui Atraatn gi al roabei sale, Aguruo , izgonit in pustiul A.r'abiei, de lui Avraarn, dup[ ce acesta il n5scuse pe isaac' al minurriior, p0 cai:e le imputa $i degi'h4ohainerl perscnal , s-a ardtat un adversar prin care.qi prin'lea cregtinisrnului. totuqi el s-a socotit in permanentlle^glturi. cu ?ngerul Gabriel, sale profetice, a.carterei perioada in prima fost rnesajeie tralisneise de Alali.5 $i daei },4ohamed n-a pi ,rn,,i*p,rrtor,', sincerttaLea sa a devenit probleruaticlla sfirgitul ei, prin i:o*eesiunile mcrale ce ie-a'taiut propriilor sale pasiuni, impociobindu-qi haremul, dupS rroa:'iea primei saie so{ii, cu 12 soiii legitime" aldturi de atatea alteie nelegitime, oblln6nd pentru aceste abateri de lzi propia sa" doctriir6 nrai allster6,, qr prir: acelagi ?nger Gabriel, absolvire 9i ?r:voire speciala de la Aiah, ir:rplacahi iui sdu Di-rmnezeu uilic"" gtiuse si'-l atAie 9i Fentru a deveni totuqi * religie. cu tot fanatismul arabic, pe care ft4airorleci a fbnomenului sa-l u,Lilire,ze, mohatredaniir-::l-ii a trebuit, in r.''rrtuiea aceluiagi pro0fs cie evoiujie

indiscirtabila'

".

, Edn.,und po*'ei l'lslam, in ." Christus. Tvianuel d'liistoire des religiones", 5-e ed.. ?aris- 1921 . p' 758 sq' fie tLrrcilor" i'ie arabilor' * n* ui.i denunrirea de isrna.riiteli sau asaleni dar ianci. in scrieriie rnai vechi ;i de cronicar-j' in genere 5 dinl biogiafii sii- unei stel'i nraiadi.,,e de care a sulerii Mahofiieri. A se pal1e dinire ^^^.*-,:,-o.o mai ffiare n"r+e ,"r,ectini;" atribuite de cea
t'

L'Abb*cie Eroglie, problemes el cccrclusiorres de i'iristoire

des reiigicnes- 3-e eC . Paris' i 891

.1t 164

vecleaEdrrroncPower,op.cit.'v799sq;iL.AbbedeBrogiie.c!'cit-'p.225'

Edmonc l:'o$,el-, op. cit.. p.800.

Coranului gi minuniie Mdntuitcrului cu viziunile inteneietorului Islamismului t, e nu numali un lucm hazardat, dar de*a dreptul contrar realitdlilor istorice. Acest fel de a pune probleme, negAnd divinitatea MAntuitoruiui qi mgiduind realitatea sau minimalizAnd irnporlanfa minunilor relatale de Evanghelii, s-a ?ncercat cliiar diir prima perioada de rdspandire a cregtinismului ?n s_Anul irnperului romanlde cdtre scriitorii gi g6nditorii greci si roma'i ai epocii' acegtia din urmd vecieau in noua reiigie o pri,nejiiie pentru ."istenia ime"nsuiui imperiu intemeiat qi ?nrobirea atdtar lari gi popourr, gi cu orAnduire ingiduita gi suslinuia C. "qe.9ont{opirea vechile religii !vrr6rr politeiste, care rvr igi &Yvdu aveau fiial PU''r'r)Le, u4r mai roare, ioati, zeii zen lor', |al, aoceptati aecepta{i gt gi venera{r venera{i in tircinta iirci Capitolului vechii Rcme imperiale,-dar incompa.tibila cu noua religie a egalitalii gi iubirii dintre oarneni si $r popoare. curn era creqiinismul. S-a f,oiosit pentru aceasta, opera filosofuiui platonician Celsws, care, fir scrierea sa: ,,CuvAnt alinieze lui Iisus."ai.Evangheiiilor pe Apal.loniu de Tltana, un taumarurg qi :j.t[t]tl":.:l:t=*"ta tqoryt, c5ruia. ii atribuia nu'nurnai iirr.,dfat,lra, dar qi r:iai roare minunile sivar$ite afarh., binein{eies de invierea L_r1i, pe care o _* lt:runei nevropate, demonica vindecat5 de lisui, Maria Magdalena. ielor p"ilu iarii;i.;;;;;;'i. rispunde insf, , docurnentat, detaliat gi magistral, marel6 Origen, ?n ceie opt Ca4 ale scrierii sale: "Corctra Celswm'., car-e, in ce mai *ate patte, ni s-au gi pastrit, in traducerealatinl,originalul grec fiind pierdut. - Ne rnbrginim doar numai ia aceste cazuri, ffird amai cita d,iferitele analogii qi apropieri care s-au {hcut sau se fuc inc5., }rtre lisus al Evangheliilor gi diferitele ult" prrronui*, *liir., isiorice sau legendare, cai-e s-au crez\]t., sau au qi fost, irxr-adevar, interneietori de religii'qi dintre care cei mai rnulli se ?nscriu in capitolul Mitologiei, care-gi are o cu totul altf, r*:ra J.-irovenienfa gi exptricalie rsihologic6, istoric6 sau sociologicd, decdt religia. Lrn alt mativ care se in.'zocd contra -reridicitElii relatlrilor evanghelice, refelitoare la divinitatea M6ntuiton-rlui, il constituie abuzul care se face de eiemenf uI ntiraculos in aceste relatdri. Sunt prezentate, astfel, drept minuni, episoade, unele incredibile, cum e ?nvierea luiLazdr.cei de patru zile ingropat, iar altele, deqi reale, ?qi aveau cauzele qi explicaliiie ior naturale qi deci nu mai pot fi furscrise ?n capitolul minunilcr, ci cel mult al extraardinirului. Aqasunt vindec6rile de orbi. surzi gi paralitici, ca gi ridicarea din legin a fiicei lui lair, care in chip improp;" ;;;;;;;t;;d*p; nrinuni, ele ddundtrC mai mult dec6t folosr.nd operei qi peisonalit[fi isioiice a iui iisus gi nici nu pit fi socotite drept dovezi perercryfar:ii ale diviniag i*i. p*rx* divinitatea Lui, sunt suficiente ceie doui minuni: Naqterea gi ?nvierea l-ui, care se pot eiirnina, frrd. ase oesfiinla cregtinisrnul insugi. Acest nrotirr pare ceva mai temeinic, el fiind invocat de o parte dintre protestan{ii }iberaji care, crezdnd in di';initatea lui lisus. socot cE p;^ea rnulte rrrinurii cu cate Evangheiiile vor sd dovedeasci divinitatea Lui, ddune azb creqtim srnului, aiiniindu-l, pe de o parte rcligiilor necreqtine, sau r6pesc, pe de alta parte, r;rinunilor inse;ri, prin gultitudigea'jor, ins,eniniitalers, obiectit:italea cz ;1 i'('t'tdrcrtatea lcr. PrLna cbiecliune, socoiim noi, esie gratuitd qi nefondati,, intrucAt. intre reLaidnle din Coran. ca -si din difbriteie expuneri a1e viefii minunate ale lui Buddha Cakyamuni, este o deosebire qi o esetziiald deosebire- acer-a ca, atl,:i Coranul. cAt gi diferite 1e vie{i ale l,.n Buddla sunt scrise cu multe sute de ani dupi moanea a'cestcia gi de autori care nu au cunoscut personajul descrieriior to., f. cand Erarrgheliiie sunt sciise,aproape lnciata duird invierea M6ntuitorului - u i"; ir4atei. iv{arcu'9i i *ca ia :0-i$ <ie ani dupa in''"iere- a lui-loan, despre data apari\iei cd.reia s-au fbcut aih:ieadisculii gi jii 'ti'cziiii ia -lir sau ani de 1a il.,'ierea \42ntuitoiului. gi de martorii oculari ai lapteior relatate. cunr a ics; ]'latei =; ira:i.T.i.- uleniciai apcstclilar. caMarcuqiLuca. Despre u..rliu..u sjlune j6niur.it -{r;sl:i:;; I;a;i' la s;}is::-l Fraleheliei sale: ..Acesta esie uceiricul cel iuL,it al Don-ii-rujuicare

aparatur6 de fiin1e divine. ingeri si demoni, spirite bune si ::1?.j:?^:: "Tf::ti:1*.t. ,pbl'- ;-i., rLiv, lt ;$;;;; ot4 LLrLt ii'ii''-i"^iu,-,1;:";,, ULJLtLL) aii:iturl Ge Lln ral i#'iH sl un lad, :?:;Ti'"T",ll,i;#f'##f,U:1?;:,T;iT::_: $1 cu o intreagl eshatoiogie a desiinului.acea fatali predeslina{ie, care c6rmuiegte oameni gi spl;'ite, ,u .ur" ei qi a cucerit o rnare parle din i,echii adepli ai religiiior naturaliste gi antropozoolatriste a popoarelor afro-asiatice, amenin{6.nd. ftrti-o chia'existenfa_cregtinisraului asattar ;i sirdmtorai c. ar*;J"tii;;d1i;-ill;*r^.: r lll"titlrclipa" -7 ; '. ' --------islamtca" A aluriat ins5" rrir4 yu pe rrbus Iisus al Lva.rrguglttlor, dr Evangheiiilor, blAndul olan0ul plolet profet dm din Uahl Galileea, cu X4ahomed al
.-*-, f-*"_ slr . !ra'l

o intreag[

Flit* :: tT?

pt.rinta}i*f"';;;;, il;;ffi;;;;t;;

miriuriseqte aoeesta gi car-e a se::is aeeasta gi gtim cd mf,rturia lui este adei'iraii"8. A doria obieciiune, pare mai ?ndrept5lita, ea ccniinand 9i + pane de adev6r. Tlar ntti'nui o oric[rei !)crte. Fapt este c5 abuzul de minunt, cteglerea exagerat6 a- rniracuit-'suiui. inerent, totuqi, religii. nu este ?n avantajul gi ?n spiritul religiei, ajurrsl ?n forma et sbsoluti! de ret'elalie, cuni esie reiigia cre$tinA. Necesar i'eiigiilcr precregtine sau necreqiine. abuzul de minuni constituie o piedica, .rn 6l de plurnb in aripile de inalth eleva{ie ale Creqtinisnrului care. in ai-ar[ de Naqterea minunatS a Domlului gi de rrlarea minulie a clumnezeegtii lui invieri, nu a-re neapS:'ai nertoie de spriiinul minuniior intenrtediare, pentru a dovedi divinitatea Intemeietonilui s6u. Daed minunile au fbst {bcute totugi, gi au linut ia fi* ?nr*gistrate gi ielatate de Evanghelii. ele au fost mai mr"rlt coircesii f;cute piogeniei gi setei de miraeol a unora" decAt cerute de esenla cre$tinismului, sau de necesitatea de a se dovedi prin ele diyinitatea iui lisus, Dumnezeu - Omu1. Aqa se spune, cel pu{in, de parte dinire proiestaniii liberaii. Feliil acest a de a pune gi de a privi problema, e safit simpiist ins[. Dar nu de el ne vom ocupa acum. Fapt este cd, CreEtinismui hrs[ a fbst dintru ineeput adversar al acestui abuz de minuni, cerut de setea de miraculos a unora dintr:e invocatorii lor. De &seea, Eiserica cregtina a respiirs Evalgheliitre apocrife, care fheeau abuz de eapitolu.l minunitror, atribuite h4Sntuitorului, chiar daca uneXe ciin ur*u1. Evangtrleiii apocrife se bucu?au de rnultb trecere printre ereciinciogi, curn a fost cazul'eu ,, Protoevangheliutr lui lacoi:", atrib*it lui lacob ,,fratele Dcrimului"' Froceddnd astfel, Biserica cieqtil5 era tn ccnformitate nu numai cu spiritul Cregiinismuiui, dar gi cu cuvintele exprese ale h45.ntuitolilui care, in repetate rAncluri a condamnat setea 9i perifia.rrenta cerintS dtlpi ,,sentne 9i minurii" ale ascult[tori]or Sai ,ri refuza, adesea, sd le satisfacd eereritre insistente de ,,a ie da setrtr1n", iirfruntfurdu-i cu aspritne chiar. ,,Ac.est neam viciean cere semn 9i semn nu i se va. da decAt semnul lui iona proorocutr'i (Matei XItr. 39), adicd tngroparea lui gi Invierea eea Cs a treia zi; 9i iar5.Fl: ,,{ar Iisus, oft$nd ad6nc, a zis: ,,Fentru ce nealnul ace.sta cere semn? Ade'rdr spr:n, semn nu i se va da 9i lds6ndil-i, s-a suit ?n iuntre ,ri a trecut de ceaialt[ parte de fordan"(Mareu, VIll, i2), ca qi in atAtea '?ri alta ioouri din Evangtrielii. Iar :rtunci, cAnd, dupi rnulte insisten{e, 9i av6nrl vedere ln&re& credinia a ecnvenit s5-i a- solicitatorilor", cum a fost tn oazuriie cu demoniacul sau eu orbul dier naqiere. Iisus ior minunatS". vindecarea despre vindeee, le-a pcruneit ,, sd nu spun5" niminui l,,redea, era din voia ceior vinileca{i, care 1'esteau pe vindecdtor 9i $i totugi minunea se min,;nea fbcuta c'; dAn;ii. Sem:ifieatiu,' in aceasta privin!6 este scena cifurtre fariseii, care nu'roiau sf admitb minunata vindecare a orbului din nagtere, minune fbci;th s6mb6ta, 9i iineau s[ convingl pe orbul vindeaat,,.c,6 Cel ce l-a vindecat era un orr ai p[catului", fiinob ebicase sAmbbta, c[rora el le rdspunde: ,, Eu nu ,ytiu dacd esf e pdcdf os scu nu; eu una 6liu, cit rsm fosl orb qi Gcum vdd" . Fafa de reqinerea gi serupulo zttatea Evanghelii, eu una in redarea 9i ?nregistrarea mir.unilor fbcute clo h41ntuitorul, surprincie, oarecum, fblul cum evanglielistul loan, ucenicui iubit al Domnului pi care fusese ruartor nelipsit al rninunilor siv6rqite de iisus, ca gi auziior al avertisi:t-lentului Lui, de u nu u* r'acli $i rEspandi in popcr aceste minuni reiat6nd ultima convorbire a l'4Anttlitorului cu Apostoiii, iriainte di Inaliat'e,-incheindu-gi Evanghelia sa cu m5rturisirea:," Aeesta este ucenicui care m5rturiseqte despre aceasta gi a scris acestea; gi qtini cd martwisirea trui adevbrat[ este" adaugS, ,Jacd s-ar fi scris eu de-adrep1. fina1: ., sunt ?nc5 multe a,7tz l,.scruyi pe cart.le-a lbcut lisus qi tarc, anranuntui, socot eb nici ?n t-aaLltrumea nu ar fi putut s'ais';mi:k e[r{ile {:* r*ar fi scris" (iozur XX}, 24-75), dac6 n-ar gti ei aici e vorl:a c.ie o sinr;cia hiperbo[d,:ltilislica, cureiri* Jelului <je a scrie, lri epcca ?n care s-au scris Evangheliile" Sojrrietatea, Evangireliiloi oanonice, relirrerea 1cr iala de setea <1upa 1'abulos gi iliracuios. condamnarea gi exclu<ierea din r*rpu1 scrierilor caircnice a Evangl-leiiilol' apc;crifb, doi.'ede$te ci
I lrrcbielna
ciatei corlpuler"ii Evangneiiilor este astazi ciefiniti.' elucidata-. chiar de critica er.egeti ca eeainai exigentE. Conhibulia ]ui Aclolf Fjal.nack, crincscutul ieolog j-rrotestailt ijbelal. a fost irctir-dtoat-e in aceasti privilti. Ele au Jostjc5, ar fi iost sci-ise ioate ?ritr-e anii 20 9i 50 cje la invierea Dorrinuiui. Pdrerea cE E..ai.rshelia a iV-a, ala zisa ioan juj ,:je nLili iost definitj', abaridoitat6. a si al IV-lea. ".Diatessaronul" scrisa abia 1a slirgitul veacului a1 lii-iea sar: Talian,scrisinanul 12aleteicregline- r:cileazalbiosindu-i i3xtelecc.,iaiirtt':atecuceiealesinopticilor-ceea0e

dovedegte cdeaeTademuliinuz.|acindpar*redinccrpul ei'al:ghejiiiir:. laiicnice.Odor,a.dir-eceiltEittaceast6 nriviriii ne-o fur-nizeazZ manuscri:;e1e g:^rcsiice,jescc'per,i: ia \ag-Hail:adj. iat2nd Ce ia inceputul r'eacului al iV-lea

gichia,ranterioracestuia,giincar"e-ire'saztsa"Eia:-'"i'eiiea.1'r;''5r''-llri"'sultaillillliteloatecelepatruEvarrgheiii
caironice. Cf. ?r. A1:.lrlegoila, i)es;;ie r;ranusct-lseie seriaaii a.,ari. Xil.nr.i-Eitultt: - a'rgusi ;v4i-:

err.ir;e ;rl:,:. :-:-

,:e l:' l',ag

Ha;naii. in rei'ista Studii Teolog;ce.

singurul criteriu, care a prezidat la ?nregistrar-ea milunilor reftrjtoare ia diyipitatea l46ntuitoruluireratate de Evangheliiie canonice, il const ituie veri ciciictea kot . REmAne ?nsb cealaitS obiec{ie, anume cd. pioveniei4a minuniior relataie gi Ce Evangireliile canonice, se datoregte tendinlei Evangheiigtiior di a dovedi prin minunile atribulte M6ntuiioiuluiindeplinireapt"ofeliilor mesicsnice, reaTtzate in lisus, in persoana cdruia s.au gi rcalizat,in cutare sau cutare imprejr-[are, una sau alta dintre profeliiie mesianice ale Vechiu]ui Testament. De aceea se ;i atribuie lui }isus, ca rc,por-at de Ei insugi la Sine tertul din Isaia: .,Duhul Dornnului peste Mile. care m-a Lms a binevesti s[racilor, rn-a trimis s5 r'indec pe cei zdrobili cu inima, sI rzestesc iobilor sciparea gi orbilor vederea, sb eliberez pe cei ap5.sa{i qi sa vestesc ariul cel pl[cgt Domnului"( Luca IX, 18-20). $i tot din acelagi rnctiv provin gi texteie referitoare la PatimilaDonrnului tot din Isaia: ..Cu cei fhrl de lege s-a asemlnat"; ., Blestemat tot cel ce se spanzurd pe lelnn"; ,,Vedea-vor pe cel ce L-au impus"; sau ,,Cs din oaseie Lui nu se vor zttabi'";,.impar1ii-au haineie meie ioru-gi iar pentru cdraaga mea au aruncat sorfi" ( MateiXXVII, 25;laanXf,24,36-37);toate aeeste pr-ofelii implinindu-se in lisus. ilu peutru ca ele au qi fost ?ntr-adevdr, ci ,.pentru ca sd se impiineasia Scriptur'ile", cum zice Apostolul gi Evanghelistui ioan insugi (Ioan 1 { Zq. Ntunai c6 toatd, ac'astb. obieclie referitoare la potrivirea textelor scripturistice cu faptele ingile ar putea avea weo irnpor:tanfd, daci ea nu s-ar inteineia pe un arhicunoscut viciu de iogica, a luarli efectuiui drept cauzd^ sau, gi inr'ers, r,iciu de care aici.ie f,ace uz gi un prea eviderrtabJz. X? 6*6-o ?il*iirdtir ,rt discu{ie insd inten}ia atribuit5. E."'angheligtilor care, ,;r6nd sX do.;e dease I divinitatea M6ntuitoruIui, s-du fclosit,^ degi cu bunb iredinli, de capitoiul spectacuios qi impresionant al minunilor, inciusiv cea a invierii Domnului. Lucrurile ar putea fi aqa, dacd"J'aptele n-ar spune altfet.Irtre relatdrile Evangheliilor, din care sI" rezulte divinitatea h46.ntuitarului, nu se ?nscriu irumai miliunile cu caracter extraordi'ar 9i spectaculos, clll:l sunt inrrierile de morfi, vindecarile'de boli incurabile, etc., ci qi fapte gi int6mplaii foarte simple, cbrara nu }i se pot adscrie nicicum fei de iirtenlie apologetica dar care sunt cu atAt , nrai gr6iti:are, tocmai pentl: siwplitatea Si neintenlionalitatea tor. aga sunt sentimentele defricd, de nedumerire, de uindre, fhrd' cauze exterioare vizibile sau sesizabile, de care su6t cupr"ingi ud.r"* Apostolii, aflali in preajma fnvb{dtorului lor, fapte pe eare ni Ie relateazd. Evarigheliile,'ffird a le atribui vreo important5" deosehita si ffird a le da vreo explicajie anumiti. Deqi, giacestea, sau *rai bine zis, toctnai acestea, ?gi au o importantrS. deosebitl in rezolvarea temei nouitrr. Este Cupb cAt qtim , un fel nou de a pune gi rezolva problerna divinitalii Md.ntuitorului, din qi dup[ t*t"tarit" Evanglielijior. Dintre aceste ,,fapte", unele redate foarte pe scurt gi pare cI ,,in trecere", de evangheligti, vom cita gi analiza doar c6.feva in sprijiriul tezei naartre. Frima este sceia urc5rii Magtuitorului spre Ierusalim, unnat de ucenieii Sdi, relatatd de evanghelistul Vlarcu (X, 3Z):.,trar c6nd se aflau ei pe cale, suindu s spre Ierusalim, trisus mergeainaintealor ( aucenicilorj, iar ei'llurmau fnspaimd,tayi si infricaEafi". MexgAnd ?n ltrma lui Iisus, ucenicii il urff]au, filird tnfricagafi. De ce? Ce se intAmplase pe ca\e, care sE. infricoqeze qi sa inspE.imAnte pe ucenici, qi inca fu aqa mdsurb., incAt evangheiistul a linut sa re{ind gi s5 reiateze acest fapt? Nirlic deosetrii, nici din parteajudeilor, care s5-i fi arue*inlat, nici eiin partea lui lisus. care s5-i fi mustiat. Cum iru se ?nt6.mplase ;dci anterior acestei scene vreun lapt extraordinar. vreo minune s[v6"rgit5 de lrziAntuitorui. care sd producl acesl serrliment de panic6, de ?nfiieogare, ca iri fala extraordinaruiui, a neobignuituiui. Evepimeniulrelatat 'Je evanghelist, anterior acestuia, se referea latinarul bogat care venise la MAntuitorul s6-l cearb sfat. ce sd fac6- pentru a flrcqteni viala de veci, de *ut. oorbire Mdntr,ritorul. tanf,r care refrtzase sd ienuEte !a bogaiiile p*aAnte,sti oentru a cilpdta lericirea cereascd. Iar, anierior aceste scene, eianghelistii iii{arcu acela;i capitcl. r'e;:s. 13-16, gi Matei"c,apXlX. rrers.13-16}.nerclateazdscena i'j;iica a r.enirii 5i binecur anftr|i copiiicr de cf,tre lisus. cdrei-aiiurnteaza episoJui cu tAnlrui bo_eat ;i ne:;-iiic-rti.'- scene dlt care nu se ciespriirde nimic ciin ceea ce ar {t putut si hfi-icogeze p. u."n[i. jriLr:41ru iu pe ueiscaie:rergArid L4i! cu li-'us ii--u5:-'. caie- iau erau ?nspdrmAntafi rllspailnanlall gi..cupringi de h'tCa ficd nare". nai:e". Nin'ic. JllniiC. deCi. $1 :.CUilringt cje deci. rii riin a.cias:a calzi ra:e sa explice acest sentiinent de teawd. decdt. doai. acel quid cui --nescic =:;i:riia,''i-i-.i;;';1;-'- i:::: i: l:tr:-s:r sui,'tiiul analist ai sentimentulLri religios ALt-?Lt,tfe Son,rie,,il. ,.rii,".nl
Fa:::i;aiea cie teologie protestanta riin paris, autor aj :;iai r:i.:;rci ir:tei-esei:i: siudii i : ie*'ioignage de Jesus Christ sur sa persoitne-lE6l. .j .le-:_.:; \azar:ln. la l.'rirrne. i857 5i o serre de alre siudij leoiouicE. put:i;:,= ,r ..L-; :;,-;,rcia ,.ie

care se degaja din fiin{a divino-uman5 a M6ntuitorului. sentiment pe care ucenicii i1 incercau fata cdruia, ,.se cutrer*urau, cuprinqi de f ic[ t1fare". De acest sentiment era:: cuprinqi. adeseori. nu numai Apc.stoiii ,si nu nuniai oamenii simpli. ci gi unii dintre cdrturarii gi oanienii Legii, cum era qi acel fariseu hiicodem, care vine noaptea la iisus, ca sX afle de la El, .,cuvintele vieiii de veci", ca de ia Cel ..care fbcea semne. pe care nimeni nu le-ar fi putut face, de n-ar fi Dumnezeu cu dAnsui"( Ioal III, 1-3).DupA cum de acelagi sentinent de neciun:erire gi uimire erari cupringi adesea gi maica Sa, Si?nta Fecioard (ca gi dreptr:l Iosii pdrinteie Sau adoptir,, de alii'el), care, de la Nagtere qi pdnl la sfAgietorul cuvAnt de pe Cruce al Md.ntuitorului, acel tragic.,sd..r6.rgitu-s-a" a sim{it gi a pdstrat in inima sa de mam* acel simlXrn6nt de tatnicd qi sfielnic5, infiorare, {at\ de Cel ce-i era Fiu gi Domn. totodatd. Evident, frica pe care o simleau Apostolii, mergAnd pe cale, h urma lui lisus. nu era fi'ica cotrzitnd, acel timor * termen p* care-i foioseqte 9i Cicero. in cunoscuiui shu enrin!: ".Frirnos in orbe tiincr deos fecit" gi cum o numeqte, in terminologia latin6, un alt subtil analist al sentimentului religios, specific gi primar, R.orJolf Otto, spre a-l deosebi cle,, teama sf6nt6", ,,teama de Dumnezeu", care e,,inceputul iliielepciunii", dupf, zisa Scripturii. fiic6 denurnitd de Ctto ,favor sccer", teama pe care muritorul o simte numai in fa{a divinului, a ,,ru.-lminosu1ui", ca sd ?ntrebuin!6rn iardgi Io. terminologia lui Ofto Frin termemrl de ,,numinos'' Rudolf Cito designezzb. fiarul sacru, pe care omul ?l simte in fala cntnipotenlci ;i trtnsceCettlei d-iv':lr'e, sentimeul in eale ilsul se sitnte creetura,fela de Crect*t'. sentitnent utzic, dar prezent fi toaie formele de manifestare reiigioasd, ori c6t" de rudimentard sau ll. elevatd ar fi ea De acest sentilnent se simt cupringi gi cuiremura{i qi Apostolii Domnului aflaii pe cale. aldturi de Mdntuitcrul, aga e.:Irl ne relateazd Evanghelistul Marcu. Nici ui'rri6 de treo intercfie apologeticd aici, sau de weo tendinlS deincadrare in aureola prcfletico- mesianicd a lui lisus gi nici un semn exterior, care sd mciiveze aceastd teamh, de care se simleau cupringi Apostoiii" Fricina tulburdrii, a spaimei lor, era a*elfl.uid divin, care se desprindea din peisoa:ra h4Antuitortitrui, pe care ei ?i ?nsofeau, dar ?nc[ nu-l eunogieau, pe care-l a\Lzean, dar adesea nu-i ?nlelegeau qi pe eare-l iubeau, dar de care se temeau, cum rezultd din muite alte locuri din relatbrile evanghelice. ]-uerul acesta aparc si r;rai evident dintr-ur alt episod relatrat de Evanghelii Ei pe care-i red5.m in versi"*nea concisd a Evangh*nist"*trui Margu:" ia: ucenicii, ddnd drumul gloatelor, L-au iuat cu ei pe lisus, a$a cui1l era, in corabie. $i odatd s-a stArnit o furtun5 puternicd, ch. ',ralurile se prbvdleau peste corabie, incdt aceasta se umpluse cu ap6. Iar lisils dormea pe cdildtdiul de la c6rma corabiei gi ucenicii Lui degtept6nd-L, i-au zis: ,,Inv5.fdtorule! au nu {i-e grija cd pierim? Iar lisus, scudndu-se, a {:eftat vdntul gi a poruncit m6rii: Taci! Linigtegte-tei$i v6ntul a conienit qi s-a fEcut linigte mare..., iar ucenicii, cupringi defricd rnare ziceau intre d6ngii: ,,Oare cine este acesta, ca qi vAntul gi marea ascuild de d6nsul"? (Mareu IN - 36-41); Matei Y111,23-27;LucaVltrl,22-25). Citind acest pasaj, nu $tii de ce sf, te'simfi impresionat mai millt: De bobrietatea descrierii Evanghelistului fa{a de mbretia spectacolului? De graaza ucenicilor tnta\a irninen{ei primejdiei? De linigtea M6ntuitarului, dormind pe aitp5Jfiiul de la ciirma corS"biei, unde izbiturile valurilor erau cele n:rai putemice? De simplitat.ea. naturale{ea gi tocniai de aceea, de m1;re\ia fclulni in care lr,4furtuitor";i a e,ertat rnarea qi a. potolit iu#r:na qi rlzvrdttrea vaiuriior? l-trin-ric inier:r{iona1 sau exagerat in feiul cuin este redat episodul, ci d*ar ft"i.ca de care ei"au cuprin"ei ucenicii gi care contlasta cu sc';nnui linigtit in care era cufundat llrimrrul. $i pricina lricii Apostolilor? S5 fi fbst, poate, tean:a de furia

izl:ucniri capricioase ale .. tn5,rii" Tiberiadei. Ci. spair:ra. uimirea, stupoarea 1or. se datoreEte liniqtei inva{btorului lor. dolilind al:::tat, in ",vifornila-' r,'aiuriloi. ca sd folosim termenui adecvat lblosit de traducerea ir-ri Cala Galacliori, in redarea episoduiui. Si mai ales ""f ica l.nare".la verierea fbluiui sinrplu- famtliar gi totuqi dominat. cu care invdlF-tor'';i ior potoiise *]area gi vAi-rtr-:riJe " poru;rcind-le:
qirinle religioase" a
'o R,-,.i"1f Ottn
lLri

l-ichtenberger din care e iuat cita:i:l irrsir-u.1.

cea

\:lii. p.366.

il i'i'in ,.numinos" Otlo inieiege

serriilxentului religios.

{e e peri'naner-'ii. esentiai-:.4:-:cinceni. iricar"atul r,aiiatelor^ltrr-rne cie rlaniiestare a Im. i{ant inielegea lii:, ..r:-;:ian' sa!i..r.rourrenon". cee ce este, labazaorcb;:ei reprezentLrt a noas8'e despre lucn;. faimosul Das Dinq arsi;l,- al i.s:ii=:i:uli.ii. De aici si corelalia dinlre..noumenon''
aga precun-1

qi ."ibnc'men on'" din fi losofi a kartri a*d.

..Linigtegte-tel", incdt ucenicii cuprinqi de fricd^ se ?ntrebau intre ei. zic6nd: .,Oare cine este acesta. c5 9i v6niul gi marea asculti de d6nsul?" intrebarea aceasia. a uceniciior, pare, oarecr-iiil, ciudat5 la prima vedere, deoarece ei de atdta vrelre erau cu invlldtorui lor, pe care il cuno$teau, qi il gi iubeau. gi de aceea ?l gi urmaserd. Cum atunci de se ?ntrebuu, ..Our* cine este acesta"?, ca de un necunoscut oarecare? $i torugi intreharea lcr igi are o explicafie. 9i o singurd explica{ie. aceta cd. de data aceasta, ei v6.d, ei sesizeaz| dit,inul, dumnezeirea, care rczdia din persoana divino-uman5 a InvI.fdtorului lor, pe care in aceasil ipostazd, strEfulgeratd acum, ei nu-L mai cunosc, incAt se intreab5:"Oare cine este Acesta?, deqi qtiau bine ci este Iisus. Aceastd ipostazh, aceastd ,,fald" necunoscutl deplin de ucenicii MAntuitorului, inainte de strdlucita Sa inviere, a licut pu ,tt ii-dintre cregtinii epocii primare a cregtinisr:rului sE vorbeascE {:tpt: ,,^fatra s_c!]mbltoare" a iui lisus. despre care aminteqte Crigen (care inciind, pare-se, qi el spr-e d;insa), fata a T'v4antitorului,care aphteabiindl gi irumoasS. catre cii buli, ceea ee gi-explica i'armecul gi atraclia pe care el o exercit5 asupra auditorilor s5.i, dar asprd gi de o urA{enie ?nspailrlntdtoare" o, flf de cei r:5i gi pa.catogi. Este aici cunoscuta oscila{ie gi alternanld intre cele doua conceplii despre ?nfifiqarea a- lui iisus, care a preocupat, intr-o vreme, cereurile teologiei cregtinl, chipul lzicl ,,istric" 9i chipul ,davi.di.c"al lui trisus, Iisus Pdtitnit,orul, om al suferin{ei qi al durerii,',,fdrb, chip gi asetnbnare", drip5 isaia gi lisus Tt:iuntfdtorul, dupa zisa psalmistutrui, concep{i* pr git "u.* n* insuEegte gi o apara Sfdntul Ioan FJrisostonr contra celor ce susiineau concep{ia isaica- inrre.ur. num5'r6 ;i Sffintul Vasiie cei l"{are. Fireqfe, a biruit gi s-a ?nsti,pdnit definitiv ?n iconografia gi biserica creqtind cc,nceptia davidicb., pentru elementami rrotiv ib ,, du*n ezeirea nu .iutea sa sdid.qtruiascb decAt in cea mai desavdiqita fbpturd omeneasca, cdreia frumuseiea fizic1 ii apariine in propriu". Dar nu aceastd f,rumusele sau ur6lenie fizicb era aceea care insp5imAnta pe ucenici, in cazartle pe care le-am arnintit, ca gi ?n athtea aiteie, care se desprin in relit6rile evanghelice, .i d. aceste transparenle, de aceste str5.fuigerhri, aie transcendenlei divine, care apfuriau, in ciipe neaqteptate, sau neobignuite, gi in forme de manifestSri exterioare, ca-re nu u,r*uu totugi nimic extraordinar sau infiicogdtor ?n ele, cum sunt qi cele doudepisoade pecare le-am citit gi analizat.in ele nu e vorba de acele aparilii vechi testamentare ale lui lehova, ,, intre fulgere qi trasnete pe muntele Sinai, sefi,'ului sdu Moise", nici de acele manifestd.ri terifiante si srandioase ale \ui Zevs al grecilor, sau rwitr roii(tns ai roinanilor sau a lur F(/at/tan, dettsn1iotirt g; razboinicul r." ut germanilor, ci e vorba de'transparenle abia perceptabile ale trqnscendenJei diuinu, exprimate prin fenonrene abia sesizabiie, care se manifestau in Iisus al Evangheliiior, de care ne relateazd evangheliqtii qi care, tocmai de aceea, sunt de o neprefuit5. valoare ciocumentard-. Rudolf Otto, de care am amintit, subliniazl importanla acestor ,dovezitdcute" ?n sesizarea qi prezentatea divinului, referindu-se 7a acea aparilie, abia ?nregistrabllh, a lui lehova, cStre robui sdu Iov qi care spune: ,,Abia o goaptd s-a f,rigat pAnd la urechea rirea gi urechea wrca aprins goapta Lui gi spaiin5 9i eutremur s-a fbcut ?n tcate oasele mele gi un duh a trecut prrn fa\a*"u- gi tot parul mi sa zbdrht pe cap qi ca o qootr')ld am auzit \/ocea Lui" (Iov |V,12-14;. iac; degi cuvantul Dornnului a fbst .,abia o qoaptd lir ul"ecliea robului sdu" gi nu acea aparilie intre tunete qi frlg*r. ale lui iehova, ,, foia de sen'ritr siu lo'loise"(fegi:^ea Xtr, 1,6], fotugi ,. Duinnezeu era de falb,inacea ar1tare ca ?ntr-uc vis". $i in acea muLmurare ..ca o $oaptl"abiasin4itd a lui Dunpezeu cejuj v;u'2. Evident cb in Sfintele E"ranghelii, manifest6riie rliraculoase sunt cele care preciomina, gi ca inai ales prin ele se dovedeqte divinitatea MAntuitoruiui, cum sunt: ..Schimbare a la fa\d de pe nruntele Taboruiui", in c.are Mdntuitorul apare in ,.Lumina slavei Lui celei apropiate'",."siraiucitcr ca scarele. iar hainele.iui albe ca zapad,a'; (Matei XVII,2., Marcu LX, 2; Luca iX,29i: sau cand l'iAntuitorulin feta muliimii adunate, ". cu glas mare gi l[uimAnd a strigat qi a ?lrziat'peLazdr cei de patz-u zlie ingropat"iloan XI. 4i-45), ca gi tcate celelalte vildectui q; apt. ;rinunate. Dar ciacd acestora li se poat: obiecta- fie spectaculozitatea ior" fie intenlionalitatea naratoriicr 1or, i:ricscrand';-li-se. astfil. obiectivitatea ;i ca al-at"e. puterea doveditoare a ciivinit6iij autoruiui lor. ii{esrcJ'tl;iti'.=i-tt;crfu, ie teailta nee::plicabilS a ucenicilor. sau de imobilizare" Ce sfttlioare. ca si ll:'ic-'in;a:isi urrl .:,:t ic;-;i;et:ii lal!nizaii ar Iui Orro. nu li se pot aduce astlti ie cbiecliuni sau se izan-i j;i,e : ;-ti:i-i ;r'r ii', ediicaie. $i tocmai ?n aceasta rizidEt inpcitanla lor ,lecsebit;. in
i=;.:::r:.:- -':;'- -':-'--s-rl:-::s:- :=.,j:.
>a

icct-ile-

son oeur.Te? j-eer],.,rrci.l, paiis-p. 1

i-i.. _ii- sc

poate cd adeverkea divinitbtii Mantuuitoru-lui. Cae i. nu fhrS un anun:it tetnei. de care E-;angireliqtii. atAt de obieei nici nu qi-ati dat seama, au fcsi ?nregistrate gi redate ?ir cuprirrsul Evarigheliiloi 1ol. de 1a r'reun sobre gi circumspecte, aceste episo-ade, din care, uneie diir ele. parcd riici nu se referb aflali Apostolilor, ale s!i'tgirlare eveninient precis-exteiior, ci exirirni C,aar stdri sufletesli inl!me si

in cornpania invblitomlui lor, ,uu u uno, oameni simpli, siraini 9i ostili adesea misiunii mesianice a di'in dnt Gaiileanului Frofet. $i tocmai ele aceea, aceste s."nJminore 5i muie. dovedesc inefabilul perso ana M&ntuitorului. Este adAnc semnificatirra in aceasta prirrin|d sce na mut[ pe care ne-o rclateazb' evanghelistul Lu*", 1..f.ritoi fu una din tentativele iudeiior de a suprima pe lisus, in care ei nu credeau, Ei de eraLt prezunlia c6ruia, de a se da rlrept Mesia. sau ehiar Fiul iui Dumnezeu. cobcrit printre oameni,
ahzali q i indi g nai i. qi ilustrativ in sensui Episo<iul ac*es,,a, ai ientativei de ucidere a lui iisus, extrem de iirteresant redait aiei' pentru pe care-l tezei noaitre, e relatat de evanghelistul Luca, cap. lV' vers. i 8-20. 9i fusese crescut, Ei partea care interes eaz6, in legaturl cu teza: ,,Apoi (Iisus) a. venit ?n Nazaret, unde i s-a dat atunci clteascd; gi sd sculai s-a dup5 obiceiul s6u, a intrat ?,rir-o zi de sArrbatin sinagogx peste ,uit*u proorocutrui lsaia qi desfbcind-gi suluil3, a aflat locul unde era scris: ,,Duhui Domnul inima, a vesti rnine, care rn-a uns, a binevestit s[racilor m-a triinis, a vindeca pe cei zdrobili cu
sc ana

robilor- izbdvirea qi

dat orbiior vederea; s[ fac pe cei strAn:torafi liberi, vestind anul pilcut ai jos qi cchii t'"rturor diri' Do'nrrului", ,,Apoi, infrguriird la ioc suhll, gi aandu-t slujitor',ilui, a stat s-a implinit sinagogh *ru* ird,:*ptaii asupra Lui. Iar El a inceput s5 cuvAfiteze, zicAnd: ,,Ast"dzt de m6.nie"qi r-lmplut s-au acestea, auzind Scriitu"ra aeeasta in urectrile voastre"..., gi toli din siiagogd.-, era zidrtl pe oare muntelui, scul6ndu-se , L-auscos afurf, ctrin ceiate, ducandu-l piria sub sprAneeana Capemaulfi" cetatealcr, ea s6-l arunce jos ftr pr6pastie; EI trecdttd prin mijlocwl lor, s-a dus, spre
a.

nirn ic intdinpldnd u-T-se.

prin b,rusca elornolire a gloatei de iudei, hotarfl{i sd-X $-eae6' cmoare pe lisus, dar care, aoum, asista neputincioas6_,, domoiitS" ldsdnd pe lisus sh Ce d6nqii? ci] int6mplase se Ce nestingheril prin mijloeul ior, cum pr"rrt"uti Evanghelistul. de care credeau, nu vlozuser*" sau ce seslzasera ei in persoana lui lisus, pe care-L urau, in oare in fl:sesera -qc,e,*d-altzatL, prin eiirrinitaiea pe clare El gi-o atritruise, ceamai mare huld sau blasfemie de stare in aceastd r[mas au El, de ei in ochii lcr. wednic6 de pedeaps a eu rnoariea? Ce vdzuserd de nemipcaie, de ,tulraoie. ca sd intrebuinfim termenul cu care Rudclf Otto cierrumeqte starea g6sirn in fa\a ?nnr[rmurir *, p* iup o si.m]im, sau prin care trecein, fiecare dintre noi, c6nd ne stare de aceastd in cd Desigur, inefabiiului, u tuurrr.*dentuiui, a divinului, a nrirnincsului? i:ui aceasta, data de hmbrmulii:e se aflasera gi iudeii infuria{i, ci,rora lisus facuse s5 le apatd, vizibll,;nai acci:ntwat,fa-ta dunrnezeiasc6 a persoanei Sale unice, de Dumnezeu gi Om, ?:r aceeagi persoa*I. trisus nu'a rch;trut nici un gest, n-a rostit nici un cuvAnt, 9i totugi gloata infuriatd s-a scend dor:iolit" gi El a trecut nestingherii prin rnijlocul ei, spre Capemaurnul s6lagluirii sale. Aceastf, tlcuth, relatath de evangheilstu j iuca, upun* tot. atSJ de rnult despre divinitatea lui lisus, ca pi
Scena aceasta extrem de eloeventi care se scenele majore, ca Schiriba uealafald" cavindecariie i:-riraculoase, ffurd a suscita obiecii-unile aduc aceslora"

C scen5 asemdniitoa-re esle aceea ?ntdmplatd ?n grldina Gi"relsiniaui, cu pritreiui -prind"erii iui tisus cle ostaq;ii giszii T'emptrirlui" aga cum ne-o redi Si?ntul Ioair evangirelistul:" Deci nuda. luAnd fbchi ostagi +i sluriicridelac1peteniiXe preoliior au venit acclo (in gi6dina Giretsimani), cu feiinare. qi a,ir.,*. Iai lisus, qtiincL ce ie ce erau sE se ?niAmple. a iegit Tnatniea lor, irrtrebAndLr-i: ", Pe cine sunt". Iar cei ce cbutz{)?" Rlspunsu-i-ar-i i-i,ri: ..Fe lisus Naza-rineanui''- $i }isus le a zis: ,, Eu ls[-L aresteze] s-au dat ?napoi gi au c5,zut cu fala la p[mAnt". $i lisus i-ai*trebat iardqi:" Pe oh Et 'eniserd cine ciri;taii'/" iar ei au zis: ."Pe Iisus Nazarineai-iu1". Rdslui-rs-a iisus: ,,Au nu v-am sllus 3-8i. (loan XVI;i, duch" s5 se sdi) sunt?'' Ifeci. daci pe ft4ine rna cauta1i. lisali pe ace;iia iucei:icii pe dea lisus, s1a Ce i-a fhcut pe acegli cameni. soldali inarntaii. ',eni1i anurerc sa-L prinda Dit'ine a'tut totugi iirapci gi..sa ca,la cr,'iaia 1a pd,mArrt''? Ei'ident.:,:t'i:{tigero/'a de-o clipa a Felei llumnezeu Fala 1ui pc1i..'edea si sb fii Iisr-rs" caca ei ;rtiau, iuCei gi ostaqi ai ternplulu! fiinc. 16...ltu F'ala Ctl'.ii p. caie sj at: aceea. au eaztst cu leiele ia panrant- s;-l: :-s' salr: r'ietile. rte':iztand

'iu',
r3

I-a vechii ii.iclej ta ;;i la cei 'i.e as'nzi., 'ie a1tfe|. era::-ig-iull ,-i{.as,'. li 'a l:rillrac( a)La ie'rir dit: :lanta 5.t'iitl--l'r-

r'::::

Sale.

veEisera sd-L prir:dd-. tctuqi! -'Str:Sfulgerarea divinS" durase doar c clip[. at6t c6t a vojt 6,iAntuitoru]. care, revellirrd la obignuita Sa inlbiigale*umand gi prin noul raspuns,'care cuprindea in sine ,.i o ironie 5i mustrare: ..Au i:i-t v-arx spus'i5 sunt". ingaduie ostagiior, abia revenili din uimire. sd-L 9u lege gi sa-L ducd la Antra, socrul lui cciafa, lirr" indeoiebi,' rniiitase ----' -.-----*"- atdt de mult pentr-u pierderea 1ui lisus, A'na fiind arhiereur anului aceiuia. "* Cum acelagi sentirnent mirifiant gi derutant. totcdati, se desprinde qi din atitudinea lui pilat. proeuratorul, care roman' sceptic p5,gan. str5.in deci de visurile gi agteutdrl" ai ramane totugi intrigat $i tulburat de ldcerea neexplicabild, "*ri""i."il",*; dar impresionantd a lui lisus, i6 fala furvinuirilor ce I se aduceau, izbucnind in acei.*p-g, in care era gi imputarca dar gi mirarea:,'Mie nu-nri rE.spunzi? Au nu gtii c5 putere am sS te osdndesc, sau sd te eliberez ? ,.La care repros, Mantuitoml di cunosciltul sbu rdspuns:_,,Nu ai avea nici o puter"e asupra Mea, de nu !i-ar fi fost datl iie de sus... Eu pentru aceasta am venit in lume, ca si mdrtu fisesc Aciettdt ui,,! Adevdrul? Ce este aderzlrul? se ?ntreab6 qi-L ?ntreab6 qi pe Mantuitorul scepticul Fiiat, in suflezul cdruia incepuse sd se sciriieze, sd se indltreze ditinul, care-i stbtea in fa1a. Cdci doar nu pentru aveftismentul ce i-l trimesese solia sa, patricianu ,o*u1u Frocula, care abia de auzise de Iisus, pe eate *ici nu-L cilnogtea qi despre care a\4lsese doar ,,o vedenie in vis,,, ,,inult pdtiminci pentru dAnsui", Piiat ezita gi voia sd eliblreze_ pe lisus, ci pentr-r.r d'istireul, care-i stbtea ?n fafa qi caie se-rdsfffurgea din persoana lui Iisus.'Cdci bl era, Dunrnezeu-gi omul, ,,Calea, AdevSruI ",Adevtrul" qi via!a", a$a.9LiT spiiTg El tnsuqi despie siiie, ;i ciini se Jesprinae qi din episoadeie *;;;gh.lir- p; care le-am citit gi anahzat ?n acest stu<iiu, ou qi fitt a.tAtea alte ,,rr*n* $ *;*u*i,,, pe care ni le relateazd Evangheliile gi mai aies, prfur triumfata Lui inviere ciin mcrli, dcvada suprernb a divinitalii

fi lii,i',, u:::f,;f; i,':,ii,'

nu luptS cu atata inddrjire Contra tuturcr tainelor luptd sectanlii, dar contra nici uneia cel mai puternic decarece preferin!6 , ca in contra preoliei. $i e gi natural sa aiUa aceastb preo{ilor, 9i .tocmai aceastf, oltstacoi ilr rdspa.ndiiea inv4aturilor ior il afla in autoritatea nu a randuit preo{i in Biserica sa; antoritate vor s-o distruga. De uc*.u ei spun ci h46ntuitorul diaconi), aceasti randuire este acolo unde existd iera*rhia bisericeasca iepiscopi, preofi, litereie Sfutei Scripturi' in Faptele Iumeasc[. Din cauza urei contra preotilcr, ,t, -ui oa*nici ,,Atunci cei 12 au chemat mullimea ricenicilor Ei ie-au Apostolilor (cap. 6 vers. 2-5) st5 scrii: sb slujim meselor"' qi au ales pe zis: nu este potrivit ca noi, pdrdsincl cuvfintul lui Dumnezeu, ei"' Aici se de Duhul sfant, pe Filip.." 9i au pus mainile peste $tefan, bSrbat plin de ,r"oin1a 9i observand pe ucenici S[i ci se vede destul de clar originea diaconului. Caci Mantuitorul, ea s5 h45 due' CEci daef, nu Mi duc" intristeazh de plccarea Lui, le spune: 'Vd este de fcios pe Mingaietorui Mangaietorul nu va veni la voi, iar dacS h4d duc, trimite-voi voia lui Dumnezeu' iar ea Prin urriare instituirea diaconiei prin Apostoli era tot din meseror prir:rilor creft!1ii, este faptul c[ prorrb cd diacc*ii nu erau nigte simplii .${itcii ai oreqtine, iar diaconul Filip a propovbduit arhidiaconul $tefan u fort primui martir JiBis*tl"l creqtinismul tn Samaria (Fapt,. ,4p. 8,12)' preoiia prcpriu-zisd 9i arhieria' sunt C6.t privegte celelalte doua trepte atre preoliei: aratale tot N|fi"de clar qi ftr6 inconjur ?n Sffinta Scriptur6: ,.in zilele acelealisus a ieqit in munte casd se raege qi a petrecut noaptea in rugdciune qi a aies din eiI2pe dacd s-a ftcut ziul, a chemat la Sine pe ucenicii Sai

cltre

NJumnezerL.

La:-

care i-a nunrit .A^pcstolf' ({-uea 6,12-13}' "a rinduit alfi 70 9i i-a trimis, c6te doi, inaintea fblei $i afar[ de aeegti 12., MAntuitorul (Luca 1 0' 1 )' Sale. in fiec arc tdtg si ioc, unde insuq i avea si vie" o deosebire mai precisf, intie cei 72 qi cer 7c nici ci se poate cere' Eiseric6 "daruri deosebite"' Sf. ap" ruu*t ,fu*e dar precis, cd Dumnezeu a pus in

povdluire iltre creqtini pr-ln in Sectanlii insa aduc alte texte. Oriunde este v^orba de c pova}ui{i-v[ voi pe voi eu intenlia apcstolului cb a voit sb inlSture preolia : "tnvdfa{i-vd 9i ?n psaimi 9i lailde" '" (Efleseni 5' i 9); "Ci toat6 in{glepciu*ea"'. (Col. 3, 15}. "Vorbiti intre voi tnderirnali-vb unii pe al1ii in fiecare zi" (Evtet 3, i3)' lnva!6tcri, fra}ii mei, Bi nu vor sa vaja qi cuvintele"Si ap. Iacob: " J'{u v1 face{i, rnulfi justifice dreptui de a nu avea preo{i' qtiind c[ mai rn"7,re os[nd^6 r/om lua". i3, i). Ca sd-qi versete din Ev' Dupd Mareu: "Ioan indr[znese a cita qi cuvintetre ]46ntuitoruiui; ei aduc doua ;;;t;r; Ei: lnr,;1atoru.le am vdzutpe unul izgonind demoni i. numele t5u, dar care nu mefge dup6 iroi gi l-am oprit, pe;ltru ed nu mqrge dupi noi' ". 1 ,.-:---.,^: :. ft: nuir:lele meu' ::ar*.fi,*bnLl:clinli;-]i lis.ds ?ils1-,.arpulJ*' Td',;-l cp*1i,1>ct nr-i e aii*eni de rdu"' ih4c. 9, 38-39). s5 poatl degraira dupd aceea., sa ura rrorbeasci pe care diftLili M6ntuitorui'a voit prin acele cuvinte s6 nu impiedice vindec[rile , insf, erceplii' fiindc6 Sf' Scripturb' spune: oanreni lefkteau?n;rumele n-,ui. Aceste eazuti sunt .,Este bolnav clne'a intre r.,oi? 36 cheme preoiii Bisericii; gi si se roage pentru dlnsul, rugaciurlea credintei I'a mdntui u*gaucl'-l pe dansul cu unldelemn ?ntru nu*rl. Domnului. $i lui'" (laccib qi-l va id'cape dinsul Domnul. ;i de'a fi fhcut pacale' se'or ierta

p*-,rel3ol'av 5,14-i5), Frin ur:riare

vindec6ri sunt indicaii chiai rje Sf. Scripiurr toi preo{ii' Aceasta sebitl in B iseric a apcste-ilici. or abezzhexi sten{a lor ca ir eeplh deo justifica 9i cu Si' ,ru tri.e chip si desfiinteze pieolia 5i peni*i a-$i Sectairqii ir:sh 'or mai cauie citaie' Din epistalal-a a sf' ap' Scr:ipturd aeeasla <ioriilla arzhloare. coniiflua sa
Ei pentru

Petru, cap. 2. sectai:tul extrage vers. 5 gi 9: "$i voi ?ngiv[ ca nigte pietre vii vE zidiii ca,sE duhovniceasci, preolie sflnt6, ca sd aducefi jertfe duhovniceqti piScute iui Duriinezeu pi-h Iisus Ckistos" (vets. 5), "Iar r;oi, rod ales. preolie impir'5teasci, neam sfAnt, noicd spre cigtigare, ca sd vestili bunit5{ile Celui care r;-a chernat pe voi dintru intunecare la ilinunata sa

lumini"

(vers

9.1.

Sf ap. Petru rrorbegte aici despre ''.jertfble duhovniceqti", care sunt plicute lui Dumnezeu prin Domnui lisus; agadar ?n noua "casd duhovniceascb" cregtinS s-au desfiinlat jertfele legii mozaice qi cu ele qi preoiia lui Aaron, singura in drept de a aduce jeltfeie de animale prescrise de Vechiul Testaiaent. De ac'ritu 'Jerifele d-r-lhoi'nice$ti" - fbpie de rnilostenie cregtinS - poi fi aduse de ciicine, pentru ca s5 se mAntuiascd. Toii cregtinii dar, din acest punct de vedere formeazf, o "preo{ie sffint5". Ca ryi sf. ap. Petru nu inlelege prin aceste cuvinte sb desfiin{eze pe preoli se vede chiar din cuprinsul acestei epistole, cdci tn capitoiul 5 spune: "Pe presbiterii cei care voi ii rog ca unul ce sunt ?inpreund presbiter gi martor al patimilor lui Christos qi partag al m6ririi celei ce va sb se descopere: Pastorilituri:ra iuiDumnezeu datd fuipaza voastrd, cercetdnd-a nu cu silnicie, ci cu voie bun5. dupl Durnnezeu, nu pentru cdqtig urAt ci cu cs6rdie, nu ca gi cum a{i fi stSpAni peste biserici. Acum se in{elegeffievdratul sens gi al versetului g, citat rnai sus; ?n acest verset se vede clar posibilitatea tuturor de a vesti in lurne bun6t5lile Celui ce ne-a chemat din ?ntuneric la lumina eea luminatd. Cregtinii, forrnAnd o seminlie aleas6, un neam sfdnt, popor agonisit de Dumnezeu, nu mai au nevoie de a se trage din neamul iui Aaron pentru a putea fi preoli. Oricine poate primi taina preofiei, dacd este pregdtit, cAci spiirle sf. ap. Favel: "Dac[ poftegte cineva episcopie, bun lucm doregte" Se ca<ie insd episcopului s5 fie ffir6. de prihand, bdrbat al unei femei, tteaz,intreg la milte, cuviincios, prirnitor de streini, indemAnatic sa invefe pe al1ii, nebe{iv, nedeprins sd bath, blAnd, nesfbdnic, neiubitor de argint, bun chivernisitor ?n casa lui, av6nd copii ascultdtori, intru desdvdlgita b,un6 credin!6. Cdci dacd cineva a sa casd nu qtie sd gi-o r6.nciuiasc5, cum va pui'ta gi'ija de liiserica lui Dui:ruiezed'... "Tot a;a sl fie diaccnii oanreni de cinste"... Aceste porunci Xe dddea sf. ap. Pavel ucenicului sf,u, episcopul Timotei din Efes (I Tirn. 3, 1-14). Fiind dezarmaJi gi de sf. apostol Petru gi de si apostol Pavel sectan{ii iqi caut5, argumentele ?n alte carfi. Aga folosesc Apocaiipsa, unde tri se pare cf, se susfine punctul ior de vedere. in cap. 1, vers. 6, gi in cap" 2A vers. 6 se cuprinde aceeagi iciee exprirnatdin cap. 5 vers. 10: "$i I-ai fbcut pe ei Dumnezeului nostru, imp5ra{i gi preofi gi impar{i-vor pe p5"ilAnt". Dacd aici se vorbegte de preoli in geireral, sectan{ii vor ca fiecare cregtin sd atbd aceastb, pretenlie sd se considere preot. Nu-i de mirare de ce sectele ajurig totdeauna la eiocniri cu autoritatea statului, chci dacdinterpreteaz| astfel Sf. Scripturi, pcate atunci sd ceard de la credincicgi. sE aibd.preten{ia de a se considera gi "irnp[ra{t" , cdci a$a spune citatui: irnpdralt ;i preofi, - nu numai preo{i. Ial/a ce situaiie tristd ?gi pregdtesc cei care indrS.znesc sd punf, in contrazicere cu ei ingiqi pe scriitorii inspira{i ai Si Scripturi. Afard de cei 12 Apostoli llAntuitorul ,,a rinduit al\i 7A de ucenici 9i i-a trirnis cate 2 inairrtea felei Sale in fiecare t6rg ;i ioc unde Insu;i avea sb vie. " {Lue a X, 1i Din cele 2 texte se obsend o loaIle precisl deosebire intre cei i2 gi cei 70 de ucenici. Dar seclanlii ltu vcr sd se lupte cu Biserica Ortodoxd pe acest temei scripturistic ci c,autd alte iocuri di:i Sflnta Scriptura care sd le fundarnenteze cat de cltt atacul: --Dia iuine ei nu sunt. piecum nici Eu nu sunt din lume. Sfiniegte-i pe ei i;it;:u aderrlrul
TEU-'

iloan \1-. 16-i7).

--,{tr-:i.-i .e-a snu: ;ncd o dati: pace vou6. Precurn }"4-a tiimis pe }r{ine Tata1,. r,E

tiitiit

gi

Eu pe voi."

{i*a:i XX, 2l}' Xxtr''itt, 20}. ""$iiath Eu cu voi suni in ioate ziieXe, pAnS la sfbrgiful veacrilui." {iv**i (ft4atei 4(}] X, ..Cine v5 primegte pe voi, pe lCine h4[ pririregie." Duhul SlAnt r'-a pus pe voi episccpi. ".L1a{i dar aminte de r,'oi gi de toat6 iuima htr'.; care Insuqi sAngeie S5u." {Fapte XX, 28} cu ca sI pbstoriliBiserica Dornnr,rlui, p care a cAqtigat-o prooiocie, cu ,,Nu fii nepisdior fa!5, de darul care este intru tine, care !i s-a dat prifl plmerea miinilor preofiei." t-E Ti*cte! gV, tr4) .,Freo{ii cei ce-qi 1in bine dreg6icria sh se iirrrredniceasc6 de ?n,loiti cinste, lnai aies cei care se osterresc in cuvAnt ;i i:r invd{5tur1." {{ Fima*tei V, 17} ..Fi1i iq:prrtiira;ieoir-:iLli s:i rtu plin-rrgii. {}ra nril--iai tiln giira a dai sau liei mai'lo-ri." 1F yi F [{ffi0.tel i" .,Nu pune prea degrab5 mAiniie peste nimeni" niei nu te f* pirtaq la pheate strdine. Pdslreazite pe tite cltrat." { Tim*tei V, 22} oe mai lipsesc ceie ce r:rrai ,,Pentn"r aeeasta te-am i6sat ?n Creta ca sh iirdreptezi cele lipsesc gi sX agezi preo{i priil cetS{i precurn !i-arn rfu:lduit." {T'it E, 5} - Din Epistola { citre Ccrimtexri, sectan}ii a.duo drept argument urmf,toa-rele versete din
-F

Ci:ir)ll(llLll ,ILi V; ,q)-*]

:,

r t/Etr/-

a1

1a
B

- ,,CAird vE acluna{i irnpreunE, unul are o odntare, unul o ?nvHfdturb, unul o descopedre, altul de grdit ?ntr-o lilrrbra, altuot o t[lmf,ciie: toate s5 se foci spre zidirea tuturcr. Dacd este s* gr6isca i6 li*rbi, sa fie cAte doi sau eel mult trei gi rdnd pe rAnd, iar unu-l sb thlmd.ceasc[. $i clacA nil e id.fu:r6ciuitcr sb tae5 ?n tsisericb gi numai lui s[-gi gra.iaseS ryi lui ]urineze\t'" -,.$i proarocii sh vcrbeasc[ doi sau trei iar ceilalli sd judece... Unul c0te unul pute{i s5 vclbiii to{i pi"'-;litic, ca to{i sE primeascd ?nv[!6tur"A $i toti sX se miilgAie'" Din aee.st citat pentru sectangi conciuzia este c6 oricine poate s[ fove{e gi c5 preolii rru au dr*pturi spree iale. S*e1an{ii nu vor sar vad6 cd acelagi Apostol Favel ?n aceeaqi Epistola cu dor-1f, capitole mai irrainte, i-* eapit*iui H{E rikr E C*s:ipce$i ie spusesc uorhrtei-riXcr: ,,Fe urrii i-a pus D'uim;iezeu iil Bisericd" ryrai tntlii Apostcli= al eioilea profe{i, al treilea ?nv5{6tori, apoi eei cu darul puteriior minunate. fu urmd pe cei cu darui tdinlduirilor... Oare to{i surit Apostoii? Oare toli sunt pr-ogroci? Oane toli sunt ?nvdg6tori? Care toii au putere sd sf',,6r$eascd minuni? Care to{i au baroll vinileehl"ilcr? Oare toli v*rbesc in limbi? Oare to{i pot sh t6lmicea.se6?" (H Cetrixrfeni X}{,
26'- 3{})"

Siantiri Favei spune preeis sd Duftsrtezeu a pus in Biserica daruri deosebite, acelagi trucru ?1 rcpetlLSf?ltul Fa',zei ryi.iii Episioia cdtre Efeseni {EV, n 1} dar gi ?n Rcnaami {X, }'5}: ,"$i curn vor prapovdclui ffirEi de Apostoli?" - Din f,pist*Ba { a Gf6s}6--x}mi Fetru eapitoEeiE tE sectantul ext;rage verseiul 5 qi versefui 9: nigte pietre vii ri6 ziditi casd duhol.nicea,scS-, preolie si6nth ca sX aduce{i jertfe ".,$i voi hgiva ce -,toi rod ales, preofie iluirovnicegti plEeute lui Dur^r:*ez*u prin Iisus Flrisios"" {r'ersef*tr 5); ,,lai ir*ph1a1eas*i.. neam siani, nr;roci spre ci,9ii-uare. ca sa vesiiti bunath{iie ceiui ce v-a clietnlt p.; -,,*i dintru ?lrluncric la niinu;:ata S[ ]urniir5." i",'ersec;i 9] 3f'antul iletn; r'orbegte aici despre. jeriiele d*ho'.';ricegti *aye suiit pilcute lui llumnezeu piin I}-ii:'r;:rui lisLis }lri:.rios. ltgadat' it ;'ioua ..casE dulicvniceascd" creqtin6 s-au desfiir:iaL jertieie legii n:ctzaice 9i cr-l *le p;"ea1,ia lui Aalc:.t. singura in cire;:t de a aduce jertfele de airimale
ple:rri'rse iJe \i eirliiui Testa.rtz*';tt.

Cr"icini: i;i;i;te prinli lainz precfiei. Caca este ;,-';-etiiit cEei spulre !1l?ntril Favel: ..Dach cade itrsl episecpi;lui si lle fhrl de prihani. i-'*i1eiir *ineya. r.-,::i:;tr:pie, hu:i luciri doie;re. Se Lirir,rl::l cl.;i siitgi.i;:e lenrei- 't:"*a-z- ?triies ia i-l:::-ii:. c,:''iilci'r-rs. pl'ii;ritor de st|ii;ri. ?;rcJemAila'Lic se ir:..,eI* ile aiiii" nebeli"u- i:edepri;-ts sA ra-i2- rla;1.:, rieceiteiel. neiubifor cie argint- b'-;i-i chi-.,,,e:"itisi1,;r in casa ]ti a--,'?,1:d copii asc'.ij:iii'i: ihii': :esa-.2;si',a bun}- crecjinli. Caci daci -' ,:l::e r,a" =ij+. [-] s;i casd ni; gtie si si--- iii,j-.-.':':i1. : i.'; z :;'.)Ti'a de giiiS cie Biserica lui

Dumnezeu!". . . ..Tot aq sb fie diaconii oameni de cinste,.. " ' in conciuzie: Aceste porunci le dddea Sfi.ntul Pavel ucenicului Sau Episcopul Timctei din Efbs: { Tirmotei (Iff,1-4}. Fiind dezarinati qi de Sf6ntul Fetru gi de Sfintul Pavei sectan{ii ?;i cauti arguinentele in alte c[r{i <iin Sfbnta Scriptui'd.. Aga fclosesc Apocalipsa unde li se pare cd se susline punctul ior de veclere. in capitolul I versetul 6 din ApocalipsS precum gi in capitolul XX versetul6 se cuprinde aceeapi idee expriinat5. in capitolul V versetul 10: .,$i ia-i flcut pe ei Dumnezeului nostru impdrali gi preoli gi impdrSfi-vor pe pdmAnt." iar pe predicatorii lor sectanli ii apfud, cu urmdtoarele texte: 1.-Faptele dpostolilor(Vi,3 gi 5): ,,Drept aceea, fia{ilor, cauta{i gapte b5rba{i dintre voi, cu nume bun, pliiii de Duh Sflff.r,t qi de ?n{eleiieiune, pe care nci sI-i rAnduirn ia aceastd si'-rjb5. $i a pibcut cuv6ntul inaintea intregii mul1imi, qi au aies pe $tefan, bSrbat plin de credinla gi de Duh Sf6nt, ryi pe Filip, qi pe Prohor, gi pe Nicanor, qi pe Timon, $i pe Farmena, gi pe Nicolae, prozelit Ciir Antichia," 2.-d Corimtexei(XIX,2E): ,"$i pe unii i-a pus Dumnezeu, in Bisericd: intdi apostoli, al doilea prooroci, al treilea inv6fdtori; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vind ecirilor, ajutor6rile, c6rmuirile, felurile limbilor. " 3.-Efesemi(IV,28): ,,$i ei a dat pe unii apostcli, pe allii prooroci, pe a!{ii evangheligti, pe al{ii pastori gi ?nv6}6tori," 4.-Evrei(XV,14): ,,Drept aceea, avAnrl Arhiereu mare, Care a str5bdtut cerurile, pe lisus, Fiui luj Dumnezeu, sd finem cu t5rie mdrturisirea.'' 5.-Evrei(VE1r2{s-27}z,,Un astfel de Arhiereu se cuvenea sX avem: sffint, fir5. de rhutate, fari de patd, osebit de cei p5.*dtogi, qi fiind mai presus decAt cerurile. El nu are nevoie si aduca zilnic jertfe, ca arhiereii: ?nt6i pentru pdcatele 1or, apoi pentru ale poporului, c5.ci El a fbcut aceasta a dat1 pentru totdeauna, aducfildu-Se .jertfb pe Sine insuqi." 6.-Evrei(VIFI,1): ,,Lucftr de cipetenie diir cele spuse este cb avem astfel de Arhiereu care a gezut de-a dreaptatronului slavei ?n cerutri,"
R.aspwnsul ot'todox

lc acuzaliile aduse de seclanli lerorhiei Bisericepti

1.-Vtratei{X,5}: ,,Fe aeeqti doisprezece i-a trirnis iisus, poruncindu-le lor qi zic6nd: in caleapdgdnilor si nu rnerge{i, gi in vreo cetate de sama-rineni sd nu intra}i;" 2.-{oare{XV,n6): ,,Nn voi M-a}i a}es pe Mine, ci Eu v-arn ales pe voi qi r ain r6nduit sd mergeii gi roadd sd aducefi, gi roada rzoastr[ s6" rhrndnd, ca Tat5.1 s5 vd dea orice- I veli cere in riumele Meu." 3.-Faptele Aposto[ilor(I,Si: ,.Ci ve{i lua putere, venind Duhul SfAnt peste voi, gi ?mi i,eli fi Mie martod in ierusalim qi ?n toat6 Iudeea qi in Samaria qi p6in6la rnzrgtnea pbm6;rtuiui." 4.-Faptefe ,4postc*liEor{ftr,1-4}: ,.$i cAnd a sosit ztua Cincizecinrii, erau tofi impreund ?n aceiagi loc. $i din cer, fb,rE de veste, s-a fhcut un rruiet, ca de sufiare de v&rrt ce rrine reirecle, ;i a unrplut taatd casa unde gedeau ei. $i li s-au ardlat, ?mpirlite, limbi ca de loc qi au gezut pe f'ecare dintre ei. $i s-au uraplut ioli de Duhui Sfbnt gi au inceput si vorb,eascd in a-lte lirnbi, precum le dadea lor Duhui z grli. 5.-Faptele Apostohlar(VE,5-6): -"$i a piacut cu-",i.ntul inaintea intregii muilimi. ,ci au ales pe $teian. btu'bat plin de creriinl5 gi cie Duh Sfant. qi pe Filip. gi re Frohcr, gi pe Nicanor, qi pe Tirnon. si pe Pannena. ;i pe Nicoiae- prozelit din Antiohia. Pe care i-au pus ?naintea aposrclilcr- 5i ei. rugAndu-se ;i-au pus mAiniie peste ei." r.6.- FapteEe ApcsaiiiorfXi\/.23): ..$i hirotonindu-le preo{i in fiecare biserica. rug6ndu-se cu posi;ri r-au inciEdinial pe eiDoinnului in Care crezuserd." r.- Faptele -ipestaiiiar{X1r.6i: --$i apostolii gi preoiii s-au adunat ca sd cerce teze despre acest cu-i'ani."

B.: Faptele ,{pcstoliEor(XVl,4}: .,$i c6nd treceau prin cet[{i, inv6}au

?nv5{[turile rAnduite de apostolii gi de preolii din lerusalim-"

si

pXzeascf,

9.- Faptele Apostoiilor(XX,17): ,,$i trimilAnd din Milet la Efes, a chemat la sine pe preo!ii ' Bisericii.'' - tO.- Faptele dpostolilor{XXl,8): ,,lar a doua zi, ieqind, am venit la Cezareea. $i intrAnd in casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei gapte (diaconi), am rdmas la ei." 11.-tr Corinteni(FV,1qi17): ,,Aga sf, ne socoteascf, pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos qi ca iconomi ai taineior lui Dumnezeu. Pentru aceasta arrr trirnis la voi pe Tinotei, care este fiul meu iubit gi credincics in Domnul. El v[ va aduce aminte ciile rneie cele in Hristos Iisus, cum ?nr,61 eu pretutindeni ?n toat[ Biserica." i2.-Gatateni@rt): ,,Favel, apostol nu de la oameni, nici prin vreun onq ci prin lisus Hristos qi prin Dumnezeu - Tatbl, CateL-a inviat pe El din morli-" t:.-p'lnrnon{I,tr}:,,Pa:,"el, cel pus ?n lan{uri pentru Iisus Hristos,9i fratele Timotei, iubituiui Filimon, irnpreund-iucrdtor cu noi," 14.-IX Timotei(I,6): .,Din aceasta pricinS, i{i amintesc s5 aprinzi gi mai rnult din nou harul lui Dumnezeu,*care este ?n tine, prin punerea miinilor mele."

i 5.-EH Tfurnoei{H,li}; ,--Spre aceasta ain fost pus eu picpovdduitor gi apostcl 9i inv[!6tor al

nearnurilor." i6.-T'fit(X,7): ,,C[ci se cuvine ca episcopul sd fie fir[ de prihan6, ca lm iconom al lui Dulnnezeu, neingfimfat, nu grabnic la mAnie, nu dat la bdutur6, pagnic, nepoftitor de cAqtig

17.-Evrei{Vr4r7}:,,$i nimeni nu-gi ia singur cinstea aceasta, ci dacd este chemat de Dumnezeu dupb eum gi Aaron. El, in zlIele trupului Sdu, a adus, cu strig[t qi cu lacrimi, cereri gi rug[ciuni cdtre Cel ce putea sd- L mdntuiascd din moarte $i auzit a fost pentru evlavia Sa,".

ulrat,"

jl**

J\.^

rtt
't

Cuitul Ndscdtoarei de S*$lnezeu

Despre nimeni dintre Sfin{ii Bisericii o$odoxe n-a spus cineva ca este inti'e oameni mai mare decat lo{)n Batezdtorul" (}i.4at. nl, ii). DacI de asemenea cuvinte s-a ?nvrednicit Botezftoru! Domnului qi inairrte Flergdtorul, putein in{elege atitudinea MAntritorului fa15 de Mcsma,Sa. Este adevdrat c5 in anumite cazuri El a avut cuvinte de nustrare fa6 de ai Sai gi deci fatr5 de mama Sa: 1). La vArsta de 12 ani tr-a zis Mama Lui c6nd L-a glsit in Templu: "Fiule, de ce aiJdcutnoud aga?" $i * zis cdtre dansii: "Ce este cd md cdutali? Au n-ali Stiut cd intru cele ce sunt cle Tatdlui flteu se cade Mie sd f u? " $i ei n-au in{eles graiul care a grdit ior." (Luca3,48-50). 2). La ?nceputtil activithlii rnesianice, ]a nunta din Ccna Gali|eei, sffirgindu-se vinul ii zise Mama Sa'. "Yin n.u Gu. " $i M6ntuitorul I-a raspuns: "Ce esfe nie Si tie .femeie? t'ncd n-a venit ceasul meu. " fioan 2, 3-4).llanla l-ui ?nsd a spus slugilor din casd: "Clric c va zice voud, fac'c1i ". 3). Cu altb ocazie l-azis Lui oarecine din mullime: "Iatd nrzma Ta sifralii Tdi stau sf*rd, \,r"and sd grdiascd cu Tine".Iar El rdspunz6nd a zis celui ce-I spusese: "Cine este fidili,tG ncea Si care sunt Ji"a{ii nrci? $i tinzdndu-7i rnlna Sa spre uceruicii Sdi a zis: latd mams Mea Ei f'a\ii Mei. Cd aricine vc face voia Tatdlui Meu, celui din cerwri, acela este fratele Meu Si s()i'u ivi(a. (rviai. f z. + i"Ja). Din primul text se vede de ce MAntuitorui as vorbit astfel de mama Lui; in nromentui cAnd este vorba de Dumnezeu, tofi ceilal1i aiegi dintre alegi trec pe ptranul al doilea, Dacd insd pe iAilgd sentimenteie de marn6 pe care I le-a manifestat in viald, rnai avem ?n vedere gi roiul pa care i-a avut Frea Curata Fecioarb in economia nrAntuirii cmenirii, atunci infelegenr de ce MAntuitorul nu a rcfuzat sd fac[ prima minune la cererea Mctrnei Sale, inai.rcte de a fi sosit ceasul inceperii act;vitatii nresianice. Este drept cd M6ntuitorui nurnegte mawd qi sard gi fi'ate pe taii care se suputl voiei lui Dumnezeu, dar prin aceasta El ca Fiu al Fecioarei ],{aria n-a avui niciodata atitudine prin care sd micAoreze ceva din sfinfenia nranre i Sale. Ba irrch hrainte de a-gi da duhul pe cruce, El a ?ncredinlat pe $iarra Sa sf a1t. troarr, dovedind prin aceasta c6.-l

iraarldcijeosebit6gri-ja.iioai.:1*,26-27).Tleaceeaeas-ai;:vredniciti*vialii fiind,salrs riumitide Sl Apostoii Afamu fui li.sr.Ls (Mat.2,13; Luca 2,51: loan f9.25 Fapt. Ap.i, 14). ....."smerenia roabei Sale, cd iuld de acum ntd vor ferici loale neawurile" (Luca1. 43'!. Cuvinteie acestea erau asemdndtoare celor spuse de irrgerul Cavriii: "Eucwt"d-te ceea
ce e:;iip.lfqfi rie drsr. Domnui -cle cu line, binecuvrsn{sld eSli lu inlre.fentei ". (Luca 1,28). Deci aupd c''.:r'inteie Sf. Scriptur'i ea n-a lost o sir"i:;115 funreie cun spun cei rbtlcili

c?ie

si

incumetd sa-i ;iege

cultil pe care Biserica lui

Chdstcs

i-l

da de aproape

19

..'ea,-ui. n:sriiuiniu-i sarbatori in an^iiniirea rtas'terii (8 Septeriib'ie,), ducerii la Teriip[u Ia '.'i:s-ia c: -1 :;ii i-l \ciembne't. Bunei vesti.ri (.25 lt4a*iei si Adormirii ei (15 Augusti.

afara de celeiaite ierut"gli

t./e
5t

in care

a.|utoml ei este vegnic chemat de eei credinciogi:

un ie, uca t is t, put'uc

i'

Fbrd ?gdoialS c5 acesi cult ai SL Fecioare este ?n iegEturb cu insigi ect:ttotria tndytt,tirii iloastre gi cle a-ceea se bucur[ de o deosebit6 atenlie din pariea credincioqiloi; dar oriclt ar fi de evidentE aceastl ieg*tur6, nu se poate nega rolul persanal pe care l-a avut Prea Curata Fecioar* ft4aria. A nega partea persorcald ?n toatd sfin{enia vielii ei p5nrAnteqti, ar insemna si o cE;nsiderlm ca un sirapiu lristrument, despre voinla c5ruia nu se poate voi'bi. C asemenea presuilunett nrJ numai cd esre lrnpioasd. dar esie cu totui lipsiti cie iogicS, precum qi C,ebazb Ccginatic5. Astlei stdncl fapteie, ?nfl'eaga inanif,estare a Sfintei Feeioare iese at6t de muit din collunul vie{ii fulneiegii, ?nc6t se poate pitrunde de or"icine taina aiegerii ei ca N d,sc dtoar e de l)urnnezeu. Cei eare vor sf,-i micgoreze s.f;n{enia pentru a-i ?nlltura culful nu pot fi dec6t cu

Cultul Sf Feci*ar'* este inse&rabil de cuitui Dumnezeirii; de:,indatd ce Domnul Iisus s-a intrupat ca Dumi:ezeu, insemneazd cd aceea care s-a invrednicit de o asemenea nagtere este o fiinfd nrai piesus de oricale alta. Exista dar un rcpafi aga de iogic ?ntre cultul MAntuitorului gi cuitul sf. Fecioare, ilrcAt a distruge pe unul ?nseamiri a distruge gi pe celalalt; faptul s-a petrecut deja ?n Traditii au ajur-is de la irrotestantisrn, unde cei ce;e au f,ost ccnsecvenli ?n distrugerea Sf. ?nldturarea cuitutrili Sf. Fee icare pi la inldturare cultului MAntuiiorului care a rbmas la unii dir"rtre ei cr: aeelagi rol pe care Mairomed ii are in religia inairornedanb: :'ohtl. wrtui ntai'e pra.{et. CAnd ei aproape au ?ndumnezeitpe Ndscdtoarea de Dumnezeu gi pentru mAnfuire eere ci'eeiinciosiili;i mai 'i-'Ai s1 practice cult'rl Sfir:tei Feclcare aga ci.;l'I: ?l ?nteleg ei, condiiioiidnd tot cuitul *regtin de cultul lor exagerat dat Frea Curatei, trebuie sd eviden{ieni acest fapt pe de o parte pentru a ardta cd. dreapta credinla apastolicd este pistratd nunt{}i ii'l ortodcxie, iar pe de altE parte pentru a explica de ce propaga:ida sectantd merge greu ?ntre ortodocgi, c6nd e vorba de cultul Sfinliior ?n geireral gi cultul
Sf. Fecioare
?n special.

buna gtiing6 ntste saf 6ti

intr-adevdr,da*h ?;r sdodcxie ar fi aceieagi exagera{iuniin triinbaj;i in practicarea acestui cui[, care a: eciipsa pe cel pe care-i datordm divinitalii, atunci sectanlilor noqtrii ie-ar fi r:qor sd ?ntr"ebuin{eze aceeaqi literaturh pe carc o iiitrebuinleaia gi?n apusul catolic. Ei !rsd atel'ru6ndu-gi lupta contra oriodocailor tocmai pe acest Leren al cuitului Sfrn!iior, ?gi dovedese, sldbiciunea lor gi trdircicia doctrinei noastrc. incercarea cea tnai giea pentru Biserica nc;asird oi'i+doxi in i",orlAnia a fbst ;t;;*area il'fiic5 de ie bis.:i!ce "Cu!b,..:1ia tJaTz?". Acc!+ S-a ilus 1;r'r'1.;11::a cillt'llui 3f F-ecioare in special gi s-a vizut ce falir:rent a ciat ncua migcare; este drept cE aceqti rlLleiii se atiuizzl, ici 9i cclo gi flc .:ictirme. d,ar acesi fapt se petrece numai fiindcd ei sunt ?ncd in oibirsiv6, pt cltd vrenle <;rtodccgii si;nt intr-c Ce{bnsir,5 instinctualE. ireorganizath 9i neincdlziti de iocul convingerii ?t.t c.:mbatere.

Ce rehuie ?n{eles

prin "fra{ii Dcrnnulut"

Sf. er," Matei in genealogia Mdmtuitcrului spune: "lar lacob a nd.scut pe losif, bdrbatul Mariei din care (e( qo) s-a ndscut Iisus, ce se zice Christos" (1, 16). Felul de expdmare ai evanghelistuiui ir versetele anterioare este cu totul aitul; "At,raarn a rfiscul pe Iscac, iar Isaac a ndscut pe lacob, iar Lacob a nds'cut pe fuda." (vers. 2'), iar cdnd. ponrenegte gi fbmeile zice:."Iar luda a ndscul pe Fares 6i Tara din Tamar..., iar Solomon a ndsct,tt pe Boaz din Ral'tav..., ict; Dwic{ irnpdralul a ndscut pe Soloman din.femeia lui (trie ... ". Agadar ia nagterea iviAniuiicrului ?nirebuin'qe'azla c:u totul a1ld explesiime. Acest fapt este gi rnai explicit redat ?n versetul 24: "$i nu o c cunoscut pe eG pdnd ce a nd,scutpe Fiwl sdu, Cel dintdi ndscut, gi a chewat numele lui: Iisus". Sectan{ii ins[ pentru a nricqora sfinlenia vie]ii Maicii Dcmnului, cu gdndul rndfturisit de a-I distruge cultui pe care I-l dau cregtinii, spun ci ihtr-adevdr a ndscut pe Doinnr:l,/ecioardfircd, ?nsd dupd aceea atrdit cu trdrbatul s6u losif qi a avut qi allicopii, pe "frafii Domnului" despre care pornenesc deseori evangheliqtii.

I"tmprirna lcr obiecliune sectanlii fclosesc versetul (24) citat mai sus. Se gtie ?nsd cd sf," ev. h.4atei a scris fir iinrba aramaied, gi prepozitria"pdnd ee" ieu-to) ?n liiiri;a gi"eac5,-?n car aveiir astdzi aceasiS Evanghelie,-;;u redE exact ideea cuprinsd intre pozilia semjticd ad, sare exprim6 continuitate, duratd, ve$ilicie. Ca s4 in{elegern mai bitre deosebirea, sE privirn cdteva texte din V. Testament in care se poate vedea ce sens are prepaztlia"pdndce" in acel Testament: a). "5t iatd Ew sunt cu tine pdzindu-le in toatd calea ori incotro vei tnerge $i te vai intosrce in pdmantwf acesta, cd reu te ttoi ldsa pfuiii ce s,,oi frsce loale cafe cm grdit lie" {Facere 28, 15}. Nu unlleazd de ac,i ci dupd &ceea l-a lbsat pe lacob din grija sal b). "$i Micoi, fata lui Saul, n-a ndscut prunc p6nd ?n ziua in t)are a murit" (ll Sanr. &,23 ). Nu ?nsemneazl cd dupd aceea a mai putut naqte! (Vezi gi Ps. {0g, 1). c). Dar chiar la sflrgitul Evangheliei dupd Matei se vede ce sens are aceastd prepozilie: " $i iald Eu cu toi suul in loale zilele parcd lo ,ffirEiru[ veacului; anrin" (28, 20).:.:-u itrsemneazS cd Ir46ntuitorulnu vamai fi cu ucenicii siiduplsffirgitul lumii!

!l.A tloua obiecliune sectantd privegte chestiurrea "fralilor Domnului"; acegtia suilt perscnagii loarte aprc-'piare Mantuitcn:lui (Mat. i3,55-56; Marcu 6,3); ei ?nso{eau ce Si Fecioard (l{at. 12. 46: !,4arcu 3,31-32; Luca 8, 1g-20;Iaan z.l2}. La evrei ?risd se ilunleau "fi'ati'' si ler-ii: ba inca 5i neStotul ,ti rrnchiul se nult'teau "fra.l,i" {Geneza13,B;14, i5:. In3..sic-i'risrii-i.raa:nesienuilit".fi"ale"cuLaide;i?i erarmc.hi... (lrcan19.25). Daci -,.r-;; Di-r;;iui:ii i-ar {t fcst frali cu adev6rai, atunci lljAntuitorul rt-.ar fi dat tJriiL::.:;r.::-e::,-ri:-l-::a Sa:n uitimul moment ucenicului loan: " lald mama la! ,li dinlr";i.i;:,:i r'-.ii.r:--'_:.: ;.;r:-r.i ::Ct?;cui ilitl"u ale Sule" (Iaan79.27).

Nuinele celcr 4 "&a!i" ai Domnului, aminti{i de evangheliqti erau: Iacob, Iosi, Iuda gi Simon. Despre lacab qi Iosi evangheiistui Matei spune ca erau copiii Mariei lui Cleopa: "$i erau aiolo gi.fentei muhe, de departe privind, cnre tnerseserd.dupd lisus din Galiieea, stujind Lui; int;le care era tr4aria Magdalena,ri Mariamama lui lacob 9i a lui Iosi,,rl mama.fiilor lui Zevedei " (Mat. 27,56; cf. ioan 19,25). Niciodata Fecioara Maria n-a flost numiti ff]ama lor, ci wtmai Iisus este numit Fittl Mariel. Pe Iacob,-primul episcop in ierusalim (t 62)-sf ap, Pa'ulel il nunreqte "fratele Donrnuiui" (Gd"n, i 9). Este destul de iimpede ce insemneaz|"ftatele" Domnului! Totugi trebuie sd amintim aici gi felul cum ace1ti veri ai Domnuiui se intitulau singuri; de ]a Iacob ne-a rdmas o epistol5, care lncepe cu unndtoarele cuvite: "Iacob' sluga lui Durrurezeu gi a Domnului }isus Christos. ..", iar luda, iqi incepe epistola sa astfel: "Iudct, slugd a lui lisus Christos gi frate al lui lacob...". Este deciciar cdniciodatir necredtnct:t"t uTl"t, ei nu s-au intitulat frali u Domnului. Ace'laqi \ueiu il alumb q\
Renan: "Aceqti verir aare prfmirS' invlldtura tAndrului predicator, pe cdnd adevaralii lui I

sectan{ilor cate cautd sd rnicqoreze v;rtutriie lddscdtoarei de Dumne zeu, c6nd gtiu bine ch atAtea fecioare sunt eare n-au avut chemarea acesteia gi totugi au putut pdstra toatLvia\a cur5{ia trupului qi a sufletului. Alre rcxk defolosit in combatere Lueal',32 Lucal',48 Lucatr,42 Ioan 20, 17-18
Obieciiunile

fra{i i se ?mpotrivear, iuard nutr eie defi"alii Domnuluf'.1

pite o .impietate deci fapta

;i

ccmbctcrca lor

Sectarlii abiecteazd:D.

CA

rolui de mijlocitori sau solitori c6ffe Durnnezeu nu-I

de

au Sfin1ii, ci numai Dornnui Iisus Christos.

ll).

Cd Sfinfii trec6nd in cer nu pot auzi rugiciunile pe care credinciogii

r
I

I t

i
I

i
R

f"
!.:

lr

[i

t{

poretuiindeni le adreseazd tror, fiindei:numai Durnnezeu este otnniprezetrt, I). Prima obiec{iune ei gi-o intemeiazd, pe citatul urmbtor: 'oEste un sircgur Dutnnezeu Si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu qi oameni, Omul lisus Christas, ca.re s-a dat pe ,sine insuSi ca prel de rdscumitdrare pentru loli "(l Timotei Z, 5-6). Nu se gdsegte un singur credincios de'rind, aricdt" de nestiutor ar fi el, ca sI pogoare pe Fiul lui Dumnezeu lisus Christos a$a cum il pogoar6 sectan!ii, atribuindu-l o "rnijlocire" in gradul in care orice cregtin o atribuie unui Sf. Aposiol sau maltir. ?* d*ctrina Biseri{}1i, cAnd este vorba 4e rui.ilocirea Domnt:lr;i lisu-s Christo'r' hire Dumnezeu qi oameni, nu se subliniazS. din textul scripturistic citat inai sus numai lrel c:r.ntinte, a$a cum fac sectanlii, ca sd scoat5 ochiinegtiutorilor. cise subliniazd inrpreund pi cuvintele: "care S-a dat pe sine tnsuSi ca pre{ de rdscumpdrare pentru loli", cuvinte care deiernrinS caltatea nrijlocitorului prin calitatea sacrificiuiui sdu: "pre! de rdscunrpSrare ncntru to1i." "ln El tti se tte,ste,yte ierlarea pdcotelor" apt.Ap. 1-1, -28). "in nirircni altLtl nu e,sle manfL{ire, cdci nu es'le .sub cer nici utz all nunrc dal oameniior in care n"ebuie srt.fint maptuili" (Faqt. Ap.4,12'7. Aceastaa fcst;i este credinia Bisericiinoastre care niciodatd
I ltiala lui
li,su,s

bad. de B. h4arian, ed. VI-a . pag. I 1-

i!

'1

noi oriodocgii nici nu e de ccnrparat miilocirea Doinr:ului Iisus cu tnijlctcirea Sfintilor, oricdtl pot.rivire de nunte ar

sd canlinue a s rugo !]erclru no!. Jatd dar ire ce constd wijlacireu S.fin{ilor". Fentru

il-a condiiionat mAlituirea ornuluide jertiele si-. maniri, clci pentru sceasta este de a,-iiii:s jertfa eie pe Golgota. In porrrirea lar uitE cd tennenul C,e "ntijlccitor." este atribuit chiar de Sf. Sciipturi Mdntrritcruluil Ei nu r,5d" cd !egitura ?nire cer giplnrAnt s-a ficui y:rin onu.tl iisus, gi cd la baza creqtinisn"lului ?nsugi sid. o"ntijlacit'e dejertfi omeneascS! $i acest adev6rnu exclude a.jutorul Sfin$lor, care prin rugSciunile iorajuta fi'alilor lorrraineputinciogidin viai[. Cu alte cuvinte dac5 o mamd cheamX in ajutorul ruglciunii sale pe lviaica Domnului la u;r llcment de sufleriirqd rnare, ca penti:u aeeeagi suferiiii[ sa se roage Fiuii;i pentru iertai'e gi indurare, fbce oare un pas izt afat'6, de Sf. Scriptura?2 Sf. Ap. Fai,el scrie clar Tesalanicenilor qiin prims epistolS gi ?n a tloua; "Fralilar rugctli-t,d penn"u noi" (5, 25)' Pe ldngd toctle acestea, f"atrilor, ntgali-ttd ptenlrw fiai, ca, cmtantul Domtnrb1 sd-si .facd drumul, grrsbnic, gi sil se preundreascd ca qi lat,ai" (3, i); tot asemenea le scrie gi Evrei/or-' "R-ugali-ttd ilefifi"u noi, cdci sut,tiem increc{inNa{i cd attem un cuget bun, tlorinr} ca infru laate cu cinste sd n"dim" ({s, 18); iar Romanil.or Ie adaugd: ,,Ci t,a rog pe voi, !'agilor, penlru Domttui nostru iisus Citrisios gi pentru iuhir"ea Duhuiui Sfsnt, sd vti luptali pentru trcirce in rugdciunile ttoastre cdlre DwnnezeLr, c{t sd scop cle rintralilii din Iud.eea Si ca daru{ 7se care il duc la Ierusalint sd.f,e bine primit de cdtt"e sfinli" (Rom. gS, .i0_3 l). Dacd sf. ap. Favel ?ndernna pe credinciogi sd se roage lui Durnnezeu pentrLt _ dansul, nu ni se poate eere nouE sE renunldm Ia rugiciunile sfinfilor adresate lui Dumirezeu penfru noi. ?r-i ioe ca noi sd ne invdldm din-faptele apostolului inspirat, se pretinde ca sh-i reprogdrn: Ocire rcu-ti cjunge, sfinte apostole, rugdciurrca de te cet"i Tesslonicerti{or, Evreilar gi Ronearcilor ct'e1tina{i ,sd se rooge penlrw tine? Degeaba fi indentn.i la acest lucru: Durnnezeu nu line seama de rugiciunile ior. " itri aai tu inims $i vic;a ta Lui (},{cniuitorului), sau nu? De asfa alirndt,e$nicia tc.,, Acest individuat'istn exagerat nu se intAlnegte nici ntdcar la totri sectan!ii. Mdntuitorul nu ne-a inv6{at s5 ne rugSn^t: "Tr;tdl melt care e6ti ln ceruri"..., "pninea mea ceadetoatezilele"...,etc.efc.Etrne-adatunrnodelderuglciune:"Tstdlnostru coreeEti tn ceruri"".pdiruert naastrd cea sptefiinld dd-ne-o nau| aitdzi qi ne iartd nov6 gre;alele naastreprecunt 6inai iertdm...Si ttur:educepenaitnispild, cineizbdvesle de ciydw". Existi. dat r.r singurd Bisericd a Iu! Cl:ristos, unde medinciogii se ioag5 uilii piltt.u allii, qi unde ceior ce au dus o via!5 cle sfinlenie gi jeitfi ii se da o deosebita oinste (ruenerafie), intrucdt gtiindu-i trecuii in fericirea vegnicb, nu incetfun sd le cercm la nevoie

;r

trricicdatd insd nu ia fi cineva iei"tat de pdcaie, pentru motivul cd, face rugdciuni -'lfirrtilcr- fhi'a si -'e giirdeasca la a iildreptare a vieiii confonr invbtdturii DoninulL;i

:::?::
>J::r::
t:,_.,.

:: S: :.',: .:_i .:,:l.a de rdsctlitpdr"orea 1un,i prirt l,fdnttri.foizrl? Secianlii ar irebUi Sa .t. :,.::,-: :;. --: P:-:i. pe care o dd jui linrotei_ ucenjcul siu_. prin aceasta tuturor 9i j,:ri:i,r ,_:. :'- . .,.-,,::: ;.:;:,:;iriol aCe-ldrzrl inuinlea ltti Dumne:eu. si nu laci iupu rie cuvinte. ia r :::" :=,li:e ascuiti" (ll Tim. 2. 14)
J::r-ri:r,--r.
::-,

jrji;r Di:nine:ei":

nu insen-ineazd ca aici este ridica.t cmul la b.eapta

fariseilor se potrivesc-de minune 9i Christos. Cuvitttele spuse de SL ioan Botezdtorul "Pui tle ndparci, cinet-c ardtat safugili tie wania acestui fel de cr"eqtini.. orbilide pdcate: td nu gandiii sd ziceli in voi ce ya sd vie? Faceli, deci, roade t,rednice cie po-cainld t cd Dumttezel{ poale Si din pielrele in:;ivir; Pdritttele nostru ste Avraan',

siestea sa ridicefii lzti Avraam" (h4at' 3,7-9)' implinite, trebuie s6 aib6 la baz6 9i c Aga dar rugaciunite c6tte sfrnli, ru ua fi* vialade{hptecreqtirieqti.*runttrxaiprete'n|iadea.fifru|luiDumnezeuprinbotez. pand' aci origittea si ittsti1icn'ea Sectaniii tot nu vor sd gbseascd iu ceie spuse je la ideea, cd cieatinii au imitat pe p[gini 9i le-au cultului Sfinfilor, fo**r" "i c[ aceste acuzaliuni nu sunt r-roi' ci di' imprumutat cultul s",t'i"*;lo, 9i ai eroilori? Atat

'o'i 'o 'pu"'

timpuri inclePbrtate!

2.

pag' -1-l Delehaye. Les origines <ju CLiite des L4a*1r-s'

:
$ -,.* '. It{ f -J-{-r.\

{r

;-\

.'!

!-1^-n
Carlt'xtr Sf.

='*t

Cruc!

Obieciiunile

;i

combalerea lor

ca sectanlii sd aduc6 citate contra Sf. Cruci din I{otil Testartent, fiindcd in Vechiu!Testament nu poate fi vorba de acest semn decAt numai iir umbr5. tr-i ?nsa vaz6ndu-se cu totui dezanna{i gi silili sE aduci din Vechiul Testainent aceleagi citate pe care le aduc contra cinstirii icoanelor, apeleazb numai dec6t Ia argumente ralionale. Acesta este prirnui semn de slSbiciune intr-o disculie ou sectanlii, fiindcd ei nu se prea folosesc de raliune; ei se laudi c5 se lin numai de Cuv6ntul lui Dumnezeu, nu de porunciomenegtil Este pdcat, -zic ei- sE cinstegti semnul cu care a fost sciringiuit MAntuitorul; asta insemneazb cd egti ?n stare sd shnlli ciomagul cu care a fost omorAt Domnul lisus!? Sectanlii sunt oameni din aceia, care sunt in stare sh lase la o parte Sf. ScriptLlrd atunci cAnd nu le convine ce se spune acolo ! Cbci nu este trecutd cu vederea ?n Cartea Sffint5 insenrnbtatea Crticii. Sf. apostoi Favel spune Corinietriiar: "intr-adevdr, ctnanlui crucii percfru cei ce pier e nebunie, insd pentru nai cei ce ne rndntuim este puterea lui Duninczett "(l Cor. fi, 18.; Numai aceste cuvinte categorice dacd ar fi existat in Sf. ScripbNd, ar fi fost de ajuns pentr"u niqte oameni sinceri sd se convingd de credinfa Sf. Apostoli. Penfiu aseffienea oameni ?ndar[tnici ?ns6, Dumnezeu a ficut s5 se mai gSseasc[ qi atrte citaie, ?n care Crucea are a mai rnare ?nsemnitate dec6t un instrument de omor! Insugi MAntuitorul spune: "Dupd cum ]v&aise a {ndl1at 1arpele tn pustie, aEa {rebuie sd se ina!|e Fiwl Omului pentru ca oricine care crede intr-tnsul sd nu piard, ci sd aibd ttiatd tte$rcicd. Ca Durnnezeu a1a a fubit lumea, incdt a dal pe Fiul sdu Unul Ndscut, pentrw ca aricine crede iicir-fi'isul si iiu piard, ci sd aibd viaid ve;nicd. " (Ioan -a, 14-1,6). Din cuvintele Mdntuitoruiui se vede clar cdacest garpe de aramd spdnzurat pe tremn preinchipuia spAnzurarea Sa pe cruce. Semn de vindecare era qarpele in V. Testament, sern:r de vindecare este cmtcea in N Testament. Sectanlii uitd cd MAntuitcrul totdeauna a vorbit de cruce ca de simbolul mdntuirii neamului omenesc: "Dacd vrea cineva sd vind dupd nine, sd se lepede de sine, sd-gi ia crucea gi sd mi unm.eze wie" {Mat. n6, 24}. Aqadar ?nainte de a fi ristignit, MAntuitorul voi-bea de cruce qi indenlna pe Apostali sd o pcarte de buni voie. irr cregtinisrn crLrcea n-a rirnas un instrument de omor ai MAntuitoruiui, c "spdnzuritoare" curn o nurlesc baptiqtii, ci un obiect de saivare a ?ntregii omeniri; prin s\ngele v6rsat pe ea ne-an'l mAntuit noi qi o cinstini, curn cinstegte gipdstreazi cu sfin[eriie cilStorul un cbiect carel-a sc6pat de o fiar6 sdlbatica. in falaacestor lapte nu poate sta aiguniciliu I ;aiit'na'r a I secta;tiilcr. Dar si continulm cu citate clin Sf Scriptura. ca sE se vadhc6.t de bine sunten noi ?nari;-rali ;i ce neputinciogi gi nesinceri suni sectan{ir. Sf. apostol Pavei scde Efesenilor: "Cdci el (Christos) este pacea rtoa.s'tr"d, e[ cclre a.ficLrt c{in cele douct iumi-una, rsdicd a sLu"pat perelele din mijioc al despdrliturii, ti'ii!wd5ia. De.s-fiinicnd. fn lrupul sdu, legect Tsoruncilor;'i iswdldlurilor ei, ca inlru tine, ,e cei Coi .ta-i :ider:.scd in!r-ut'; siitgur am nou qi sa fnl.emeieze prscea, ;i .,ta-i frtpac'e cu Di:intie:eii pe cnzirzrloi, unili itrft"-Lttl singt"tt" lrup, prin crLrce. oruorand pt"in ea t,rdjntd:;ia"

Natural ar

fi

:^

1-+- i 1r

J-

Deci cel rdstignit pe cruce, a distius vrajm5gia prin cruce' Acestea le propoviduia vd sf. ap. Pavel gi ntipen;tor: "Cdci neultri- despre care v-am,vorbit adeseori, iar acu*t "{3' 18}. uprri ,u Iacrim.i-, mulsi se pocrtd ca duqmani ai crucii lui Christos mai prcpor'lduit-o au cruce Aceast6 invagtura apostolicS despre sffinta ei qi atunci departe urmagii lor. Ceea.* A" sectanlii astdzi, fbceau pdgAnii in vechime; ,ai*au de creqtini cb adord lernnul cruciir' pentru un Argumeptele aduse de Sf. Scriptura contra sectan{iior, fbrd indoialS cd pre{uiesc om sincer sunt peremtorii qi deci suficiente penti'u a descoperii c6t <ie pulin sectanlii adevbrul. Ei qtiu foarte bine cb abia ?rr secolul al XVI-lea ies la iveaid creqtini (!) care semnul crucii se {bcea dispreluiesc semnul lui Christos. Pe timpul lui Tetulian (160-240) in ioate impre.jurdrile vielii, chiar gi in iele de pufind irnportanla: lAnd se sculau, inainte semnul crucii 9i de a se imbr6Ja, inainte de a se incalla, cAnd se a$ezaulamas6' Ei frceau deasupra alimentelor pe {iunte . Fdg6niicur1ogteau pe cregtini dup5 obiqrruinla de a-gi face seiiinul crucii Solda{ii cr:eqtiniinainte de ?nceperea unei lupte iqi lbceau semnul crucii' Un comentator al scrieiilor fericituiui Augustin spune:- "Cand se citea Sf' de a predica' Evanghelie, to{i se sculau qi-$i fbceau semnul crucii; episcopii inainte ?ntindeau inainte de a vorbi se inchinau cu semnul crucii; 9i aceia oare se rugau

cregtiiii

(Teodosie gi Valentin al llilea) au dat decrete, prin care se ?*patalii "o*qtini ca o interzicea a grava r* nrofutu crucea pe pardoseaia bisedciior, consider6nd aceasta profanare a acestui semn sf,nt de a fi cdlcatin picioare' Interesat de gtiut este faptul cd implra{ii iconociagti nu s-au atins de semnul s[ fie crucii; ba inca tocmai pe monedele lor cruCea ocupb lcc de cinste! -ra ;i natura! crucii semnul sdu, in tirnpui aSa, de?ndat6 ce sf. Ioin Gurd de Aur afirmd c5 pretutindeni "Regii, llsandu-9i qi protecfiune: remediu ca credinciogi era venerat qi intrebuinlat de in rugdciunipurpuri-crucea; Fe ,diademele, iau crucea, ti*botul rno4ii Mintuitorului.

mAinile *-' - ?n forma crucii"2.

Citateie din Sf. Parinli am putea sd le amintim aici, pentru cd suttt destule privitoare ia sfl, cruce, dar ne oprim; dacS un sectant ar lua cunogtinfd de cele spuse despre a Sf. Cruce s-ar convinge numai cu atdt de ar fi sin'cer. Cum insb asemenea virtute 'sincerit[trii prea mult din la plltelri a$tepta este inexistlng in rAndurile sectanlilor nri ne
parlea

strdlucegte cftraea;pe arme-crucea; pe sffinta masd-crucea; in tot universul-crucea; crucea mai mult decAt soarele".

Ar fi ips6 bine, dacd unii dintre cregtinii noqtri ar pr.rtea {i convinqi, sE t'lu mai "puterea lui Drtntnezeu" {l Ccr. l, l7)' ?njure pe cruce, cdci ei prtrt aceastabatjoeoresc
poate muili au socotit acest sernn ca ceva de pulind !r:rpor'ianld. a$a curn cregtinii noqtri
este fixati intr-o pozilie Renumitul apologet Tertuiian insr le rdspundea: "orice bucati de lenrn. oare nrai sus' cd la oliginea Am spus pe infeg' Dumnezeu (in cruce) adorinr Noi t,ertical6, este o parte cle cruce. deqi in tlofee Victoriile, Ior zeii v'qtri erau schilali de sculptori cu ajutorul unei cruci. Dar voi aclorafi 9i cruci - le for nea,zd scheletul. presus de. toli zerr' i,lo:.rg, r.eligie a Romanilor treitereazb drapelele, jurh pe drapele. pune drapelele trai steagurilor Pdnzele podoaba crucilor. sunt 5i drapelelor drapelele orna{i Tc,ateicestJinragini cu car^e voi

1or.

sfinliii cruci goale 9i fira voastre suni imbrdcbmintea cruciior. Eu vA admir zelul: voi n-a1i voit si ontanente" (Aprt lageticr"r trt, oap XVf ' t 1889, pag.225 Citutdupd e1artig;y - Dictionncit"e cles Antiquites chretiennes.

nioqtenire.

din negtiintl socotesc qi alte lucruri sfinte. De aceea cad repeCe unii in mrejele sectanlilor. fiindc[ nu-gi preluiesc ?ndeajuns comoara r"eligioasd pa care strbrnogii le-au iSsat-o

Nu vom reugi sd scbp6m de rdtdcili at6ta timp c6t cregtinii nogtri oftodocqi vor rbtn6ne muli la cuvintele sectan{ilor: "De ce sd fac eu senrnui crucii? Dacd e de cinstii, apoi il cinstesc mai mult eu. ci nici nul pomenesc". Agadar nu in slabiciunea 9i in iipsa argumentelor noastre std tiria ritdcililor. ci in viafa i:nora dilitre creqtiriii nogtri, care-batjoccresc lucruriie sfinie; de aici pcnles" "eie mai puternice argumente contra noastri: "voi zice{i gi nu face{i -spull sectanlii-; ceretri sE cinstim semnul crr,rcii gi voi?linjurali"! Sd convingem dar pe cei care injur[ de lucrurile sfinte, sd ! !i!! i !l !! ! I ll!l! i !i l! ll!
Exercilii de combatere AIte texte propllse de sectanli: Deui.21, 22-23 I Feini 2,24 Ieremia trS, 3-4 Gal. 3, 13 Luca9,28 CaL.7,14

T:.,--^: E LVlgl {t, r: u

Apoc.13, 16*17

Besprecinstireasf!ntelorn.loagtegirelicvelcrsfinte
venerarea sfintelor respingerii cultului sfinfilor, sectanlii resping 9i modu] urmStor: moa$te qi relicveior. Acesi refuz unii gi-1 intemeiazdin gi sdngele nu poate 1).,,Noi nu credern in aga ceva, clci dupS Apostcli trupul (Fapt' Ap' 13' trebuie .t moqteni impara{ia cerurilor gi ce e s5 putrezeasca, 1"=':tj:sci intoarce ?n pdmant"" 36-36;I. Cor. 75,2});tot ceea ce e din p5m6nt se 9i rnoagteicr constr numai irr Biserica ortocjox6 ?nsd nu afimr[ cd if,rntrenia tPlta, cdreia i se d6 venera{ie; nepuffezire, ci in orice obiect care amintegte peTsoanu, in Fapt' Aq' Se vorbegte de n-linunile pe aceasta atitudine este conformS cu sf Sc.ipiu.i. (19, 1 I ) si (1?, t7); iar despre sf' ap' Pehu care Dumnezeu le fbcea prin mhittile lui Pavel puneau pe paturi 6i " $i pe ulile scoteau pe cei bolnavi 5i ii se spune in aceeaqi ,ui" "a, pe vreunwl d'intre ei" (5' l'j' pe ndsdlii, ca venind Petru mdiai un3bra lui sd umbreascd pe care Mant*itorul in viala sa Agadar gi cu oarnenii alegi smu petrecut lucruri pe Et .*y'!oi sd se ctingd de pcate pbrnAnteascb tre sdv6rg ea dit'ecti "$i-l "? ^-rugc cf' Luca 8,44)' lui: gi cali se atingeau se mdniiai" (Wtut.14,36; veqmintelor '-'' aveau daru1 de a vindeca, se poate $i daca'gtergarete gi uorbro Apostoiilofpllculi lui Dumnezeu pot fi izvoare de inlelege u$or cum ,;:;"t;1o, qi ul" celorialii bine de Facltorul sdu qi aceasta se vede clar fapte rninunate. Trupui omenesc nu este disprepit

ca o unnare

din unn[toarele faPte:

-" -

;l"Lainviereadeapcitoli oameniiiqi vorluaqicorpurilepentrucasSseprezinte cu corp Si suflel' in fatra.lorC"-"51o*fui Sup.**, spie a"gi lua fiecare rlsplata (I Cor' 6' 19)' b). Corpui"*.*r" ""'i* lo"uq alDuhului Sfint" qi in faptul intrupdrii Creatorului fatre de iaptura sa a fost manifestata

c). Atenlia C';vAnt'-llui lui Dr:mnezetr-. o c[lcare a porunc]l a 2). DuPi sectan{i venerarea sf' moagte ar fi o idolati"ie 9i cloua din Decalog. qi idoli nu este justificata decfit Aceastd asemanare pe care eio fac intre sf' moagte nu socoteqie sf' rnoaqte ca pe numai de r[utatea lor; cdci nici un creqtin ortodox
Dumnezeul "cel ce se atinge de vreutt 3). Atingerea de mo4i dupd sectanli aduce necurdtie: 7 zile" (Numeri 1'9' 1i)' mort oarecat"e, necwrat va nror[i qi de aceea r5't6cesc' Reiativ la ace,astasectanlii nu fac nici o debsebire intre Moise a luatcu sine laplecarea din Egipt nelinand sealrade sf. scripturd'careafirmS: a). de legi nu poate sd se contrazic6lb)' oasele iui iosif (Exod ls, lql, deci insuqi ddtdtorul (II X{"egi 13,21}' our*i* pr-ofetului Elisei au inviat un mort prin atingere iar de atn si 6liul pe 4)" "Pentru dr(:ee, noi de ocuft'Ipe nirtteni ttu \firtt dupd l:rup,

iui'

fi

{lhri*o,r dupd lrult'

nu-l mai Etitcr"' (iI Cor' 5' 15)' giretenie. Dac[insd se citeqte Acest.,rerset il aduc sectanlii in discu!ie cu oarecare sensulversetului indicat de sectanli;caci hr *eirutexfu;i, se inleiege destul de ugor care este (vers. l7) pe care o ajung toni care"au nturit" tot cap. 5 se prosldvegte "fiptura noua" "sd nu tttait;ieze lo*tqi' ci Celui inpreund cr,r {lhtislosiu.*. i+1^uquincdtcei cateviaz6 De acum "Ce esre muritor se inghite de carc (; murit pentru ui ,yi a inviat'" (vers. 15). iar de atn Stiut pe 4) penru aceea, " pe nimeni nu rnai ;tim datpd frup;
drsr de acu:l't vi:ta1d.

i'ers.

$i

' Nazarenisntul" Pag

l57

:{

Chrislos dupd lrup, de acLtnt nu-L ,tcti Stim" (vers. I6)... "Cele t:eclti ou trecut; iata trci" (vers. i 7) Prin unnale colpul lui Hristos este prcsl6vit ir: cer in ncua l,ui transfonrlare, aga cum s-a ar5tat celor trei ucerlici la Schimbarea Ia (h4at. 17, l-8). De aceea sf. apostol fatrd are toat6' dreptatea sd afirme aceastd deosebire proven'itd din proslavirea trupuiui pi deci imposibilitatea de a-l cunoagte itt noua lui situaiie. t'lu .eiese iin cuvinteie si. apostol u' dispre{ fala de ffupul Domnului, cdci atunci ar fi ?nsemnat sd se contrazicb, deoarece recoma;rda iot Ccrinleniior curSlie ?nainte de irnpdrtagirea cu trupui Dcn-inuiui (L Cor. i, ?a'\
toate s-au jdcur Puterea sf' moagte gi a relicvelor sfinte se vddegte necontenit prin binele pe eare-l lac credincioqilor, aqa ?nc6.t sofisticdria secta'ra nu poui. sd tre injcseascb.

Con
Dr.rnmezeu este necesar

di{iile

na Sn

tuirii su}riective

De

1a

harul sfin;ilor iat dtn parlea omului sunt necesare credinlaqi

Bisericii pe care cregtinul trebuie sfaptele bune. Credin{a creqtind trebuie s6-gi tragi seva din credinla o cunoascd qi s-o triiascd tn propria-i viafi, precurn gi sd dea mdrturie despre credin{a lui in relaliile
sale cu Biserica, cu semenii
,,irrcrediii{area

gi cu iumea. Credinfa este, dupl cum afirm5 SfAntul Apostoi Pavel, celcr ilSri6jduite, cloveciirea lucrurilor ceior nevlzute" lEvrei 11, i};,,Caci cu ininia se
10, t0).

crede spre dreptate. iar cu gura se mdrturise$te spre ln6ttntire"(Rom.

,,Pritr credin{d ornulreintr6 fir experienfa plind de

CAnd credin{a e lipsitd de una

tainl a rela{iei cu Dumnezeu Cel personal"l.

ea nu este in1r".eag1",nu rnai poate

din aceste trei virtLrfi teologice

fi vie 9i

esle. prin rtrmare. neln6ntt-titoare, deci o credin{a, pe care 9i denrorrii

opot

avea.

h{oi gtim

ci

credinfa trebuie

sI rocieasci iapte

buire. Proiestanqii 9i sectarii afirinf ?nv5{itura

rn6ntuiii ngmai prin credinlE ("'soia fide"). Deosebirea2 intre noi 9i ei constb in faptul cd no{iunea credinlei la ei ale alt cuprins gi alt ?nfeles pe care le vom analiza iu contitruare. Secfanlii"pun inainte
de toate m6ntuirea numai

prin credin{5 gi astfel micgoreazb irnportanla harului divin, fird de care

nici de rnine, cel pus in lan{uri pentru El, ci pdtirne$e ( ..).
veacurilor" (Ii Tim.

nirneni nu ar fi avut ocazia credinlei3" in F{ristos lisus gi implicit a faptelor bune mAntuitoare: "Dsci nu
te rugila de a mdrturisi pe Dornnul nostt"u,

El ne-a mdltuit gi ne-a chemat cu chemare si?nt6, nu dupd faptele noastre, ci dupd a Sa hot6r6re si

i;

8-10).

"De multe ori in citatele foiosite de sectan{i nu este nici mlcar vorba de fapte bune, ci de
faptele cerwte de legea Vechiutui Testamenta". tnvX{5tura crtodox5:
tr. Fentnu xnfintuire este necesar

harul divi#sfinfitor din partea ldi

Duxnnezeu (condifia

oliiectiv6) gi din partea credinciosului: credinfa ortcdox# Ei faptele bume (condi{ia suhlectivd}.
De ce este necesar harul

sfiiilitor?

Rbspuns: .,Pentru cd ciin.faptete

Legii nici un om wt se va ind'epla inointea Lui, cdci prin

Lege vine cunoqtin{a pd"cntului" (Ram. 3, 20).

"Fiindcd tctli cu Ttdcdtuit 6i sunl tipsili de slciva lui Dumnezeu; fnd.reptdnclu-se in dar cu harul
Lui,1u'in rdscutnpdrarea {:ea
trc

Hrislos lisus" (Roru' 3,23-24),'

..Dar

uri eslc, {'u

g'eSetila curu este cu hsrul, cdci dacdprin gteSeala nnuia cei ruul\i au muriL

cu nru\l mai nntli ho"rLtl lui Dunute:eu Si darul Lui au prisosil a,tLtpra celor mtrl;i, prin hartl unui singttr om, fisti,s iJrislos. $i ce uduce darul nu seamdnd cu ce a adus acel unul care a pdcitttril; cdci
.juclecatct clintr-unul duce
Diaco1r Asis1.

la gsanc{ire, ictr lrurul din multe g'eSeli dtrce 1a indrcplura. Cdci, dacd prin

ioan Caraza, {.reclinld Si iubire in dobdndirea ntantttirii. inrev. Ortodoxi.a,u'.411986, p.33-34 vezt Dr. Ciigorie ch. Comqa, Cheia sectelor religioase din Romania, Arad, 19,r0 I ci Pr. Al. N. Constantinescu, Sectologie, Bucureqti. 1943- p- 85
1

'

ibirlew,p.85

g/e$ecla unLtia tnacu'rea a impdrdlit printr-trn,l, cu *tztlr ntai ntrrt cei ce printesc prisosinla ltsi"r-ritii :i ts dartt'ltti drepldlii t,or fntpdrd{i rtt viald prin Lrrntl Iisus flristos " (Ront, 5, I5_l7). "Caci Dttnzne:eu esfe cel ce iucrea:d in ttoi ca sd voili ca sd sdyar$1i, 5i ctupii a Lui "ti bundtoinld"(Filip 2, I J)

"Cdci in har sunteli ntdntuili, prin credinld, si aceasta nu e de la voi; esfe dru.ul lui Dunme:eu; Nu din.fople, ca sd nu se lctude nittzeni. Pentrtt cn a Lui.idplnrd sunlent, ,idili in Hristos Iisus sprefapte bune, pe cGle Durunezeu !e-a gdtit niai inainte, t'a sd un$latn intrtt ele,, 2,
t 0).

{Efes.

B-

fird dfine nu puleli fece ninric. Dctcd cineva nu rdntd*e i, ],ine se cruncd afard ca mlddi\a si se usucd,: qi le adund si le aruttcd infoc 6i ard. Dctcd rdrndneli intru Mine ;i cu'tintele l'{ele rd'mdnint'ci, cereri ceec ce,taiyi si se vc d.avoud,, (I:t. }5, 5-z).
"$i celor cali L-au p,itttir, care cred itt
DLrnnezeu" (In,
1, t 2).

acela adtce roacd tnultd' cdci

divin este itdispensabil pentru ntdnlyirea s,bieclivd. Acest adevir rezulti din cuvi'teie Mantuitorului: "Eu surtt t"ila, voi sunteli ntlddilele. cel ce rdmdre tn Mine si Eu in el,

Comclruaie harul

num.ele

Lui, le-a dat putere

ccr sd se .facd

fii

ai tni

MAntuirea nn vine de-a gata! cdci zis-a l)omnul: "'orice ponx ce nufuce raodd burzd se taie si se aruncd tn.foc' Drept aceeo, dupd roaclele lor ii veli cwnoaEte. Doatnrce! va intra

irrru intpdrd{ia cerurilor, ci ce!

Nu oricine carc inri zice; Doamr,e,

nceu celui clin cerw,i.

ce

imi t'ot'zice fit ziurs

face voinla Tcttdlui

Mulli

aceea; Doarnne, Doant.ne, au. nu

i, nwmele

am scos ciemoni si tru in nutneie |'du ninuni nruiie amfdcut? $i a.iurci voi ntdriurisi ittr"; l{icioctuid riu v-am cunoscut pe voi. Depdrta{i-vd cie la Mine cei ce lucraii/drdderegeo (Mt.7. r g_23).
Despre credinta propriu-zisd., scriptuia nu ne splrne cd aduce singurd nranfuirea:

Tau ant pr"oo,,o",i, jr' ,u

,,

nrrrrr*r,

lr,

"$i:icdnd" s-a itt'tplinit 141en'!e* 6i Evanghelie" (Xfc. t, lS);

s-a crpropiaf intpdr"dtria

lui

Dumnezeu. Focdiyi-vd Ei cre6.eli in

de vei tttdt'lurisi ci't gura La cd list'rs'esle Donznul ,si r,ei ct.ede in initrta rct cd Dumnezew pe El din ncorli, te yei rndnt'ui', (Rom. t 0, 9);

"cd

L-a in:tiat

Iubirea. de asemenea ne aduce mAntuirea:

ccrneni nu ore viafd veEnicd, tldinuiroare

l't rictlrj, pentrw cd-i iubitn pe.fi.ali,. cine reu iuberrfe pe.ft,rele rdmane in moarle' oricine urd,sfg pe fi'alele 'sdu esle ucigap c{.e c;ameni 6i ,rti1i cd orice ucigas'iu de
it,t

"Alrti '5lim cit am frecrtt tlirt itraurlc

Er,'(| in. 3, r4_rs,. r,eziSi J Cor.

rs, r_13);

Despie nacelcie aflF,nt ca ea condifi *,eazh m6ntuirea *oasira: 9i

''{-ici prin
:i;it:'!;

ncicielcle /1e-am

cee{i C ,'erle? "

{RCuz. g, 24)

wcntuit" rictt" nddeidea care se vede,t.r ntcri e trddejde. Cunt ar ndcldjclui

'j':i:;i ieti t ;:rt:zi tie nocle.;de. noi ittcrdnr cu nnrrrci indri:neari,,(2 {-or. 3. l2l a. t;: i'-';.1-i''i ''' E" r'J:;t,::ieij. tlcesle se ct.,'itfesre pe -rine. oga (Ltn1 '. ,4celct crt"ctl _ ':"-:::-':j;';'' .'' ''; "-''''::i:;t;,;:i tti necii,rit'e, penfrLt cd credincic,s
"

esle...1

ln

3,3)

esie Ce/ ce a./dgc.c*.tir , (Ev.. ]().

2, F{arul

divin nu Ellcreazh singur asupra omu[*i. Dumnezeu

nu indntuieqte pe om

fird

om,

ci e nevoie de o contribulie (efcrt) proprie din partea noastrl: "Cel cevardbda pdndla sfirgit. acela
sc

ra ntanltri".

3.
condiliilcr

*umneze1;

nu rnfintuieqte cE sila gi

necomdi{ienat pe cineva,

prin

hotErf;ri

neconclifionate,

din eternitate, adic6 prin "predestinafie", frrE sd-i ceari omului implinirea
Durmezeu este atoate$tiitor,

cle Ernai sus.

Pentru

ci

El

cunoagte implirrirea sau neanlpiiirirea acestor

condilii rnai dilainte pe baza acestei preSttin{e divine: "$i 6tim cd Dumitezeu toate le lucrea:d spre pe cei pe care i-a binel.e celor ce iubesc pe Du.nrne;eu, al celor care sunt chemali dupd voia Lui: Cdci El cunoscut ma,i ina.inte, ruai inainte i-a Si hotdrdt sdJie asetnenea chipului Fiului Sdu, ca
ndscut intre mulyi

sdfie intdi

pe !-a f,ali. Iar pe tare i-a hotdrat mai tnrsinte, pe ace$tia i-a 5i chemat; $i care (Rom' B, 2BJq' cltemat, pe ace$tia i-a 5i indreptat; iar pe care i'a indreptat, pe aceStia i-a Si ruk'it"
E1

!a

chernat pe

unii la rnAntuire ,.pe

baza preqtiintei Sale despre vrednicia ce aveau s-o aibS'

aqadzu'nu le-a

Doars pe aceia

i-a hothrAt la nr5lirea cereasc[; pe care"llai ?nainte i-a cutroscut"l Aceptia

sunt in chip arbitrar hotar6fi, chernafi, indreptafi,

ci sunt a$ape baza.faptelorpecare Dumnezeu

previzut din eternitate: ,,Orice mtddild ccffe nu aduce roadd tntru Mine, El o taie; 6i orice nilddild
core aduce roadd, El o curdEeEte, ca ntai tnultd roadd sd aducd"

(h. l5, 2).

in.'roadele"noastresevedeosteaneala,iarnu soarta(saudestinul)civoin\aliber6aomului determind rnantuirea subiectiv[: ,,Pdzili-vd pe voi tnqivd, ca sd nu pierde{i ceea ce atri luct'at, ci sd

priwi{ipiatdriepiind"

(2

in.

i, 8).

Sflntele Taine im via$a eregtinulali

Mijloacele ffisericeqti prin care Dulirnezeu inipir"tlqeqte ITarul S5u sfinlitor qi de neapdratd
trebr-iirrla "lintririi, tndt"eptdrii sau mdnluirii noastre subiective, sunt sfintele taine. Ce sunt sfintele taine? Sunt

lucrdri sfinte, vizibile, instituire de Manluilarul

lisus

llristos, prin

care se twph"td.SeSle darul ,sou harul cel nevdzul

at Sfdntului Duh. Ele sunl in nuntdr de $apte: I

Eate:ul. 2 Mir"ungerea, 3 Euharistia, 't Pocdinlct, 5 Preolia, 6 Nttnta, 7 Ma5l7l. Sf. Scripfurd nu precizea-zb direct nundrul Sf. Taine, in ea nu se gaseqte scris cd sunt 7 T'aine
sau cd suni nurirai

sau Z.'tr'otuqi, existenla fiecdreia dintre ele este mdrturisitS de sf. Scripturi iar
a

Biserica noastrd are J Taile. pentr"u cd atbtea sunt m6rturisite de Scripturi, sau tnai birie zis atAtea

i*stituif lotantuitorul. rr-ici n:ai rnuite, i-rici nrai pufine. Ele nu au fosf intrcduse pe rAnd qi nici rnai t;:rziu cunt spun fird probe sectarii gi protestanlii. ci au fost instituite chiar de la irceput, de cdtr"e
M6ntuitcrui ins,gi. Ele au_existattaatein practica apostclicS, iar Biserica le are ne?lttrerupt de atunci
p|ni; azi.
$i

Pr".

Pi..rf. dr. iletru Deheleanu, Sectologie. p. 274

Privitor la numirul de 7 al
descoperire speciall de la Durnnezeu

sf' Taine. explicafia intrece puterea nostrr

fur

de cunoagtere, iar o

aeeastr privinfr nlr ave$r. Totul a rainas in donreniul exclusi'

al irrielepciullii nepdtrunse a celui ce le-a instituit. Asa a aflat de cuviinld Mdrrtuitorul , ca elesr fie in nun.ldr de 7 nici mai niulte irici mai puline. FdrE vreo descoperire, noi putem doar constata, crnumarul (adicd 7) sfintelor Taine corespunde cu num5.i-ul Darurilor sf. Duh. Acelaqi nurnar corespunde cu trebuinfele sufletegti ale oan-lenilor gi ale Bisericji: prin Bofez, onrul se naqte la viafa cea nour, cregtinS: prin Mirungere" omul cel ndscut a doua oard sau botezat,prirnegte
puterea necesard creqterii

9i intaririi sale ?n viafa cea nou5, spirituai5: prin Euharistie, prinlegte ca hranr rrupul gi s6ngele lui Iisus Hristos, spre desdvargirea lui in viata spirituaiS; prin Pocdinld, ni se irnp[rtigeqte curd]irea de pecale: prin Maslu, cel boirtav h'upe$le $i sufletette prirnegte vindecare: prirr cunu'ie, prirnegte sfin{enia leglturi canjugale, pentr'.r conser-rarea gi extinderea Bisericii lui Hristos.pa o_rganism sccial; iar prin Preo{ie, Biserica prirnegte invifxtori consacra{i de Dumnezeu, savargitori ai sfintelor qi
taine conduc6tori spirituali ai credincicailor spre m6ntuirea acestora.

in c"eu ce priveqte numdrul sf" Taine gi caracterul sau insugirea lor sacramentalr frebuie
seama de invd{dturile urmdtoare:

sE

T'o{i cregtimii de prneEufimderni, de la imeeput gi pffn6 Ia lvinea ref,oranatorilor din secol*! al xvllea au avut fmvS{5tura eE existx 7 faime gi cd etre au 0nsercini sacrarslentale (sfrnfitoare},

I'

iai

curr gtiut este se distingea in pdstrarea curdferriei Tradiliei aposfolice. trtr' can{i}e }ifurgice cuprimdo ?* r6ncluielile de cult, ritua}u!
cele 7 sfinfe Taine, ardtdndu-me

acesta este o dovada sigr-rra ca ele toate 7 provin din inv5!5tura gi din Tradifia cu adev6rat apostolic6. chiar 9i Biserici!e eterodoxe, ca cea Romano-catoiicS separatd de noi ?n sec. al Xllea (1054), precum qi Bisericiie armeand, cop'i5, iacobit6, nesiorianS., abisiniana, g. a. despdriite de Biserica ecumenic6 inca in sec' al -v- trea au parrd in ziua de aziaceeagi invafatura ca noi despre numdrul gi caracterul sf. Taine' E o dovadi ch aceastaera invd,{dtura Eisericii vechi de p6nd in sec al-IV-lea gi cd e cu neputin{d, ca unele dintre sf' Taine si fi f,ost inkoduse ?ntr-un ti*rp postapostolic, mai ales ca Eiserica veche d'pi

au fost alcaiuite in prinrele tlnrpuri ale creqtinisnrului gi cuprinsur lor s-a pdstrat cw'lenia iui de la inceput' EIe dovedesc cb Eiserica
o gi acum

dupd care se s6vsngesc toate ISnrurit, !a fiecare dixr ele, caracterul ei sacramemtax. Aceste c6rfi
pd*Ft

azi ?n toatl

noastrd are aceeaqi ?nv5{Eturi. qi azi pe care

lg veacuri cu privire la sfiritele Tairie gi ca deci aceastd invrihturd

avut-

gi practica cregtinr despre

cele 7 taine:.lu e o invenf ie introdusd t-nai tdrziu, ci de Ia inceput.

Istoria iriserieeasc5 IlEi ne spulie ltirnico cE vreuna dilt ceie 7 taine s-ar fi introd*s abia ?n t!mp*l p+siaposfclie gi, ?rmpotrir"a Traclifiei apostclice. -ireuna
ele ar

lfi'

fi lost niscocite 9i inil'odus

sau cei

cri- daca sau mai din 'ulte e n"rai tdr"ziu, sau dacd ?n vechirne Biserica n-ar {tavut invdlat ura cd

Tainele nu au i;lsu;iri sfintitoare- ci

ci

ci l-ar i-i aniintit

puiin ar

fi

l::pi'trira ais';cciriloi

sunt nunrai sinrboale, istoria nu ar fi trecut in ticere acest fapt, aririntit ca uriii cregtini s-au revcltat, - cim ar fi fost

si firesc

5i a

nrscocitcrilor unor inr'iidiuri noi, necunoscute p6na atunci.

in

EV.Sfin{iiF6rin$igi?ev5{ItcriaiBisericiiclinvechirnes-auspr:scatoat6lnrnrSsnealaufie de mai tarziu' neiradifionale particuiar fie tn sinoade tuuror ?*noirilor gi adaosurilor

9i

qi ?'rpotriva Revelafie. insE irnpotri'a numdrurui de 7 ar sfi'telor Taine ridicat weodati' Dimpotrir'5' le recunosc 9i [e caracterului lor sacramental, nici unul din ei nu s-a reformatorii qi sectarii din veacurile ce au afirmf,. Abia in sec. al XVI-lea au inceput s5 ie t6gddr,riasc6 ne*nterneiate pe sfanta
urmat, irnpotriva celor 15 veacuri de cregtinism pe iarg in capitolul ce 7 taine i$i au puterniee temeiul-i bibtice' Vom vedea ?n parte. Din aceste temeiuri vom putea constata urmeazb unde sf. Taine vor fi tratate fi"ecare

v. Toate

cetre

deaseileanea,

tdrziu, ci este

Taine nu este o inv[lEturb de rnai inv6 f,tura noastrd despre numdrul qi insuqirile sf. din sfanta Scriptur' 9i din Tradilia gi practica Apostolilor'

ci

dln Taine are s anurnita folmE a sa proprie' v6zcrt5' alc#tuit# sirnbcale 9i dintr-un ritua! sau ceremonial diferite nug5ciuni, Atrr#lo fhrrn*I5 aparte, din diferite pnopriri fiecdreia din eEc.
'"r1" Fiecare dim sfrrateie

NecesitateaforxmeivSzuteasfiretelorTainerezutrtidinurnrltoarele: a omului' De - lrr forma v1zutd ea este rnai potriviti naturii sensuaie

aceea qi ?mpbrtbEirea

facd gi prin forme vazute. Potrivit naturii sale sensuale' sfantului Dulr in sfintele Taine e necesar sb se qi poate cuprinde prin simluriie sale' Mintea' ca ?ntreg ornui leag5 totul de forme v6zute, pe care le Nu poate concepe ceva atemporal qi aspa{ial' felul omului de a fi, este legat|t?n timp qi de spaliu' lor externd corespund acestei conh'ol a sirnfurilor lui. sfintele Taine prin forma
nesupus putorii de necesita$ a

a <iaruiui sfa*tuii;i iirii oiiiuiui. in acesi chip, ornui esre niai coil-vins cie priiiiirea sigur[ Mantuitorul, cand pentru a funi:6rta9i un dar Duh. Prob,abii acest urotiv il va fi awt in vedere

foiosit de mAini, de suflare' etc'' in general de ac{il'ri dumnezeiesc, o vindecare, sau invierea Sa, s-a
vdzute sau de f,orme sini{uale'

confirma de asemen ea - Tot prin fbrine vizwte, siirifuale, se exprima ?fi exterior 9i se

via\a

aie sfi'tere Taine, iqi a;'e cel pu]in in parte intern[ a Bisericii. Necesitatea formelor externe sirnluale Iar sfinfii p6ri'ji mai adaugd ra aceasta qi faptul, cd aceeaqi explicalie ca gi cea a cultuiui extern.
deoareee i:rnul este alcatuit

din trup 9i suflet 9i fiindca prin sf. .uine pe l6t'tg| partea nevdzutb a lor, care

se sfin{este on'lul i;rtreg' adica 9i

sufletutr qi trupul. e necesar aa.

este acliunea sf' Duh gi

prifi care se

lor qi o parte extern6''vdzulb'prin care si se sfin{easca sfinlegte sufletul nevSzut, sd existe la slvArqirea
ceea ee e

vizibii in fiirr1a uttrului' adica trupul'

vll.ftaSronfu}?ncanesta*Eaolalt5eeleTsfinteTaine,esfeunraportde?ntregire 7 sf- Taine stau intr-un raport cat mai strans' Ele se recipreie* gi de u*ifafe. Desi suilt itl nuurar de
toate laolaltd un ?rrtreg uniiar qi ci"ganie' pentru via{a co*dilioneazd reciproc. $i se intregesc. alc6tuind qi orgailic este sf' Taina a cuminecdtr-rrii' ?n ea fiind real spirituala a Biserjcii. centrul acestui intreg Duh. lar. toate celelalte iisus Histos M6nt,;ito;.u], izvorul oricSrui dar al sfAntului prezenl ?rrsugi

inrp[rtagesc acesi ciar, cagtigar

prin iisus Hrisios Mintuitcrui' Daca sf' Taine' privite din anumite

ilul-lcte cie vedere, pot

fi ?mp[rtite ?n mai nrulte categorii, sau grlrpe. aceasta nu scliimb5 cu nimic

rapo{ul lor de ?ntregire reciproca gi de Lrnitate organicS. Astfel, dupb menirea lor, decsebim: 1. Taine destinate tuturor oamenilor (Boteziil, Mirungerea. Cunrinec6tura, Pocdinla
Maslull

2.

Taine destinate numai unor oan'reni, dintr-o anumita categorie dirr care uu slrlt tofi oan:enii

obligali a frce parte 5ideci rtu prinresc aceste sf. Taine (-Nurrta gi Pleolial Dirr alie puircie
de vedere putenr deosebi apoi:
3. 4. 5.

Taine ce nu pot fi repetate aceloragi perscane (Botezul, h4irungerea Taine ce pot

Preo!ia)

fi

repetate (Cumirrecdtura, Pac6inla, Nunta gi fi4aslul)

se

Taine prin care se acord6, har celor ce nu au, sau au ar,rt dar au c6,zut din har; ele

nulnesc taine de ncrmalizare (Botezul gi FocS.infa). Iar cele 5 (tsotezul, Mirungerea,

Crtn-linecdtura, Focdinla qi Maslul) care sporesc harul ceior ce ie primesc, se numesc taine perl-ec{ionare. De aici se evidettlioneazd gi nrai rnuh raportulcie corelalie din cele 7 taine.

invSg*tuni gi obiecfiuni secdane:

Sectarii gi in gerreral protestanlii nu recunosc nici numdrul de
sacranrental5.. Dupd

al sf. Taine, nici ?rrsugirea lor

gi

ei, nu exista decAt dou5, sau cel mult trei simboale gi riu taine. Invaldtura

obieciiunile lor imiiotriva noastrd sunt cele ce urrneazh:

fn sf. Scrxptmrd numai doua taine sunt pomemife: Botezul qi Cina Sonanulu!; celelalte sunt n5soocite de oanreni gi de aceea nu le putern adrnite. R6spunsu! mosfnu: E adevdrat cI sf.
1.

Scriptur6 nu ie pomenegie cu nurneie pe toate, dar ea nici nu spune

precizeaza numdrtll lor de

ci

suirt iiuiirai

douii Ea nu
gi practicarea
sf.

7, dar le semnaleazE,petoate 7 qi vorbegte despre instituirea

?n capitolele

lor inci din timpul apostolic, curn de altfel vom vedea

2. {n scrienile vechilon

ce urrneazd.lar istoria gi

Tradi{ie mlrfurisesc c5 Biserica le-a avut 9i le-a practicat de la inceputpetoateT.

scriptuni bisenncegti mu se poFneneqte nimic despre llumdru! de 7 al taimeier. Feci, chiar [m tinnpul pa6ristic care & arrinat eeEui aposfoiic, n-au existat 7 taine. Cu atAt
rr:ai pu{in au existaf ?n vren:ea Apostolilor. Rdspunsu! mosfrar: E adevlrat cd Sf. p6rinli

ca gi

sf. 7,

Scriptura

rlu pometresc niniic clespre numd.rul de 7 al sf. Taine. Dar ei Ie atesta totugi, pe toate

afiL!fi]e, pe f iecare in parte: unii pe Ltnele,

al{ii pe altele. Ei n-au stdruit asupra prectzi.rii *umarului sf.

Taine, peirtru nrotivui cb nu se ridicase nici un glas irlpotriva asestui rrurrar gideci. lru era nevoie de o precizare mai accentnatd a acestui numdi cAtd vrerne nu-l tlglduise iiinreni,

3. Unii pdringi bisericegti FluIrlesc taine sau sacnaxnenfe qi aite rituri biserieegti,
sfir:fire* apei, fu*derez raor.ahzEd, ett, care
cE pe vremea
RE:

ca:

sunf tairae im infeEesu! ort+doc$lion. De aici rezwEtd

lcr nu se gfia de numlrul 4e 7 al sf,. Taine gi *u exis{a nici ?nvif6f wra r}e azi a

ort*d+cgilar despre sf. Taine. Ele nu era'i decat rrigte riiuri sirnbclice. Rasppnsul nostru: intr-acjevir curaniui''tain5'' n-a a\.ut la inceprut ?irlelesul restrAns de azi. ci un inleles mai lars potrivit insei'narii

lui eti:n,riasice. ri ins:innd un act sfant sau gi o

C-i]ECaSteI3 si

dogma slAnta caie inlrece jluteiea noastra

de

;: rii::p:ie

iar cuvanful sacramefit e ug currinl latinesc (Sgcrarircilti,,j- intrebuiifiat abia

incepdnd diir sec.

Al XII-lea, in Biserica Apuseand lientru a exprima prin el exclusiv noliurrea de taini Sl6nta. Totugi de aici nu ilrsernneaz|t. ca nu au existat taine in intelesril de azi. Caci ia incepLrt 9i
se ?nlocuia

cuvintul episcop

uneori cu acela de presbiter gi invers, degi episcopul

se deosebea de pleot.

dacd nu dupd nume. in orice

caz

dttpd slujbd, adicd dupb drepturi 9i datorii. Deosebirea e vizibila in sf.

de cult sfinfitoare, numite

Scriptur6. Aceiagi este cazul

qi cu deosebiiea intre sfintele taine gi alte acte

in vechime. utreori cu nutnele general de "taina''.

4. Tainele sunt simple sernne ex{erne simboXice, sau simboale, pe care !e slv6rqirn !n amintirea uni fapt oarecare din ltrcrarea Mdntuitorului qi au rurenirea de a intiri credin{a' Deci
ele pu sunt mijloace vdzute ale impdrtdg'rii sL Duh cel nevazut gi
nLr

au aEa zisul caracter sacrarnenfal.

Raspunsu! nostru: Dacd ni s6 spune in sf. Scripturd cd sf. Taine se fac "spre iertarea pdcatelor", cb sunt curajitoare de p6cat:, sfin{itcare qi aducbtoare de rnAntuire, atunci, evident, afirma{ia sectarilor este fhr6 tem ei. tr-,a ftecare dintre cele 7 taine vom vedea c[ lucral'ea lor vdzutl este inlpreund cu cea sfirr{itaare a s$ntului Duh

gi deci ele au earatt$ de tairiS.

I\4enirea lor nu este'nunrai de a iiltdri

credin{a noastrS, practicdndu-le,

ci de a ne sfinyii. Dovada

despre aceasta este practica veche

Biserieii, de a da gi pruncilor Cuminec[tura, Botezul qi Mirurigerea" Ceintfueau in prunci aceste sfinte

Taine, cAnd credin{d desigur nu puteau iircl avea 'l

l\ t^
L4+t

L
- lr F{u rnai existE mAne6ri ,,ftecu!"*terr I-. '14

ii:idptura Bisericii iroastre, ?n raport cu cea a uliora dintre sec'rari (a s6mbdtarilor; de-ipii:r;ar,r:: e!:i ;trtrr;nsd in ounctele de nrai jos, intemeiate pe cltvantul ScriptLrrii. I. Cei de sub Testamenful Veclai nu a!'eau i*g5eiuinf* sE mIn*nce crice manare. Peiii;-,; ei.
,eEea ibcea cjeosebire ?ntre mAncdri pennise qi mAnclri oprite, sau mai corect, ?ntre mAnc5ri ,.ct;i-:;;: .. ,,ecil';ire". Anirnalele, din cauza cbnrii lor lblosita ca aiiment, erau irtpdrlite in aninale ..cuiate" a ciici earj-]e putp-a fi consutnatd $i anirnale..necurate" sau.,scurcate", a cdrot cai-lte era interzisi cousurnaiiei. laia tro]-Lrnca legii: ,. Sd n'u rndnca{i din rot ceee ce es{e u.rdciune... Toate dobifoacele cu copita clespicctrd iri dot:a Si care rurnegd, sd le miincali. (De piidd: boul, oaia, capra, cerbul, etc.). l)intt'e cele care nur,'iei nrn'iega, Si dintre acelea care aLr nuntai copila ciespicald, sd nu rn.dncafi. cdmila, iepurele, ;a-fotitti Rtirnegdloar"ele cu copita despicatd, pentru voi sun! necurate. Porcul, de,5i are copita Cespicatd, clur neflind ruruegdtor, esle spurcGf penfru t,oi... Dirctre vieldlile care tritiesc tn apit, sd r+iancali pe cele cttre att aripi Sl solzi. Ditnpolrivd, pe cele.fdrd aripi Et solzi sdnu le mdrrca{i, cdci sutTt spurcate pettft'Ltt'oi. Sd mdncali orice.fel de pasdre curatd. Dar iatd pe care sd nu le m&tca1i: vu.lturul, vuhurul rdpitor, t,uifum! ple;u't... ;oitntt!... ta{i ccrbii... randunica... uliu!... c!tcu\)ealt{t.,, cocasldrcul... /ilictcu!. Toate gdrugdni{le sunt necurate penltu voi.. Sd nu le mancali " i (Deut. 14, 3:i9). h alte iocuri biblice, animalele, atAt patrupedele mari, cdt gi zburdtoarele, innod.toarele, tlr|,toarele gi insecteie sunt specificate mai amS.nun{it, arXt6ndu-se care sr-rnt vie{uitoarele cumte gi comestibile (bune de m6ncat) ;i care sunt eeie spureate" oprite consumaliei. (A se vedea Lev. cap. 1 1). Pentru cei din Teslamentul Vechi deosebirea aceasta era o .,iege" r*spicat obligatorie. Cei ce ar fi cilcat aceastA lege, cor.rsurnAnd o mAncaie ,,spurcatd", se splircau qi ei 9i trebuiau s5 facd indath ,,cur5!irea" prescris6 de lege in acest scop, sub

c6rcdgazdelegdleaud.enrasd, a:tenit,pesteelordpiredesine.$i avdzwtcerul de,schisSi pogardndu-se un lucru ca a.fatd mare de pdnzd, ldsafi irc jos, spre pdwdnt, de cele palru capele. ht ea erau taarc dobitaacele cu palru picioare qi tdrdtoarele pdrudnlului Sl pdsarile cerului. Ia.r un glas a str"igctt cdtre Fetru: Sccaldle Petre, jungltie qi mdno.ncd. $i Fetru a rdsputts; l\rici de cutn, D{tarnne, cdcinicioclatd natn mdncatfiece, spurcal sau necurat. $i iar, a doua oard, i-a zis g/asu.l.- Cele ce Dum.nezeu a curd1i/,lu :tdnu le zici spurcale. $i rscerssla s-e.fiicuf de trei ori;;i inCatd pdnza s-a riclicat Lc. cer" {Fapt. Ap. i0,
9-1 6).

amenin{area celor mai grele pedepse. t{. Cei din 'I'estanneratul Nou sumt scosi de sub regimu! prorunci}or gnele qi nefo}ositoare ale Testarnerlfului Vechi, In Testamentul Nou toate s-au ficut noi gi curate; pi oamenii gi animalele, pe care Iegea 1e socotea .,spurcate" {to!i pig6nii gi anumite animalele menfionate mai sus). Vedenia pe care ir 2vl!1-o .4polfo!ul Felr'r lre lar:iri;-este ?nCerjurrs. iat-o. desciisb in cuiintclc Scriptui"ii: ..Peti-i,t -i-6 .cuii cdfre cedsnl al gapt'elea. infoigor, ca sd se rooge. $i i s-a .fdcutfoarne givsi6 sd nzh.t6nce. Darpe

Din context rezulib, cI vedetria aceasta a lost o icoan5, in care Durnnezeu i-a arittat lui Fetru, cd ?ntre oameninu mai exist6 cieosebire de: ..cura!i" (ludeii) gi ..necula!i" ipagdrrii; gica deci gipag6niipot ii prirrifi la rnAntuire, la fel ca iudeii. De aceea, Petru poate sd mearga 17rd govdire, ca sb boteze'pe pAgdnul Corneliu, sutag in armata rorriAn5 dut Cezarea. Corrreliu avea sA fie cel dint6i plg;n bafezat. Cazul acesiui Botez avea sd Cevini reguli Fi Dentrlr orice alt pdgAn ce ar viea sh treacl ia creqtinisrrr. pefi"1. rredrrnrerit la inceput (Fapt. Ap. 10. i7), abia nai t|rziu ainfeles rostul gi tAlcuirea acesiei (Fapt. 'edenii --p. 10. 28). $i ie-a ir-rleles corect.
r.ieun gdnd rau gi cu toata linipezilrea unei rlin{i curlnd.trite. aslrpra '.ilcllui reieniei iui Peiru. Dacl poiunca. sau..legea" inip64irii animalelar in..curate" qi .,spurcate,'s-ar ::;; :is'.;'a si ii ci'estilism. a:u;-'.icurn ar fi fosr crr prrtirrla, ca Durnirezeu sa-i Il ararat lui petru locrnai ::.;r :ci'3ra cu allllraie ..-cNUrcale - ca pagantl 11u trar sunt spurcati ? lar dac6 s-a arltai tocniai prir ::'ir'a.:,: c: i;sese:-i..-ii:iica:i". .a laeinii rru nrai surrt spulcati. urmeaz5 ca nici acele aninrale rru itiai >-.:- -i:-,::::: .i ;i j3 ;r-l-:.. :?T.--z icr- poatc ii consuirratd, caci Duntnezell .,a cutalit-o". G1asul care j-a : :,-.. :: l=::- ;:,..=-:L: -: ::.i :i , si mitt6nce gi din aninrale]e irecurate, n-a al,ui scopui de a-l pune pe :-::s-- .: .:.:..' :':-:'--:-,.':-. ie a-i lSinuri o rroud stare a lucrurilor. iata deci t6lcu1 r,edeniei.,qltfet" :--- -.-. :.-' .: :.. = : :-:- ri.J3:-:i3 a;- fi rZ.ilas toi sllulcate. vedenia tre-ar da sa in{elegem tocmai
Sa ci-ribzuinr

;i roi. jlrd

contrarui:

cI pagdnii, ca g: animalele, tot spr,rrcali au rdmas si pe rnai Cepafie. Dar atunci vederria ar fi

ri.mas ceva de ne?nfeles gi fEra rost. Din fericire ins6, Petru i-a in{eles tdicul (Fapt. Ap. 10. 2B). F.a avea sdi descopere uir aclevhr: cE pigdnii nu mai sunt necurali. Este la miittea oricui, ea n'.r poli arbla.prin icoana unui lucru neeurat, cb uir alt lucru oarecare este curat. Nu po!i, de pild5. si ard{i cuiva, prin icoana unui Iucm negtu, cf, cutare sau cuiare lucru nu inai este negru, ci a devenit alb... lXi. {ru Testanienf*i Ncu, tcate m6ne6riie s**i curate. *e aceea, ele nu rnai spurcl pe nimeni. Spurcarea onului poate sd provinb din altceva, dar uu din rnAncEri. CEci zis-a Donnul: ,,Nu ceea ce inlrd in gurd sTtnrcd pe t.ttn, ci ceea ce iese din gurd, ctceea spurcd pe om... Nu tnlelegeli cd tol ce intrd tn gurd, se duce in panlece Si se arunca tn cloacd ? Pe cdnd cele ce ies din gr.o"a purced din inimd Si acelea spttrcd pe oru. Cici din inittd purced; ganduri rele, orn.c;ruri, des/idndri. Aceslea sttnt ccu'e spurcd pe om" (Mt. au fost rostite in legiturh cu dupd. cuni rezuitd din context 15,11 . 17,2A). Cuvintele acestea m6inilor inainie de m6iicare, ar[tAnd cd nu inutiiitatea (nefoiosul), din panct de vedere religios, a spalar-ii gi prin rnflini se spurcb omul, pentruci nimic nu e ",spurcat" in sine ca spurcarea poate proveni numai din l5un-trul omului in af,arx gi nu invers. Ornul uu se spurc5 pri:r nimic, nici chiar prin irrdtrc6rile socotite ca ,,spurcate", cu atAt rnai pu{iil prin atingerea de altceva cs ar fi socciit spurcat. .Acesta este sensul textuiui. ln Ceplirr acord cu acest serrs grdie;le gi Sl-. Aposlo! Pa'.e!. ca irt cre;'rinisrtl..toole sur!! clt!ulc I'1?nlrt! cei cu,rali, io.r penttn cei infina{i Si necredincio6i nimic nu sfe curut, cii li s-a spurcal lor 6i nilnlea 4i cugetttl" (Tit l, 15). Contexiul (vers. l4) ne aralh, cd este vorba de cei ce mai fac deosebiri ?ttre lucruri curate qi uecurate, dupi legile respectirze aie Testamentutrui Veciri gi nu dupi,,adevii". Pentru acegtia toate sunt,,spurcate", fiindcd slut-. spu.rcati ei. Pentru bunii er"egtini insd nimic nu mai este spurcat. Cum ar putea fi oare spurcatl o m8ncare, a cSrei menire este de a fi consumall, :rrat ales cAnd creqtir-rul, inainte de a o consuma ia mas[, se roagd iui Durrnezeu pentrucb i-a dat-o gi penfiucf, i] invrednicegte sd a aitrd? Oare nu se sfin{egte ea prin insigi mgdciunea cregtinului ? $i pe vremea Apostoliior erau mulli creqtini riticifi, care gi relinerea de a cousulrra mAircbri ,,necurate Despre voiau sA inrpLrna tuturoi - pe langa aite rittirciri ei scrie Apostohil: ,,Ace1tia ollresc dela cdsdtorie St cielc tLnele bucate, pe care Du.ntrcezeu le-a.facut spre gustare cu mul{umi.td. pentru cei credincioSi gi pentru cei ce au cun.ascul adevdrul. De vretne ce oyice .fdltltsyd q lui Duwprizzeu este bund 6i nimic nu esle de ldpddat dacd se ia cu mullumitd (cu | rugaciurre), cd.ci se s"finleSte prin cuvdntul lui Dunrnezeu Si prin rugitciuiie (i Tim. 4,2-5), Prir urinare : ,,Dacd yndniinc dintr-o nn1rccan,e gi mul1unresc (tnbrag) lui Dun'tnezeu, de ce sd.fiu hulit tocmai pentru lu.crul penltu. care mullumesc 7 (1 Cor. 10, 3A). ,,Nimen| deci, sii rcu vd bage vind pentru md.ncare Si bdu.iurd... Dacd ali murit fwepreund cu Hristas fa{d cu ,ctiltiile lurnii, perclru ce alunci, ca Si cum ayi fi vie{uind tn lu.me, rabtla{i porunci ca a.ceslea: Nu te a.linge! l,lu gwsta! lVu pune rudnal - despre lucruri mercite roarc sd piard prin intrebuirc{are... ? Toaie acesleLl... n-au nici un pre\.,." {Col.2, 16-23). Sunt cu..rinte c1aie, scrise deadreptul in legltu* cu nTAncdrile. {V. Numai dim p*nct e}e vedere subiectil,se mai poate f*ce deosehir"e imtre rnffncdri. Dar aeeasti deosebire, tocmai pen0ucd e subiectivd., e greqiti. C[ci obiectiv, sau in sitre, toate m6ncirile sunt curate (Rorn. 14,14 q. a). Omui nu trebue sd fte at1fi de scrupulos in alegerea mSnc[rilor, deoareee eie sunt trecdtoare qi apar'lin celor trecitoare ale omului, in privin{a rnAntuirii, ele n-au iriciun pre\. A mAnca

mincare sau a !-!Ll o mdnca.in'fa-ya lui Durttnezeu ilLi esie lici cAgtig, nici pagi-r'ud, adica nici virtuie. nici pdcat: ,,]4dncq!"c:a nw ne.face mai primili in fu{a lui Dunmezeu. Cd nici dctcd mdttccim navem caslig, uici dacd nu rnrltrcdnr n-aveni pagtthd " {i Cor. B, B). E cei'a indiferenl. bun sau riu, ciupd gr:stuloni-rlui. adici ce';a :.:ubiectiv (Gal.5. 13 ; lCcr'.5. 13; 10.23).iar nu ceva obiectiv giriu cevade rirare irnporlant1i. Gri,ja cea du'tf|i a onrului ti-ebue sI fie cAgtigarea irnpdraiiei lui Dutnnezeu (Ror-n. 5. 33).Oii:-itnparrilialii Dtrtrti:ezeurruetno.ucct'esau biulurdt "-zice Apostc.rlul (Ron. 14,77).Tale1 scrie apoi Evr"eiior: ..Nu vE li.sali fura{i de lrrvalaturile stretne cele de nulte ieiLrri; cdci birre este sb ?ntbrili prin dal inir:rj1e vtasl!'e, nu cu de-nAncF-r'i. dela care n'au a\rut nici un lclos cej ce au unllriat cu ele" (l3vr. 13,9). E vorba ciespre nefolosui legiicr dlr Testametiiul Veciri priviioare Ia nAncii"i, a cdrcr observare n-a adus nici ceiar din Testaraentui Ieclii vreun folos" deoarece. contrai ..?ni,iliturilcr streine" sau eretice (aleinAaizanliior-1" nu prin eie. ci lt-iil *ai t..dar").''ine rn6.ntuirea. Pe r;reltrea Apostolului Pavel- urii ci-esr:::i e:'aLl .. icu"i", alyii ..slcfii'. Tan ei'au aceia car-e. lepac16nd vechea lor ci'edinla- lineau cu icata:iiia Tesianrentul Nou, sau Erranghelia. in litera;i ili

o anumila

acesi sens urmZloarele: 1 , Staruinla cu care Perru a fost imbiat l..de trei ori"; Fapt. Ap. 1 0, 16; 1 i . 10). -Asiguraiea ce i s-a dat. ca Dumriezeu a curdlii mdncfurile rc erau socotite in Tesbrrentul Veclri ca .t-lec*rale" {Fcpt. Ap. 10. 1-i: i 1. 9). A n:ers indau si incresrineze pe pig6nul Corneliu. pebazatdlcuirii in acest seris a ve6e;riei {Fapt Ap.

acegtia sunicregtini . ubfr" . Sunt ?ns5 9i cregtini ,,slabi", care mai cred incb gi in idoli. Lnii ci acegtia, mancAnd dintr-6 astfel de carne, sunt inclinali u prin aceasta, au fbcut pe placul idolului. Credinp 1or se imparte astGl intre ?i.q".,-:5 Dumnezeuqiidoli,slujirrdgilr-riDurmezeugiidoliloi;iarprinaceasta,cugetui lorsespur-cr.Nu c6 acea car']']e ar fi spurcatb itr sitre, ci numai cugetui lor este spurcat, prin credirla ," o au in idoli. Acegti ^ui le este interzisl o cregtini nu trebue sd rndn6nce astfel de cSrnuri. Ins5" numai din motive de ordin subiectiv astfel de mAl:carc. Ciiiar mai mult: irt faia acestora nici cliiar c,ei ,,ta'ri" nu trebue sd mdndnce, ca nu cumva prin aceasta sE se simti 9i cei ,,slabi ?ndenrla{i a mAnca. Cei ,.tari" nu pdcdtuesc gi nu se spurci m6nc6nddarpdcatuesc ddnd prilej de smilrteald celor,,slabi", care m6nc6,nd, ?gi spurci cugeful(nu trupul), neavAnd convingere (credinf6;, sau incredinlare sigurd. Acesta este inlelesul adeiilratal cuvintelor Aposioiului, pe careleredlm:,,Desprewdncareacdtnurilordela jertfeleiiotestigtinr,cdinlumenuesleniciunidol;i cd nu este nici un {alt} dumnezeu, decdt {Jnul singur... Dar nu toli ou aceasta cunoqtinld. Ci unii, cu obiSnuinla lor de pdnd acurn (s5 creadd in idoli) mdndncd clin aceste cdrnuri cu tnf adet:dr jertfite irlolilor; 5i cttgelu! lor.ftlnd slnb, se piingdre;te. Dentdncarea nu ne face mai princili fiifaya lui Dumnezeu. Cdci nici dacd mdncdtn n-Gvem castig, iiici dacd nu rnditcdm il-avem pagutti. saga{i de seamd insd, ca 4u cumva aceastd putere a vocsstrd sd ajungd ,piatrd de poticrcit'e pentru cei slabi diinger. Inca adevdr, dacd pe tine cel ce ai umoEtinld, te va vedea unul sezdnd ia masd titr-o capiste, aga e cd, slab de cuget precum este, e! se va simli imbdrbdtst ca sd mdndnce din iertfele idolesti t Aitlet, prirz cunostinfa ta se prdpddeste cel slab'.. Drept aceea, dacd o mdttcere sminleste pe fi'atele lneu, nu voi tndnca tn veac cctme QertfitA), ca srtnuaducsminlealdJi'crteluimeu" (1Cor.8,4-13;vezi giRom. 14, 14-23).,,Mdncalioricesevindein mdceldrie, fcrd sd inlrebctri nimic, pentru cugetul vostru... Dacd vreunul dintre necredinciasi vd chedr#td P ''toi la ruasd si vaili sci va duce{i, tndncayi orice vd este pus tnainte... Dal de ttd va spuye cinetry: Aceaslct e corne care a.fost jertfitd I ttu mdncafi, penlru cel"care 1)-a spus penlt,u cugef. Zic cgget, dar ^5! - de poti.cnit'e nu al tdu, ci al celuilalt... Nu.fi1i piatrd nici Iu.deilor, nici Elinilir, nici biiericilrr lul Duntnezeu" (l Cor. 10,25-32). Contextul gi texteie paraleleintdresc sensul clargi evidental textelordenai sus,cr anume,in Teshmentul Nou numai din purrct de vedere subiectiv se poate face deosebire ?ntre nr6.ncdri gi ca din prrnct de vedere obiectiv 1..in sine") 1oale rn6rrcirile su'1 curatc. V' $f..Apcstcl Fetru, in vedenia p! care a avut-s (Fapt. Ap. 10, 10-16), a msncagi din animaiele pe catse' dupr legile Testamenfului Vechi le nurnise e: ini"g;,,spurcate,,. Hotir?t6are sunt in

'ispurce' In al doilea rdnd, in ce pfivepte cdrnurile ce au fost jertfiie idolilor, este gtiut, ca idolul nu existi (n-are existen!5 real5) 9i deci, a aarne ce i-a fostjertfitb.,e ca qi c6nd n-arfi fostjertfiianimanui gi astfel, ea nu poate fi spr-rrcati gi nici cei ce o mIIrAncE, nu se pot spurca pnn ea,daca

astfel de came ? Nu cumva ea este spurcatd, fie priir sine, fie prin faptuT ca a fost -;.ttnU unui idol gi nu clllrlva cregtinul se spurcS rnAncAnd-o ? Apostolul Pavel l6muregte chestiunea in chipul urmdtor: Mai ?ntAi datoate, in sine nu exist6 nimic spurcat. De aceea, un cregiin poate sb mdn6.nce orice carne, fhrd

Cor' 10,25). Creqtinii demulteori eraupugiinsitualiadeamAnca dinastfeldecirnuri,prinfaptulcafie le cumpirau dela nrdcel5rie, fie cE, erau invitali ia ospele, in tenrplu, sau acasd", de catre prietlnii lor pagAni. Se punea intrebarea: Poate un cregtin (fie iucleo-cle$tin. fie'pag6no-cregtin) sI manarrce dintr-o

spirjtui ei. Iar slabi erau cei care nu se puteau desface din vechea lor credinld, iudaica sau pIgAnd ;i o mai ltneau inca, ali-turea de cea cre$tina. Pe atunci. pdgdnii jertfeau zeilor lor diferite animale. blarte din cdmurile acestea, dela jertfele idclegti, era intrebuinlJtd la ospeie rdolegti, fbcuie chiar in templul ;i ?n cinstea idolului (zer-rlui) cintia i-au fost jertfite (l Cor. 8. l0), sau era firtrebuinlata la diferite osiele private de ale pSgAnilor, acasd ia ei (l Cor. 10,21), sau in sfdiqit, era data la m|celitrii, spr* r,anzare jl

sa se

l'

l'

l rr.

lS

r.

irnprejiir 4. A fost invinuit de iudeo-creqtinii rigorigti (iudaizan{i). zicdirdu-i: .,.4i intrat la ocmeni netdia{i ci numai s-a aparai. justificAndu-gi gestul cu vedenia Si ai ruarcat ca ei'' {Fapt. ep. i t, 3), dar n-a tagd.duit.
ee a a-vut-o (FaPt.

rnincari,nu mai susline. citpebazavedeniei ce is-a ardtat,poruncile din Testanieniul Vechi cu privire la trebue linute iri Testamentul Nou (Fapt. Ap. I 5'7-1i ). de-a cduta si fie 9i 6. A lost lbane asprll mustrat de cdtre Pavel, iir Antiohia, pentru f)-lamicia ILri mAncAnd cu ei orice' iu-deo-cregtinilor pe plac, nemAncAnd manciri ,,necurate". 9i Oagdno-creStinilor, p" ur"*u. CuvinielaApostoiui Pavel suni clare: ,,Cdnd a t'enit Chefe in Antiohil' pY fatd i-arn stat de lnfruntare. Fiinclcd,, pand a ntt sosi oa-reccri trimisi de lacob, el mdnca

AP. 1 1, 3-l8). 5. La sinodul aposiolesc din Ierusalinr de mai apoi, in leglturd cu obiigativitatea legii, ia cuvAntul

9i

tntpolrivd, cdci era vrednic inipreund cu pdgdnii; dct,- cdnd au sosit, se ferea qi .se osebec"... (GaL 2, 11-19), Deci, e iapt r:eindoeinic: Petru a mAncat din mAncdrile socotite in Testamentul Veclti ,'spurcate"' V{. Cei}a!4i Aposoli deasemenea eu inv5{at gi aur hotdrit chiar intrumi{i in sinod la lerusa!im, c* in cregtinism, legile Testamentului Vechi nu mai ftE'! putere" au hotirit ln Intre acestelegi, cea despre mAncdri ocupa iarS indoiali, un loc de frunte. Apostolii din cele cAteva Vechi' Sunt Testa-mentul din obligatcrril sinodul arnintit ,llnor.-ur"1" patru puncte, **g,,,."i* -trumele lui Noe, 4-5j, i'aie (Fac. 9, de ,,pcrunci Noahitice" gapte, cuposcuie in Testamintr-rl Vechi sub

"u* s1abi"neoprite ----r decdt doar celor ,,

de desfrAnare, 2. <ie cele jertfite idolilor, 3' de mAncarea din cdrnuri de Favel face anurnite dobitoace zugrumate qi 4. de sange (Fapt. Ap. 15, 20.29). Chiar din acestea, Apostclul u,i uLut rnul sus, ?n legatr-ut cu mAuearea din cdmurile jertfite idolilor, conoesiuni (?irgaduinle), ininuftl, anuffie, ferirea:

l.

Daei Apostolii niau impus creqtinilor Iegile Testamentului Vechiu despre mAncbri, e dela sine chestiune, inleles c[ nu le-a6 respectat nlci ei. Cu deosebire Apostolul Favel e fbarte hoiirit in a.ceasti lege (de iaia de lui atitudinea toat5 din mai sus deja arnintite 9i ceea ce s,a putut uedea d.ir-, atiitea texte,
Testatnentui Veclii).

obligativitalii .,Legii Vechi" lstoria n-a cunoscut nictcdat5 La ?iceput, iudaiiar"4ii {iudeo-cregtinii cei neirrduplecali in ce privegte obligativitatea iegii) se fineau pel"ltru tare pe'pczilia lor gi poate cei mai mul1i dintre iudeo-cregtini impdrtigeau punctul lor de vedere, ?n s6nge respectui g; ati- pirea'ce o aveau fala de legea lor milenar6, dar[ de Dunmezu. Le intrase ins6" vremii irecerea Cu gi strdmoqii. cu figlduinlele cu aceast; tradi{ie, care-i lega cu Dumnezeu, gi au iudaizanlii iudeo-cregtinii pdgarii, incat prirrtre iargi mai cre$tiirisnrul i-a r6spandit ?n cercuri tot putut impune mai nu astfel, ne?trsemnatd mai ;i-au $i rinras din ce in ce mai muit intr'o minori tatelot punctul ior de ve<jere. Cu vremea au dispdrlt lotai ;i irrcd chiar de timpuriu. Fe de alti parte, pdgbtto'
erau in cr"e;tinii adoptaserl cunt e 5i de agteptat o oozilie direct contrarb, iudaizalt\ilor" qi ce e mai n-iuh, lcr de Punctul pozilie. peifect u"r,rd ,u Apcstcilul dare z a increqtinat,si care el irisugi ?i aqeze.se pe aceaslS vedere era cel a1 Apostolilor qi cei adevdraf. Era natural si iasd biluitorhbia c1gita ani sL,nt, Cre c.at-td s-a ivit secta..adventigtilor de ziua a gaptea", aare vre.a sE reformeze c crea pus din nou probiema ce se clinXa veche si o tradi{ie biri,ilenari universali in aceastd crediriia. Nurnai ea legii veclri. Dar Apostolii. aiuuci, a obligativitalii soiulionati fcst gi a care pusese pe vremea Apostolilcr dec6t ad-r.'entigtii de ieri. gtiut raai birie au icati siguranla cu p.*ru,.,-,'gi cele iouf, rrilelii de cregtinisni. piobieme' ace-'iei aialtaieri, care esi.e aclevdrlii ?ir sciriiicnarea

punctele de nlai sus Sectani santbarori nu vrau sd cadd de acoid cu irrt'6i5tura rroastla" expusd ?n vechi secte celcrialte 5i nci. Ei suslir impreund: cu ienreiurile ei scripturistice, conuni de aitiei ;i ii-ituror

9nv5{dfuri 9i obieeiuni,,adventisie'"

cu cel Inai ma.re zel, dar fhrd niciun temei,

mAncdrile:

urmdtoare,le ?nvdlaturi

qi obiecliurri in

ceea

ce

pfrl. e_{te
I

1. suntem dafori a face deosekrire ?ntre rndneEri ,ueura{e" seu permise gi ..necurate". ,rspurcafe" sau oprite ccnsuma{iei, deoarece in sf, scripturE avein in acest sens p*r*nci durnnezeegfi rdspicafe, cu cftI"e nu *e putem targui. sunt cele cupri'se ia Lev . cap. i 1 gi Deut. cap. 14
(A
se

vedea mai sus, punctui 1).

'reo tr{Sspunsui nostru. Afimralia aceasta e greqitE, pentrucd Ia sinodul apostolesc dela Ierusalim nu s-a ho-t5rit despre earnea de animale nJcuiate,, sau spurcate, ci de cea de animale ,,zug;rumate" ' ceea ce e cu totui altceva, ?nsemnAnd animalele care au murit flri sd li se fi scurs s6ngele: nrdncarea dintr-un astfel de aninal era aspru opritA, ?ncd de pe vremea lui Noe (Fac. 9, 4), l-teoarece sArrgele era socotit ca puffatorul vielii trupului, gi trebuia tnchinat lui Dumnezell pentru ispdgire,,, , Pdcatele nu puteau fi isp5.$ite decAt prfur sd.nge, adiclt prin virsarea sangelui, sail, firoarle (Lev. I 7,10i6;^Evr 9,22),cdci aceasta e plata pdcatului; rncartea (R.onr.6, 23).Deciprin animal ,,zugn)mat, se inlelege o morticiulle' sau ttn vAnat, etc. (Lev. 17,15), iar nu un animal dintre cele socotite ?n Testamentul Vechi ca ,,necurate". De altfel, era cu n.puiinla sb se fi hatarit acolo oprir"ea m6nc6rii animalelor necLtrate, cAtb vreme insugi Apostolul Iletru spuue, ia pnn icoana ce i s-a ar1tzt in vedenie (Fapt' Ap. i0, 10-i6)'Dumttezeu nu mai face deosebire intre animale ,,curate,, gi .,necurate,, gi irrtre oameni -'cura!i" qi .-necurali" (Fapt. Ap. 15.7-q) $i nai aies cdtd vreme ?n epistoia catre Calate,ri, scrira clupdsinodul dirrlerusalim,ni sespune precis cr irrsugi Petrua tnbncalastfei demAnciri (Gal.Z, 12). 4'fla& tcate anirnalele sunt?n cregtinisrar cuilatee atranci ar ?nsenana cF puterxr nr*ncs orice jigEnii: gerpi, gcpGrle, brcagte, cSini qi alfe jivime din cdte r*igumb pe !urne>> C)ri, este gtiut ca nu toate

gatrne ,,ilecura.E".

REspunsul ncstm. Poruncile respective aparjin Vechiului Testament. Noi insd am a\-ut prilejul sd Vedem nu mai suntetn sub reeirnul Testamentului Vechi. din mornentul in-cum care a intrat ?n - NouS-. (A se vedea nrai pe larg cap. VilI pag. 105-108 gi vigoare Legea cea ll4-116;9i cap. XXXII). Astfel, pentn: cei de sub regimul Legii Noi. poruncile gi legile, ifara de cell iiiorale, ale Testamenrului Vechi nu mai sunt in vigoare. Fe de alti parte, anr vdzutmai sus, cd in cregtinisrn, Dunmezeu a curalit taate :mdncdrile qi cd nimic nu mai este necurat sau spurcat, decdt doar cugetul rdu sau inima rea a ornuiui. 2. St. Apcstol Petrar, in vedenia ce i s-a arStat (Fapt. Ap. n:9-16 qi Ii,4-i0), a refuzat cu hot5rire sI rmdI}6nce c&rne de animale spurcafe, degi de trei ori i s-a oferit. De aici reznlt1 cd dupa - curate exemplul ]ui nici noi nu trebue sb mAncarn gi ca legile Testamentului Vechi privitoare Ia rrAnc6ri iiecurate gi au rlrna"s pentn-r noi ?n ,ti vigoare. R.Sspunsui xrostru- in descrierea vedeniei amintite ni se spune intr-adevdr, cb petru a refuzai sI mdndnce din anin'lalele necllrate. $i dacd nu ni se spune nic[iri ca pana la unnd toiugi a mdncat,nu ni se spune nici cb n-a m6ncat. Dar atitudinea lui o puten-r deduce indiiect, din cele ?rrgirate /a punctul V. al expunerii inv[!6turii noastre. De acolo rczultd, ed Petru nu se poate sI nu ii mAncat carne ..necuratE,, ?n vedenia pe care a avut-o, mai ales ci dupa aceastl vedenie, ni se spune ciriar anume c6" a mdncat aldt atunci (F'apt. Ap. 11,3), cht gi rnai tArziu (GaI.2,12). 3. Chiar qi la sinodutr Apostolesc s-a hot6r?t, ca legile despre na6nc5ri sE fie obligatorii in cregtlnisrni, nTu nurnai pentru iudecertegtini, c! gi pemtnte pxg6xlo-cuegtlmi. Apostolii au hotArii acoio obligativitatea utmdtoarelor porunci ale TestamentuluiVeciriu-: L ferirea de a consuma din c5n-rurile ce au fost jertfite idolilor, 2. de a manca din cf,rnuri de animale spurcate sau zugrlimate,3. de sange gi 4. de desfi"Anare (Fapt. Ap. 15,2C.29). De aci rezultE cI gi noi trebue sd tiiiem porunca de a nu iiiAnca

rietitiie

Rlspunsui nosfru. intr-adevar. toate jivinile sunt curate in sine. DacI noi r.ru co,si-rinam carrre de anumiieiiganii- nu insemneaz?. ca eie sunt irr si;re spurcate, ci numai cd cioar canlea ior nu ne iolosegie stamacului' sau nu se pctnl'esie cu gustul nostrlr. cai'e adeseori este nai muit o obiSnuinla, sau un mofi. iecii o iese pe care s-o un-i]eze tc$ oamenii de pretutindeni. Pe alocuri. camenii s-au deprins a mdnca =i:iniaie- ;are;n al:e locu;'i -'uiit considerate ca gretoase. Astfel. unii man6nca pisici, allii broagte, etc. pe ca:: a;:ri::sa l= iir ca neeotn'riie gustului ...De gustibus nou disputancium". beci. daca o carire ii pare :iria S:::c::i^:';:s:nr,=ezicE e spurca6. pentruci in acelagi timp. a1tul o rnana.nca lat: d,acdo can1e de

au can.re care sd paata?i colrsur-;rat6ca alinrent, sau nu toate sur.)t.,cur?te',.

incralnpe' deranjuri stomacale' sau rnai micd sau mai mare' produce tuturor vreo insecti, sau de orice alte vietate cur6!it' 1e-a lbcut bune 9i espurcata' Durmezeu pe toate le-a foarte ucigitoare' toxicalii, iariqi nu insemneazi cd ea scarbos ei are o otrav' roG. rost, un d6n-du-le cb e ,,spurcat'"' chiar otrava ei carnea iu'uti*.nt, nu insemneazd folosi pot nu-i oamenrr dacd Totugi. folos in tratamentul contra cancerului' cd a fost *p"ti-""t"'u cu mult poate aduce un foios. $i"ui* gtrt, 'i".*pl" aseminltoare se pct gdsi destule'

,p;';';;;;-*

v;;;;;""iry,

f{u
-i+*

'tt{

.l

l-\

!\n"^('_v
Fespre EegEfilra ?lrfre Biserica plmrdmteasei
gi cea eereascE

R.crg*c!*nile pentru rnor{i. Obiec{iunile sectan{ilor gi comboferec lor.

Sectanlii afirn-id cd nu este nici o legdturb intre Biserica cereascd gi cea vii gi cei mcrJi,- frin<ica clupd moarte fiecai"e este judecat gi nu e morai si fie iertat un pdc6tos pentru rugdciunile ceior r6nragi in via!51 Adventigtii gi studeniii de Biblie merg maideparte in aceastd negare: dupd ei sufletele inor{ilor l'cLoim", adicd stau intr'-o stare de inccngtienfSpdn6'la Venirea de apoi!Prin asenrerrea afirmaliuni ei tintesc s5 desfiintreze dintr-odatb gi cultul Sfinlitror qi rugdciunile pentt u cei morli
pim6:rteasc5,- iirire cei
lparastasele).

In privin{a ultimului punet Sf" ScripturE. afinmdcategonic cb: mor{ii sunt vii (cu sufleluil): este destul nrrmai raspunsi;l dat de M6iir.ritorul saduciieilor: "l''lu e,\t? Duntnezeu, Dutnnezeu al worfilar, cf sl viilor' ' (Mat. 22,32 Rom. 14, 8); Eveniinentul insi care dovedeqte congtienla rnor{ilor este Schinqbarea Ia fald a M6ntuitoruiui, cdnd Moisi pi tlie au apSrut vorbind cu Ddnsul (Mat. 1"7, 3). Daca sectanlii ar fi oameni de
bund credin![, ar trebui sh se convingh cle adevbrulortoclox.

Prin unnare impdrSlia lui Dumnezeu se compune num.a.i din vii, indiferent cb sunt in corpuri sau ilu, gi acegtia toli formeazd un corp in Christos (Ioan 15, 5; R.orn. 12,5; Efes l, 10; I Cor. 6, 151'12,12-20), din care lapt rezulta cf atunci cfuiC suler6 un mddular, suferd toate impreund, pi nu e nimic mai natural decdlcaprin rugdciune sd se ajute unii pe sltit.Tn primul rdnd"multpoate rugdciunea dreptului" (Iacab 5,16-17); iar lov se roagf, nt-!'ri!-rr *"1',, aiiii fiinr'ire atesl Ittcnr in t'ere irlsrqi l)ttt,tnpzp,,'"lvierpeii Ia rohrr'l irrerr lov vn ., :Y:'-'.o-1) si :.} \|! face jertfi pentru r,oi, $i iov robul ffIeir se va ruga pentru voi, cE cie n-ag primi eu fuqa iLri gi de n-ar fi pentru el, v-ag fi pierdut pe voi, pentru c[ n-afi gr6it adevdrat asupra robului meu IGv" (Iov, 42, 8). $i este gtiut cd Durnnezeu porunceSte acest lucru oanienilor. ?nsugi N.46ntuitorulsarttgat pentru sf. ap. Petru (Luca 22,32) qi pentru ceilalli sf Apostoli (loan 97,9,2A), precum gipentru Lazdr eare era mort (ioan 13; 4L12). CI rugSciunile celor drepli folosesc celor pdcdtogi se constatd qi din cazul Cistrugerii Sodornei gi Gornorei, orage care ar fi fost crufate, dacd s-ar fi gdsit in ele nunrai l0 drepfi (Cenezd 18,32);iar cdcei rnorlise fulosesc de rugdciunile ce[or lii, se vede in diferite minuni. Mintuitorulinviazl fiica lui Iair pentru credinla tat5lui ei (Luca

pe Tavita (Fapt. Ap 9,38). Anunre pentru iertarea pdcatogilcir gi dupn rnoarte -adevlr contra cdruia se ridicl sectanlii- avem cuvinle categorice ale MAnfuitor.llui, cfurd spune cd ttunmi p'acatele pdcalele contra Duhuiui Sffint nu se vor ierta"nici in veacul ce ya sd fie" {}1:a1-. 12. 31 32}- cu alte cuvinte celelalte pacate se prtt icrta. Aceasta ultini5 mAn-tdiere vor s-o rdpeascd sectan{ii celor cari, aarneni .fiind,
t 1oca. pqrqLu'rJv. ^eaoh

f.

in suslinerea pErerii lor ei citeaza gi parabcla bogatului gi slracului

L,a:zar, din

cai? ar reie;i cE dupd n-:oarte nu ilai este scdpare (Luca 16, 19-31). Acesi citat iitsd nu dor.'edette niilie altceva, decdi cd cli;pb moarte e-ristI imedi.at o ji;decati;:anicuiarS. A,sadar iri pi'irlul rAnC rugEciunile se fac pentr"u cei nro4i ca sd fie

se ugureze sufurin1eie,9i pandlajuclecata generaid. Oare nu e un tinrp deslul de hrtins pAni la judecata gene::aid'l' ' n"gatui qi-a luat pedeapsa meritatE; atdt afi1116 Scriptura 1i numai aceasta poate fl iertat cel pacbtos de pedeapsatte4'nicd gi dacd meritS, poate sd

unnarea u]rei vieli p[iStour* ir., Veehiui Testailent, cdci ?ncE nu existase ier6fa nfinhtitoure a lui lisus. Cu toiul altfel este sub imperiul l'loului Testament: tAlharul rastignit pentru fuptele lui impreund cu h4Aniuitorul, este iertat numai pentru mirturisirea lui:'lPomene1te-md Doattene, csndt,ei veni intnt impdrd{ia fa" (Luca23,42}' Aqadar nu mai este ngitui prcbiema asc'"iit6i"ii ce ivfois! gi de procroci f,-r:ca 86, Z9-3 i), ci de ierfarca pdcateicr prin jer{a de pe Golgota {Fapte Ap. 13, 39). $i c6nd vcrbim de pScate Ioan in care se pot ierta d)npo ,n*orte, in1*legem aeele pleate despre care vorbegte sf' ev' prima sa epistola: $i uceasta esle inrird:nirea, care $vem cdtre Dansul, cd de vatn cere 'cet,a dulsd-t,oirs !,ui, ne cude Ste noi, gi d*cd Stim cd rte aude pe ntti, ot"ice t'ont cet'e, Sline cd t,oi Gl)ea cere!"ile crsre cerem c{e la Dansul. De va veclea cineva pe fratele sdu pacaluind Xtdcat nu spre ts,roayte, sd ceard :;i va da lui viafd rclor ce pdcdfuiesc fiu 'epre " nroart'e. Es;fe ltacitt. spre ii'toarte; PTupeftti'll acela zic o'd se roage (5, 14-15). Z. A\t text in sus{inerea rfitscilii lor aduc sectanfii parabola celar l{) .fecioat'e, de spunAnetr ch"s-{t lnchis ugct" eelor 5 fecioare ne?n{e}epte. Ei uitb itisd, cI aici e vorba Judecbtor. rasplata ce se dh imediat dupl moarte qi Mdntuitoru] a procedat ea Drepl*l Farabola aceasta nu exclu<fe posibiiitatea iertirii piicateior qi dupS ffioarte" 3. "Aw nu qtili cd nedrep[ii impdrdlia {ui Dumnezeu nu vor mogteni? Nu va fn.ge!ali; mici apvarii, nici slajitori.i idalilor, nici preacurvctrii, ttici walachii, t'tici sccir:menii. t{icifiu.ii, rcici !scowtii, trici belivii, nici ocdritorii, nici rapi{orii, twpdrdlia iui flr;nrnezeu nu e vot' nToglerci " (I. Cor. 6, 9-i0). Aceste euvinte seripturistice,dacd ar fi iirst aduse de oai"neni de buni credinfd, ar fi F--st insolite ;i t!.e ;yct.fea esplicalit,a c,-lprinsf in \te!'sefttl z-u'vtdlot': "$i aceslea unii a\i fosr, cl tt-atri spd|at, ci v-csfi sfin{it, ci v-ali indreptai fntru numele Donmttfui lisus 6i int'ru D"tti,t.u[ Dumnezeuiui. nostru'; (vers.11). Cu aite cuvilite, Corintenii, i'nainte de convertire au dus via!5 de pag6ni, plind de toate p5catele enumerate aci qi tretruia s5-qi dea seanacl revenind la o aga slare "nur var nto${eni impdrdtria lrti Dumnzeu" . Sf ap. Fayel condamnS aci a6c; de aspru reit'ltoarcerea la viaya pdg6neascd cu p1catele ei, ni-l p5caful ce poate suweni si ?n viala unui cregtin adevdtat (piim cu to{ii, cd rrum()i. Domnul lisus n-a avut nici un pdcat)" Cine iflsd persistb in p6cat are soarta
pEgAnulu i.

De aceea Biserica nu promite ieftale origicui qi rnai ales celor care dupX cuvintele Sf. Scripturi sunt deja eoncianrnafi. Cantt"azicere intre ceea oe zice Sf. Scriptura qi ceea ce praeiicd Eiseriea ortcielox5 nu existb ciecAt tiuirai i* cugeteie sectai{i1crl

rugleiuni pli-ctstr i''tt Dumnezeu; ele l*tdeauna se lac i"especi6nd irorunca miiosteniei (Mat.25, 3i45';. Pe lingd pdine 9i vin se aduce qi colivd. jertfi, de grdLi pregEttt-d c:s zahbr gi nuc6. iti an'iintirea gr6"ului fier"t pregSlit cu miere de cregtini. pentru a liu fi siiitri sa cur.npere liran! cli;i piaia care se stropea dup5 ohriceiul
Paresta.s,-ie

deci

silnX,

pagin pe iirnpui inrpiratuIui rornan Iulian Apo-<iatui (36] -363).

a Carid aLrzinr de cotrdatrrn6t^i 1a. ntuncd silnicd 1te tidic' nr:ntea pat'cd se cuiretiruri. Or, tinrpul de ispSgire grele pedepse nrai celej de niij tinrpLil :j de ori suie de repreztnlDrctaarle dul1b pbcltos imeriittt unrri prin pAmdrrtegti, incdt nu poli inleiege de ce sectantii ;in asa de n.rult ca pedepsele sd nu se reducd lLicicjulrile ceir:r r'5n-ra,si irl vja1i.
1

Sf?xlirea obieetelor

ln Biserica noastrd existd o veche rinduiala , de a sfinti diierite obiecte, cu deosebire : apa, , itntdelen;n .p?ine , icoane , cruce , drapele 9. a. nu numai pentru

interbuifitarea Ior liturgiea ci gi pentm alte scopuri sfinte . De obiceiu se sfinteste ap5, iar prir: stopire, r* u,p* sfinlita si prin rugaciu*i , se sfiniesc apci aiie cbiecte nu numai , fiecare ifiniire facAndu-se dupa un dtual a} ei propriu .Deoarece sectarii cI nu au astfel de sfin{iri ,ci le gi osindesc ea nefolositcare , e cazul sa ar[t6m in cele eje raai jos, motirzelc Ai temeiurile per-ltru care ele sunt practicate ?n Biserica
noastrS.
'1

o;;;uE;;i !ai p*cat , foatl ffiat"Jrs a eazui suh bles{ern , irmpne*ma e* oxarw}" Durr:nezei; ?l agezase pe Adarn stdpin peste ioate lucrurile din naturd , ddridu-i gt{a " sd le piizeascd" 1Faa,2 ,15} Cine rdvnea sa le smuigh de sub stapdnirea mului ? Nu ena aliul , decit diavolul gi slugile lui : duhuriie rele sau ?ngerii aazu1i. Frin pdeat , Adam apierdut aceasta stSpinire. fns69i natr:ra is-a fEeut
].rDc-isl
eSe.IeE

ea

uri;*ugu , eaci un }lestem a lui Dumnezeu ,, & slrpus-o stricaciunii 9i <iegertaciunii" , spre a ?r-lgreuia gi rnai muit viaga otnului, Ctl oniui , acazut st ea

sgb bleste;ri , trecAllcl irilpreuna cu aecsta , sub stbp?nirea diavolului .lata de ce ,dia-voiul este numit de atr:nci inccace ,,sfdpinitoi'ul acestei lunti" {,fui.12,31;tr4,30) $i ,, dninnezeul t,eacu!,tt.! qcestuia " ( 2 Cor. 4 , 4) Nu numai omul , ci gi natura tinde s5- se elibereze <Je ,qr-ib putryea- t-i; amtaa. a eiiavolului , suspinAnd ,, cQ itt iureri cle naEtere" arhica s,:ierinel foica , ?n pragul in-loirii ei. Eliberarea ei totaia de sub tirania diavolului se va face abia la venirea a doua a MAntuitcrului" FAna atunci , ea r[mdire inca sub degertaciune ) ca o urmare a caderii
omulni iRoru"3 19-22).
il.Fnecwma *mw} , dug-r6 vemirea &4*mta:icnclitli

puteres cliavoEuEari , pnim Botez , aga filn gi sfimfire e spre a putea ffi pwse ira slr:jba tra:i Seamimesesl cle
selh

ane putixi{a de a fi scos iucruriFe q{i* natwx*, prim

Cind h,l6ntititorul a savArgit , ?n pustie , ininunea ?nmuitririi piinilor , Sf, Evanghelist ne spune , cX mai int?i S'a rugat pi a binecuvdntat piinile pe case apoi le-a ?;rr::uitit{Mt "14,19; 15,36} , ,4. t)i:r:$- rLrga*!unez erbigr:uit4 la ,t'.ancare;i a l-rinecuvdnrat plinile , pentru a 1e scoate de: sui; Lriesienl gi a le tr:une ?n siujba mAriri iui Durnnez,euprin rninunea t,:e avea s't; tat,it. i.a fbl a pr*csdat 9i Ia aleza;-?a sf. Cunrinecaturi: ",kt6nd paine a hiner:i.r:;ottiur. ;ii lLrund 1;ahrsrwl 4'i multuntinc{ [e-a dat" ...Mt 26,25-27]. ['6r:i ;i aiei , pdinea gi vir,ul trebuiau scoase cie^sub blestenr . spre a putea fi pLrse ?n siu;i;a liri ilumtrezeu .Tot aqa apai , dupa inviei"e , c?rrd S'a ardlat celcr doi ric*rii:i p* caie spre Enraus: a stat cu ei ia. ti'lasa ?n Emaus qi -. itrand paineo ,r; biii,ctn,atttat."...{Lc.24.3*; Deci iata . cd piin r,:-gaciune gi binecuv6ntare, ldAntujtcrul s sfinfif i-"'linea ;i vinLll . i.Iu e de lipsd ca taate cbiectele cjin naturd sa fie sfiri{ite decAt atuiict c:a.nd ele s*rlt lluse anullle in slujtra iui Dunr-rrezeu
"

"

Cel rrlai obiqnuit obiect pentru sfinfire esie apa ,care apoi devineea obiect cur5litor sau sfintritor , prin stropirea cu ea a aliar obiecte .

IlI. Sfrnfirea obiectetrcr se f,*ce printx''un ritua! oarecare ) corllpus din binecuv6ntari 9i rugaciuni speciale , pctrivit cuvintelcr Si Apostol Pavel : .,brice faptutriL a Lti Dumnezeu este buna Si nimic nu este de lepddat , dacd ia cr.r rnulluntild ,caci se sfinleste prin cuvantul lui Dumnezeu qi prin rugaciune "(|Tim.4,4-5).8 de la sine ?nfeles cd sfinlirea o pot face numai persoanele liturgiee , cdror? li s'a incredinlat rnisiunea de a fi ,,isprawzici ai tainelor ltti Dum.nezeu' '(I ccr. a,l) qi d,e a face ,, lucrui sirjbei "fEies. 4 ,i2) ,,in cele ce-L privesc p Dunznezer.r "Evr.5 ,li
?nsdqi

Apa , ca elexpemt cur*{ltor era intnetruinfatS gi ?m Testarnentu} Vechiu. Astfel,la aqezarca lui Aaron qi a fiilor lui ca preo{i, Moise ,,i-a spdlat cu apd,,(I-ev.8,6) ;gi tot aga la levili ,c6nd i-a aqezat, i-a stropit cw ,,apa curdleniei"1Num.g,7 ) .in cortul indrii;riei ,preoiii trebuiau sb-gi speie nreinile gi picioareielpentru a se curali (Ieg.30,1820) 'Cilra{irea de leprd se facea prin scdldarea in ap[ (Lev.i4,B;,iar dacb cineva se curdfea prin atingerea de un cadavru ,se curd.lea ptin ,,apa curdlirii " ,in care se aniesteca cenuga unei vacirogii ,arsdcajertfiCium.l9,9tr2).ln Testarnentul Vechiu s'a prezis ca gi i1 cregtinism va fi o apd curdlitoare , care va cur6{a nu numai trupui , ci gi dlrhul omului . (Ezec,36 25-26)"
Testanmenferl Nou epa {sfin{i6a } este ?ntrebu!ru{at5 ea cur5{iton qi sfinfif*n Caci a$a sum ingerul Domnului , tulbur6rrd in fiecare an odata apa de la sc5-ldrtoarea vitezda , ?i dSdea putere vindecatoare (1n,5, 4 a;.2_ Ila_ntuiton;l prin , , botezui sdu in apa iorcjanuiui , a dai apei insugirea de elemnent sfintritor. De aceea EI a randuit ca sfin{irea ?n Botez sd se facrprin apb sfinfia$n.3,3-7). Deqi Sf. Scriptura nu i'le spune cd apa Botezului trebue mai int?i sfinlita ne spune , totugi Tradilia veche , apostolicd gi practica bisericeascd de totdeauna. De alifel , Biblia nu ne spune nici cum e r6nduiala Botezuiui qi totugi exista o rinduial6 oarecare ,{tx1 , chiar qi }a sectari. Sfiniirea apei se s6v6rgegte prin rugaciuni in care se face chemarea Duhului Sflnt asupra ei. Cdnd preotul sdv6rgegte slulba sfinlirii apei , scufundl in apd crucea, care ?nchipuie trupul MAntuitorului , cel ce a sfin1it firea apelor. Prin strcpirea cu ap5 sfintritd a persoalelor sau lucrurilor, alungdm de la ele puterea diavoiuiui gi Ie pu'em i' slujba rui Du'rnezeu. Sovad* pH:teri! curS{it*are g! a sfirufemiei apei sfi*flfe esfe fapferl , e6 & - .VI astiel de ap5 rdm6ne vrerne fndelungatE nealtenatS. E totdeauna curat| gipi"oap5td - Constatairea aceasta au ficut-o chiar 9i in vecirime Sl Fdrinli . Aga de p;tCu-Sf. Ioan Curd de Aur zice.cd apa sfirilit5 ,chiar gi dupd doi trei ani ,se paate lua la intrecere in cur6lenie gi piospelime , cu cea scoasd proaspdt din izvoare . Acest adevar ?l putem constata gi noi. \"Ii BacE apa simplS , caratE , este L*n elemenf necesar igienei trupslui *'a fost greu - ca de la igiena trupului , g6xidul cnrului sd facE incd un pas , !a igiena su{Ietului laG de ce nu nunrai in Testamentul Vechiu ,ci gi ?n ieiigiile popareior lechi si nci exista intrebuinlarea apei ca eleine;rt cur6fitoral sufletului.
eiemrent

iV

v. Xmtr'adevsr , ?n

Aga de piida in hdia exist5 ?n acest scop ceremonia sfi:rlirii apei din r6ui cange. Dar daca s finiirea apei t ceva universai gi firesc , e cu neputin{d ca ea si nu existe gi in ei:egtinism . Ea nu pcate fi , la cregtini , o superst;tie (credir:15 degartb) c6ti vreme . dupa insugi cuvAntul Dornnului , cea diniAi sfinlire a amului . in Botez. se face prin apa. Iar dacd apa tsotezului e aduchtoare de sfinlire , trebuie ca ea insdgi sa fic sfin1ita"
?nv6ldturi gi obiecliuni sectare .

De aitfei nici n'au cl-rlce , -eectarii nu practic5, nici un fel de sfinlire rituald, icoape , ornate bisericegti , vase liturgice , etc. qi n'au taine " CAnd intrebiunleaza vreun crbiect liturgic , ii 'intrebu in\eazd a$a cum e . ?n sprijinui acestei atitudini ?9i g5-sesc gi .justificara . O reddru in cele ce unneaz6' i.G'*ieeteie mE-E tr=eE;atie sf!*{ite , pentru e 5 nimic }iiE este necmi'at 1, 1 5 ; 1 Cor'8,8 ;'a)' {Fapt.r\p. 1 0 " 1 5 ;F.om .1 4,14 " 2* ;I Titn.4, 4-5 ; Tit Dacf Dumnezeu ie-a cur5{it , la ce rnai trebuie sfinlite ? Raspuues$[ Eaostnu. intr'adevar, fn sine toate sunt curafe. Dar e prea posibil, Ca 1einnul din aatre e f?cut ut-i obiect oarecare menit a fr pus ?r'i slujba iui Dumnezeu , si fi fost in sl*jba diavoluiui , sau sd fi fost riecur5lit prin vreo crima , sau prin t"neo nelegiuire . De trlitrda , un armoniu pe care ?l folosesc sectarii in casetre Jor de rugdciune .. 3 irrea posibil sd fl servit ?nainte , in vreo casS de ioierean{d. Mai poate fi ei oar"e folcsit in bisericd ; fara sd fie eura{it prin sfin{ire , de neawr;;yra lui Z Uau" de altfel crice lucru menit lui Durnnezeu , trebuie scos de
sub puterea dj.a'"'clului" 2.Sffim{iriEe sug}t simple crecilnie eiegarte sau supersfi{ii , deoarece Sf' Serip6elrd nu face arxriratEre de ele " Fiind inovalii gregite , eie nu pot fi acceptate Ei praetioate , dec?t numai impotriva Bibliei ' R&spunsu1 nosfru . Nu tot ce lipsegte din Biblie e inova{ie nefolositoare gi ?rnpotrlva u; . Cari Biblia iru e un cod con'lplet de inva!5iurb 9i de practic5 iregtin6. Sectarii au gi ei rAnduiala botezului , a nunlii , a siu-ibei duminicale 9.a. De uride ie au ? {.dci ir: Eibiie lipsesc cu desdvArgire Atunci acestea nu sunl superstitii ? Ngi i6s5 tct ce avetrn gi practicSnr sunt fie din Biblie " fie din Tradilie gi dirr practica Apostulicd .Nu practic[nr nici o invenlie . sau incva{ie de mai tirziu' 3.Ceea ee e mee urat , n6rn6ne necurat* zic adveniqii- qi nu 3e pcate affi s6"im{r " fl}e pi}d& - c rm&mcare nreeurat* spurc* 9i &SEIH} &}e Effi , orie6f
-":finfi-+.

slosrel. l-{ir:ric riu mai existd necurat in siile . culll vo}r pulea sonstata ma! jos la cap.HXXIII. Existd o necurS{ire exteira , prin intrebuin}area n*iegiui,,:A a unui obiect {}arecare. $i nunai <jin acesi ntotiv e necesar5 c sfinlire a acei.ri oiiiect. De pilda , ,.;n lemn aarecare a putut servi cuiva la o crim[ odioasS' a unei ibmilii . ?ir scopui d* a fr jefuita. i'n4ai pot atunei adventigtii sE fa-ci din acel ier:rn, alltvolt peillru predicatorul lor in casa ior de rugaciune ? Por liia farit sinclriseal6 un lucru carp* a servit dia..'clului si s5-i pund in slujba iui Dunrirezeu'l
Fd.6sgrrumsu}

, c5 p5catul a fost al criminaiului , nu al lemnului . Dar gi asupra lemnului minjit de singe s'a vdrsat necurifia diavoleascb . De aceea , trebuie sfin{it , prin chenrarea St Duh , sau prin stropirea cu apd sfinqith in biserieI toate trebuie sfinlite , pentru ci gi ea e un locag sfint .Toate
Evident
.

trebuie destjricate de orice necurdlie gi imbrScate cu sfinlenia qi puterea Sf.

Dul"r.

CXdirea cu f,um de t5rslsie . Anafcra. Fraporii. Ltim6nErile

i.Fnacticanea t6xnsierii c:: c*deEnifa la sfiniele siujbe igi are temeiuri biblice. intrebuilrlarea ei ?p culiul Testainentuiui Vechiu n'o neagd nici seetarii ' $tirn apoi cs intre darurile magilor eta gl tdnziie. ( Mt,2,11) Apostolul Pavel vorbeqte qi el '.(Filip despre "miros cu bund rysireastnd , jer1fd primild , bine pldcutd lui Dumnezeu' 4,l ii). Deci fumul tdmaiei bine mirositoare , in[llindu-se in sus, sinibolizeazd indlfarea unei rugdciuni e5tre Dumnezeu, sua a unei jertfe bine pldcute 'ln acest inleies ne spune qi Sf. loan in Apooalipsd : ,, Si a venit alt fuger Si a slat la altar ava*ri cd.rieTnisd de aur ;gi i s'a d.ai iui idrnaie wwiid , ca s'o tsducd trnpreund cu rugdciu1ile tuturor sfinlitor pe jertfelnicul de aur dinainlea tronului . $i fumul tdmaiei s'a su11 din mtna ingerului inaintea \ui Durnnezeu , impreund cu rugdciunile sfinlilor"(Apgc,8,34). Tot Sf. loan ne spune ,cb itt descoperie 'avdzut patru fiinte qi doudzeci qi patru de batrdni , av6nd fiecare ",,ndstra.pe de iwr , plirce cu tdmdie , care sunt rugdciunile sfinlilor "(Apoc'5,8), bec; iate temeiul gi semnifiealia c5delnitrei qi a cddirii cu furn de tamAie 2.Amafora iii are origirrea ?n pdiniie sfinfite a\e ,, punerii inainte "",dh Vechiul Testament (Ie9,2-5 ,30;Lev 24,5-9;1i3 Regi 2X',4-6 ;Mt'12,3-4)' La noi in biserici , anafrsra este ceea ce rdmAne din piinile intrebuinfate ia .iertfa 'l.a ,nceput euharistiod . , *& era inpl+it-l- spre mdncare , la agatele de dupS sf. s'au cutninieadt . Mai t?rziu apoi s'a admis sd fie datd 9i iiturghie credincioqilor "u altor ccredincioqi ?ce nu s'au putut curnunica, ]n scopul de a se mingdia cd primesc
,

cel pu{in atAt. 3.trraporii sunt icoane Pofiative , eare, la diferite piocesiuni , sunt pufiate ca semne de biruin{d . Semnifica{ia lor este aceeaqi ca a steagurilor nalionale $i a aenrblemelor 1.5rii: unitatea. 6i biruintra . De obiceiu, in fmntea lor s.crucea 4.{,userdn5rile o intrebuinlate in biserici , la morfi 9.a. sunt obiecte sirnbolice " at6t prin compozilia lor {cear6 de albine ) cit gi prin funcliunea lor de a produce lunri66. S'au intrebuil{at mai ales ?n vechime , prin catacombele intunecoase , r6rrr6nAncj apoi , dupS nrodelul cuitului din Testamentul Vechiu , obiecte liturgice de
-r^-a tttatv

ei , adunati din flori , inchipuie impul Doil:iuiui , niscut ciin Sf Irecioari Flreacurat5 Aprinderea iurnAnSrilor la sf. slujbe ne arata inceperea rugdciunii, inchipuind trezirea sufletului sau starea lui de veghe , iar stingerea IuprAndrilor ne araLd incetarea rugdciunii gi ne aduce arninte de inturrericui pacatuiui gi de moarte " cdnd nu ne vom mai putea ruga. Luririna- lor incliipuie lLrrnipa sa pe cunogtinlei . lunrina adevirului . lrimina i::arului , sau pe Dumnezeu
Ceara, prin curdlenia insugi care este lumina.G.c.2,32, ?n.1 ,5 ,8 -12 :12
-35

rr-a* Vtat"

.46.in,l .5;Apoc.. 22,5 9,a.)

invagturi
Pentru tnotivul cd

gi obiectiuni sectare

in Sf, ScripturE nu se da nici o dispozilie cu privire la cu furn de t5maie , la anaford , prapori F.a. sectaiii nu le admit , '"r.giini;*ri';ri,; socotrndu-ie
cxdirea

ca simpie inovaiii nefolositoare

cunoagte

, pe .ur"

ar ne

le

Dar ei nll weau si TnleieagE c5 Sf Scripir,rrd nu e complectd gi nu e un complet despre cr:edinfd gi practica liturgica tregtiira , cdci n'u fost alcdtuitd :od in acest scop. Arn avut acazia s* ar[tdm , cd ea a lost scrisl numai la intimplare gi cu totul pe scurt. Cregtinisrnul era rdspAndit prin graiu viu qi numai ce nu s,a putut predica in graiu a fost fixat in scris , pe scurt gi provizoriu pdnd c6nd se va , -scrise. afla acazia de a complecta prin graiu , cele intrebuinlarea cddeinitrei anaforei etc. ?ul. .1" .terneiul in przctica veche , confinratd de xstorie . E ;. origine ,apostolic6 , chiar dacl nu e atestatd direct de Sf. Script;ra.

Data venirii a dcea a F*rnclultl|ui

"

Sunt citeva feluri de sectai-i (sAmb6tarii , russeligtii gi inocheritigtii ) care spun cd data venirii a doua a Domnului poate fi cunoscuii mai dinainte . pe baza unor

ii

unof semne premergatoaie, nrezise de ?nsugi M6ntuitorul qi pe bazEi calculeior irrt6i stabilirn cifie din Testaraentul Vcchi . Fa:d de aceasti rhtdcire , e ilecesar sI .ur* ..,, adevarul , pe iemeiul Si Scripturi , pentru ca apoi sb pr:tem eJovedi mai - din neqtiin!5 - nu se supun adevirului ' ugor rdtdcirea celor "" Din iericire , textele biblice in privinia aceasta sunt ciare Pe temeiul lor ' Biserica neiastri igi fonneazd doctrina in puncteie ce unneazd o poate tr *ata exact* a venirii a doua gi a sfdrgitului !*mii irinaeni nu cd zis-a c*noaqte ryi E?&I o pcae s.t*bi!i sitai dixaairate , e & preciaiune ; pentru cerut'i ' din ingerii .. nici nu stie , Domnul ,, Iar dn )iuo gi cle ceasul acela nimeni venit'ea \'a nici Fiul , ci *umai Tatdl ."precunt a .fost irc zilele lrri Noe , o$a fi si 5i Fiului ontului . cdci Irrs{um in acele zile , dinointe de potop 'mancau oamenii venit n'a ce pdna beau, se isurau gi se'mdritau...5i n'au qtiut pand ce n'au Sliul' potopul .yi nu i-a luat pe toli , ia .fe{ vct .fi 6i cu venirea fiiulwi Otnului "' 'Friieghiatri deci ia n, cunoa$teii , 6ti{i fn care zi vine Darnnul vostru ' Aceea , s'' prea"bine' ,cd de ar 6ti itapinu! casei lc ce :;{,-cid di* noapte';ine furu!-, "'eg'heQ 'gi I se iparg{ cctsa.. De acees;i voi fiti gata ,cd in ceasul in care nu sf t[sa n,ar 'gtnditri v.45-51). Daci nici ingerii din , Fiul O,nului ,i-i*" (b/71,24,3644;vezi 9ipreciziune aceast[ datd ' cum ar I*r jl nici chiar Fiul , ca Ont , nu cunosc cu a fi t<itdeauna putea oare s,o cunoascE unii oameni ? De aici prcvine 9i trebuirrla de ne-a inv6{at Mdntuitorul pregaltili pentru ea . ?n pilda despre cele zece feciaate , prin sulprindere de asernene a , cFa venirea a doua a l-ui va fi pe neaqteptate , mai sus : ,,Dre.pt acveea sens_ca Concluzia pildei ne-c Ei insuqi , in acelapi priveglteali, cd nu gtifi ziua , nici ceasul cind vine Fiul Cmului"(h'{t'25'l-13)' Nici chiar alte sc::oace nu pot fi cunoscute oamnenilor mai dinainte A;a, ele pild5 , e,rpa ?'uo-;.rea Domn,rlui 9i inainte de inallarca 1a cer, ardt6ndu-Se ep"trolif"t , aceqtia L-au ?ntrebat c6rrd va t-itemeia acea ,,itr'pbr6lie " , a lui trsrail ' p* *"ru o.vestise ?ncd de la ?nceputul activitSlii Sale publice 9i pe care ei n'o vostru ca sd 6tili ve<leau infiptuita. Rispunsul a fost acesta : ,, Ntt este lucrul atolputernicie " (Fapt" vt,ernw.il,e syu soraecriu Sy care Tatdl le-a pus intr'a Sa dp'!'7) n^uct la fei ;i ,cu aceea;i claritate ne ?nvala gi Sf Apostol Favel cAnd scrie : n'avefi nevoie ca sd v[ ,nar despre r.emuf*,-$i despre ceasullsorocit , fratrilor , vine aga ca un fur in Domnului ' ziua srri*m. ba"i singuri q6t; piea bine , cd veste, dd puterea nop{ii . Atu*.i rAr,trt vor zice : Face 9i linigte !- atunci , fhr5 de peste ei pi*i.*u " (I Tes.5 , I-3 ). Urmarea este aceeagi : privigherea ne?ncetatd , (v.6) upru , fi preg5ti{i in oriee fitoment , perttru a nu fi surpringi Pet*r. F! ne t" rhip unuoi-ut u-r*,'n**"* cu cele de mai sus ile invala pi Sf' ' postol tot aqtepta anungd . cE se vor ivi uni oameni . care pirzindu-'i rab{area de a deqar-ta 'deaarcce venirea a doua ,vor ?ncepe a irrvala , cb ea a fost t figfiduitt\d ne atrage Apostolul va intA;rpla se cd semn un nici prea nrult intirzie gi nu ia a rdbdare ?ndelung' inglduinla decit 9i atenlia , cd ititirzierea !-iu este altceva cu intAmpla va Dornnuiui , care prin aceasla ne dd timp de pocdinfd. Fa ?nsd se nidejde , ci sb fim taaL6. sigtsran\a Chesliunea este s5 nu ne pierdem aceest| t'eHi ca Lrn .f'rt' " , pe nea$teptate(Z totdeaunl piegatili , xhci .. Zina Dotttttttlui "'s
"
.

F!-r*, 1i-lnr v Jr; I Utru

/.

Aqadar data venirii a Coua nu Paaie fi cuiroscuiS mai ciinainte ' cu preceziune .,, Cdci prcutlr fulgerztl parne$te de Ia rdsdrit qi se arald Pcrnd la oPzrs , aqa ttc .fi ::enires Fiului OriltilLri " {1Ut.21,27). II Ni:mai *prrcpierea datei venirli a doua poate fi cu*oseut* , duPI ser*:rnele cal'e var trebu! sd se arate mai lnainte Aceste selrtne sunt unndtcarele : 7. C,nvertireT la cre;titri,snt a tuturor popoa.relar (Mt'2'4214) inclusiv a lu<ieilor (R.onl. 1,i,25'1 , ?n uffira prop6vlcluirii Evangireliei la toaii fipiura Z.It,irea lui Antictist (2 Tes,Z,3-i1; 1Inz,l8) omui nelegiuirii ,sau,,fiara". (Apoc.l3 , 1-18) , lucr]nd , impreund cu ageniii sai , prooroci 9i hristoqi mincin*$i sd amSgeascb pe oamneni.(Apoc'20' , tot felu1 de semne, prip putlrea Satanei , ca i-lOl El se va substitui iui numnezev 9i - ca o fiar6 crud5 - va prigoni cu toatf, friria , pe cei ,, aiegi" ai Dornnuitli (iry'rt.24,5.1i ). gt se 3.itcmultrirea fdrddelegii gi rdcirea izftirii ?neAt camenii se vor ur? vo-r ft"ada unii pe altii (Mi,l4,l0.ll). 4.fnmu!trirea rdzboaiel'or Ei a velilor de rdzboae , intre neamurile ' popoarelor gi stateie iumii ( f\4L24 ,6-7), S"trt,irea urrcr nenoraciri , ca: foamete , ciurnd ,q'a' QtAt,ZA ,7) 6.jt,irea u{Lor senrne casrnice : intunecimi de soare 9i de iun[ . cbderi de stele , zgucir-ril"i in elen'lentele naturii , outrelrlure q,a ' (Mt24,7 ,29), T.Ardtarea pe cer a ,, Semnutr,ti fiului Omului " (Mt.24,30) , adic6 a crucii , g6ci ea este ,,sernnul " de biruin{6 a Domnu}ui lisus Hristos ' Nici un alt semn nu-L vestegte at&t de mult gi nu-l este atAt de specific ai caracteristic , ca crllcea L-au CAnd oei plcltogi ti vor o.d*u pe cer , ?9i vor aduce aminte de Cel pe care aSieapia t5gSdr-rit gi se vor bate ?n piept", edindi;-se Si jeluini";-si soarta ce-i
" ,

(lvlI,l.zt "JU

, r r-

a,

1n\

cdncl wlddi7a lui se face fi"agedd Si o&'dsleSfe ,fi'unze , curcagteli cd 1)ara este aproap . Asemenea qi voi , cancl veli ttedeo loate acestea , sd Sti{i cd ttenirea Donmwlui este {spro(}pe ldngd usd "{ A4t.24 '32-33) Fdn umar* , ni**rri nu poate cuno;te momentul venirii a doua a Domnului Numai apropierea ei ,pentru c[ ea va fi dintr'odatd , ia f.rlgerul gi pe nea;teptate . ila putea fi cunoseuti , prin semneie premergitoare . descrise mai sus

care

o dd :

D.rpo" tdlcutr acestor se11iile grdit-a Domnul :In:;dfa{i dela swacltin pilda pe

!.

?nvdfituri gi obiecliuni

sectare

Cir ioat6 limpezinrea textelor de rnai sus , s5nrbdtarii ,railenigtii $.a. all alta ?nvA![furi despre data venirii a dor,ra . sustrindnd cu inverguuare qi cu fanatisnr cI ea poate fi cunoscutd 5i chiar stabiliti mai dinainte, cu exactitate Degi nunriiii sectari au stabiiit . de mai muite ori , prin fel de fel de saccreli . sgrccul veniiii a doua ., eate insE nu s'a inlAmplat niciodatS ' ei tctugi !5i rnai sgslifi invAi,atura . prin ui"nritoarele ierneiuri preiinse biblice . pe care ni 1e
i'pui-i nouE ca obiecliuili
.

1.8adev6rat c6 la 'nceput nici F?6ear ,A.postolii n'a* putut etleoagte qlata venirii a dcua , d*pE cnm ?nsugi Msntulioru! ie-a spus {M124,36 ;'a')Bar ie va 6ot lc66&Elitoru; !e** f*g$*u;t gie S6ntul *ut? , eare-i va inv6{a tcate 9i le purtali descoperi totul : !ficd mz.t!1e am a zice t'otrd , dar acum nu pule{i sd adevdrul lat , caci ttoi pe im'dla .Ci cdnd sta tteni acela , Duhul Adevdrului , std va voud" stesti va cele viitcare nLr l)a vorbi dela si.ne , cf t;a ttorbi ce i s'a spus ;i a lost trimis Apostolilor la Duh Sf$ntul . (ln 16,13 . Vezi ;i t4 ,26-; l h.] ,27 S.a.) Aposiolii , cat qi bunii atEi iincizecinrea de dup5 inviere . n* at*nci inccace , Duh , pot cLlnoa$te cregiinl , prin priceplrea gi iii{elepciunea pe eare 1e-o insufla Sf. ,i luniii qi al sfirqitului ei (,, planul -toi aoeu#ul adica inffeg pi*uf divin al istortiei data Jiuin ut vdrstelor ") 9i pot calcula din Sf. ScvriptLrrd ,, cele viitoare " ' adic6 eI ' venirii a doria . Numai cei ce nu-l au pe Sf. Duh 9i n'au priceperea dat6 de datb acea pot cunoa$te nu ,,,, R5sp'ruusul m*struoi . FdgIduin{a MAntuitorului despre descoperirea ', a doua , ei celor viitoare " prin Sf. Duh nu se ,*AtA tu descoperlrea datei "renirii ?n Bisericd ' face despre diferite intampldri viitoare la profeliile *" ,. "*l. de ele qi ptrina e je Apocalipsa Duir Sf' ficut a ' descoperiri intr'adevar asifel 2 Petm 2 ' multe sunt elpuse gi in alte cfu-fi sfrnte ale tsibiiei . (vezi 2 Tirn'3 ,1 -2; ?ir cuprincla s6 t-3;Fapt' ap. zo ,29-3tt ; 11 , 27-28 ; Iuela 17-1E ;q.a. ) E}e aveau profeiilor mincinogi , a deosebi^?nvapturi de eshatologie ( ivirea lui Antihrist 9i a prigoaneior iin viitor impotriva creqtinilor ) 9i inlelepciune necesard Apostolilor ' judec[torilor , pentfll spre a se putea apdra *ind vor fi traqi la rdspunelere in fala carara vor ?nva{dtura ce o propdv[duiese ( Mt. 10,19-29), sau in fatra ereticitror ") trebui sb le opunb dreapta credin!6 ( ,, tot adevdrul ?ncit ele nu vor putca Fentru. b,r:nii ire;trni aeestea au fost de fapt vestite dirrainte . n-p""t"-"it *oprir* pin ,,ungerea " de la Sf. lluh , ei toate acestea ie gtiu mai &afe vorbegte dinainte {lIn. r,l8-20 . 26-27). Acestea sunt ,, cele rziitoare" despre paralele ne dau Mantuitorutr in textul invocat de sectari Colitextul qi textele larnuriri gi indica{ii limpezi ?n acest sens
l

Este cu totul peste putin{a ca expresia ., cele viitoare " s5 se refere 9i \a data exacld a venirii a doua , deoarece nu este cu putinla ca MAntuiton-rl sd fi inevitabila , spus aontraclictii ?ntrelegind expresia ?n sens sectar , cot"ltradieiia este rrcrLre$te despre data deoarece Mdntuitorul - g;* C" altfbl gi Apostoiii - ori de cate ori venirii a doua aralA necesitatea de a fi ffereu pregdto{i ilelitru ea . Spre a flu ne Despre aceasla s'a surprinde nepreg[ti]i , der-rarece n'o puteil cunoa;te mai dinainte .roririt c.,ai pe larg in expunerea irtvl\Eturii noastre f}ar daci Apostolii aveau sd face qtie mai tirziu lOripa Fcgolr?rea Sf' duh data precisi a venirii a doua ' culTl se Duh iotugi ca Apostolui Favel . ascris la 1 Tes,5.l-3 . de sigLrr dupd Pcigorirea Si fi ea cd Doinnului doua a a 9i 'ra pe , cd nimeiri ni-l poate cunila9te data venirii t:'ane ieagteplate ? {}are el sd *u fi prirnit Ce la Sf. i}uh acea i'v6{5turb , Pe &cea datd ar fr ' se ,..iurii anrintili pret.inci cd o au i Daca Aposiolui ar fi cunossrlt grult irlsuqi el ina-i incb Ba , suiprinzlloare. fi va ea cE fi scris gi n'ar spus-o socotea t6 va fi printre cei . ce .ror ajui-ige acea dal6 .z-icand: {1 Tes ' 4 ,15 1' A Noi rci ttii, care vrnx .fi rdnras 6n viatS' la r"enirea lui " " ,-*-t-r' ce tot apr-opiatd - gi iricd .. cupi, cu|antul Doranului . adicl dup[ cum ise

si Duh rumina cunogtlnfei , prim care pot *moagfe gi data vemirii a doLra . cregtinii neacievdra{i sunt gi ?n aceastS privin{r fti intunerii ca.; ,M*u1 raga* ;l Apostorui Fuo.r '*ri, , " ,, yoi ,fi,oritor , nt,t sunte{i fn iittuneric ' ca sd vd apuce ziua aceea cc ?.fii fur . ci.ci ttci sz.mteli fi ai luminie! 6i .fii ai zilei ; nu suntem rsi naprii *ici ci intwiericutwi ,, (r res.S,4_5) Din cuvinfele acestea rerttka cd. ,cregtinii ,^ pot gi c'hiar trebuie sd cunoasc d data exactd a venirii a doua pentru a fi pregdtifi de ea.. , R5spunsul nostnr' l'extut de rnai sus trebue mai fnt6i cle toate s5-l punem in legd"turd cu.contexfur , spre a vedea mai Iimpede de ce este vorba . In acest az , infe];,:-ll:l se ramuregre de minun. , ?Jperfecr acord cu cere zise ?n expunerea ?nv5!5tu,rii noastre despre data venirii u aou" . Astfel cu citeve . , veisete mar sus , apostorul zice aqa : Ior" despre vremuri si despre ceasur ., sorocit , frariror, n'atteri rcevoie sd ttd ,"ri"or. cdci siig^uri prea-iin, Etitri , cd ziua Dontnurui vi,e G+qe ce zrn fitr in pu-terea noprif'(u r.::). si .onlinua ,,, voi , fnsd .fi.ariror riu suniefi tn intuneric... etc . atica voi ';;;#iur,''uir ^irJ;.rJi*i"qi""i ,a'bun-i acest lucru ;i de aeeea sunreli u;n. tordeauna ;;;; ;;;.;atigi ae ea,inc6t , sd nu fie pentru voio neprdcura surprindeie . De acea ;t ;d;;i*.r.u iri priveghere ( vezi pi v,6-8-) si ne'ntrebi' : oare ra ce ar ,]rui ne-cesr privegherea continud dac, am putea cunoagte data exactd a noi I , veninl a dcua ? Dacb ader,dratul ?nleles aj textului ar fi cel seetar , 3t urrna ea Apaostolul Favel s6.se fi pus in flagrantd ccntrazicere cu Mantuitorul gi insuqi,deoarececuvintele lor din alte-randurt, A*rfr.-irurir"u a doua,sunt cu sine limpezi ca lumina zilei . ?ncat sensul lor nu poate. fi stilcit , iar cantradictie cu cei sectar din textur 'Jru acel sens ar fi in directd ', , de. rnai ,-;.';;; este excius . altd patle ,cuttt vdzuranl ?nsuqi "*ru rextur este destui de , lrmurit ir"" i" , prin contextur
e

' E o do'ad' , cr nici chiar er nu o pulea cunoa$te cu exactitate , degi i se descoperise de ouln.r*u murte ,.taine ,, (1 cor. i5 leg6turd cu ea Aceasta insd , 51 ) in era o taind care nu-i era oal nici rui sE o cunoascd . Acelaqi caz este gi cu Apostorur petru , care la fer scrie , ,"-ri-c,,pu pogorirea sr. Duh , cI ,, ziua Domrrului vine uT fur ,, (2 petru 3,2_i0). E posibil oare ca russeliqtii "3 ;i adventigtii si aiblt mai murG lLrmind in aceastl ' chestiune ? Daxd cjaia aceasta nu avea si rdm5nE o iainr pentru cnrenire , de ce n,a spus-o cu exactitate ?nsugi Mdntuitorul de r. *-n avut s,o co,nunice urterior , 9i prin sf Duh ? Era ea ouo o q" o. f*u'o* priceput pentru Apostori a - -curn erau aitele , mai subtile ? De "hrut;rn.' , sigur , nu.
2' Cregfinli au

descoperise

de Domnul

eiela

l cutremurc , int-r."lnecirli de ? ;.;; ;; ;;;; ; mai agteptdm , :"i:, ? doua rrebue-sd fie f,oarre gi ":;;;"r;;;" aga fiinci iljfl,l,t"j? :-::,.,:,,u ea cunoscurd gi agreprarh ]{u e de , paate fi ^pi:rii^r, mirare _E ;;;
inir,adevdr SAU }t'"y;::lj ^::::::,. ?,rsa ; ,;";;;,,,i?,.i'..,*,:I -;;;;;::"": ?.:?** si se int5mpie in :.^-1T3:j. i1::,:".' ,EIe u1.r1u- oo."; ..rncata st De adicE 3t;:::=",:""l:',,i,j"^T,,,i'.i nea;reprate . in timp ce acesrea suiit intdmp ldri ;p;;;p;-ffii"r* ?ni6mplat
9i

i:T:

"u.*'"T 1,i,:i.j-T,"-i::.-,:*:i"11: #i; :;",:',:: t; {3, luni.,..cdderi u'j: 9i de stele etc.

n

-;."ffiJ;*'x;"1.,J.,ffi; a doera s,au tmptrinit deja

"

._,^r^,ftI de ,"n,n" cosmice ,

, cal"e

l0

d1 po1 fr prevdzute prezise e:u zeci gi sute de ani inainte .sur,t exeeplii , semne au fcst de la inceputul incat sd nu surprinda , p* nimeni . $i apoi , astfui de sfirgitului ei' -pd*6,}a sfirqitr-r1 .i , iu' t"lt-t tiumai in aprcpierea lumii gi vor fi n'!ereu -a neaqteptate ' Ori , semnele venirii doua vor fi aparte , adich tuiburSri extraordinare solare ' puiea fi prevdzute dupa legile sistemelcr , in sistemul solar gi-ni care dupd "o, iegiior annoniei ifllaturarea uuu Vor fi intimplSri rezultate din suspeniur*u a9a ' vor putea fi se conduc dela inceputut iumii , sistemele solare Numai iiu st-tnt ie fapt eie rri s'ar p[rea prevestitoare . nliiei , ori c6t de extraorciinare venirii a, doua ' aga extraordir,are qi raman ldri semnificalii piivitoare -ia .apropierea ciacd nu s'ar int6mpla aga cum ;; ,; {bsi dele in**put . Mai extiaordinar ar 1'! o tulburare a legilor dupf, care so suntprevxzute , cici atunci ar tnsemna intr'adevir qi ne-al da de gandit' conduc , Qeea ee as {rintr'adev5r ceva extraordinar
pot

fi

Da,ra;a,o?ntunecimedesoaresaudelunhaistnepoateSpunec6soareiecu ., ( pe ceeqi iinie ) , cum au fr:st la datele pamanhll gi cu tr.rnJ ;;;q:1; ,ionjuctie etc ) Singure cutremurele eiitaie.l-a fui qi c[derile-de ste]e {coii"ieio , e"tit; , meteori , de.p[rnAntr5nrAn,*ru*oeinuoe,prinfaptulcinupotfiprevEzute.Daeelenu :r:r
sunt ,,semtrle " decAt impreund cu celelalte
,{.A.tifurisf !s?a5

'

!:

iderafific*{, ?m E}ers0ftI}a p*pei" ;Daniil 7'25}' s,a prezis ,o *i uu-u*[gi pe oa.nreni timp cle 1260 ani {Apoc,i3,5 papa pu'teri CAnd F{r' ' eu Domnia lui intr'aitevll a durat clela anr:l 558 d. 'in anul la pAr"la acest rol - 9i intrat neXinritate , primite iXela iinpbr:atui trustini afi , a de un g"o*tul fiancez in prizonier tr818 , eind i s'a luat pilterea , fiind luat ca pe sine Dumnezeu tot acest rstiffip , o*o^ s'a identificat eu Artihrist : s'a fficut a (A.poe.13 ,7}.p1rr. lnehiziliile de trista aenintire ; (2Tes"2,4 ; a <J'.rs razbq\ cr: s|in1ii -,25 ibcut )' inlocuind sabatul prin Duminiea ; s'a scirimbar sarbatorile (Daniil 7 infailibil qi trufaq , erc la Antihrist " cele lata in special impiinirea profe{iilor privitcare inciriputte ca fiare ( Daniil 7 '2-7 ) au fost |]atru fmxtdriilii dinainte; iui Antihrist , a Ro*ianiior " Cele zece ?r-np6r[!ia Babilonilor .,a i,,4eCo-Ferqilor , a Crecilcr 9i imp1r:alii fonna'te din caartle ale fiarei a aptra {Daniii 7,8,23'-24} sunt cele zece Vandalilor ' irxperiul roixan: a duniior , Ostrogolilor ,Vizigo{i1or ,Frzulcilor ' L-cngobarzilar ' Suaviior , Eulgunzilcr , F{orulilor , Anglo -saxonilcr 9i sau fiara din Apocaiips6 Antihrist Co,rt.etl cel *r ochiu de om i*tre ceile zece ;este papalitatea s'a ridieat din (2 Tes "2,3^4 ; Apoc.13 ,6-7 ) identificat C]} pilQa. Cici prinri rJeia iustiriian pu{eri r'eli*'iitate rui;rrle c*rar zece i*rraraiii , c?,.,,r ra a'u1 553 pr"aznieele 9! s'a 1nlfif ' fir:'Andu-se p:.!n c::1.* tb;.:,:it- p* .nnfi , a scliinrbzr legea 'i dornnia acesfui A*tilirisi s'a p':ezis Dmnezeu i7a::i11i ,ZS ;'Apoc.l3 ,6-g). i*uirr" adica de 4'2 iuni eh va 1i de trei oni S'i iumdtctte (Daniii i,ZS ; tpo*.. 12,14) proorocegti vo*a de r-ile ' eie tre.buie {Apoc.13.f ), deci de li** zile . Cri fiind .2-6). De;i a'nul 553 este data r:hnd so,:otitg Ca a-ni fl{r-rnr, 14 ,34 '.. Ezec. 4 totuqi nunrai itr anui 558 a ,-n'nir^**u a primii dela Iustinian puteri neiin.:itate ' au lr';si alungafi i-ieruiii ' Va'nrialii 9i i;rfi-at in r:oir.il Ce Antihrist , anlime. cAild l'i Cstrogoiii . potr"ivit celor piezise ia Daniil 7 : i...-: i:rca ;i.cupd anui 1818 'dz't ir' scun6 7 adei'arai c:a papalitalea se ll-ial l-]-ieiliine i-::iie*i9:i p:"iii in'bldtura lor de ea, va fi cjisirusa c!e a6venti;ti 9i

s'a ivit 9i a puturt

fi

'rei,e

"l

1t

RSapunsu! nosru Identificarea iui ,Antihiist hr cadiul istoric , geografic Ai social de mai sus , e o indrzneaid , pe cit de tnifaqe . pe adt de superficialE . Cbci eiupi caracterul , invS!5tur'a gi faptele Iui , Antihrist nu poate fi iderrtificat ca papalitatea, pentru urmdtoarele inotive : 1. Despre Antihrist s'a prezis c[ se va face Dumnezeu Ori, niciun papd nu s'a incurhetat pAnE azi sI se facd Dumnezeu , ori cAt de trufag ar fi fost. To{i au crezut ?ntr'un Dumnezeu mai mare ca ei Cdruia au cbutat s6-l siu-ieasci , chiar ca ,, vicari" ai lui lisus ;i chiar ca ,, infaiiibili " ex. cathedra ,,Vicari " nu insemneazd rnai mari ci locliitori , reprezentanti etc ?n orice oaz mai mici , sau
supu gi

de 3

2.S'a prezis cd Antihrist va sivdrgi minuni mari (2 Tes,2,9; Apoc,13,13-14), prin care s5 aildgeascd popoarele Ori , p6nd in prezent Istoria nu cunoagte nici un papf, care sh fi avut o astflel de putere , de a sdv6rgi minuni uir:ritoare 3.S'a piczis ci fiara sau Anril:i'isi, va iirpune oaineniior seirine pe rn6rra dreaptb qi pe frurite , ?nc6t nimeni sd nu poat5cuinpdra ceva ce vinde , fdr6 sd aibd acest semn al fiarei (Apoc,l3,l6-17 ) Ori . pana in prezent papalitatea n'a awt niciodat[ gi n'a apiicat supuqilor s5i ,,catolici " vreun astfel de sernn . Cercul de jurisdiclie al papei cuprinde taatf lunrea Ori , clriar gi ?n Roma ,comer{ul n'a fost rezervat numai catolicilor . Adventi$tii gi milenigtii ?ncd pot cunlp5ra gi vinde orice , chiar in oragul de regedinfd al papei . 4. Cit privegte inlocuirea SAmbetei prin Duminica (aceasta c afirm5 nunrai adventiqtii ) , nu papa a ficut-o gi liu in anul 558 s'a fbcut. Au lbcut-o ?ngiqi Apostolii Domnuiui lar la anul 3i3 ,prin ,, Edictul deia Milano " a rtsi legilbrati , ca fiind c stare de fupi , aga curni.l: au fost qi toate-, ceieiaite institutrii aie cregtinismuiui Atunci nu s'a modificat nimic ?n cregtinism , ci numai s'a recunoscul totul . a$a curn eta de fapt . 5.urata domniei lui Antihrist nu poate fr precizatA exact in 1260 de dni , chiar dacd zilelel celor 3 1/z ani le socotim ca zile proorocegti , deoarece gi cele trei zile cht a stat lona in chit au fost proorocegti (Mt .12.4A ) gi totuqi , nu pot fi socotite ca ani . Un iucru insd trebuie s5 gtim , anutrie , c[ vreamea lui va fi scurtd (M1.24,22). $i atr.lnci n'avern niotiv de ac cduta alte infelesuri ?n cilra relativ rnici
Yz

ani.

despre Antilrrist $u s'a spus c6 va fi biruit 9i distrus de adventiqti 9i de *rileniqti , ci de c5tre Hristos M6ntuitcrul , care ,,il va ucide cu suf"Iarea gurii sale " (2 Tes.
-)0\ L-(\ t-

6. Dacd papa ar fi antilirist , potrivit invb{aturii adventiqtilor , ar fi trelruit sd fi fost biruit total , ceea ce ins5 nu se vede , cdci papap e qi azi tot at6,t de tare pe pozilie , in lumea catolicilor , cum era gi inainte Pe de alth parte :

Deci toaie t2lcuirile sectare privitoare la Ar:tihrisi sunt superficiale gi neserioase Dae ele sunt gi t'fufage , peirtru cd : l.aduc osAnrje gi judecEli la adresa altcra ; ?. socotesc pe aC'.,entigtii lor nrai iscr-rsi;i ca allii gi cu rlar rnuiiS gtiinlS in intei-pretarea Bibliei , relativ 1a data venirii a doua , despre care Biblia ne spune ciar cE nu poate fi siiutE : ;i 3. socoiesc pe sectarii amintiii ca pe singurii nidntuili ai Dcinnului

12

5.Sata veniri! & dcea pcate interpretarea u&or cifre ale Sf. S*ripturi . Adventi;tii

fi calculat5 cll exactitate ,

prin

caiculeazh in chipui urm6tor : la daniil 8,14 se vorbe;te profetic , despre trecerea a 230A seri gi dimineli p6.na la restabilirea curd{eniei iemplului . E vorba de zile profetice , care d'p6 I'Jum .14,34 9i Ezech' 4'2-6 trebue inleiese ca ani . iar curE{irea templuiui ?nsemneazd 9i curElirea iunrii prin foc , la avenirea adoua a Domnului. Deci , data venirii a doua o calculim astfel :porunca perrtru reclbdirea templului a fost dat[ in arwl 457 i.Hr. Num[rAnd dela aceastd datd ):OO m, ajungern ia anul 1843 d. Hr. Care este solocul sigur al venirii -a doua ' (Vezi qi pa- pi1. 46-41;9i cap. XXXV ). Neimplinindu-se ?nsd aceasta profeiie , azi adventiqtii nu mai fac calcule qi profelii in acest sens , ei sus{in cE numai apropierea acestei date poate fi gtiut6 , prin semnele ceo vestesc ai cE ea in orice caz este

aproaiie

Mileniqtii o ealculeazii altfel qi de aceea ajung ia alt tezultat . Ei zic aqa : Uitinrul an jubiliar a fost anul 625 i.Hr. dar dupd acesta trebue sd unneze anul cel mare jubili* , *urr este irnpfiritlia de o rnie de ani a lui Hristcs , de la venirea a doua, pAnd Ia sf?rqitul lumii . inceperea acesteiava fi nu dup6 50 ani,ct- abia dupS de SOxSO:ZIA},d"eta 625 i. Hr. Ceea ce ?nseinneazb anul 1785 d. Hr. Care ?ncepe dupd calcularea Evreilor ,}a 7 Oct. 1874" La caeasta datd va fi venirea a doua. cele $as9 zlle ale $i dupS alte caleule ,ajungem la aceeagi da+a .Aga de piida zi ereatriunei insenrneaza gase-mii de ani , fiindcb la Dumnezeu o mie de ani e ca a gi o zicao mie dc ani (2 "Fetru 3,8; Ps. 90,4 ). Deci 6000 ani este rastirnpul de lucru a1 on:enirii . Dupa 5000 de ani ,.:rrytezztr odlhna sau milenir-ii . $i eum Adam ac6zut in p6.cai in anul 4126 i.Hr. AdiugAnd noi la aceastb dati suma de 6000 ani oblinegr anul 1874 d.Hr. Acest an este data sigurd a veniri a doua (Vezi 9i pag,50Inocher-rtiqtii , o calculeazl, altfel , ajungind de sigur Ia alt rezultat, anume 7a anul 1912. Chestiunea este , c5 dup[ sectarii arnintili , data venirii a doua poate fi caleulata mai dinainte . intr'un fel sau aitul iar dacd realitatea a desminlit sorgacele stabilite , ddnd de ruqine pe cei ce 1e*au calculat , sai] pe cei ee aqteptau pe Domnul ?mbrdcali in lraine albe ... au adoptat solu{ia cb n'au calculat bine, ?rarrspunind data venirii a doua pe c altd datd ulterioard ,dupd care apai , p\$ind aceia""i lucru, au ticluit invd\htura, c.d m6i:tuitorui $i-a fbcut venirea a doua la data c6pd ,,irebuia " p*trivit calcuielor 1or , dar nu la rrlzut nirne*.i , deoareee ',cctpul
51; ;I cap.xxxv).

Altrii

apoi ,

ca

Lui s'a preficut in gazuri " ( I.F. Rutherlord, conducitorul mileriigtilor ). A velit .fi;r " adicd nevEzut de cineva aga cllln a anun\at : ,, Qa lln , R6spuxnsui ncstm l. hlai intdi de toate propunem sectarilor ,, atotgtiutori " amintil! rrrai sus , sd cadd de acord asupra daiei venirii a dcua 9i a feluiui cie a cale,uia ca cel pulin ei ingi5i sE nu fie in canlrazicere in aceastd
prii ' inta

privegte socotelile ?ngirate mai sus . ele sunt ?n mod evicient iresenoase . Pentru cd nu existd nici o legSturd intre venirea adaua pe de o parte gi r:estabilirea templului , respectiv anii jubiliari ai Testan:entului Vechiu pe tle

2. i1 c*

13

i
t

altd parte Sunt asocieri ad-hoc , inadins ticiuite Daci ele ar fi exact ceea ce sustin aceqti sectari . atunci n'ar mai fi nevoie cie semnele prernerg[toare , dupE care sd putem cunoagte apropierea datei venirii a doua .Ce rost ar mai avea aceste ,,semne " , dacl noi am putea cunoagte chiar data exaetd , iar nu numai apropierea venirii a doua.? E de ne?nieles apoi , de ce uneori ziua este calculatS ca un an, iar alteori ca o srie de ani cum se va vedea gi ?n capitolul urmdtor cd socctesc aceeagi sectari ceie gase zile ale crealiunii
3.Sa fie oare ece$ti sectari ,,gtiutori ", niai privilegiaii in fala lui Dumnezeu dec6t ceilal1i eregtini gi chiar decAt ingerii din cer, incredin{Andu-ii-se taine pe care dupd cuvAntui Domnului - nici oamenii , nici ingerii nu ie pot qti
niciodatS.?

4.Au rnai fost 9i in vecirime astfei ae prezicbtori care au suslinut cd ,,venirec a doua a qi fast "(2Tes.2,2;ZTim 2,18). Iar M6ntuitcrul insuqi a prevestii c5 in "ri"eiiiurile de apoi se vor scula rnul1i ploroci mincino;i care r,,cr zice de asemenea ,ed Domnul Si-a ficut deja a doua venire qi ca este ba aici , ba acolo ,ba in pustie,ba hr c6miri asouns gi nu-i vede nimeni ...Mt.24.23-26)exaetca eei de azi , ale cSror socotelide rnai deundzi neegind cum ar fi agteptat ei , iau dat de gol . Dar clespre to{i aeegtia , atAt MAntuitorui cAt gi Apostolii ne previn a ne feri de ei, fiind profe{i wtirccinoEi ( Mt,24 ,24-26 ); rdtdcifi la minte si intunecali la swflet. ( 2 Tim ,2 ,r8;2 Tes.Z,2-10). ln legdturd cu acegti falgi profeli ne inva!6 ei , cd" dala venirii a doua rdmdne ascunsd canrenilor gi cE venirea a doua , atunsi cAnd va fi , o vor cunoa9te to{i , deoarece rza fi invederatd tuturor qi ?nfricogatd ca ,,fulgerul " gi cu rndrelie (,, ?n rdsunrtor gias de tr?mbi1d "), iar nu pe ascuns(l\4t.
4

)41'7?l
t)4r)rt

1 TocA 1^\

L4

Strategle antisectard

1 Atitudinea fa,ti de secte'

E cu nepurin!'i ocolirea oricirur

adrudine sd at'em
ii-it'ilnire eu e i?

contact
general,

fali de sectali, In

cu sectarjj. Se Pune intrebarea: Ce tlar rnai cu seamd Ia o inevitabiii

ca n1$te adr.ersarl, pentru ci ntct nu este adr.ersard sectelor, aga cl]m

ca scop combaterea sectelor ' insiqi Sectologia, degi liPsig ^I:e sau farrnacia boirrartilor) sau' in sfdrgrt, soarele celor analfabeflor, cartea nu e adversard
de rtedere.

intii

de toate, riu trebue

si-i considerim pe sectafi

Sectarii insl se soc{itesc adversad" ai nogtri il y"lu |9r itr saldul de a o provocatorii, pentnl ci nur noi avem ndr?vu1 de a piur;n9t de la ei' ci im'els' De aceea' in risipi, ci i.nvers' Xt, ,.ol arn devenri o'todotqi pfl: :o:vertre pe necii-ept invinuip f: t agresoil orice iuptd cu secrarii, noi niciociati mr putlm fi riecAt ". spfe a m cilca litera tri spirirul Scnpturii' (incderdtori). . Dar dacd. nr-r trebue sd fim astesivi' gi h]l'ma, de cei ce cauti sI Ie avem in schi'r6 datona de a ne up6ru .oi.roan inudtrdntrilor intr-o atitudine defensivi (de piardi. Iar aceastains.mne.zd a fi mereu depazd Ei p'e pozrp-e, pentra cx porunci mare sti timp lrri timp" (2 Tt15.

gi provoacd lupte. Totdeauna ei sunt

ii|ur*q vom binev.ud ,,.,r .a,l), _pi (i Cor' ?, 16), fu 'orn, ^,*"P.o Y, asupra capului nostr;"; ?ri ,rorrx' de nu.r,om'bine'esti predicdm adevdrul descoperut, rtmeff gr6i*r.a pie6ele in loci ncsffu Q-c. tr9,40). Iar cAnd si-qi
n,are drepiul de a ne
ascnnsld ta\a
cel r\.tllat,m

invi'ui

d.et, .t.

place soareie, cd pufiam rS.ztaiuagresiv cu cileva' Cui nu-i contact cu fiul siu ia pirinte si pe un -qi ri-"oi n'are &eptui de a opri

nemiloasi irnpotriva ceior abituli ..,r- ,d*itJ;;"f.;t;;"a cX4i ereice csinilite), sau oiice alt fel de dirr crceiirr;a, rroastt..i), rrili krd-"ui ftkii, at-c:au de nu trebue nici ucis nici iegat ia maini Ei la opreliEte, agresivitate gi in,(}l"rnn 9d,. cict cd rdtd"cit g*,e, .i lll#nut Ei indreptat ,kt toati libertatea convingerii' ei
l,,tu Trebr-re sd constat5n-r gi sd recunoaqtem,

scopul de a-l furtoarce indrepta

t acasd" f".i.;ri9t (judecdtorie

cninunlede orice contactcu sectarii'intre 9i incordati Ut,"biFltl:i noi se di o lupti indirectd, nevdzad, pro-'enitd din starea de,spirit Deaceea $1 stmtegla celeilalte' in paguba infre doui tabere care dncl sd se intieacd,u{ra ci nu sectarilor, celor ai noqtri' in noasff5. in a.ceastd lupti trebue sd fie indirecti uplt.are scopul intdrirri gi al punerii lor in stale depazd . y
N{ar irrtai trebue

,; trg*

sectarismului

inlinrr:area lui.

. Iat: dacd ^cest^

^.^.-:..^^ ap^nFet toate m;.suri1e prevendve, de profilaxie, adicd de oprir'ea tonr$ apare, trebue si proceddm la lacabzatea 9i apoi la

,,

r-

glim ci pot produce, sau pot ljrofiiaxia c facem prin inllturafez.tl-riuror cauzelor care de a 1e irdirura' Fje insi rroastri de puterca fa,;,:1:17,e s'1.t21:isr-1u1. S,,rl-i- 1i carz,e $7a7 Pfesus ufirrin' Ala cun putem educa pe enopor fi paraiizate,incit si cleranl nepuflncioase $ f5r1 de'ini fati de legile Statuiur riasi , onca I at: ii e7, .a oaTr7eil, -supusi pncaiulul - s; nu {a,t5' de legile dreptei credinle' si ecluca ir-rfractrir:i;i delic..eirgi,(cd1cdrcnj.l"g.;. asa ij puiem de la indirrclul slngunt ;i In acest sc'p e r"."lrr'^ se prccecia i=r. ,rtt., de jos in sus, adrci - cu bcepe Se tulufof adresatd biser:icd dh predica nu invers. adrcd nu rlintr'oiate prul rotalitatea credlnciolilor, ii-i biserica, scoali' rndrr.iciul. s,:: connnr-'i cu famil-ia ui.".fnt..=te cu si intiriiea consniniei ortodore' pnn casa criltrrLalS. etc. Pe.ste t.rt se caute acum des-''o1iar-ea a\e organrzagirlor parohiale ciinloc' . inva1.ir,.rn. prin cult ii prin rnantfesinputernice i'r-rpredica a?ar1tJ^ sectarismului' s. \-2 putur j.)r.tca mi..-rrrie de proftlati,e n'au 1u 7ar aceasta se lacc printr'o pi-occda \z taca1zarr. ,nr,, ia impie&c atea tdstit'ci:ni

neostedti pastorade, mai intAi a ]ocuiur infecrat, apci a veinitipi pnrnejCuite -si ifl slirsit a parohrei intresi. Pastoralia fiebue sd fie j-ndir-icluald -si directd, condnuati apoi si indirect. pnn rudeie, r'ecinii cAntarepi paroiriei, sau piin alti ortodoc-.i chbaci si tari in credrn;i. Trebuesc "rr mobilizate toate forgele parohiei, in slujba rnisionarismuli-u ortodox) rru nutrrar fagi de cei molrpsip, ci mai ales fatd de cei inci nead.ngi de mrcrobul sectar. In cauterea oaiei pierdute din turni, azi nu ffebue neglijatd filflna. ca iru cum\ra> ia intoarcere, pdstor"i,rl si n'o mai
giseascd, aSa cum a lisat-o.

Ultimuj punct dirr prclgramul -c-Llaiegiei jndj,recte este iiJituiarea r-arilui. -Ea se face ci pe cii desi poate ar {i uneorr cazul aproape auiomat (cie la sine). Nu pdn forti qi nefolositoa-t-e: pemrise si cr,r mrjloace cluhorrnicegti. trcrla ap["cat1" direct e ;i necregtineascX, produce o rdsvrdtire tdcutS, care a$teapti momenlul sd izbucneasci gi si se afirme cu toati tiria, inlStura-rea sectelor se face rrrai ales pnn inlituratea cauzelor,; sau a puteni lor de rispi.ndlr'e. Piin inhturarea cauzelor se pot inlit'.rra si efectele , mult mai uFCr. Aclun e caz';:l a se da credincioEilor iimurlrt asullra sectar-ismului, a sectei in cawzd, a rd.tictrllor ei gi asupra invdtiturilor noastte at^cate. ln cazttl ci toatd strategia indirecti ar fi nefolosiioare, pr{n faprlri ci secteie clin parohie ar fl vechi, cu rdddcini mat tasnsce, Lrebue pusd in aplicarc stlategia directi, adlesindu-ne direct sectarilor in cazurile neinlSturabile lntAlrurii cu ci. 1. Cel dinlii punct al st-rategiei directe este legitimarea sectan]lui. Trebue si-l legitimim: Crne egti? Cu ce d-rept r.odie$ti in numele lui Hristos? Un trimis al impiratului regelui, sau pregedintelui are de la acesta ,,scrisoare de acreditare" raf rin trimis al iui " llristos are ,,apostolie" pentru a putea r.orbi in nu:rrele Lut. Cum propovidueqn fird de apostolie? (Rom. 10, i5). Cr-rrn ai apoi dleptul 9i pnceperea de a tdlcus, fird preo;ie?... Oliclru sectar trebue sX-i dovedirrr cd n'are cdderca si drscute gi ci prin ul.ralare) nu putem discuta cu ei" Dacd stdm in disculie, insemneazd ci ii recunoaptem cel pu-rin dleptul. daci nu gi priceperea necesati. De aceea, nu ciiscutdm, ci ca preolr ii iimurim. F,i poate inueba ceva, dar nu poate sd se ia la inuebdri cu noi. Iati decr punctui nostlrr de vedere, pe care Ltebue si i-1 facem clar sectamlui, la o intilnire cu el. Totupi, uneori discu$.a este de neinliturat. Ea poate fi provocatd de sectari in pubJtc, cind nu putem dezerta. spre a nu da impresia ci n'am putea susline discugia. Ir' acest caz, {orgay de imprejurdri, acceptdm discugia, dar numai in sensul cd acordim sectarilor aceastd concesiune (in$dun$) a discutiei, cu scopuJ de a-i limuri tr, o simpl5 ingiduingd ad-hoc, din partea noasttd, iar nu un d,rept al ior. O atate concesiune o acordim gi credincio;ilor no;tri, cAnd le dim calitate2 6ls 1],spAnditori pi populanzaton ai invllirirrii noastie prlntre sectar. Nici ei in;iqi n'au dreptul, ci nuuiai concesiunea de la noi. Cu atAt mai pu;in i1 pot

laurtta umrei nu e fari foios. Pnn ea ii putem strAnge cu 'rFa. scizAnclulc faa*e crult -'.recerlea in fa.ta ceTar prez,enp, i.n nmp' cJ ..'az3 :roes-ud creite. Si ciaca nu naj mult, cel puon }e cilm de ginclit, producindr-r-le oareca,re indr:eli in ce ptrr-epre ..ien:eiurile" ri^tdi'.:tlor lor. T'r'ebue insi si aven-r eriji, cd strinsi cu u;a, sectalii sar de la o lrcbiemd Ia alta. nunrri ca sa jesirn noi cu presugrul scizr:t. De aceea, trebue si-i reqtnem Ia :rrbieina inceluti,pina la isprirrr-ea ei si numai apoi sd ftecen-] laalta. ).In ceea ce lfl-\-e:ie ;drudrner cu care sa-i iraiirl pc sectari in toate ocaziie, nri :j--'rr .i :,;l:cem noirlele Sf. Scnprrrn. Aceste nonrre sau indr-umiri pot ri gmpaie in lct'. a.
: -i,::l:i: i";:t';'rtii: !:. rc;"int preii.tr: i. e.>pLrien/e/a :1f o.rtt/ilor. :;. i-:i;,,ri;.': ::i::;"cii sunt iubit:ea ciia;: si fata dt.-lr:::n:rani ;i pacca cu toat:j iumea. -i::,..j,.-:':-'aires. ;lrri'1-r ..piliru' si striini, sau dustnani. Noi jlsd sa-i rratdm cu iubirc-, :::r-:, ::- -':::::,: ei aceas:a isi..-or,,grimidi cirbuni de foc pe capui lor" (Rotn. 12,20)^

avea seclarii. O discuire in public cu sectarii,

ai noqtri au plecat 1i preotui e 9i pentru regretand cI ne-au adus acuze nedrepte. Ei tot dintre ffebue si-i fiateze ca pe ni,ste fri ei pd-inte, chiar daci ei rri,r gr-1 mai fecultosc. L)n P^reot

din ritdcire' Orice converEre riticigi ai sai, deci cu mai mult{ aten;ie, penfl-u aj intoarce la intoaicerea fiului riticit tatilui a1 ca 9i cel de la sectari sd fie un adevErat ospi! de b.r.,r,{*, unui pdcitos Q-c' 15, 10)' Orice (Lc. 15, 22-24,\ saw ca gi cel ui, ir.g.rilor la conr.erlilea miri distanta intre ei Ei preot 9i pentn] a discuge dogmatrcd trebue ocoliti, p.nt* a nu sunt 9i alte subiecte de disculie' nu aprincle rua. Nu fiel:ue insi ocolrte orice .

prln

sectarii

ii vor acorda ,".p.J*r gi superioritatea cd-i sectar, cu altul c[-i uniat' cu altr-rl cd-r conr.ertir-e. Preotui care ttu sti de voibi cu unul cofirefti' dacd nu sti nicicum de vorbx cu ateu etc. nu-gi cunoaFte ;:risiunea. Cum ii va ne spune cI pe unul de aitd credinp si ei? Sau fi'are oafe a'.ceastio obligape? Sf. Scnpturd p"'-t''tt a nu tonsjmp cu rAtd"cuea Iw (2 r-,,r-1 i-,dlritnin casd si si ;:'u-i zicerr',,biiie ai ott'i'"' ne trebue si prinrirn in casa nopetrd pe cei ce 'in si 'il;. ;,:;d;ilT;FJ Lri. rn-p.aer:nu
nagb, gipe

^raporfuri. de iubirea blindegea pieotului' 9r care se poare lace o ap:opiere rfe.sufiete. incredingag cu'eniti' ia' dt aici e numai ul' pas pdnd Ia

a. .h.sl,-.ni uebue sx ocolim orice atingere cu cei ^rtf.t o ctedi:r1d cu.noi' c1e sunttii dtdrr?,nu insd 9i orice alte chestiuni' Numai pe cgi.de 'i:::-: stat 1a masi tt,t'1=$u S,l* MAntuiton-rl,a sd-i ocolim.pr* u 1e fi rugine (1 Cor. 5,9-1t). reuslte' ata{1 ufle1 garantp' con'*:ti (l4t' 9,10; 11,19)' Noi insi fl'a'em fX.XroEii, p.n*',-, a-i nur'rltnn l-ur putea fi chiar iavers, in paguba noastrinoi i"

d;.,;*

i;

ne b) Orientnd .ig,rru pentr-u utittiit"n fagd, de sectad aminte asapra rclor Sf. Ap. Favel scrie: lniunttwl'd,Jralilor, 'tdfili m lttare pe carc a{i inttalalo',Dt'partali'ud de ei' Pentru cd unii ce {ac d.tybindn Si sminleli inpotiiua fnu,i{dtunt bldnde ;i pnn blagoskuenia lor' u ace,stia na .rlaje-rt Domnal'tn nostru /isis Hriito.r-.. ! priru oorbek lorcete indepSrtarea cie ereticii Aici ni Se fusald ruin{ik rclor 'fdr,i rdrsfate,,(Rom. 16, 17-18).. Acelagi Apostol scrie in altd parte: "Iar de krfdgarrtrcr,care periclit .uzd. tornicredinciogilor.

ofetd

normele precise

aie Bibliei'

tie sfeTiiepentra iege telerestt' r:dci sani neJoiosiloare Si tr"ebaiie nebunegli Si d.e gltarcolr'gitti;i rie gibeaua Si depdrtea$-te, deoarerc ;tii' cd t'tnal m acesta s-a Si a d.ya:a mustrare de;arte. De ontul e retic,'dr,tprl

3' 9Jl)' se admite 1n4t' tt a doua cbdtut ;/ a cdry'tt ia pdmt, find singur de siye osdndit" Git" *3i dis.utiile sunt cu totu1 nefolositoare, neavAnd altS'unnare' ,,mustrare',, insd nu ;rJFii.,

i*i

4'7;6'2A;2Tim'3' dec6tdea,,spori,r*legitii*uiotmaimult" (2 TY'''16'Yezr*iITim' de clar in Sf' dest*l esTe de sectari 1,3 g. a). prin un'are, atitudinea noastri ia,td' ^tdtatd qand'-ifi rele' de a cu cu cei ce :'in scripturi, in chipul unnitor: Trebue si ocoiim contactul dintre ura cale pot inmulgi riul 9i pdfibli"ta uritatea tr:nrrei rloastle. Sd ocoltrr discu;iile, tdtdtrea in care au citzut, dar idrd de a sectari pi noi. cei mult putem sd-i mustrim pentr.rl mustrXri nu revin la calea cea dreapti' sunt srdrui prea mult, deoal .r* n..o carc dupd doui adng unitatea cre&n1ei noastJe' nu impietri;i. Cnce alte leqiir.iri gi raporftrri cu ei, care nu
sunt
c. fSxpr,ritn{u ,'lpasto/i/ar ilc p{r?'te da dease i1t?1'ta, ia stra,tesia noastr:i andseclaii. Eretici s'au ir.it si

cte{rtdlaiela&v la atii,,rdnca fay.'Jesectari pi in dmpul apostolic Mai.ales.'\qosto61 Pa'el tigiduindu-i apostoha Ei a avut mult cie 1ui:cd cu ei" Se lineau in ur^rna lui, barfind'u-! lll insi a ocolit drscuga l etc)' cap. Gal. sirrcefltzrea ze1u1ur. $/ezi;, cor. cap.3; li 10-1-?; desr-inor-idt' dal uu <1irect" in iala 1or:' ci tr' fa;t dtrectS, cu ei. S'a np)uror. s'a justificat, -''a chiar si ie laude' comparindu-secu bArfitorii lui crc.:d.ncio;ilo r"ina-tntea 1;)yr>ta s'a vdzut silit spfe T' 1e inlitura Pe-ste tot iusi a gi ilo.fedinclu-;i supenoti-tat"a. A cefcetat cauzeie erezilrx, turna, cu. un zel care se apdndea tot mai ir.,lo..it mai aies ,,rr,"fi, i_ndirecti, intinndu-si s5-i iniiture' ce1 puprt nu cu mult. in ace sr chp u i..,;rr sd ictca\zeze riul- d.at n'a purut ;i esie uneon fara multe roadc' sau rotul. Sa nu ne mudr; ar"i, 'Jacd luPia rlcrasud andsectar-d si ne apnndd' ztluT'tar tlaca si t:ea aApcsiolului a icst ia fel'tra insa uebue
clia.:r zadarjttcd.

oprite'

nu
si

ruci in lenevie, nici in desnidejde. Si folosrm in acest scop strategia r'aciiecti dl'ccii. fdcaird uz rrirmai de mrjloacele cle Iupti er,anghelice.

sa ne arunce

Secrele cer riu siiati de ce: Ete tpary rrttilalea /ttnnei, ploducAnd certur-i gi dezbiniri. Prin aceasta, aderen.ii .fat uoia diawlului, ca toy &i Iur (In. 8,44), oricat de ispiritor ,,iao

sunrun,l#3x,ll"t;:=":zi?J3:,,ia
fi

d.o"r"i" sectarismul e totdeauna un rAu pi convingere; r.iolenti nu s'ar silui at6t consriinra ":,I* prin sectarilor, c6't mat ales s'ar {e. inLdtura r;'-ul, ambigiiie'gi hatArul,'rurc primejduesc ai interesele Statului, tot cAt gi pe ale Bisericii. Torugi,. r,rolenga nu e o armd cresfl.neascd . A face uz de ^tat ea> este- a Tucta impotriva spiritului evanghelic. 6r.gtnrr1 arc alte anrrc. Iad arrndtvra crequnului ostag @fes. {}, 10-17):: adeu,irzt} q.er.t.,rr;;, drepfalea (plarogd), euary/tclia p,itii 1 tedlt1la Q>at'd.zd), tndntuire(co\i), sahia orto'i, (cuvantui lui Dumrrezeu). ), $:1i1trt ljtensrva tn aceasti, iupti nu insemneazi atac, incdera-re, cotr-opire, ca intr-un r;zbotu sAngeros, ci erndenpere a adeudrului, pentrrr a-l face sd. ti-iumfe. llrept garantd, sunt rrujloacele de lupti de.mai sus._ In inleles asemdnitor s'a r.orbit gr se adeseor-i de 'orbe;te o fensir,i culturali, reJigi oa sI, p oliacd eic. Se pune ir,ffrbarea; Cur:e putenr inat.rtta. pe clednciosr noptri cu_ irt"eg aparatui de lupta defensir.S, sau ofensjrri antise ctard? Cum putenr preintinrpina, locahza, sau nu totdeauna o chesdule
inlai ui'a erczi,ile?

riuiui' MAntuito:ui a zis'. ,,Nu sta{i impotnua celui rdu" Oat s,39). De aiciinsi nu ur:rneazi sd nu ne impotrivinr sectelor. ,,Celui rdu" irrsem neazd ceTti ce-ti face un rdu frzic. EI a vn-it s6. nu rizbunap rdui cu riu, ci cu bine; cle te lovegt, .ir..ru cu piatrd.,intoarce-i cu pAine :py"t' !"'Impottiva unui rdu moral insd, trebue sd luptim. DL u..", zi.e Sf. Apostoi pal-el, cdwala e o lupti conrinu5, iar cregtinul, un osiaF_m.re' in rdzboju ( cor. I,ie1.t;; rronrtre r., este sdngeroasd', ci spi"rituali. Iar mijloacele de luptd sunr la iei spintuale @t. 6,10-17),atit ceie de apdrare, c6t qi ceie de atac (2 Cor. 6,7). s'ar pirea ci uneorj e cazui interveniiei
Statuiui, prin violent5, penfi-u stArpirea sectelor,

Duinnezeu uneste sau irrrpreuul 5i numai ce r.ine de 1a diavcl,rl d-.purt. si invr;jbegte. 2' Se stingpe rdnd,wna dupi a1ta. Nurrrai sectarisrnul duteazi,nu insd gi se.tele. Ele nu . triiesc, decit ca manifestrri treidtoate pi variate ale sectarismului. Aderrdrul e l,eqruc acelagi, neschimbat' Mindana insd nr.t poale rdrudne aceeagi, sau nu poate dura, decdt sub alte sau alte infagigSr' Aga e gi sectarismul cu sectele, doi-adi, g *r, se sprijini pe adevi.r. CuvAntul iirgeleptul;j Gamaliil se adeveiepte de asr- datd.: f'ot ce e de la Dumnezeu e durabil si tct ce 9i nu e de la E1e ffecdtor (F.A. 5, 3s-39). Biser-ica a trecutprin foc ai sAnge cu rnii de mucenici in unna e1 d cu vrxjmSgia stipAnirilor de Stat h fafd, car'a iegit biruitoare. Ninric n,a purur-o reduce 1a inexistenfi, pentru ci s'a dovedtt a fi de'la Dumn."..r. In schimb sectele, plntr,o sillld stdpAnile politicd r-rdjmage lor, in 10-15 ani se srins cu totul qi nu mai apat, decdt -'I sub alle fonne. DacI sectele sunt un rdu 5i de la cel riu, atunci gi lupta cu ele este o luptd irnpotriva

luminaf" (2 cor. 11,^14-15). Nu pot

de ra D.rmir.z..,,

ardta,il.il;;;""lrg;; pentru ci tot ce esre de la

lor

orqanizat' aduce sen-jcu imen1l el, pastctrala se face n.intr.r-upt;, c.,nf,nuind,.:-se din aiseici ia crecLinciosi acasi si drn lnn Durrrineci. in odce clipi tJe rdgaz de peste siptdmdni. Sunt ii:cr'l-' ca:e fre ciin neatenlie- f:e drn cawzd cle *.-oo. ,..rr .1^bi, Ie scapd credirrcro;i1or, zlrzi;:d.i-1e l'.r*:ai. in i--ieciici sau confednie.,.1 casd insi, inff,o carte panreniti lor pnn

fr,tdicarc insufletitA, tonfu"en/irre documenrard. ruoraliiat^e reald a r-ietij ,ci ?ierdle adinca 1a cu]tul Cvire. Deci, c inren.si pastcrafe directi a cleCnciosilol. ?' lceasti pastoraFe trebue' apoi exdn-si p intensifica td pin col.frnral. un colporta j bine

1. Cele drnt6i lndatoriri ale

noas-Lre

in

acest scop sunt: ca/ehiiara

cu sirg,

tntt:i,.1":',""71i:,=::,::.t:t::,tT"i,,T: colportai. ei pot sd zibo'reascd asupra chestiuntlor er in;isr penupreganp ,t,'*r,g ei ar freotulur in sluiba 1ui qi aiut5tori flnitoJ coipr:rtai. Plin colpcrtaj, ei Cevin misionat ari lui ai im'iliturilor ca misionanraici, J.,,

!lrii'*;; ",il, ;";;;":rl;.;;J*

ll'i"1lriir"|
JL

:.^:ll f:

..;e ror ingduit, lj,i:fincliton de a ni ritici' Dar aceasta 11este O ^ruri. siguranla u! >rquarrL4 ,"frifi*,-p""tru - LJTI1LaU : :T^*:,F: t:.r':1':-1-::l:; inatma Pe ci4ile .--- t - care pot *,, {-are sunt ( UII L1' !r' r ' si coipor*tim? Ce 5J L-r l: ',\Jr -oedi3cioli
xde-..-;irui llrranghehei, spre a putea face ca

a'rein9at,

sd

iasi triurrrfltor in odce eventuala

lupti? iar:i-le:

ci Biblia nu irebue datd popomlui, pennu ci acesta lntr'adevit, U1!1^ e grea, pentru urmitoarele n,ar,c priceperea si mei drepr,ri ,'o bl.utur.i. avind caracterisiicele epocei 9i iocuhu in care 5r r-nodr.e: 1. E scrisi cu mii de aru in urrni' decat chesuuru care interesau' nentiu . cate a fost scdsd. 2. Este incompiecti, necr.rp1inzind r-ineori t-ntand -^"itt-;rede crec'n'icai' 3' E prea p,e sc';::t' ffi;, ; .'.;.;;l;;;1."0-i'u*u zrreau si ehesuuni de creclinli , fltndctr_ aceste chcsduni in cl{p - intenfi.onat noui si mai nu poate talcui nicr card fie desrroltat e mai ay>ot,prm traj' 4' un om neptegarit t., e un fatal sistematic si complect de de rnai usoare, necul11 ,^ pou*'irlcui Biblia, .nr,l'eo]ogie cregtinS. D.'u"u-*, in mana unui n"$tir-,tor, Bibiia poate ii o sabie cu doud tdiSun' .nrt un ne$tiutoi'iEi poate iua ofibr'uri in Ioc de S,a zis adeser:ri, cX Biblia e ca o {antracie,din cu ?n'riliturile lor' 1ea,cud. $i'nlt'adevir, a$a est'e' Dovatii, -*ecudi
a) Biblia. L,a noi exisrd pnncipiul,

,Iotugi,fimdcdsect-aijiselaudi'cuBibliaqil.LeausXseapereEisiatacenumalcuea, lipsip de B1blie' sd 1e-o ddm 9i lor in manx' nu u.eirue si lSsim *.i ,roi pe credincicgii nogtn ji tdtdan' O astfel de BibLie ar ii de cel u-i f.ti ,.1at s,d.fle adlotari, cu ghiri, cw cdldwzd.rpr. n'o a'em' In schimb, locui cilXruei il m.al mare folos. Din n"n.,;ocire lnsi, i.o.undati piitem compiecta, fui palte, cu cele ce ultneazi' preo,ti, cit 9i penuu popor, b) Tratat."J;;;i si sistematic, de Sec/:ologie atat pentm io,, piet'''m 9i ioaie ridacuile sec-rare ii an:aizindtoate ilvafdtunl.: ortodoxe $1 t"m.io1ii-, iipsa 1or de rem.eiuri . ^ ..- -^-..^ -^^^1^ Sunt e,.nr case' eace in cafe ' .) Cakad.aru/ e catte,.) cale piffunde cel mai uEor in toate casele' insemn;d iEi tac in el pi diferrte carte . 'ro!i ai casei il risfoesc, pentr-1l cd.
calendarr-rl e singura gqspodireEfl . De aceea,ul

qi colportat alcdturt ca o cartimisionard, utili coiportajului "bl]aqteptiri' ac'estor eparhialcorespunde in cercuri chtmaii"rgi. ir etarhianoastri, calendarol pe in'tclesul poporulu| daca d) Bro;uri d*'.l,p'i'o' apt:iogedc-andsectar' sc'-ll'te' clare' si fie i' eie cdt ,rhip.rn p"e e1e 9i cit rnai iefiine' Terneiut:le bib]ice se poate ci.r c6[ *ui *it.

i i
i
i

mai r:vidente. putin rdspAndrte cu numir-uf in bisericd e) lloi relrytoase, abr-tratede credincioqi, sau cel * drn L{inturrei" (sau ,,Biserrca qi $c?;h': adaus pentrupopor) $i acasi. De pildn {oata ,,C;iea ei prim"1"'pe f,ari,prn-tlrajul ei rtate' prin cuprinsr-rl -A1aC, care f1ri exacer'^ttr. {,:stc pdn'ire pe ci prin lirnhaiul j"p; p1^* 1-ir-," iibt*t Si *cid*cum la i*ti'rphr',.e' ,i',,lrrziic. alcitLiit "r' pdn-condigiile tehnice in care aparc 1i pr-in irrl<:it:sul poportilui, iirin c,;laboratotipricepud. Satelor" din SibiLr)' este prr:'qu1 ;rtit de -scazut (f-) alt-a t: ai<:buni ''I-umina Biblla neluutoril<-'r dc cafle' impodr:binc1 {'1 }coaue ntari, ptcc,-trn st icatiite .;i ;ri'ltitrliie' .i" imp.,.1"i:esc sr suf-lerT l credhciolilc;r' intdi:ifldu-lc cre&nEa
pe::.:di

.r..1,rr, 3. Alte r.,,r]icrc. I]{:ri}tl"u inarinetea srintdrrea

credrnciosilc-,1, srrnt cjrferitele aryaui?alir

-..- s:.^ ^ ea' credinctoltJ -clrrt leFnup s1 'lcLrpetl ln a) .!'tta/rt rlr Du,iitrt,d este cea Cndr' P;tn de a p2fi1c1pa 1a .ce ctai'j" la hota, La cArciuma' l:,:r,;,t:c l)urnileca .l.rp; r-i-,r1ne. sur-ir inlpiecicaS

mritiitle.

sair!rr
E

la vor:be rie.r"iard,wP'akapz"::e'sunilumrnanliinriflp' c;i s- h e' iar-ie . prin rugacriLnr ci,|.icr:in1e, preciici. ..tjri ii -rrpii.eri biblce.
stra<1A,

atAtin,:::-lnii'Pot' 5r cintin lttulqice

l
n n I

.: mrci,cu scorra de DLrnrincce |du,,ii ;):l?:J:l:i1i.HAl;ffiTli'i:::T:: i: "' i',' ;: 1: il3": _t:": if i'-! * " 5" il,,.."*;,1-'H1:] .'" rllal multa e\r1arte. Ea nu trebue oprrti, ci canalj.zatd '.*".oLtL4.(rE aoercnF sectarilor, .** i, adeseori.-lorul o.r","o,,.'."*ili-i: s'a lntamprat intd deprnie a" ff:X?l,'l'::,:: pr."r.-5;;;'-..':"*o ,\:::.adercnp ,:..,1,,io,, cum 4aY,t?tlt de,,ostagi" au luat flnid in multe slnEure, fird preor si r-hi," j::r:lil:ff ^o.+^ -_^j_auiJllrc perlffu preot ,-,.-".*.*: L uj:;'".'T:,,il;i: rrat ci credinciosij ::T ili:::,ft mult decat :J^;"i.'l'.;I':i::':,x,i:iJly1;: le hnara J^ ..1 ^: cer ci rr sc se i*poto,i.p1e lrrrPotll\repte cand cind elatcreazl,. ;;'jj.f ei el cer cel ffi; cer.a ceva :::"": ce el Ie ,:';li-li i'"' aiocr-rii -:1.::,1:', $i daci pe prezengei "rrr;" J.--,Jtt.]il-'l,'e da-tortti pieoioiiu, rlupi
t

ui p

{?:;:'3i l* il "r':ll
^t.

credinciosu rnai insunefsi l"F rusronadsmutui. T'ebue si-i r^1.","iJ-ilJ'".;"'i;;",".".;r:' profesiune' tezertratd" preotului, ti a^"t""i. a fururor: a invigtorului, notarui*i, avocatului, agricurtortrlu; r,,edicului,, .t.. .nr. "^ u"ii^"; d" .utedd,,-t;;, cabinet, batd, sauogor, ucenici ai lui Hristos'' penffu sunr care t'ebue sd uiiasci ,* )rircat ii penffu profesiunea ror. ';;y!,nrt, r,nn tn,n,- oiui*ri,a ,uudnrtt/,,@apr. Ap B, 4), ;;;{ i-f.',T, t>is;ila e;p; 'l;i,i;f,, tfri,r,(J ar-u'darr-L' p'eoriej. r"p.uni ;;,:,;;i.j.;",rrtr.l;;;;hr;;.a scopdur penuu care a venir Hrisros: rnanrui'ea 11*-q11a"r ti",?q, 10) 9i s;-i;;;;.rr.d pe lisus Hristos inatntea oamenilor (I{t' 10'3? mtio"i,*tr'iri. .rri purerij 9i a Jucrdm si'.i;urr 9"*a"'"i""i.ni duruiri in paro}rie, dor-ada i'' roi- ,"i,"L.*r,a,rg"rriir"lri" Proierui graegrc: .Cei.rarc si fara de aproapere. *r p iArr,,o|'p,r rrili_pe tlila.atepiiiii r,o..os aor ra

;#h',:J;*T"o;:::"Jif:F:#1.:ffifi'1,Y;,::1.::i:i

in fa;a seclclor. c) A'[isionai-vtza/ /aic, p'in societdF, ca:,,,t:-nitrirt tnisionara,,, tnarufestagii, prin c.oruri oSf. G/teory/1e,, F. n.ale ciror f;;;,'in" $i ..r-b;ri pr"."rir* ,i crtodo>nei h parohie zidirruce..'o.i.. .rerigioase, inrrrr"r. conprrin,ta 9i ofensir'; ,..i"re ,aa, roiul de cipetenie trebue sd-

rff::::i.1::*t*

preotulur'ir,,fi-e ?n ^r+^ inf'e ei ei' in alte

cum tot daioritd *-:.-*j pirp,,-osta;;';;;;il#':::;::t;;$;:i,i1'#I

;"*A;:nffiJlij":1..j?

ti"rl,ffbn:* ;;: i;'i; ili.

i;,,1f:,:,I:i: i^:::;*'11;::;,#Ii:

#i

;,": ;

;;:;;3L,

fi sreiele. i, uc;ii ueriiur,, ^'rirturisi nainteai"g*,r; r;i c"## cr,

"j:i;;-$aleglroast.d

anrtsectatd: ftansfonnarea credinciosilor ei a parohiei

in

nrddulare

Freferim{aseetam$iE*n.pemtruVechi*!Tesaree*tnlreseteec$eiat5

prof,etic*,

Suceeseleoblinuiedesectan|isedatoreazf,inmaiepartelolosiriic[r{ilor c*m cele mai rnulte car{i .,rpriJJ arueninlari *"h. ;.;;;,, faratogl..$i "ur" inleilge de ia sine de ce fuc ei mare profetice sunt in Veciriul Testament,- J" 'intrebuinlare de aceastb parte a Bibliei', sa divin6' accentuind existenla insugi l"la.r;;;iJ-a propooaduit doctrina p;;6"1-.s[virqite in via{a' in special iadul rair-rlui gi iadului. ,u io"rrri de ilsplata a+1 p**r.r-u-i a.r sirnlit ochilor fr.11i yeelicily' l-a descris in euicrile-J * *nitli, numal nu reamintind aceste ameniniari' Insd ?ncat metoda seetara este fcarte creqtini ci qi pentru c[ rnare preferin{a q*:ttu profe{ii' o sectanlii arat6 ffiot1v acest pentru acoio ar i. *utalm[ciri gi t. aa posibilitate, ca de pe aceste scrieri *, pr*t*"a la fel cie qi"*t**a"ati, caie impreiioneazd foarte muit s[-qi scoat6 ,o, ,","i[* p*uupr.,n.ri cdtre sectan{i este pus la mare contribuJie de cei sirrrpii. Faptul ca vecliiui Testament in orice biserioa creqtini, trebuie s5 jrrstificare,'d*;;". o ,** ior, ?fi argumentarile decalogului! el-e pe mr-tnte este superioarh fie pe prirnul piu* 1rio,rt Tesiament. F'ed-ieaqi cie oe aT avearecunoaqterea acestui adevir urniarile de conqti.en{i sunt ?ns6 sectanlii inspirate de Testament cu cei Nou' ambele fiind aceeasus{in ugu\'tk*'ul"echiului mJuta ee MAntuitcrul a venit sd deshvArqeased Duhul Sfdnt. Ei nu {in sccoteai6 ,a ** de egalitate 'l'eslrament, inseam nd cdin nici Lfi\ caz riu poate fi vorba legea Vechiului *n* *'3u1:"flfr1?lr1illll-;, ei. inleteg sf. Apostori vor-besc despre ,,sf6nta scripturh", din Ncul aqa ?nc6i iccuriie seripturistice aproape ?ntotdeauna Vechiului frrtu**nt, inspiraiia ei' se
Testament, ?n care se vcrbegte despre

refera

'ri .,Cercafi scdpturile: ;"=;;l;ded+r (ioan 5,3g)*',.Cd de aii fi crezut qi ti,tio-: pentnu m6rturises, ee cele qi aceiea sunt nu crede{i' cum ve{i acela , tu, duoa seripturiie aceluia scris ; M;; pentru cb hdie , +a-ii. ,,fitre aceste doud porunci" (de iubire a lui crede cuvintelor Mele?,. {versetele

"ri"ri ^i." i4antuitarul ?n ciiferitele ocazii: la Vechiului Testament. Aqa ,-u ""p'i*at se pare in ele a z've,a- 'riztb vc'enic; ca ."cud

scripturii, sau despre

Dumnezeuqiuup,oup.lui},Joati'legeagiproorociiatzrl1;,,(h4atei22,39). v*oiriut"l Testanrent, Ma"ntuitorul o intdreqte

direcr

cdn6 citea.z;;;l;";" dt 10,35: colnp. N4arcu lZ.24j'

Aceast5

-e;J;;;

asupx.a

$r mai

seriptura"" (loan ,$.rn* caregorie : ,,Nu poate s5 se strice

Totastfelsf.Ap.Petruspunec6sf.Scripturdnuestedelaoameqi:,,Nuprin ci putandu-se de la Dumnezeu " (II Pefi:u vcia oanreniior s-a fbcut candvu prnnro"i*, tra sau Timotei: ,"Toal5 scriptura este de 1,21j" iar sf. Ap. Favel spune "r"oi"J,ri spre indreptare spre
pentru invd!6tur[, spre mu-ctrare' Dunenezeu ii.lsuflat6 Ei de folos 3'i6) i*{eleplirea cea spre clreplate'" lII Tim' ra*ririlnrrrl a ardtat o Mfu:tuitcml p" Agadar, aceeaqi aten\te

cuv&ntuluiscris(v.T.;*cntinu6sSoarate;iBisericaortodcri'futdsd?nleieagdprin Tesiament; n ni.l c decsebire ?ntre vechiul Teslai:rent $i Noului eceasta c6 n* vreo sa ",^ sectanli, care sr*rt siliti 11,faca t*cnrai aici este decsebiiea il.itre ortcdoc;r 9i

"ui"

qi Sf 9i sf'

A Apostoli'

deoselrire,pentrua-qiji:stifitaioat'misuriie,peCarele-aiiiuatnunratpebaza
sa cf,tre Evrei: "gi zicind noub,li:]:'ilt l,fffHfi:il;lt.rt-* artc, ijlepistota de pieire "(8.i3)l a$a gi imbatraneste -un aptoape esie
cea_ p^:
9r

dintai: iur.. r*;no,Junrgte indruiridtor cale sd. ne duc[ ia T]ristcs, fcsi trebuie s6 fie , de inilaii d:e ...T}'egeane-a Pavei sub lrra{ator". iGal' 3-24-75}' sl Ap' Iar dac,ha venii crecii'{a *-*maisuntem gi hrtre i'eche li cea Ncr;a " z scris epistoie in a{.lrriiare 7 vse,sl-eiclecsekrki C;nt'* itgta

icitre Galaeni qi Evi'ei) gi aceia;i iapt i-a airiintit cam in toate epistolele: .,$i mdrturisesc iaragi incE odata oricarui cm care primegie t[ierea iniprejur. ca este dator s5" impiineasci toatd Legea. -,/oi care voili sd vA indrlep.ltafi prin lege v_ati desparjit de F{ristos: din irar ali c6zat,, (Gai. 5,3,4i.I Acest punct de vedere faf[ de Vechiul Testament nu este. ?tls6 ceva perscnal St Ap. Pavel, ci este inslgi atitu6inea h{Antuitorului, exprimatS tct aqa de clar in Predica de pe rnunte; acolo El ia diept tema de tratat cuprinsul versuiui 17 din cap. 5: ,,SE nu roroiili cr am venit sd stric Iegea sau proorocii; n-am venit sd stric, ci sd plinesc.,. Cum inielege El aceastl piinire" r,edem din expLrnerea ce o face: ,,Ayi auzit cd s-a zis celcr de demult: sb nu ,:*tzi, ci cine va ucide vrnovat va fi judeca!ii.Iat Eu zic Vou6, cd tot cel ce se inAnie asupra fratelui s5u in degert, vrednic va fi cle osAndd..." (h4at' 5, 21-22); ruai departe: .,A!i a:uzit cd s*a zis celor de demult: sb nu preacwvegti. Iar Eu zic vou6, cd tot cela ce cau.tb la femeie spre a o pofti pe ea, iatlt a preacirryit cu dansa intru inima sa" (Mtat. 5, 2l-28). Avem aici amintite doua porunci chiar din decalog, pe car-e lv{intuiton;i le desbvdrgegte aga fel, incAi dac6 un cregtin s-ar mdrgini sb le aplice numai c6t se cere ?ir decalog, n.t i-u. putea numi cregtin! ,,Toatd legea qi prcorocii" ccnsti din ceie dou5 pct"ii-nci de iubile a lt-ii Durnnezeu gi a aproapelui, a spus inir-ait ioc MAirtuitorui (Mat. 22,39), insd a ad5ugat parabola Samarineanuiui milostiv, ca sE defineascb cine este aproapele; cici tn Legea lui Moise altfel era interpretatd porunca iubirii aproapeiui: ,,A1i auzit cd s-a zls:-Sa iubeqti pe aproapele tau gi sE ur5"qti pe vrhjmagul tdu (Deut. 23, 3-4).Iar Eu zic voud: lub(i pe wajmagii vogtri, binecuvAntali pe cel care vd blestema. .. " (Mat. 5, 43-44). Aceasta inseamnb c6 a ?ntrocuit legea urii vr6jmagului, prin porunca de a-l iubi; .,$i de iubili pe cei care v6 iubesc pe rzoi ce plath ve{i avea? A* nu gi vamegii aceeaqi fac,? ...,,(Mat. s,46-47, Luca 5, 32-35).
Desfiin{area altei porunci din Vechiul Testarnent se vede gi din cuvintele ,,A!i auzii cI s-a zis: cchi pcirtru. oehi 9i dhte pentru dinte. Iar Eu zic vor:E: sd nu sta{i impotriva ceh-li rau..." (Mat. 5, 38-40}. in acesie uitime exemple este pur qi simpiu o inlocuire a porulcilor Vechiuiui Testament, aga incat se poate pdtrunde foarte bine ceea cs a voit Mdntuitorut prin ",plinire". Sectanfii pentru a ardta perpetuitatea vechiului Testament se referd. la cuvintele sf. Ap. pavel: ,,Au doarl stric5m legea prin eredinfd? si nu fi.e, crinffirim legea.,(R.om. 3,31). Fdr6 indoiaid cI crediilla cregtind lnt5-reqte legea Vechiului Testament aqa cum a ?nfeles gi h.{dntuitorul s-o intdreascd des5."z6-rgind-o; cdci a interpreta altfel (ca sectanfii) cuvintele apostolulu.i neanrurilor, ar insemna sd fie la mijioc rea credinla, fiindc5 s-ar trece prin mullimea texteior citate mai sus din epistoieie sale. MAntuitorul dupa ce anun{6 tema predicii $i de pe munte, adaug5 cuvintele: ..Amin zic vou6, pdn| ce rr-a trece cerul gi plm6ntul c iotd sau o cilrd ilu va trece din lege, p6nf, ce vor frtout*,, (h4at. 5. 1gi. senzul adevrrat ai acestor cuvinte nu este culn zie sectan{ii, c6legeaveclriuiui Testament ar f,i etenlb., ci cunr l-a descoperit ?nsugi MAntuitorut b antiteze le pe aare ie face iiitre ce a fost ircruncit ceior de demuit, ;i intre noua porunca creqtina. Seetanlii socotesc punctuide i'edere oilcdcx, - ,T" esie cel evarrgrielic, - e& o ,.disirugere,, a Legii. de unde ar urma' cd riraAnem lird nici o legel? Ei nu ?n1eleg ce inseamnd. lucrarea creqtirrd porniti numai clin singura lece a iubirii Ei uita c[ legAndu-se de ionna legii Vechiului Testa*rent se ie apadi de Hiistcs. gi pot fi socotili oameni care au pierAut ..harul,, lrz.niu:ioi- (Cal. 5. I
urmdtca:"e:
r

it.

Sespre iE"o/carele credixe{ei (unnare) Sf. Tr*eti{ie (A} doiiea izvor de credinld)

erau foarie pulini qtiutori de propor,Sdui (nu de a scrie) ?nvdtitura sa. in acele timpuri nu s-ar fi putut face numai prin scris' Au cltri:Ie, aqa?nc6t rispdndirea cregtinismului laivirea primei Evanghelii (a sf ev' trecut peste i5? d;; i";ior* oo,onului panl 'St Scripturi, compusb dln cEr}i sciise Matei). Aqadar, Sf. Tradi{ie a premeru unei singure persoalie' Se poate spune' acazional,unele dur ele fiind adresate numai cd Sfinta Scripturi este prirna tradilie scris6' Oafe o cuprind' aqa cf, tot Nicdieri in Sffinta SeripturS nu sunt indicate c[r{ile autentice- chiar seclanlii recunosc c[' sf. Tradilie le-a pSstrat gi ni le,a afitatca scrieri un rcl 'insemnat, qi totugi tree peste in';1!d'turiie ?n p[strarea cfu{ilor, sf. Tradilie a avut seama cie nSdeidee pe care ei, gi-I nesocotesc originea *i di"irra. E,i nu vor s[ {in[ iatl eu cu.voi sunt ilan6 la sfarsitul Mintuitorul. a dat-o Apostolilor s5-i: ",$i aduna{i tn numele veacurilol" (Mat. i 8,2A); nici de u.rigiur*a datd credincioqilor Meu, acolo sunt 9i Eu, in mijiocul ior S6u: ,, Unde sunt doi sau trei aciunali dnumeie ..(Mat. 18,Za;cf. troan 16, 13); sectan}ii trec aipeste afuma{ia sf" Ev. troair:,, Sunt inca d. s-ar fi scris c6te una, nici in lumea aceasta tni - gi aitele rnulie edte afacut Iisus, "ur" fi scris" (21,25}' Este outotul nedemn din se pare c6 n-ar incapea ?n c6r{i1e ce s-af ce affma{iil1cat1e11i::"*rs"t; parteacare se rntitieaza",,cregtini.,, c[ nu {in seama cuvintelor selor san[toase sa at Ap" Favei pSstrate ?n difeiiteie trui epistole: ,,chipul dragoste" (It Tim" i, tr3); " $i cele ce ai aafe at auztt delamine intm eredinli qi intru aiestea le incrediri{eazd La oameni auzrt de la *i**, in fa\a neultor martori, pe alfii "(II Tim. 2.2,\;,,Lar v5" laud Be necrecincicqi, ,*o'maestr:ia1i vcr fi zin't#,zqi vctl6, -dat vci , fra{il at, cd ce toate ui" **i. va aduceli aminte qi preeum '.1T voi veni ie voi r6ndui"(I Cor' 1i ' predaniile fineti. " (I Cor. 11,2); ,;-L.ar celelahe cAnd ori tulit*r, rtu\igi'lineli,predaniile care ali?nv6{at ori prin eilvant, 34)., ,,Ilrept care "r**u trimis la voi pe Timotei' prin epistola noastri" itl f"r. 2,15);,, Fentru aceasta am cele *. este fiu al meu l rUit gicredincios intru Domnul, care vb aduce aminte clile mele 17)' intnl toatl biserica" {Cor' 4 ce sunt ?ntru Hristor, pr**u* inv6! pretutindenea zice: ,,Inc6 multe am a Toate aceste citate sunt tntarite de Mintllitorui cand va yeni acela' Duhul adevfrului' va zice vou6, dar nu puteli a le purta acum. iar cild ci c&te vaauziva grbi 9i cele povd{ui pe voi la iot adevdrul, cdnu va grdt de la Sine,

inva{btura cregtind nescrisa trr Noul cind vorbim de sf. Tradiiie, ea privegte 'h4antuitotului datl sfir4ilor Apostoli de a Testament, cdci decurge din porunca

oiitout* va vesti vou[ " {ioan 16,12-13}' Sf' Tradi{ie Mulli u* intr.uUa cu drept cuvAnt pentru ce sectan{ii nu recullosc putea gi-ar itlstifica ca izvar cie credinld. ln acest caz de recunoagt*re ins[, ei nu pe scurte' afirma{ii sunt fiindca ,Xarirlf" lor; texteie Sf. Scripturi le pot rist[1macii. de destul fiind interpret1ri, ele inseie c6nd afirmaliile if. Tradilii n* mai lasi loc 1a alfunl- insagi existenla lor Ei rie Tradilii dezvcltate. Ile primireu ,u,, respingerea SL cum pct mai cu rea crediillb' ateeaaduc tot f"elul de citate 9i le rastilmf,eesc ce ro1 mal"e au clr{ile scrise Nu toi urir*l pror* deaz|ei cu propriile ior tradiiril se pcate constata dupd cinstea cu de ?ntemeietcrii sectelol pentru crediila a<iereniilor Reformei: ..Biserica lutherana a'e gi ea care sunt citate. De altfel ei continud procesul ca resuld a doctrinei sale' insb ea sfintele scripturi aie vechiului qi Noului Testan-ient'

pretinde cE confusiuirea de ia Augsburg, addugatd Micului Catehism al e;<prim5, exact adev5.rata dc cirinh biblic5.. "
r

Luther

Gbiec{iumile seca*fitror eoretra Sf. Tradrfii Obiectiunile pe care le expunem aici le discut[m in ordinea in care sunt cdrfile T'{oului Testament din care se c-itea,zL" Se in{elege de la sine, ci toate argumentele sectanIilor contra Si. Tradilii se bazeazd pe textele care ar cere rrumai irltrebuit]1area 'l ^. 5r. ^ bcrlplun : 1" in zad'at m5. cinsteqte invSfAnd omenegti" (Mat. 15,9). Baza\t pe acest citat ei spun, c6 ?nv6{Eturile Bisericii i'r afard de cuprinsul Sf. Scripturi sunt ,,porunci omenegti"" Aceast6 aplicare a eur.,iirtelor Scriptrifii este c1e rea credinlS- ca toate interpretdrils sectante. CercetAnd ccntextul, de care sectanfii niciodatd nu {in cont, observira cd MAntuitorul c,eartd, pe farisei qi c[rturari, penfru cd inlocuiesc porunca a cincea din decalog cr.I o poruncl de interes pentru slujitorii templului. Ori Sf, Tradilie niciodatd nu tnlocuiegte o porrurca a Sf. Scripturi; ea totdeauna trebuie sb fie de acc'rd cu af,irmaliile Cuv0ntuiui scris. 2. ,,$i rdspurrz6nd lisus, a zis lor: Oare nu pentru aceasta va r[tbciti, neqtiind Scripturile nici puterea lui Dumnezerf'(Marcu 12,24). De data aceasta sectanlii spun: numai din ca:uza necunoaqterii Sf. Seripturi rdtdcesc oamenii! - Dac5. s-ar line searnd de iiter6, aga cum fac ei, ar insemna s5 nu recunoagtern nici Noul Testarnent, fiindc[ despre acesta nu vorbeqte h4Arrtuitorui in ';ersetul aminii'1.. Ceiceiaie a contcxiului lSmiiie ;te pe oi'iciiie. Iri;sese n'oi'ba cu saducheii despre irrvierea nror[ilor" cdci nu credeau in viaia cealaitd gi ]'46Lntuitorul le rdspunde cu cuvintele de mai sus, dupi care le adaugd,:,, Iar pentru rnorli cd se vor scuia, oare n-afi citit in eartea lui Moise, cum I-a grbit Dumnezeu la rug, zicindu-I lui: Eu sunt Dumnezeul lui Avraarn qi Di.rmnezeul lui trsaac qi Dumnezeutr lui Iacob"... (vers.25). Din acest verset se vede clar, cd Moise nu spune direct c6,,mor!ii se vcr scula", ci IasI sd se inleleagd aceasta din cuvinteie: .. Eu sunt Dumnezeul ]ui Awaatn ."." Fatriarhii amintili sunt vii, deindat[ ce Dumnezeu se intituleazd ca Durnnezeu] 1or, fiindc5 ,,Tdu este Dumnezeu al morfilor, ci Dumnezeu ai rriilor" (vers.27). Deci fb,r5. explicarea M6ntuitorului nu puteau saducheii sd ?nfeleag6 comptret Scripturile! Av6nd ?n vedere acest fapt preol]rlr qi celelalte expiicdri date Vechiului Testament, conlinAnd interpret[rile date de MAntuitorul qi de Apostoli unor versete din Vechiui Testa:nent, este in parte uir f,el de Sf Tradi{ie explicativS a acestuia. 3.,,$i i-a zis lui: Dacd nu ascult5, pe Moise gi pe prooloci, gi de ar itwiacineva din morii. nu vor crede" (Luca 15,31). $i pe baza acestui citat ei resping Sf. Tradi{ie, ztc&nd cE este suficient6 Sf. ScripturS,. Dacd cuvintele MAntuitorului ar fi exclus Sf" TraCi{ie. fiindc6 nu vorbeqte rie ea. atuirci prirt acelea;i cuvinte este exclus intreg Noul Testanrelt. fiindcd se re{erd nuiaai ia Vecliiul Testanient!? La asenenea guriozitaii iogice ii duc pe secta:rli interpreldrile lor stiirgace.
.

Cuiirie

spuse de ;.aCuc6torul flancez al Coiifesiunii de Augsburg inprefalA {E. Roehrich, 1924)

: Erer-;,:iile ::::ri:ai:r: de ia sfirgitul acestui paragaf privesc Ai paragrafule pr"ecedente. Le-am aia:rja: as:;:l ::::;: ca ia c.-nbatere cititcrul sa aiba toaie cuno;tin{ele necesare.interpretii-ii iextelor.

viald vegnic* 9i se-ilare intru dOnsele a avea vi vo16 cl Scripturile, 4. ,,Cercali Miie" (troan 5' 39)' *at,^"ti*" ptttttt' t. acelea )urrplul*v: nu Sfinta cercet6m Scripturile' r r-.ni sectanti, ceci2nti- sE sd cercetam ^..--+ dup6 cerut, fi ai ttanlrirorlrt nu exista '- :*a *o,t"C' 9i Noul Testament' care ie exclude i^iatneetar*qtrAmtd - ^ ^^^ aEa interpretare stramta Tradiiie. Cu o uotU"a M6ntuitorui de Scriptrx-i' u ud,,. $ i "a"J ;: l; t"# : i l' ;,:: i: lui" ;;i: (loal] " ".", :.* ::i1: numele intru :::T aveii 3li?,li ,u ,i*ol,",l "" versetul *,t?Tl*.,1iti ui;t"::"' ar in{elege 9i c6 uith qi sfarlit3f citi w dacs' 'o' "''rrrtantrii, faptul sfinteifradilii. Pdcatul 1or st6 in scris ceiia[i acesta. in care s*$i;;;; au ,r* u mai repetat cele ce .i naca toan. Ev. sf. scris numai a felul cum lruJiqu in Iisus ar fi suficienta gdndit, n-a evangheligti, nicidecum "a EvangheliaSa,cumreiesedininterpre,.,u,"**ritordataversetuluiamintit.Dac6ar qi nici Apocalipsa! Din n-ar-ma-i.fi ceva fi inten{ionat aqa Tiadilie: 'Multe avd'd a vX scrre ale sale ,.t*inJ Oi"cr Si epistole uitimele in conrrd cfvoi veni la voi 9i gur6 c6tre .i*Ja:d-uiesc voui, nu am voit n"t#i; l3-14)' n" a*piina "' (ll ]oun 12: lil loan ut'J;;;';"J'a ca graivoi gurd 'a ,*",Trrjiluau, r.i*..19 2 vercete:,,cuvantui cei Apostolilor pdn[ 6" Dinl.aprele .feof,rle, pentru,*. ,*i.^"" u irrr.p"t lisus a face 9i a inv*{a' dint'i am flcut, o Apostolilor pe cafe I-a ales"' pollmcting pt* o"rtlir Sfdnt in6i!at, s-a care in ziuarntru Sf. Seriptr:r[' intrueAt Din acesre ei tragconcluzia "' a ittv5la a inceput'ltlt u face Ei ea cuprinde ,,toate *o4,,*lm numai cu E,vanghetrla "tit "Z Dup6 interpretalea aceasta srri"ri ale Nouiui Testament chiar Ei p" parte o la dim qi sa dupd Luca, acestei cb'r{il ,.*,"f rArii" .i.rt. "Llu' la i'ceputul cdire Galateni: Faptele Apostolilor,'nl"ir'a it"p 1) din epistolace sectanlii d" 7 . Mare caz fac ambinevestit' ";;;;"1"t oee a uu rio*vestivoua afar[ de nci sau hger dur eer a*

Affi

il; ii:ffii;;;;i;,';i^{^,a
;;id;.; ;;;;;

ilft#"

;ffi

"i'.';i;"i;"i:ei:1:'h ;;;.;+"ia,

"a;;;*J;;".ij:1"** * bJ;;,a * h"gil;;;ri.

,,1"{6car ;i anatema sh

r ,-:^2 ^ r^^oa intre Dar aici nu se face nici o deosebire

fie."

"a

ce scrisa gi cea arc16. Ceea invalat*":::t::tj'Ti"H;; t

grail, nu ceresffintulApostolestecaslnuse'.1.r*u"-rmicdinceeaceela?nvd{at,fieprrn rnvaptura rnai *.,1t prin viu ales^c6^",a,pa'* Mai grai. viu prin epistoie, fie sus ceea ce vor fttt.l-ga"A prin cuvintele de mai sd-gi condamnl singur opera,
putea

seotanfii.

rbmdnd", qi nu aveli : .t--^+ . 1a D6nsuf intni voi sd, de lya{-o ali ce 8. ,,$i voi ungerea 27)' p:. uoi cineva" (I loan 2' de voi trebuin \d ca sd"viinvele *rt* cb fte;care creqtin' avand ungerea ur*ril"rr.j an sectanlilor concluzia cu sus, s5 se invele sinsur' face aten\ti pe creqti'i sa ram6n[ (27j' verset acelaqi * Sf. Ap' i"^?t' ("antiefuiqti")' qi sd nu u"uitt Ce num*roiii sectan{i' dat-o, aarele-a pe nimic tnrr[trdtr:ra 1s-19)' Desigur' creqtinii n*aveau tu"tt. ai,r?.i*.ii*p*i care se iviserd "iri* Ap. roan' de ce sd ?nve!ej;r? dovedesc cL au cdicat cuvinrele ci au urrnat tatbeirile unora 9i allora' uilaruruBisericii, in prtn fi-a\]ra,our'in ce \ndatd interpretarea lar esle dem11at6" i*ra aduce ar citarc '.rtuniii, Sf. oricite ea.e airrspirat pe scriitorii nu ,. po* ca Duhui Sfaot, cici cercetareacontextuiui, Scr"iPturi, sA se.! contrazis' : Exerciiii de comtratere' l. Alre texte ProPuse de sectanlt:

il::l'il1lli,,,

sf

i Vezi pag.

80

---

, { ll
I'

lt lV.'c,y.dfrf
e

Eli*.!*g*xF

fe*E*gie af icufre ffi.iscr"icEfre #rfqref *x* ry! e*E*EnEf* ffiqesriei creg#p*e iat l*6r'eE prn*stc"f ittll
Ilr.
tr]r'c1.

Ilr. Vir,'r"el 1*l\lTA

i. {}[lscri atii pnt:Elltl!nxrc

jc iliaiogui tcalogic al Brserirrlor Or{odole cu ahe Biser-rr:r cregtinc ccir"qtitu lbrnra r-:ea mar i-ificiald a reia|iilor aga-aise ei:ilrrteuice- itt ciite il* iosl arl-uaiclede pe paiclrsui gltin:clor decerlji. lcele Bisericiie {irlodt:rc Autoccftiie Ai-'est tip irr alii-claiii. sai,r tnai preers lgt ccea ce poale fi ccnsidcr;ii Cn ecgffrtrc'tg:cr"ltrcniti t*Cine,a Li:sericiior {}rtoclo:c. constititie sua clit; *cle tttiti eontrfil ei-sfftre chesii"rni

dia r:lliri;it lrente iti s.4t't-*l tnfl;ror Eisericiic,r Ofl*iio:e- chiar cJai:i dc a intcflsitatc dif'erifi d,: la o Bisc,licii Crlcdcl5 la alta. in ar:esl Llclulcx . uoliunra dt- ofi,llllcllisl tilrde din;e iii c,c i:rai'urutr1 si se supr"apuni cu *ccea cie trarialar ai tracllfei or-

toda:c sa* chiall <Ir: eietic in rtrod elicieltt- acesle iencli*ic se b;izcar-il pe fazu'ti: rurulti ignilrall$ san- ii]ai brilc sptrs. pe o igtrcrare si-q{enr*ilci a inftrrnragi}ore}:acdeci de te prir i,rcl iice le r:clatii gi mai ales a rleciziilor irrate Ia nilel i:alr ortodox. cltre trrale Blsericilr, Ortod.orc ?rrrpreurri- cu pritire la ecr*clcrul 1i cadr*i ?;r care in Ieclcrca se eicsftigoaya rclap!ie respcclir,e. Urra dinlre lrtdsilrile calc sc it:ti:'u.lil'itl*ecri *ceea E!idcuiln rticd csicCis*utfl1easpnl clnril'itni'ii accslor r:l:eslirini c;irc s-31' credllrcicgllor'orttdocli qi trilurOr: ci $s x iif'e;"; liit nilluaj lpeciali;tiltr.
prc$firlls Ce ar.:rsle cltcsi.irini- infor"r;raiii cat

inli

*rac1e cli

priircip;rliri. li,cllgicc c*re s1a* tralaaz,a acc:slot reiaiii. cil atili l"n;ii t:li.li1 cu cai- atriitc rJi;t *ilc:,te irtil;::irl':1ii ;-rri siiiil ilicii FadLisc in liirlha ic;rt*tii hL:lttai pc i''aza rrnci r-:ri i'li.,r t:ii'rr"i iCi.ialir:ri-r ,,;i ilrileil ;;]1tr!r.c 1;: Ltn cirallrg ;l{:ilaili!l'!rrtrc ii il-c:'itrlc fr,.' liii
i--iir 't-i

E!r"n.,, ii;'icCc,ri 1,;'i;ciiri rcii:lii!e

-cn1e

c* ci:Jc'iaile

ilfi\ irc 1a iclLrl irt clre i:istri;i creg{irie- irr.i'citttt 1i il

!r

i,,

1i;ii;lt ci iii:rciiii:i ll1c iJisirir:iior Oi'lr'riij:'r C;ri i:llil;icle'C':lr ri'

'1., j.- ,.!' ;1..: 'r t, i..ri J:t'-\1"1-'pilii: :il.'; 'j'- ,r :l'.'l .:l ;:r:': ; 'it 'i-:.1o';-;t' rirlrrl'r}i''i:r lliS';r'i';ll ;'.; ltlrir l,illl'tiil. liC ir:tl,i:'1i",:; l;t;iii{ii lliSC,;'iCir. 11r'u'- r:rrl -\' I i'ilr;'il
ti'sirla: L:i j':rit':rrl :rr,:i'ill':i l:li
:., tr

.1, :-.:,.'

.lrrr"r''r

r';,i

-i)

Pr Plcf l,ir

tfit
i11

Itir;1 a

'?lroc,.c. C;.ccia)':
?

Biscrrra Lirtoeirixit- ilrn accst ruciir'- Biserica Cflodo:1; ;; iosi rlintsrieic;:Lu:u dispirs;i si di;i}ollieze celelnlle biselicrcri scc,r,.rl declarat do rcf'acers a unirnlii Bi.seri-cu cii ccicr Lirra. in I'eder-ea prc'ntolaiii acestui clialog fu liurrtele fir:ate.lc ir:r.i1;{iira tsls+ricii Oftc-rd*re - aceasia a lhal. J:e irarcLrrsul sec*[u]ui l.recut- o soric cle critcrii. iu nirel trranciri*dc;r- atiici ia cei rucr irralr- niiel ,lccieclzie dr* c*dnri l}ser"icii Ciiircor'; Ir; ci'a rclLiiria irr lccst scr,s nf i <'iii rcicli dorr ia Irci rr]()ir]cnic si ;.rlrrirr:r-.. I l pr"ima Coril'erieti Pa:ro;-tcd*xa (Z{ septcmbric- l rrclaurLrr-re lj,r{:i- ih irrsul*

ort.orlcra rlu csrc inrlil'ercnta ilc cei cci"e s-;iu ricpa;:ta{ ce ca" sau-de cer c;irc se gnntcsc crc${irti- llarnii se afla in cadrulei. Au.casia giili ccnstifLrie rnrril din c,.:lc lrar iltportantc ;:ueilllletl{e ?t; I'arc;rrea cu}iir,irii uuor relatii cu |,risc;-icile scpartrc cic

tlillilic ic.flonice" ci r:liilr in *Lrlii:i Bisr-r'icir (Jrrocio:ic l,r,i.,.,,,ru1 is{or-iei saic i'ii:iiic:i:ti.t.3iscrit* ce3 uni i li;i Hlisios. ai!ic:i Bj"cer-ice i-i.io,:j,"si'i. rrir s-l inririrtilial cil riilitic uiLtlc! calci *l!icrr-:ij:iiciosi s-aii rLipl rliit itlp,*i ci. pcitliii c* iicp!tlil;t1ca B:scricii nii dcpitrcle de iiiin:;inil crci.li;iciogilo, ci..,l dc prcr.cnla clcplirii ir irii IisLrs I'irislcs in c;i- a iLr! i"lnsios illireg il.,/ii.\,L-ltri.yiusi..,.,u, ,1r,,n"* piiilrlclc Drinriir^u stifiil*ir*. $i l*iurri- ala ciinl ardta rccla;r nrarc lrolc,g r,:rriei1Biseric:r

li4intLriioi'Lrjui IisLts I,jrisir-rs- ilr-c:ircrira,c ccr-c isi gi:risic e:pr-csie nu dcar

i:;'irn a Conl'erirr

!i

P.l

*or{c

orii

pres inod

a} a

(21 -28

i-r*sr;'Elr ciia)r si l) ce;r de a i-a Cord'erinta bric i 9i"i6. Chanbe s} iilir e iia}i

iioicrrbrie I g7ir" {ll, amnc,ig,nl-

Fa::orforicri Presincidala i2B octcari..rie,6

jI.

;tIte &iserici

H**Irf;ripan*ntc.rcf*xe cu gtrivir"r: Iu c!ia[qreuriie Eiscrlcii *rtr*r[cxe F* *!r,cl qr+$,s]riia]

r:u

lf, l. Pti*ttt {la*.{trirc/rF Pttt'tr;rtr;rfoxti a aCoplal. prinlre aiicic, Lrn e.icrcupicgi rcft:i'ilor ie r-elalijic IJisedcii Srtcci*xe cii ccielaiie bisc;ici cir:pi unriilcei-cr sclicnra- 1:r'ili cilrr 5'-'r st*'t-riieSte care silrli i:isericils ilrai t;r.r;;iafc de Bisrrica Oi-lceJr:xii
gi

ctlc sulii r.cle mai iiidcpariaie: i . itt:ititilie ,l;fiirtt l:)i.tcrir" iit' t .rriti!i:.::t, it:r.rrl", !;iircttit:lid. iier:: ir,lr
t

l,'iir.ir',',q
i j ji'

r,*i" tii

'jtttll:it7ij:r:j.ttIttr:tiirt:!trfti,,L't:::,ti!.i:1;1111111,11J,.i:jr!!.\;i.irt.,llii,li!.,, ii;.,.. .i r ,....t\.j.:,:-. r. ,l -{

(,lili

il irl i i il

]iJit^\-iii..

riili!t!

t. !)!2i;i1
I

i'l:t-irti. l;.:i : ' r"'i

l'iiijiii.rti;,ti i:t1i.i,t.:!;i:ti]iti .\,tt;,:.;,:i;:;/ i)..:tii .ati Jtri:;,t:,t;i,, r,,l l1i. c.1;t-r 1r;tr \:i;;:rr3.,.j j,ir..l.jt,r r. aitit.. {, l:.;i;'i:'t.r:i iir'1;L-.1.- I'l:;ri- p i i-:: ir
'1)v1i;1',i;,.,,,

i:"1ir:,i,:.;i: :it;
L ,. i,,

:iii!;l!,:ia r't

.",irii!ri

ij,:('

..;,j

i,,

,:, :1,..,:iti r,I.,tir,.

r' i:t i'lrr

(ii'loi,.txt'.,ti (t'iu!t;!it !li:;t'ritt i)iiti,t1l:.t! it,ts!t;{i<.t!ittti.t'!'ii.;triil!t

1. tiriilillxicr 1I lli.tt'rit'ilc {irtt'tiltiit'- iala clc ciirc se pri'}i]trileii: pii*. i) l) prolllLl\ iii'c& dc relalii arl.ric*lc iil l.cfjcr-ca stabiliril irlil-!i c,.r.:ic lccia-r'icc' r,:liiirf, dc i ir,1c- ?,: scl:inib cic prr,lesc,r"i ;i siu*ierrli ii ilcoi:lactc ale rccslr:r adrrtirislrntiic strLrr-1rrii bl stuclirii istt-rri*i- cl'c-diliei. cult,;l*i ii

liii'l'ie

ecu itrcrricc- 2liri c; colabor*r'cii.clt ai-restc Bissrici: ] ) iil cadrr"rl confe'rilriclrir --lrcctrurti dt crCin ilrilcilc clc . { } r / a t k; x i t r .7 t i,l i s a r i t' tr iitt tn tt n * - {'' d a i I t' it : dc enciciica pT {dall}ai)) p!or]io\ afea de rclatii anticalg i* spiritill nianilesLat aprr:picre de ;i de uni|e alc efoituriie li cir* n*ui ]92{} si- in general^ irr acold cu
-i.

i'

lJ

!!ci

tr-i

,r)

i('r ;r

iite: cu stuclierea p1-'rtclelol negaii1'e ?nire cele doni Erserici

C';t

pririrc la: l)cre-

,Jinla: 2) crrlrducerea
t s

Bisericii

El

:t

*ir.,";t* acti\'tl511 bisencegti (propagand6' pr-oOrtadoxie. i ) Brsei-ica Anglica;il.

zelitisru gi nt igcarelt i"rtriaid). j 4. i i r t ti ttxi ti ., i / l't-)I e sl oli i stt't i t I : tii conlcsiurriic care se alli mai aproaire

ete

ilt gelieral^li Bi,scrica Episc*palialrd-

I Blserica bi *sll{bgirifii cr,r- sc g;slsc 1a c drstanid tr:ai tuarc dc Orlodcrje' } ]r4clodi:La 9i 4) A11c i_liirr*it*: ll) Blserica RefJrnrata sau Cah,inisLh: 3) Biserica

ccn.i*siuni prctesl*t"r
;e,iaiiilcrr ?r:*rc:puie

i*

S. {}rttsdi}yio .yi t'}i.tarrt:o l''scl"te

('.tlholic*,

faLd

de cere se propunea rc}uate*

ir:ca ciin a doua jrutr'ilate

a sQcol*lui al

XIX-lea'

riti tcxt pririilc} !f .2. Flritffitx {.cw{ert*(d F{Ete$rtadt}xd Fresift$t!{ri:i a slnbs.1rat qi clialogurilfir Brsericii ortodcxe"' ."Rei iz,Lrirea gi er,aluirrea ger;crai5 a relaliiior
l-u prii ire !a.

la acea data- gl Di;rlrig:,rrri!* Bisericii Orttdo'.'e- !r: curs de dcshgr.irare ;t!lti111e fu: ai ;rngii'-:*nii : i,.; t c.'h,i cilolici ti * i iliscnci li: \..*ci':i d};'i*nti;te' Pc;rtrl r.rdo"i Pr"csi ncdnIa n ?n lcgiilui:i .'.'"1 il'-rcslr: dirlcgiirl- Pl-ilia C'onferirrta

rr,r,Eiii;rai

ci

ii'Jc:51(:lt

irerl:uic

si

ccx"t!nrre

;i si

".e

itttciisifiir. i;rr rc:i c* Bisclicilc

jr :'iii;l'll': til l:r';ril;' i:;i'''li' lli :lrilrl ll .. 'i ,, i: '\.'' '"i: c;. -lilr trjtlijl:ri{ ]]1]i(li:Iili]! :;'.llli ] ] i ]]istriri]t i:tJr:;i:tit'ji]llil-i I{'i (:(}ij]l!ljili1ir'. i]ii. l.! -l i i'rtlllrrJt;l .irrriiriilt:lllit.i; :'t Irt:ir.i;tilril .L,if:,:r1t(il.;!:i. -l I li:li:ici-iiill.4::lri,lirri:

j'r,l;i:rr'!rjr r,lrI:::. li lt;::l:::til:lr ii<r:tlill:t- Xi !rrii'iiirl;1il lilll:rlr:i ")l l'i:ir;i!lil'i !rri;lrr':r;;r !l:i':islrirllirl:rrj";:r''lrrr'\!i':l:li:;: i i;'rr:iiit: ilrli:srrilr:iirr'':ici \{ iriil!1:1.i':)J1)rt 1i::it'i:lilL'l' i\1.!:lrrii I tiii:: ii t i::.i li ,-r I r: i,j;si-itr,:: ir:rir--::-i i t,L:i::,.1'.i'i, .".: ":'" I

ii:

Pr. PloL

Dr Yioi'cl iatitl'i
rccs.ior rJir-

\cciii Lli icritirlc li i.clrrri nr iri l:rocJ spcrral- sgirprr tr:rr .ciIrr ii 'c.-ri\ r.-gu li t'i rn I ii ir d r-c s i I ll,r'c rr n l r r c i.c: s t i ir -1
t Ir

11

![.-1' 1'a\,; r'ir'it f'rait t'tt4t't'r]ntfi Ptstrrtrtrtt!rs.t:fi Prt,.t,ittt,rluiri a lJg;,1tt ii1 icrl lnli inai*tc cle calre c ccr*isie i*leri.ri tociosi- urtiiLr tat: --Reialiile Biscricii Orlodc.':e cu llisilltlblu! Iuurii c:egtirie'"'- adica cLr Lhf'erllcic Biscnci cregi;nc, Trrbuie- dc ltscrllcltcir. srrbijnili faptui ci:rcccapi conlcrrrrri a rclopllt gi un alt 1,,-.rr. intitulat .-Siserica Orlodori gi h4iqcarea Fcuurenic,i"- de unclc ie ciedrrcc in mod clar ca Eiserica Orlocloxa lace o dlstinc{ie ricti i;rlrc rclr{i;lc iritlocre;tirrc- aclica rcla{irle biletcra}c clc la Bisencd }a Bjserica 5i relaliitre cu [.ligccrea Eclr*renjciaceslea din urnr,l fiind ccxrsidemtre" il general. r:*latir llrullilaterals. iui.r-g rroti de sui:sol din tcltul prir ir.rC reiafiiie bileter*]e" se prccize az:.d ca ;iccst lert r.a ayea llrlarita{c clnrrtici iti nion:erttrri irr calc i a fi tc{optat cie catrc- Sf ilrrrrl \{arclc Sr;i nod al Biscricri Or1*dorc- dar. in acela6i rinrp- note lesi:ectir.d sui:liniezi ci acesl text pcaie al ea o rplicare inrediali. deci pcete fi cansiderat ca teri caclnt peltr-n dialogui Bisericii Orrodcxe cu celelaile Biserici. In hai'arirea din ]!)li6 se t*ai prectz**z.A ca riialouur-ilc teologice bilate.rale. pe care le rtctrl prez-eirla pe scufi in cele ce un:reaz6- -.sriilt Lr\presia deciziei *naniti:e a iutriro,': Preasfin{eioi' Biscr-rcj Criocloxe locale- care aB dalor:ia suprcnid de a pallicipa activ ql cle c n:iarlierd coittiu*i la deru]area aceslor dia!i"igun- pelrtp! ca
e

]aberrnl

astlcl sa tlu cclrtstitiric rrir obstlcol pcntirl rnir-1ulia urrarrilrra a Orr.rcio-rici spre slar a lui Dnrntrer-eu ?B Treinle {Dieu Triuitai:e ). in cazrri in care o Biserici ar decide sE lru deseulteze delegali - pentrir unril ciin cces{e cliaioguri sau per1hu a iltrunire fttlunle - 9i dacc accast.l decizie rtii esle ]uatd la nn cl piiionodor- ciiaiogul se contilui. Absclr!a unci Eiserici trebuie- orice s-ar intar*pia. si laci obiecful unej rJisculri ?n sinLrl Conrisiei Ofii:dcxe arig*jate in acel diaiog ?r:ainle de descirjclerea in chestrurle -- pcr}ir-r} a ex;:ii;na solidar-iralea gi iinitate a {ialogului san a iittrrlrnirii Brscncii O;'r<'dorc- :-

iri rextu! cliri I*86 lttai surtt

,JraloguriIor Iesp*r:tii.e- dintr-e c:re rcjinel;t Hn]tdlcarele

prccrz,at,e i.rnele a-specle iegale de n:elod6lggia

:

in c.azill i;r clllc nil se poaic ajunge tra clcp.nq;irer rlnei dircige,itc i*slogicc rr'!unic. JCCasia r e fi c(rrrsci.tt ririi" iai- ililrlogr.i l r a c,,ii iirr ir r. 2) nrelcdaJiigia diaiagnlui se;;c.rate adapta clc la cirz ia c:,:2,-dupi spirirficul iii*irtria ri jirirc Itr.slc ciialcgiilr- dar iirllc ofi!)\ cr:, sJ;i,-- 11s1iii1 sic,;1. a:tiil)( li
''e,:isi i:lL':i'ilti::t\)iiL'r()riit:trii;.tt'ii!\-riiit.':tii.ti!:iitt;iL;::.;ti!;t;t,,ii iJ.,li"irr-.tli.ilti;,ji;:tr i"iiclrrr iln<J t )l;iti:rrrii:riic i:i,:lt::iilri. 1)li;q11i;s1'1r' l:.ri.,liir.irr:tr'; iic;.:,"lric igr.ril-lilili)". itci:iital.'lci,rri .,.'i]..,.riilit;til!r,:r ijr:s,..jri;;s. '.r;j;.ir: t)11r, i c::ihrrl;. i i:ri,i.ji:l-t :_rtl li4;riit iiqri;ijrililts .,tlll.,.!. i,lr.ie:.J-,.,i1. r;rili!| _i?li_.tS? 1r'r;t:t:ii::ill),,i::ifl.jcll:iiliri:r;.11:51:it;iat::;li!ii'iJIcilfrjr.il.:j:rr.lrl.ti:r::-.ii::;1.,:,,1.
i.,,t1/q)t...,i..,,

li

!r::,':il;lcj:::i ,:,'ilt::r:i:iliia.
:r'1,

{ j:;;:;i-r.:_ iii:crc

]ii:l;i_

1--

]irl-]ail

iiiit!,tyt,l it'rilo,!i( dtttlt't-' iii.;t'ri{i!( ( }rtttit;:;e

1i

tt'it'iii!ii' jll"'ir;'l<i i:'i

iil-a':crc;l untlfttii 'r11:;iitle : de aceea se \.a ilnllllirc o coc!dollale a Jiitrilcicr sii. cu *t;rt ui..ti rtLiji cLl cil -"il11;i{}1cil 3nisisgicrit 9i incii-'*irrbila cristcn:i iii

Biscncri Cricci,--,:;* Xreb*ie

t(CSiili' d it,Ii'r-,ttn--.

:i fie *fir;i;:ili

li:a;li!'c-qiaia
"ci

iti lili;d cgri ill

3i iucheicrea il*estor ciialoggn !11-) se \a plrlcil fucc dccit cliipi ce comisiiie fes]rcctt\ c ;i-ail ?ncl"i*iat llianda11ll ]or. iar prcqedrnlclc ccnrisiei i'espccli.' c \ a pl'czetile u1.t raporl iu accst serls patriailiului octtirtetlic" carr:. in acllxi rli inldistatatorii dialcgrrl rcspecti\ inchis -qfintclor Biscr"ici *rt,rdcxe lccaler. \'ft proe]ei'lra

trIt. E!{*!ogurile Siserici}Gr &rtqrds}xe

ni qlstt{ilti

cB"r

itBtc Bi$cr;{ri trui,tine

!*

*ir*tr

Dialcgurrle le*iosice !riaterale Ciscritaic pc scilli irr terltri adoptat i:: Chan;' besr.. ip al:ui i9[i6. sgntr ugriloarcl* {potrivit orciinei 9i terr*inc;iogrei fc]osite in texlul tespeciir,.):

Di*lasill cri anglicaniicr-i r echii calolici: 3. Di*logul cu S:sericile Vechj Crientale: -t. Dial*gu} cri Eiserica R*nano-CalolicA: j f}illouiil cLi ir,tcrallii 1i {r. t}i*lcgul cu r*f*;:la1ii.

? llial*g*l

!f l"!. fli*,fqgtii te*{*gic aJitia{ $icttre i}i.seri<:e {-irtudsxs 4i t'*t'trtrniurte*

.4

uy {it"a n a

Angliceri a apirLrl pe parcursui prilr*i iuLrrhta!; a secolr"rlui al XV]Ic*. cililin triirpuldc*ir,iei regelui FIelrric alVili"lee {l-5i19-154f Riserica Albic:ru1ii s-a sr.p;irnl cle Biserica Rolnri. Sdati cu crpii;;sirlnca irl;periuh*i britatiic' Biscrica,{rpg}icar:* s*a i-Espirrdit i* iriireaga lLnne. nut:tbt'irrd astS;rr -i'l de Biscflc'r. griipillr-: !il .t-:f de pr*'.;:rcii. ilr* mul ] 867. co*fcrirrie !e ic !a l.al.r:rhctrli- l* care parlicrp;r tcii c'piscr:pii al,glicairi ryi care a-Ll i,lc 1a lil ant d:sia;l{i una dc iJta. repre riliti
Biserica
{bni I iic nl alrt i"c*lai-c fi
{'c.-}nl

rini$ tli i Angl icanei'

fut

Arrglic;l;r!i itu i;;cct'cal lo!,i lr-{,.--docgi" fir

sa i;r{rc ?ir c{!;rir:g {le r-li t;tri; ictinci ijc la inceliirlrii lcc":lLrliri riJ Ollodt--:;cci,r i:ilfi din Bisc;^iciic

nt::i rlluile ranriuri

t',.".,'.:,:.Ji','r rri,-iri;i;i-riri .r"i..:!i,'.:."'.r,ti :!;.;'-l:,.'r:'jrt !;ti;t!::l:. (' l"ir'iiiljri ilr"i iili.ii- j. ',r. i,\j:ii.ir11 :tt,. i-itrt;tli,t/ i:,:s'ii:tt;.iil"deil ii:il:: I'it'-"j iitt ( ittrtit L;/ !' ii:l::: P. il jfr{,.1 cij t. ii { . i.ie ril- ;it,;!;,.tt;il.titi i.-lil ,'ij I i,rr,l. l. ',\.i' illiir:ll;;tj j.!::,tl.r'ili .ilttl !!i! !-:yi!iti: !).r',:i't)1.:iit,i:. l':til:r- ii/i l; !. i l t:::;:li ci l:l - *.1 i ;'::; !;tj!t':t'r ':i l';t':!;ti::'j:ttr' !: ii::;tt:'i i i,til ,,ii;r',1, ':'irr !;i:i-.iir'.'ii!,t'r'it'ttii:i'-r':;:ii',i !i'-l[:;'ii ]"'il'r:1":i;;]1:.!t;'tiir i':,.,ittiit r:,r..i : lii,

lii'

Fr.

Piill
ci

lJl" \,'itici

irc 1n irrccpirtiil scci:itliii ,r] -\l'-ica. iiil;i o.{o{jr}csi. cliilr icili"}ri. s*c6il;;it'clt tiutlrs li-i*doc.;i ,ri anelicrni c."ie pcsil;i1a. chi;rr iriri;ii:rlra''. lliajcij.Lri r'ficiai iti fiirgili'nl:li il: l.litcl ntcildial. i-csJ:cc:1i,, Lru Cilitirtiiutrr Anglica;ta" ;i i:rrciitli iil ar;'"ii l',i7i-'il cailr,.rl c:inric s-ii cl,::cis si nLr se tdapic ilc.,ilar.aiii lt ficcig ?nh-trnirc- ci riurltai calc r:n con:Lrriica{ cu i;lir irc. Ia {cir;t cJiscr;lata. Cr}-c i}llrri crirri inicgrulc i1'} dcciirr'atirjc cotnurrc rr.rri eu:plci'j. AstJci. ?uirc lti73,"t 2iXi{i au lcsi lC.rpl::te I clcclaralii colntlrle (co*lllo:l slfi1elrct.,1 )- at.iLrr:.rr. 1i lcfitl

\VIj-lca

L Dccleratia cie la hjoscole il97ii):

Occlamliadc la Duhhn
(i118.trI si

3. Dcclaralia Cin Cipr-u 12(i{lqii

Pr-iu:a dscj ari:i.ic xa;61i;1s riri;riit*areic 7 capiicie : ii Cunca$terea iuj Duu:lne reu:2)i;ts:piretia 9i ;rriioril;itea Sf. ScriptLrri:3)scripluri giTr"ndiiier: -liAyt*riiaiea -cirrcird*lor: 5iAdaosul I.:ilio,,\ttc, ii) Biserica in calila{e cJe ccil"iunirure cu}rar-isilci si l) Irr (rcrrJi, Si' Diiil irr Itilrrlisljc '. in icgairrr:i cu ac,oas|i cieclaratie se inrp*n dcud obsen,irrii. i)Ab*relarea edacsi;llii ,r;i/ioi;ire ?;r Sinil-rli')lril de crcdil':;i nlcco-calist*riiriopoliian gr ?i ciresiilne r erlesialogler cirharislicc. il legalurd c"c i''i /ict'tit:, auglicauri s-au ;rritat clispusi si accc]-'te inliiirlarca aceslui *daos ilin Cliez. deci cu ix'ii-ire la aspec.lr-rl i'or.inal n] acesiui adaos- d;rr tru gi afinnali* onc.rciold ci DuhuJ SIint pqrcccle ur-ilnai je ia Tat,il. l--le aceea. Corrrtsia 1\'tixti Anglica*o-O;:iodc:i a rercuit;*srrpru aceslui acla*s in cea cle-a {.reia d*clarniie. Cit nrir-e"rte ecc}esialaeir eulrlristici. r}ezr cJlali ie'irii 1,:ologi l'ugi drn e:<il iir lr*n1e cu NicolaeAf'anasiei{-{+1965) gi rclleclal} i;r ncesl riialag- rti.i cI discu;iile respcclile Iirau in consicicr*re ccle *iai ieccrlrc

cotilihLiiii ciil: cdndirca teoiogica a;1ocic;ra ii _scg61,,;r,, al _XX_lea. Dci:laralra de ln Du'bjiri ccnlins. J i * i:: efaii: I i Tain:i Biscrcii (Thc hlr.sicl: rl'li:e Churciti: i] {l:"edinh ij*- Trcin.ie- It-ggiciir;re gi siiritctiie-,i} Cgiiu} {r,,,orsh;i:) si T'r'arijiia::ii ul epjlogrr. Pi-slillerll;i i:ca n;ai iri:;t*.;,!agii rc;lJectaii ip ai:casli cleilal-cti* csic, c'ia a itiLctrtilr.iilLri,ii- jrrJ c:{FC aug}i;arrii c llfaci;c:i. {inr.r:arc;r* rsie posibili cii;r;.111i1'1 dc',cilcrs s.r!sJsirl.'f6,i:logir orittiloc:;i ri -.;ccolului ti.ociit, ;n fi-u:ric;u ir;i;-iriiclc lJii;riilr.u Stiriii**.r. Gri iji"atili i-a ciiil pL;iii-,i eic rcCr:i-c iirlocsti^,t:liiti;e:a cr-;lrarislica !ltrplir:a n.til"li;i"jsiica picallbiii A,.a:;lct:i+j ;.rodinlc;;c lalld iitl.-'l'ailiilLtl iuncti 1,1;sj,ii irjlilitiii':iii4i;l rtclllpi:lcsijor Cc rji{,crliu-, tri:ilitii:i;tt:tr att:i lii: tiill:'i iit-iscri-. li'iru:t); irl{.ii}nrii i" t,,'rr;rt iiisiil tiiiir i:i.!,\:it.i..:iiil.iiciiriti,
ci,-..';
t.itttitttti;rii 1\i.;t:ti;(,ii;

i (. (ii'tilil it);-i-{.;r .i.1---rrr . '\t)li .\ 1)ti ii;L .itt,,:,ti< L;ti-i irii;it:j,,:

i )trt t!i,itt'jit:

t:);Li,.tt:ft,!ii.,jii., ! it.,..,: ,::i, .t.i )

li.:i

:i,:i.,-

l\i*l,tgii! 1s,1!atgi{'ihttrrt ilil

1-0si

iJi.seritilc

{irlttltixe $ t'tiairiila

liise

rici

dc *ccrcl ec.
:ll

tiebliie c*r:tat.a o
r;niune crila:rici'

claci irraclici illieiconiuitiu*ea- --nr-r ircbuie negal ci dcplinb seir r:..i prcs ie :itillt rTiai con:pieti- ct.rill ar fi Cor*t:liune
ciriar-

"*:

'|.'rcimc,ft'lt pcci*aralia din Clpm. intitLrlali .. lii,sarittr ltt |):trntic:t tt tE itii in cot'jtrrrc:Lt <,1'th'c" l'rir;tze tloris'rj, esle cea trrai dczrolta{a din 1oale dcclaralriie liiselca" uti.*le ;itrglicarici-ottcdclre gi co*line rirutitoar:eie capitolc: l,t Tr-citr'':a 9i

i' 2) FtrisLas. Duhiil Sfipt Ei Bisedca:3)Hristos--*tr anilalea 9r Biscrica. partea .ji Hrislos- iln]alliti:lea gi Biscrica. partr--a a Ii-*: 5; Autcritntea in Bisericd iEpisccpelug1;lscopul gi prinratul. (ri Freclia- Hrislos gi Biserica. 7) Fcn:ei 6i barbali" *f*rtrii*';i Biserica: B; Erer;e" sclis'ri ;i Bisenci qi 9) Receptitre Ei comu*iutte' in iegatura crr {eur*}s ttaLaieiir cadn:l accstui diali:g se inrcglsiieaz] ut grad loarlc cca a liirotoniei n, orJ,J" cor:sens- dar rhni6n ;!,nrrcle clres'riuni deschise- ctlnl ar.fi fenieilpr car-o se praclicl in Eiserica Anglicana doal de calela clccenli intnfiiirile f}ri ca sd cffre au unuat dir-i 2{}06 pand astizi au abordat probier*e antlapologice. sc ;.iurigI iiici l: iifioptaica ulici ;loi dcclaraiii colllilllc
aprobat cle cdtre cea de a 3-a Ccnferjnfb Panorlodo:rii Presiriodalhor1*docgli se erat* raulprllrili de re:ailtatele dlalcgulgi cu anglicadi inregistrate pir:h l* ,lcel ln6nle:i:t- dar obsen'd ci- degi s-a !-latdrdt ittlitur*rea adacsului Filritrlttt, ditt Crez dc ci:ire anglicani- acest !ucru nn s-a intinrplat" pfecuru ;r faprul ci iri ci'cla discgi:ilcr prir.i*d prablerla hiroionlei lerneilor- rnai nrulte Bise::ici angliciiile contitlrli sd praclice $cest lucru- Ceea ce inseanlui ca aceE*a un lau lti serl6s iiiaiogui iu cauzii,. La acesiea se adaugi i*plul ci,jiii i986 p6r:i ?n pre'ert Brseri-

'! f:.

e t.

n.

"a aj
a.

iriextul

.;
a

cile airglica*e au coltillual jrirclania ferncilor ;i- ccl ptrlrn unele ditrtre eJe- au luat horhr6i in f,ar,carea c5satoriei criplurilor de houosexuali- precuru qi accesui perToate soanelor cu acesfe irrcli*alii dec]arate la rangu] de ;:reo1 9i chiar de episeop' dialagului" couti:tr:area *u at61 aceste atitgcli:ri a*glicane ror ingrenia 9i nrai mull cil ntai ales recel:tar"ee oficiarii a re ;:ulta{elor ace s{uia de cdtre Bisericiis O*odcre

fl!.2" fliaf*gu! *e fiiserir:iie iltezrthr( $t's

I c< hi-{-'rrtttlict

{.iniurcii

fu fte flfvet:kt,

Ace$ie Lriscr-lci n;intr-italc- 131'e?-,etitc rrai ai*s irl Olarrda' Gcr;i;ania' Eirelia dup;l {irridc sc r'!ri}}1csc crsgfir'ii cat*lici}- Ags-L1i*- Pclorlia si P*rrugalia- ru lpriplt }or cqlltitttttttiiir -'DcclaIa l-'au i atr Priirrir! Conciliu ije 1a \e{lca;r {j8{ri'}-lB7{}) 5i
/.!:!t.it lai

a i itt: ( 'iitit'ttlt t'i ilt,' 'i r!tittt i i,,ri l'iic a-! i-rti:: .-qtirl!,'i:iilr! |j illt IilItn'ih1lolllri i--, 1{riiriit.'iir1l ilrl i'rill(jJr)\: i.llcllorir:r;l 1)ilili:glc lili;i-. i:pi:riislii:j l-'r: {lri'Antliirilt { ';r i11,;;1ii1;1 i tl)ilt. lli:liliitll i.:,il'li:'r. i rK. li)ili) i' Ii'rr.rll:rlr:i1 irt;ii; le iriririilirl:':'1't .1i: Sei;l: 31 iirlri i-ltxlrr]* Jr 1 l-r:ii'tr ,'i tir, r.:|r..c. /1.i. --ll:':d!':l:r"-{:rtt:1'tili|r''iii\l;l Ltl itr' li1i;r:ir ;r,i'i:i:1' ",j:!tT,'!iir'i'titt:tiiitttii;;'tr"!';'1''tti1';ilt'ti:t'i;?'tt'!";':t { i'i!l'!'r' !r }t'i-)tt]' ill l'rrltl;l.lrlrl iltilii;a'il:i?l:r. { i:litlri''''r'''
I (tii

Pr Prc| Di'\,

i iii"ciii. ;rllr: carc urirtLiilscsc -.r tcl;c::r ci'{riirnia cttcrliclr a Bisericii n*clcs;:;:riitc rii;r ir-ilirLrl rrr!]*rir' cr-e;{il'-i'r. Llliu*c: cic 1:: Llrl't-cirl csic cL'roiijL}nillij Cr: iitrc Arhii-picciri--rri ., r:chi-ciiiclii ilc ll- L.ltr-ccjii. r-]lai:..ia, Ace sic Biscrici ari i:rtrl{ 1r:ci 'riirt clcrc;:itil cl 9-lga al sccoiiri*i il XI}i-}c.e iti 1,.,g*1Llra ciL orir'iiou;:ii rr tiiirj tl]ot au iltifli]l discuiii cu dijcrilr- gn;pc rie icc;lcgi oi-iorloc-ci. :tsil"cl c;l di*ltigul oficiaJ la nir cl i:ior;dill csic soiclii dc citrc Prcl. ilr [. jrs r c-n Ar:i de il Bernrai?. ca iiincice;ldcr5-ata.r.5dctjiscirt.iidi:ili-cceicriouiierniiiidcEiscr-ici lliairigtilolLciitl urlodNI- - rcr:iii*cal.'llc s-:r dcsftgr-irat ir:lrc l!i7j-1987" ciupa ce i'i:cliii calc;lici iiu dcl:;ris" I;r 2[ iunie i97(]. a utarturis;re de clcdirita l* Pair-iar-hra Ecun-lcnici, prin care nrdr"tLrriscnri. printrc nltcle- ca respinq adaosul t''-!lrotittt: eJin C.rr:z-, Dc iiirful. iet:r;li.ica lceslr-ri cii:iicg * urrnSi siri!cftrj"* i-:iirri-'olriliii cjc ci"cdii:ia lricccr-rcins'Llnriiiiopolilarl fiincl ad+pt.a{e ,J ser-ic de terls grLlp;tic lte urri:iicareic nraii ienre 1) in:'irla{Lira di:spre Duurue zcir: revc}atia ciilura qi ir-airsrniterca ci, czrnori*l Si' Sc''il'trrlr. t['drri:l [r'cirrrc2) Hri'rIoitlgia. inhupar*a Crii:iinlului iui I]Llinl-ri,z.cu. urrirca ipcstlii;a- l'{;ri"aii:r eic J; L,ircciri-:

c;r Lloirn*]r"ri-

Fcciesiticgia: nai*ia qi at-riitr[*ie Bissricii: u:iilelca iJis+ricir si bisencilin:rtclc Brscr"ic;1" ailt{}ritatca Biscrjcjr gi in BisericS: incli,fec.iihiliiarea Eisei'rcii. sitr,,radcie, Erscricii. necesi{ateii sliccesiu*li apostolice. cap*i Biscricir: 'j) ll,rc*nolilgia: };.r*raree n:antriitaare a iur hs',rs J-iiistcs- lircrarea Sl . Duir in Biserica gi ?rrs*sire;: sa* c;;r'lpric;-cr i:lntuiriii1 iit-rct:-n',a sacrantenIa]i. raineicisacramerLie]e Biseillii: Boic.er:i" h4iningcrea. Euir ar-i siie: Pocai* trr. lr.4 es l r-i ] : H ri-o1 onir gi cdsatr-.;r a: 6) Esfurt*logia: Biserica gi sftlrsi'Ltrl iinrpuirii: i iaia Cupi rlroarto- irir,icrea nrl--rtilol- gi inn*ire a pau:allir:Iui si 7 ) ilonr r.in iune;i ccicsi al 5 : coirctr tii ;i cori scc iri lcFiccarc di;t aett-..cig ie;rte sc ilcileie cn c cier-ltiirriic scilcrnne crrre sui:liniazi ci ;:rin afirr:ti:t1iic r.cll;cc:1irc cslc ci;:r-ilnali cr-eclinla gcniril;il a Dcl*r ijcLri Biitrrci1c::;1clc iiirci:i;:r.ti scurri:ie cic calrc Eefir celor rlrrrie cleiegii!ii Slr n:ai ;'rlltiircanl i-lplLil *i ti*1i :r*rst'; {a}.1c siiitl cclc ni""j cui:rrrrzilc,;ri-c- tjil;-.ii.:,J si a|r-;iilc::c ic;;i* ici;iclc rli:tt-i ajc ?;tr it;iluri i cclcr cicua F,iscrjci. cicqi {a;'rr o lli'L:A rlni* ;:;clnr,,tilr.tc ic,tilgici. iii: i;ltiihli;ri in l:cco-i riialcg niciLi;r i:'.ir:ci dc iiclrsc,bire- crca cc li fi pirir,li,:ju,;i iii i.i-'rrclr;;';;i- cr'p:-ii;;lii ijc:iiri'ci *c;;;,rl'c..:,rlL;i rr.lri.{rr. ri:riii'rlri ilrirr FL*,r. :l rcit ii,t::l tlisci'iir l;' l: ir-i'i-l,.lit la {ie;:ci- clrll-.{ ,'tt',,rtr, lr ir;.rlllli" i!.ir itr.,}1r,r. jir:'.-'!;::i!'i:ii':" '1:',11r'iij i'-^,;-- iu ciiitr-.r;irc-a ii.'t-i'i:liiit;:ijiOl tii,: iiiirr.l:. :,i,r.i,_rl j,riii;li iir. ir,;r:',:;;;r;i':a aitl;a:-::.1:,:;r 1:r :;tlti0ir-. lL,..l-lrlric:t.it:1 ;::iiil *iiii ,J.-,j,,tilj;f alic. ltlailii-LI i'a
Je lt"'cale:
lll:ll i;ili
{

i)

lll i,l !l !iiri-,i11

t.. ti, ':i')t;t,.;

I ,,;=;,,,;.., .:;,: .;.tj .,:lt 'ijti

jtL

'

:1,i.,i.:

i,i ij,.

i :l!,-'i. itl ;)rj .)i] I :i.i ;,t:i'

l:i,, j j'

I_

.';,,,/ :, 'lt;'1t,.,'jt il;"!t'L

)t'ittilr'tr]

:.1

(l

( lL

{-':n;t-iior- lrl'ccir'll1 1i iniie lintp i cchii r:alclici ati irlirod'.rs ]tirciCtlia cii {liio{tfclii i-;i;iccslir3 sc c{lilitiI-r picstlirustri lcrcll irfill C*]-c sL:;ii{ici--t1'tricilt/-ir aie d':'ctri*i:r it-si)tcli\ c r{:irrri:iii}et i*lie c{lx*gr Si ii:lilirl cir ., ecitLi c:iloitci art aprobGt j'dLill iilif ilf'L irt r llil lcr \ af ii-l*riii ti lil-'ll in]i:rr,irua ci-t c!-tLlda;i$1i- i-ara c* accsi; r.eligioasi'Dgaiitei.le:iiulnclo;:ta{ilccatr-eCcad|aj-eC.lnlcrilililrrtnorto{i0\a dillire crladocqi ;i r echii ctttLra dificuirati irt calca a;rropicni Prcsnroc!ala ideiiriiir-'*
c

alt'e ll|iictlct-

ciinire r ecliii caltllci gi nngiicalli, Pleclilll ;i 1 i practicaru* ilrlcrccrtlriniurrli eLl ahc: bigclici' dc e\crrplii e il Biscrice iendirfa ele a ertixiie itrtercotlintlirinea 9i Ei'*ngheiica din Cietuanta 9t

*.to1ici- $l

iil.) tl:11{:

-l

2irlilicrlliiilri.,*isericllcrlbciri.Cal,ciiccdcaitrcory:ol:iiii',ia]ai<'rric*l*glsetllllstc cu m"ladoc;ir ci- c*tn "rpr-iltc te:trr:! dirr i9fl6- a tcrielol Laaoestea*,,.**ogapracticilearr:iiitrile.introduse?rli-iallaceslofsiserlcil ir*pactui cclei* uitin:ii ani- c**,a r.- f*i"iot *:ar dificil, daci t-ru chiari*iposii:ileJral.'u lic',csl,ilr selttttaie iir cadrili slolcgic in Biserrcii; Crtrieiore al acorriurilor
grupa dc Bisc'..ici sepa-l|:: r-Je B:serlca Brsr-;'icile Vci:l',:-Crielltale rcprer-in1i Ecitricnic dc Ia cak:cccn {"{-i i '!' 1oc*rai ;:riri artccj$r,d dupa cel cir: 11 i\j-iea sil.roc aittlll" a firat hrr i!5i;*ra oito<io:id_i1es1= reiu.rnl lci,de a *",,*,rtu ,".ui *rr.,od care rtr:t*t.ti' ::1ta in dor-li naiuri' lrtra divtnl ;i itorui iisirs l-liisli;s tu ot'lgt'-i pei'soa:li " ii*.iariitrie cie ia i;iiceiC'rl i-iu iiiiiiiri rcSfJlttS a'"1 care Creciiucier;ii ;tCc$:*i'tsiserici {Lrttttlsse lf i.3. ltittloge;i tlintrc Ei'eerid!e
5i cete E'echi-{'!ris$i#le

l'.

"l:

.";

pininraidccrrrirtr'iarcrrci{iziii"pelrtrrtclmSrii,:ris*al!111]11.!aillrre.irt?rrtc]esdC a* snprarie!*it pi*a asli:ri- r*aiorirratu*i. a Lcgasiri*; ;;;;;-; ;;;ste Biserici als sirtli'
Bise''cile vcciii-oricrit iatca ior lriii,*ri c:r ,r,,*"r;ii1, pr-intre lnusuinrar-ri. 1a Dall:asc' in '{'iria' 1. Blscnca Si;'r:-iacoilti' cu sediui Egipl: ditr ? Biscl'ic:r cre:.'lirriic'r ccp{i 3. Biscr:ii::t .4 1 ::-,c::ni-

ri* [-"ise|ica ol'tOrjlr;i ini:zi iilit lrc'},iar d;:ca ,:r:i:si* Blscrici suirl dcspitt-iria qC;iSi.:,iliiil,i'r tradiiia Bil*;-icii 1;rit;ialt.;isIiei c., cirlr.ti a1 \]-lea" {:!c;-r:;ut,','i !niacli ',.1 : .: , ,:,i " . i'' ., i-:i { rl'' r'l'irc' rii.,Bisc;.ici i} ii'i:i l;fl:-li:ilI i-}i,l]1!!"!') i'}il}';,grii c,i.ic;l:i ri irll.;-u ac...si.; ii,:iti gi-irpc '1':iiiiirs' lllt''ct:l:li'ca ii'jirJ:' i:1i'l:'i:' .,,r'rii'iie j)i1ifi.l [:i']il1:j"ni; i.l'".tn;itc ltcrtlilcilic j\lt']hil' l :li:i:lir l lill i i ':r;:''.: tl:i. l,i:;r-rr i-lriil;ri1 1"i|iuZr, fil'ltct:' { lriTijl r: -:'ri'iis'

, ' j

310s;it-:il l"ii:iairk*ra

ilin hldia

Ei

Brscrica

rli* Et!tPie

'11''' I ' -l'ii':]lli'll 'i' !lr !r-iii i-r,)jti.ili,. 1,';.t\ iilij',:.;.,,r.,',.t|* clic'::l;i:;:;'li'rl:iit'''-l'-''=''' ';i'1r .iLi'.illi.i:ir'i:r'iii;l;i....-1.,1.!'i...]i.qiil];i.:;ji::.c:'.:iii:Ji:.1:.1t:ir.:ili;ic,i:il.:iiii]i.].ii:-il!]{'.il 'rl: * ri i'' t1-:ii:i:ir:-,-!:r i'lri'lr.ti cl"i.''jiilL:r ijl tt,.rJt::in. it,!,, ii.ir:: l:*'lii iia 3inar,ai
i

Ili. Prci. Llr Pclic'il'tlt

\lirrliiiioruiui iistrs Hlisit'is. Srrcccsui cclot lrltru c\rlisui{li tii ricoficlitic icrat tlts;1,:clcrr'ii <jll'ilosLrlLir olicial. cflrc s-a rlcsJitsrrrlrt pc o plliolcla iorlic sc:u;ii dc trrni;, 5i iltrl!uc inrl'c l(i,8t\-l()iJ.l- ilr Lrrtrrr r.Ji' t. 'Oialng,,t ajlcjrl s-r coljcelt{l-et astiFra acelciagr {clns1". ccnllrr;tiind icrultltr-ie consulittiiltr nc..{lci, ale. L* irilru*irile oficrllc s-a irus insi 6r plcblerra rcculi+asterii de c*ir-c rccliir orrcliiaii a ullitncicr palm siroi:cfe er^Lr]nenif;c- iriccpind cu cel dc la C*]cedcn. ca st lt;cte a ridrcirnr trinlcrtrclor rccipi'occ. in l,t,lj- draloo,ul or1()ii(:\-\'cclri or-icirtal nu s-a i*cl:eiat- ci s-a itilrenipt. coniiuuat liind prin uneJe subcosisii" sar.r oon\rcr* srtii irrlrc t'cprq7s111it,t,i ai cclor doui giuDc rjc Biscricj irr rcdcrel cJad{lcirii nrai rluilor chestiuni de ordin can*tric qi liturgrc diutr-e cele dor.ra tr:adi1ii. fiira ca sa fi iiirci:isi,;ti. tiii i'c/ri lliil rirri sul;siliriiitl piila ir: prczcrrl. r rict
!

!.1" trIitlt$u ! dirtrrt, !]iscritu dlrtitt!tr."d

pi t uu Romutra-{rtfolici

Ccic doria bjscrici. cal'e r-cpr-czilti rrrrl partct cricniali si ccalalta Lrirlca occider:lala a iraclitiei crrcgtirre- au cuiloscut pcrioade cle negocieri $r]a cu alla ?rlci ?naiilic cle scldsrua din anul 1054. Itdai apoi. din a dcua jun:51ate a secolului al \l-lcr pina irr sccnlLrlri X\/-lcr. ruri prccis prrra i;r sinociril de la Fcrrura-FIoLcrria il14f{-1449)- au existat runi n:u}t de o suti de incercar-i de rel'accre a unini eirntre cele claud Biserici- fie ia ujr el oficial- fie h nivel pa$icr'"lar- acfica iic{iuni inlieprinse de pcrscatie pardcriiare. Toale aceste traiatir,e dil tl'ecul a* avnt. de cele *:ci tnulte ari. ull ca{Bciet'de Nregalitate inlrc cei d*i par|eueri- de ce}e ruaim*lle od ill ciclrr oalea orlodocsiioi- affati sub asuDnrc rrc-rrrcsti11a. Cind in ur-lrlr iclui Ce a'I Doilea Ccrrcrlru de 1a Vatican (1962-j1.i65)- Biserica F.ornei a solicilaL pri* Consiiiui Pontrficai penti-tt Unilai.ea Cregtililor inceperca urrui dialog cu ar:lodocgiiacc$t;a rirr plrs condifia c.Jari ca r*r er entual dialog si se ;:oarte pe picicr.de egalrta1e. Dupa o pcricariS de intense pregiiin- dralogul oficisl dintr-e Bjscrica O*od*ra ,ci cea Rorra:r*-Calalici a iucepur in anul 191i0. ttlar ?niai it insula p*n::os. ca apoi llrcra:'rle ploptiu-zise sfr se des{Egcar-e iri insula ltodos (29 nraj-4 iur1ie I1i8{}irecirrC a i'asi arlci:tal $lt te\t pdvi*d rrretadclogia. llrccu*r gi lerrratica acesh:i di;rlog. Itt acesl tcrl se sublinia si se caule:rai ales parliie co11ll]nc ale ?rn.alalLrr:i cclor d.un Biscl-ici. Crtodoc;ii air soHcilal cle ln inccput clarificarea cireslir.urii u;rralisnrului" cu *tii tlr:ri nrrill cx cai diu delcgalia calolica I'imau paric si rc;lczcnlaulr
rrt Bisci'ic i loi' Clcco-Clto I ice i;ii-.cpand c$ c(ra iic;r cioua i*16ltti;-r:" dcs{i$ur';r1;l in airul !{)ti2 }:r i\,'iLil,;:fuc!l. l!i:r-lrtairi;i. si i-rii:;i ?ii arriil l{,rll. ru fbr{ adr;pt*lc rinir*{sliirc.le dcilarliri i.glitirr!;

ir'::1.irt;rti,1;. {ir::rr:i l::ilri r ir!r; i' 'rtr:i i::l;;rt ltlt:r;r- i;t !i:.;r't,;t<' \t t:iit'\i/. i,\luli:.::irl tci;!ttir ,:!i, i,t! rtlu;ir.';-ttlr,ii,. r:it.!ii j.,..i,,., j,: i.,:i,:t:;;r;tj ;- i1;-!,lir;-,'i::. lr Jiji!. .r.J:
i_:

;a:-.

l-'tlr'i!rlit:ilt't:lit{it: tlinirt Bi'ter.itiit'(}rlttiittrt

',ti

i'tii:!t:i;t !}irtt'iti itt''\!tt1(

l. Tarna tsiscricii ;i a Euliar.istiei. ill liilllinil tairici sl. Tr-cinli- irt crt'c sc il:','\cila lilarif i:r*it ;cicca ile ieina" ilpoi cca clc cotiiuniunc,"l'*irtcliie s il'. lcgittrrn clirl2. cicdi11ia- taiiieie gi u:ritatea Bisericil- lrf;rl care se subii1lia;b llli illlillie;r-e* clliar ire iicestc trci ngliLllri- ir,r,t*,rrlu-U" accetlittl lie lucr:llr:r haiultli qi iir aciul crcdilllei i;idir rciulur: 'in ie s-a dcLlliri'a Bisericii3. Tainele inrliciii cregtine: r'elalia ior cu unitaica
iLrl s pune pf04. Taina prccfiei iii structrira sacrantetrlcld a Bisencir" it: car* desclrrs aL'crdati fir' {ir"i ca si i:lerna treptelor ierartiiei 5i a srrccesiuilii apcstolice " prolrlenr a prilrreiulu ! papai:t'. schiubaiiior p*liircc clil Enr*ir;: {'e6trala 5;-de Dupa 11)1,'i)- ca*d in 'ntia ati dcrcitii {bartc E-ei, relftliilc clil-rire Biser-icilc- Orlodoxe 9i cele Cre-'co-Ca'rolice ci 3 tlsiruit arLrirci^ de cgrsrll i-riiiri iac*riiate. cliaiogul acsta ttu a uiai putut ilflila A'sifel" ?ii artccit':c5i1cr' a exi:resd si ahordere prgblema uniatisntglui- la celerea iritittri*ta i993 a lost ad*ptat.l ?a Balai;raird" fu Liban. o ceclaralie " '.{!nisliswrrl in acest texl' tleltlinc c'*mrtnirtttii ct cdlut'e tstisrala trectit fit lr,lctotld rle uttirc Si pcale fi fclositi ca lros*iatisu.nrl cra declarai ca o p:etocld a irecutulrii. care nu 1.Icea o serie de dcl de urire a r:e1*;' .lcila Biserici. I\4ai millf- ltr acel rjoc**rent se Degr+co-catolici' qi orlq:doc;i dili:e recol;randhri pentru ;1roi11o\ara {ia}oguiui -*ala:r:a::d de nici dar Ori*doxe. Biseficile nu a fcsl adoplali de tcale clar*{ia de la n}are gu prea 6 llen{ie i-a acorriat cele Cieco-Calalice- de ac.eea chiar Vaticariul pfuri irr ar':ui 2ii{l{i' ca*d s-a i993 dirt aii.i3lat s-a riiaiagui ien:,;gr:iDaforit} ;tcest5. ir.i L]SA' cri sccpul orgrrniz.a! o iirlrrurire a fomisiej Jdixte de diai*g ia Baliiruoreale {Jnititisnttrlur-']t-fard' de a discnta iema: ., lmszlit:cttiile et:!arictslice;i crutttttice collluiiicat de pl-esa ?tt doar iln pgblicffndLr-se ?nsi sa se poate a"!i,"g* la un acord.

f:

rcla{il ciintrc Bulcz si I\4inrrigcl-c-

rcSpL-Cti\ cotrfirtttrlt'c-

.:",

!l

6 "'uri. pdti la iil{rlnirea cie la BeiSrad {sep{e*rl-rrie {"ttritttii{d 'li cclcrlr;li'qir'c cilt nottirii 2{iti{r}- uticle g*a discirrat lctttg: -.{'ttnscc'ittialc iuic in lit^ ,,,.,.rrr',rnfr,!c {i }},i5t'itii. ('unrttttirttte ecicsio/t:r' r'tnc:ilittri/ttlc '1i irtttari !cttr!' rt'git;n('r! ::l tit?i7J(r'ttrf i?l'a ,\c:/^irt:t !r.r cclc lt'el rt;velili tlt t'ic!ii !:itaricc':il: fli ilceasid i*uta ln ca sd ailurgi 1* aclcpiar* *nci clcclal-a{ii coiliutte ill leg}turii
d.e

tcnrre:ni arlegenerali::. A ni:u;r1 ,-t alt;i F*uzI

i rn,/it !tr .1a'rat';ttt'ttr ij r"r ir.l7 1

r

rt

ir.'.,:i si

iti*tr I lcli

.ir

irli{:J-2r){lil 1t :'iscrilcc:
i'

,- ,11.

tt:t'ii! ltlttttitt iti itrtii;::t'ttt

.,i* 1, i,:, ,. 'l:ir.r\ rlrr( \:; ,i,.' ii 1llti-rlrrltrr:ri i itii-fjlrOila-il. liiil;1. ir

:lt:ir:r.: rr'is.,ii'irt:ti;. l'. iii;trgir:,.';i ;t''lti iit ':ii ir(:ii+r rii:r1,,r is, lr;lie itrllt iii"rri,:il, ,.:,, 1,,, , . . i"'.; :;',
'

-:l

,l

'.

Pr. PrnL

Dr \,'iorcl l*lii::i

D|i;nali.rllti ;-ti:pal. i* slSrqit. irltinra ir'rtr-iririrc a Cotiisie nrixte cie rlirlog ortorior-iontano*cltlolic s-a de.rligur';rl i* i*rta soptci::bi:ie l{}li} Ia \licil.:. Au.ctria. gi a discgtat lexiul einbct'ai de srrl-'cci:rrs:a prcgiiitoarc" ilrollus inca clc la Rnenna intirulat: Ei -.ilo/ttl tStist'ttltrthtl it;.,tit'; i;t itrtttttt/itt1t {t l}i.rariL"ii tlin 7;riintrl Biileniu ". Tc.rtLrl a lcsi iii fl*ej sccoxit ca insuficieiit 9i a L-rst trirr:is siibconrisie:i in cru;:a spre 11 a r cr izlrr!. {'ea ds, a J-a crllf-c;'in1a Pa;r*rr.cdoxi presiuo,.iale a a: ui pri}ejrrl sa a;;r.ccicrc ;:rinrele dci.ii dcciaralii ale aceslui dialog- pe care ?l aprecia ru loa,"tc rnip+r13rit. darpe care il socq-rlea blocat de problernele iegate ele prozeiitisnrul cri.c-riic pririLr.c

octot;tbi"ic iii(17 I* R.:rcnrt;i. Jtalis. Coi:risia h4ii:ia a aclopiiri Lrn rill:)rr't r-,c,ri!'inr. cLl pIir irC ia icittlt. .-(.'r.:t?;;t'r,ti;it'/e rt't,it,.iit;iitqrrcz, .!i tuntitllr.:a iilt, niiltl.ii 3.iii ir.ttl?{tilitlc tt JJittrltii. ('iittt:ilitrrittilt'{t .,\'i .s'inorlqlitr.:f t'ti l}i.:t,ne ti','. c;irc a 1osl c*irsiclor*1iilai aies cle c"itre catolic-i. ca rlrl prs ir:i1:ortaiit pc cfflca sprc clarificrrca clrcsliLsiii

i:t*bleiria unialismului. Precrzhnie ctrirr 1986 s-au eiovedit prcdupi culi ant tizut..Jupri I")l)i.}. dialogul oricd*r-cat6lic a !nlr;{ illtr-o f,azi de n:ari dific*ltlli- elin care se pare ci riu poate sI iasn cliiar aga de *96r. Esle r*gretabil {aptu} cI ;rce s{ dralag s-a couir-r.rltt.a1. cu ataterr ciificLritiiti. cu ai6l n; ai ttlult cil h Ceclaraliile adoplirli; pe pffrcursul prii:rului siu ilecerrig de eristenti'-:at dralcglil acesla a ibsl ccl rrrar cotrpie r qi rirar ;rrolirr-rd diu putcl de l,edere lcciogic. Pc cie alia parle. rei-Iecpiie teologice pre;:eutale in accslc lerte dearcristrea;:i pe
ictice- eiciaqa

o]1odocryi- ca ql de

cleplin ca tcologra roruar.lG-ca1ofici a clepdsil sta!,irara ei scoii:siici.

Fett'era(iu f-wrer*ytd fr,itytdisltT Fcder"afia Lulerani h4ondialS (FLh4)- cu sediril la Gener,a- a lbsr ir:firntard in anrll 1947 Ia Lund- Suedia- *oi nunrirS- in prez-i--rii. l-l-i Cc bisencr clru 7g
ctre

flf .s. flie{rywi f}iscrid!*r {}rtsdttxe m

Dielogul :.cclogic *Ficial diritre crtadoc;i gi liltcrani

tarir{.

rtr lui Ii4artin Lr:therj11.lg3-i546jde a ldnirie {'r:ii{t:.t.rit; -4it;:i.r,s[irriti la Consie*tinopcl in r;;:ducere grcach_ iar rnai :11.'ci i-rpi11 cunoscLil.il c{rtcs}-r(;itdcitti drnLrr- rcologii }ulcrat:}i de lft dfiripa.cii;i p;rirr;irhLrl Ecililrcr;:c Icrc';nii: ai Ij-lsa ('i*tre i-571-i5sl):1 fre!errilc clintl-c arrc;iocsr 5i lulc;'ani :iu iirar !lisi rdcseo;-i. inca dilr se,:cluI ai .\lil-ica. l^ornlc iie {rr;sirine \i'l: ::rr';rsltl Lirr'lrlrl:c {'),j :l iilr:Il itli .li,-.,,i;i'rir:litiilr ili I tit' !r'.ili;! lit:tiit;]?.;ii:Lri i-iii i:i ' i:;:;: ;: i: i1 jt:!;t\,i,.:,iii,rr!,!
:,

il-+97 i56ll). c*lrbcrei*rul cei ;;rar in;parran{

irl ccxlfcr'iuJ nli:i iarg ai re]*liilcr iitrire cete clor*a lraeliti ic:olc!icc" cfl!:c *l i*irat i' colritlcf cl;iar din secciul Rcloi-r:rei- nrai ?lriiii di* ir;itiatira lirr Fhilip hfclanelilrrn

ia r;j-, cl rnoneiial

l:cflrie prir it

llr l;i,';r ii tr\t rtli).i!iiia ii ili, -iia! ,t-i., rl,tL I i)-t..: !.Li\.ijjt)i].li!tii!. (!tltitlrt...iei ;.ir.r.ritrtrsii jll\lr,li:..i!tlt;.:)fli,iisr [ri,liiq;1jr;iqjj]1. .j:-jl''. i-r. j,_i. iti:! ltr/
in,1.,.,. ,r1,,..

l1t.,.r;1.,11.,,

;i;;t: I i:
_;i

()rloti<t.:tt ilitt!,t::iri Jgailatgit t!itrtre ili::tt,it ilc

.|i t eitlrilic !.iisL'rici

't'r',\'ittte

de e-r rt|rgc i:c ortodoc'ri.i;i irtr alalttra iiiitorrlc" nrni rlrs. ?:.,ccrcirii i:rcitcstat1lilor ccorictrlicc' culrurolc- pal:ticc;i. liLr iu uitir.irui 'r;rd, 1c,r-" iclosr*ri*_r..t. nri"it,*ce i* spcci:ii r"l*qiii;-J;*ire or{odoc;i gi lJter;rrri s-ru i';brrrriiaiit i,, epoca 'rs{ieffi in cati'ul h''ligclrii EcLri;re-rticc prr' inrii*irca iii*lre .ri* *o.,r'gtupe de triscrici a t"L s-a conl'r*ntar inci dc ia itlecpul acesl diali"g Urta clit pntitlcnt'*i* "' o {'ecler;r1ie els bi-qct'ici' carc rici rtLt snnt iirst iaprLrl ca Fli\t ,ru .rt* o biscrica, ci trrr afa!Llleraric si t-cl.orniaie i* acc-iagi linrp loate luter*ne. iltieie fiind uiiitc. aclici {: dra}aguri aile il i*ca gir",r.ile oriodcxc. FLIr4 esie airga.ierl rii de ciinlag*t ,,u

Linriatoa'ele biserici: angiica;ri' rnciodisl'1' *ilal*r-aic la r;i'ol riro*drat 9i ar:uute crt baptlqtri qi cLr adre*tigtii elc zirrl I $a!, iefo*ra1i. roiliali$-cai;li"i- p;".um gr cu r;iloeloc'qii suttl nuntltl 1u iuli-,-i*irlie cle dialc'u eu iearo. h,,!crr-rb'rii ,i*f.gui;.i 1r,t*ru,l, cE Biseripropr.iile lor bi.cerici. r*** r* inscarnni de catro Fecieralie q: -" *"irr* il ii*iog *r i:iser:icile irit*ra*e. cile orti:doxe s,.rl.il r-lli*lai ir: ruaj miilocir (19Si )- co'1}isia h'ti:rta o*cclorc-Luteraperilm priflia sa itr,,runii-e de diaiog kt principali' 9i :"t1"].*. ltlrtit:iptett *i Er-n ilropus sE ah*rsleze c teurb teologicb

lctittct}i!st:l.icii"dars-acorrslatatfcar-re,repedeciceledoilaparlrlil.!ofaudeacard uietodoicglcs' ir: primul riird cie crdin lienttenefisl.]pra unei seril ;,ru-*gi J" "'p"cle intii la clarifical'oa unel si procedeze irtic. I)e ac*ea- cc:;:isia Iiai:.ia a horarit 'rai cca ce teciogrrl i'trurlu'ip"r"orrui *rai irultor iraze co*ru'e" airor*-rl;;,f"i. p" lutidarrlcttia}d'.:1. de ..chestirrlli r1e teclcgie fl.alrccz Aiidre Bjnl;et+*n.,,,.,*u o serie a-iurns la
prinrele 1e're cliscl.lrai-l' l"J"rr acestrii dralog. in legatur;-5 9.1-:ul* I Ret:elcli;r i#t'ri;i7 ii9.a5i '1'l '\c:ri;tturii rate o declaratic t,oata-corr;t-,;. *- ic',st: ) :tirir1i1ir(19S7) qt 33 Cnt'tanrtl trt in':pirriIi:r '-cfi#tci ficriltrut'i ii989]r''
rcu.ria (doar c p,r.ogrui*; qi s-a
'yi

Pdrrradeciaraqiec.otliund.qia*unreceadespreflet'e'lorigt$i,inti.estelcarte l-ira * .*rlu"tur.5 intr-o lomri cle iuirlurisire ccrl.riiilciui' Fadj{ji leci}cgice angaiate ?n preciea'ea,*or 'rentuaie clifere'le i*fre ccle prirt j ch -.,'.e1'ela!ia diYinh este pislrald |ie cli*lag. dcqi in pn.*gruful se afiil]r r}ilttirei'e}a'tiei a c'ii de iransntitere ${dn{a Scriptura gi S{'i$ta Tradilie". celedoub
pe rccl;r9i

1;iair;;;;;;;t dilrLo.s..ifru,,i Er starir:r Trr.Jiirc. s,r1.l! 'u5c aicr cle a*eealo.c*;ai Fc.lle r,edcre dc l]ro1cstniil. .f :rr,r cslc riqilr dc o,;i";, ci,.l irr't.t 'f'rtttlitrit' fl|ir ilicirin rtr '1i lo"si
a

cect

dralcg 'rl'r''7rlrr lCa ele a d*ira icr:cn .i'tsculatb i,i a.ert Trair!1ii' Cclcgalii n**r1oc9i ail [rltr;1 p*flania -tttlitt;;-t -qfillei a Fcl'iil'rt ctrlificarir. llC lO'i*lil ce I pulrn citc ll in fic-,riirc dc,::nr,ti,c. calirtr*i ailop{aii parra ilt 1;lc:rr'.ltil sil rl,i lilJi ill,i \1" lil i':lr'!:1ll
,
\,.jr1.i

illtr.itirli,i!: iii: r1 11 ii ltiilir'rrtttur,riri ii;'ittl'.ti,jt':lt'tirt'r!)L't''ltt!tlitliiiiri:\"irr:lsriilir::;'rillitl'iltlii::lltitL-'ll:i(llri'!li'l.irir - " ' j'!:-;i'ri:;

r't'<

' i :: 1 j L:;tti :irt..;:( : li lc':1r' r:{)1i]i-ii;d l'il j(l\: l;it;:j:J:i!! !ii 1ii :'; 'i' i ': ' : : qll'ri{ ili''ilIl ii:;'''r"i i-"ii;l:l:'::iri:l liilt,r'-::''r ':"::i: iilt i\ttJil\j i r'.;!::iri1\;r- I.t:ill.l1-liil-{

'r

^,

l{

i-r i-;i'l^ Dr ', i,.re.l ioirii;r

Dcciara!ir
cloiia
,\1 1.j1li7;y:.t

Itlalic i12;:atagr*le)

lreiii{ii liclogice ierldcr;-cccac0polacceptaiurlri'cr-rniccli:douaBisclici fLrrr:lLil cei.ilral iiiccor'iluiui ccnsLt ?n si;biinicrea acliurii Si'entului Duli. ccl cele li;rc i.r"acfuira rrc qi lrsig'"ir:l adctir-ata i::l.erprctere a Scriprtuni ir c;idrnl Bisericii. in rcsl:.uu sc fec* nici o relcrin{i la Traditia i4:oslotrica- cea care leaga de Ia inccpul Scripiura cie Trndrlie" aW] cNrrx s-a sublinia{ in Cialagul Lcologic trilate rai diltrc Bisciica O;"tocicri Ronri-

estc eiubji cil iL}itsinlc l-lia i}c cea clcsprc Rcgr ehorieaza una riin fctiele cilsicc ric,iiltrcriia intrr. c.[. - TorLrsi. Co;nisia trjirli s-a srrh'luit sl i"crrrrrulcze ir-l ace,si

il

'ii{t(ljtiLt

la

si Ei*serica I3r'anglrciici

dil

Ceru:aniaj',.
conlLr1le aie clia-

in sl6rgit. cel cJe al ,l-lea texl diri plima grr;pi de ilcciar-a{ii

lrrgrliai ortaioxo*1ui eran- (r;nu,tui ,ri insstlraii* ,(i{inrai ,1t:riJtturf . csic i:ci r:lai }ui:g {11} p*ragraie}. itr aceaste dec}aratre c*niuni suirl lorir-tu{ate o serie illreagi cle afiniraiii t'al*roase din punct de leclere teolagic. cu prilire la inspira{ia duri:neze, iasch. iucrare prilt excele;rid a Sfairarlui Duh- apor cu;:rir ire la forrnarea ca;ionrrl,;i -v'echiului;r al Noulur Tes[anrerl erc. in u]tin:Lrl paragralesie prccizati. cu ce:a rnai niirlt cura-i. o de*seb#e dlntre orlodoc;l qi lnlerani. cLr pri',,ire la inspireiia Sidntrllui Drrlt asupra Sfinqilor Pi:rutr ai Bisericri in lncrarea lor ds fonn$iare a decir.iitror sinoadeior eclr:reuics. Tocrlai de ateea- Ia irt*-Llnirea dnr 1989- cirici

letlclot i;rtrnduct.ire- s-a reconrandal ca '-rrmitroarea temd si .4r#ot'|1;rlctt Bi.tt'ric'ii |-i (i:tl{}n!{}le & itt !}i.strrtti. Teologri} llnlarrilez Rista Sa*rinel:ri, care a trlublical cea nlai si;bstaritral6 sjnteza esliilra di;:Icgillur dnitre ol-todacgi ;i lulerani la toa{s nir,eiirrile - aprectazd cd rertele dui }98? gi l989 au la i:aai cilc:r,a idei dognratrice- care irn au rrai fosl loicsite nicioclatd inainle inF*u riialog
f."e

s-a iircheial Lratarcn

a experierrtei nrislice qi a preantlririi ia theologl' cf lltlstical erpcricnce and glarificalicn i.rr carc ,qubliniaza r,aioare a accs, lai'toxte ?r: ccn{.exr,u} gcireral e} dialoguliri ecun;eliic din rrlli*icis clc.;cnii. Cea de a 6-a inlmiriru a Corrrrsr.-i h4r.,1c {X4c,sccr*- 19iil) a lost ?ricd c cJala rlcilicnii 1:rc'[:i],:;;iclcl- cs nrel.cdc'lc'gie c* prir irc sprli;rli ll tcurclc cc unr:;rri sd f-ic

orlodox-luterali. Eslc lnrha de o lealaqie

r" 'r,czi

1-c Irrrg

Ia Mieh*r'l Slaiii,.rs. \,iellopclii r.orr Arisiijt. ._fillu ru.iltlLrir siti,: lrlijlijr,nc,l

Iiir,),;l:riti/tr'.:i.)!il1/ilt(:rlst(i{).tir1t1111s111,1. l1;il!. li. J!:-{ri,

irl.rrrifr4 ilinLrri;rrd lh lit.ll,erh.i;rnrlt.lrrl.

i\ric:t.

ii :;,,:,:riti lii:,,t"a;,';::t:,.ta ii.i::i. !:i:;l;:.-r:.!,):;:, tj.:::,,'i,.'rrr,i.r,,,i.i-r,tii::tt!,;.:!i:;tl,;:;it,i.;.-i.)-it/;).j i'. 1rr;:11q fr1 i:: i-.r'i:jl:r':t l.ri:-. | :r::
':il

('ii.L;;ril:1,;ii:t:;r iiirril.clrrir- Nrr ii. ( jlt,-, i i:t;tJ,crl,- i(lll. ;,. l-l ': ';e;.: lr tl 1,,r,i; 1c..:ir'ic "'..1,l. rrrtr:uite rii'r1t1:rie i}l .r,.:r .t I i, I ;,. ,,li::,it Jr. ',ttt;t it,,!..:i,iL;.

illtri,:t;iilcri,

i..rlii/i;.{;,,,r ie;:iiteic

t!j;;ti't

jJj.;,:r"ir:ilc

iirtiitltttt

.t:t

(.'lril!l!a ilis,'t' r cr-r.lilrrt

ci nritt:al tttr ijlsctiialc. esllel c* scttisii illlltlil'e llu fi a{ioplal c dcclarclie cg:liLi}"iSlltoiil-C ia lttiCt'rtLici piii aiiulult!Cii: fi1:tl" itill-4cal l6 apir',r1 t;nLrls ilciilillllrifi CLI gg119idr.';-ciite pfaiiils ca iC!11& 5-a rJclor C;litttcltiCe ili C:Lrr!{:L'pfia !trleranli. PC ecCSie fi;5p|rrarrtor"iiaieal}scncii safie*.iinciiilp|rnir:*i sti'bieillt]. lili;;t:lne. ll'\iit;ttti'lt'ic

iii:ti'tt'ir !..t7!i.tlr.:ir!r:i qi cuft.'ri!:ricr.t in !,]ist:rttri:1i (t995) 9t rc?ti171::/1id! ,giitts*tlelor ttt?,itttii.t iri liuit"rr.ti:-ile

r-i9tii)-

2,\

Jnviiltittrtr ilt::1;i'c

3) llt'rt'"lttirt* httr..iitt/i-

ad*pla i;rai ?$1*i c lit'itrr,{i;t,.!rr7:tirrt,} .;i :;l;1tt'Nle. Accnslii Efilpa de lcr'le crr;r:utrc 1a s"lhlcnie le ooll1"tl1c d":c]araiiilor ilgaari schi*rbare a tl'rc1s{[oicgiei' ili !lre1.ci1larea jl*r.rdcct|rcrgetr!a 5i pLtnctc uretoclalogia dc: c*iiseltsrcrl-rcctiie t:sie acioplala- iii Fl'M c;ilr"e L;iurasc ,Je schisc- nrcr.trtioiogie' il1'olno1';lti it: lcej ani nrai ales ile i6 sf irsrr. cc:: ric a treiT gn:pI de subtenl,-: se collsti{uie lt:"it.liul tcrrtci a'-l*i:lalc
irr it:i".l ia Sigtuna- gi anuuie !iinu l'ii.te ritit, cere parii ir' plcrclil e i'cst *pi'ollindaii '!'aine in vittt;t iJiscrit'ri izii(X)): lcrl prit: t'er subic:tre: ii lr:ins ili;;e;'irli;(-'iir'/ini Si 'l'oieele qi3I'ltrinrr Ritcrit:ii: *la mitttttirii

y:iiting Eiscritii.

Glt(.iz) crt tnillotrt:e (Diiri*. R'amiria- 2li{}4} ritii Ri,se riiitt inii:le itle {'. f:jr.:tt:ri;i llfintrig.,:res e:tr /riine airorcleazi pri:ria st;I"rtet*I -lfi*telc T*tr-rc Declar*fia c.orulrnI in lcgElur6 cu (Sacr;::::elt'Le Taine irt rnp*r-tui lor cu"]'aii* Bisericli. RapcdLri dintre ${iniele in prlIit' este \,1;r'sii;-i;li gi cu: iirt- tcilri Ib;r;1e i;r:poriat:tI pc:ntt'u leoiogia ir-iter*li' ncssl lc;;i fural. ili rei::1ie cu Taina Bisencii- ceea ce a dal priltluX ilncr cotlsiiler:r1ii lui Dirut:ecotltritie loarie p:ofi;:rde At*t in ci*r'inl" ca prapcr id.uire a Cui i*trt[:i dcuit acesie ]utre Cilin. Har-iil esle spsrnlol princlpiirl zci-i. c;il si in SAlfe le Taine.
:.;li,"i:Ti =je

rapcfl de recipl-r-'ciiate' cici a:r;beis dec'it;g 'li;i ital''l'r hrisi+ccritrici a Brsancil. C ahi afimialle corlr"rna in subtelna despre {'ttt'drtl :)i Toint,cste aceeac,i adrtiittistrarea Shrilel*r Taine ru se pcate f,ac'c ciecdt dn ciilre pre,o{i {iidic; cle cirire persoalie niatlc}alale llr i:rod special pelltrli *cEasti iucrii:e )i tr l'ii in cadrul Brsericir. Eiegentele lir.ute ale Tair,eior, ea a1a. piirr*a- rinui qi ncrcltilt;bi:touc e1.1, d;r!1. irr-rr: ac',ir-lriea har"ului in Bis.-rica. eleirleliit ccitci*10
lJarr:ici esls
$11

tl; i*trtilea cai:tcllli}oi-' la sLtbloria -,itilnc 'riltt'rit:;i.lJrr/t':ii'l 1i itlintnpr:iritc Diei:ir"atia irit;,ii *u irCi lXlr;rgt*le i;;ll'f,lririCtiri: ii i l !!.ri't.ti,-'it !ttiitt: t'tlt' ii'i;lt,;t';i iil liirr';-i'r'i'Clif,r;iidC' ii.r ltrcl'':elolcgii: f-olosile lir t.irittl;l.c c piiri.i:,t-irli: cu ltrilirc la le;;lc iljscrilaii'r. {-a g:en!iotral pc liingi diSci-rrsiii doEtliati;. llil {"os1 f aplr:! cai,,c,asi5 ?liirg;rii,,,: cs.ic rje i*ric irr rc'sidcgir-c slci ,ci ;p31 ci{ttc !n declllaiia ilnaia lc.:ici,i iiirrrl;icc lcgale 'ir:,-1iscu!ic A';r,'.i ieL:i I jaitii ottziliiilti i'lc iie'zl-irlL:r';' i:l-i:rit:ci iic r.ciL lll,ii:1 {,:tiiie ;rir, .i::1 ,:;l!.;llic ir; llii l i:'.: 1l: l::f.l1;i !:l i:t-: ''"'-:'L::':ii::lli-'i ;lcil;l l:'l:l:irr ir' P::tlii;i ij):*'i:::tj:f -.;C 1:i"iit ti'",i.ii;^r1.lt Si pr-llCllCi ;liii': ':',;l: iliit:ril l::llltrlirij iri Iiil'rit:-c

;iir:

cc

tiun

Sfi n

{ci fi-cinri 1:etitrit

'

..

...

; . ,

: :.

i:rriit:: I ::lr-'liiil1; a ;ii

I :r ,
:;-i

i i ,ri t.,'i :;; i r'::: ..:,, r:;,:,; : i i rl'lli

1i": :t

irr

Prnl-.

Dr Vit'rcl Iorrilri

' florrrisia N4ir:tI cle Dinlog Cltodor-Li.r{cran ff nlai disciitnt r;h::nta. Tirittt.t lirrc'rir,'i !)..\!iittr,/ l.irlt:;t'i.:r!t,it, r','t,irr ,ril.i,r'.,.ir" (Bllr.i:li',g- -r{}ti(:1. irfr.curn sr ...lil. l.'ithriri:,t.;1, in vi(t!l iJl.ttt'itti. !,rt.yirltt., tr. tllntt,t:.r';!iiitrr.\1rirti1i1 tt tit.t,l,t.qit.it " t.lii(ili, ['ipru]. Atirnci cincl Ccinisi* tr4;rr; \:a corlsidera ca a cliscirl;:t rcete lspcclclc l;.r:l1c dc tcttilt ccrrtiria l)c aerc o discLrra in prczcrri. si arrrrurc li,tr;;r lii.rtrrt it |czultltclc ltccslrri djrios r or fi suirrrsc Biscriciiar icspc.Jli\ c sllic rcccptflrc Succcsul accstrii tlralug rI iJcpiriclc dc nrociLrl irr crlc tlit Bjsc'ncilc irrtcrarrc cat si celc Orf odo. e \:or l?cop1a renrlialcle clialogului. aprcciinci hi ce grLlpe de Eiseric.i s-au aprop.iat cll;c1rr una dc alta.

nriisuri ccle elo*i

siierallta ci in cadrul acesfuia at61 aspecteie acadeiticc- cdt qi cele bisericegli r,or fi luale irr aceeagi nrisnrl itt cottsiderarc :t5 Din ilceasta reconrairrJale presnpruieni cd

Cu rclerirc la pr"i.rna lszd a aces{ui dialag- cea ile a -l-a Ct:ruferinla F*1or-icil+xd Jlrccouci.li*r5 e cc:rslarat cd acesi dialcg a ?nceprit c* bllie gr * er;:rirna{

lttlrmlirea cle la Ciianrbesv a fosl irigriiorald ca nu cuill\ii rlia]ogLil in catud si se iransfore:e in siruple cour crsrtjr a.e,i*inice- ci sa aibi in r cdcrelaplul cd este r,6rba de. un dialog in{re douit Biserici- respectiv doiri far::riir ele brserici. in sfirgii. se culine sutriiniat iaptul ci in cadrul acest$r dialog s-a inregisira{ $ serie. cle pirscte co!l]$ne cu priTire Ia tenlele disculate. dar gi u*ele chesli*ni clsschjse- c*:"e 1tr: i6 sirs;icllsic princtelc cotuLlt'!c. f fi.6. flialoguf. Bisericifor {.}rtodaxe cu rc.forrn*yii s*un nrai ltre<:isr cu Afiilnte .\foftdittt'i e lliseritifor R.efornr$te

Aceastiialialrldaiuatfiin{dinanul lli75-iar?nrui:ie2{}l(is-au6itcuCo6, silirrl Rclorrillt Ecr.rnte;ric. dclcrrittd ast[cJ ( umttni trnus .tt4<tit,ltrt];r u ih.,arr<,titst. lle.{ttrwatcs(. care inc}';rde ruaiolilatea bisericilor calr.inistc diu inlreaga lun:e . Dialog*i i:{odor.-trlon:tal cficiaf3'- piegatil prinlr-o scrie de cclisg}ta1ii dinfr"e ccJe dc'ui laruilji de biserici- a itlcepui in auiri i9S8 gi r uiliial" iu nrarc l:afie scle6ra Sirlbolului de crc:din{a Astfcl. dcclrr-nirile conluile adoptate au abcrsiai ur:ritcalcie
tc'rrrc

l)QlIreiiu,'.
!
1i

lrisitilc"riir-

'.r }'t. lto{'.i)r.Virrrel loniti...i'rXIl-air:1n:rijrtri.*nrisici h4i:iirJt.i)i:rl*riirtrdl:r-l.r!1rtcr.r". p,Ji.sl ,,:ttj rtit.,l..t,r.i i,n,ri \.,J. l,,i rlr, r,,l\t.r.J6:ilii(.;r:ril.1 j.

" ili.AihlrFftriirsijl<d-l-s- Lii.i.)rrlrldt).r!A-irr..1rrr.r.)ilr, I.Lrlt.th\:el,\r,i.i:it "liitil.p 1l-{. " \\ic;,i !Jii!, r.'!,i.{ ll -,',,i..1.'.:i,r,:tt.t it;tirii;1."!
.l'r.:t!iic!;,:
j

iltL. itt

'J i..ir.:'l'i..i qili;r1l;r'.. (j1.,.,,.,, l',,.\ ..;.t.;!:,,i,. _ii,t j.,,...,_i,.-;..-,!(:,;:.lt, l ltin!: Iirj''::r-ritc.j'r .{.r,;-iii. iriiilir i7 r i;. lr,l.:rrti -rr, - .- !rr jit,,,l. ,ttt 1ti !.jitti!),:t!!,
I

l.r

:.lrt,i.;

:.li

t;r),:-.

!)t;.tltt,:iti

ililrtrc

iltt ()rittiiit.rc

<a!e!i:ire

tI{.\iItit'1

Lrniialea Biscricii (stttr-lll al discufiricri: rlc i;-*it ai iui iil-isit-.s idcclaiaiic r-er .;r,irtiticairttie Biscricr ;itctnbru Crlii;:tca de 9i ?*ccr1l'ora;-ca iir tr-up*i llri Hiisicsi-i].ie I'loljnr,ss *lihc Clttrrciri" eCoptals in ernil ,tfliricr:ia Brscricii

ldcrilitalgit

;i

?n

e:i g i h4 isiuliea Biscric iir"-: jirdecata cle ;lc urlili- care B'1 Eshalrilogia. a dog* i,er:ir-e. irlr,icrca lllorfilor El lnci ur"r a losi adcpiirtd ca deciarafie corlirrii5. ii: lcect,,r;-E cu rlcesle 1c:i::e s-ari ini-e!tisii-ai fcarlc irr$iie puiicic dc cl:tlsctis- cn ctinl arfi sltccesia161 r:lai inult cu cit acesl dialog a c'''ilat terrclc prca settsibilc\burica *i:ostriiici sar; 'rairia preciiei. Relerilor la ierlt* Eshatologiei" iliscrrlara la ziua il-s- Cllecia. sc subli:riaza ca. i* iegatiiri rri situa{ia celor ctJc cr*r ittaifite de fi5::ii,: (the sl*le oi' liir:se r.,lic die belore t]Te firi*l da1'), --Biscrics OrloCori crecle
7

) {,'atc iicl

at

:*
-q(

.:{

ca dupa riro3rl0 9i ir:ai*1e de

pc*tir: n:fiuinirea ir:1. pe

toilte xeeslea" r.en.u5 iu inln:ile t$tr.iror creslinilor".

acest dialog a iliccpttt dupi cea de a a reconrandal cilduros illceper-ea aceasta 3,-e f,lgl;{brir:15 Pari*:lodoxd Presi;roda1b. teillerea ca plazeiitisnrul erp:irirat dialc,gului. cate era atunci in pregatire 9i ;r-a

judec*ta lina1il este ittcd posibil sI se lacd nrgicluni cilld tladilta relonuall lii] ctilloagte accasti practici' Cu spetfflp in uririluirea semetrilcr nogiri esie ql ir-e$uie si fie prc-

i:
.5

intnicil

f.

pr;ri1i'cal de ,;iiele biserjci relcmai.e- precll*l ;i piactica iircioniei feureiiar ?n irui acssiol'biserici" ar ptrtea reduce credibrlitatea ciiaiogului i* cavzi
E\i" FtrrceEttxr**

si-

rez*lt;rteXor $ccst{}r

{f

!a[*guriin r:*eir*i Biserlciicir *lt$r-ic-]xc

iiifertels Bisencj la nitel oc*xne;lic jrrtr:itaie a secclului al XX-]ca ir"r a doua aJes i::iai a litsi Ioarle intens discnlati aL! suscrflt cb ce} rTiai inrpcrlant c{odacgr ?n coniextrii ac*icr Csr.bateri.lcclogii prri",'ilicl *ceasld roceplalc Lrste illsdui I,.'.inct de r,;fcrilrla pciltru *bardarea tettlei c!}r'o s-ffli bucrt,-aI eie F.cutr:ettice. cunr Biserico o 1e6e:p1ff{ hclarir-ile SinorrdcJor race ;lil {*tl Ttlctlr gicci]sidcr*tc iie arrl*;'j1:iti-. tt*il:;i ?ticci;nrtd rJili mrii::*n*.ii ?t: CG:-C Rccci-rc*1;.r: Bjs*i"i+a eh'c4:i ecriurenjce- aCica nci-ltralile pcntru ini.rcaga Rlserica contpiic;ri la;-cl hoiaririi*r Sinoaclclor Ecunicnice a i-osi- turr--ori- iln procos firadc de spr-ijinLrl inrpai-aiilor l-ri;:rrri;ri. 1l ;;:croior- cliiarii:iii acccle s*n bLlcrircl irt.iet-,i:i {'luici 16sa g;r-olr:spi ile rcceJl{;ue s-a i*;plinrt. ai*tri:i iro(;lrari}c relpcciirc ii'* dc\orrii 1i,rr:i::lir ('pN*trLI i*1lc:rgii Bisr-:rtci si- ca aiat'c. air {ilst ltsiri;ilalc, itt iiir rllirtiirlt
icleea cle reccl,'larc a ha15r6,riicr luate de

.. t,lii,l f'i'. '.;r: iu i;:!,lr:Lgi; it' i-:.cpl;],i'cit crrii:irfil:rli':rii;.':i-;i::i'!lralc cl* L;tr '{,rrirri Fcliitrriiicli;-;irlrii: i'lli j.-;,;Li Sllit ll :.Liltliniti ci 3is;r-;':a ic iaC'Cljtclrtl - ilt .ctll-*iti di' l.l'-lli
l;( :'l

.'i")

I'r. P;'rl Di. \'r<rti irrritir

eliitici cir.id ca reclinoagie in ac.cic lrotnrnli .-crrr inlirI lLri Dun:;iczcu--iillrtl ,:a i't-itiriiltSlC ir', ucc'lc liiriirirr 1:ri'ilr'ilr c, lir itat U;i. pc cilc r 1l|iItrti-o d.- Ir \'iirrtiirtt.rrrl irsus Flr'isios iliirr Sl', nlri .{post..li 1i 1ic crlc I lusiiat-o ltc;tirbiia"'. Duci- *dr:i iraia r-or-:s!lta;-e clc cairc Biscric;: t}Todai;: * ririair l<lei *nrri cu conlirlll dosntltic" clirrr aiing inr iiial.ura Brsericii nu se lloil[e lac.c deci{ liunrai alunci c*:rj hotaririle rcspectil:e ccrespurrd ir.i inlrcgin:e cu inr hliitura Bisci-icii- pe crlc insa irotirllriIc -cs],)ccli\ c o ilct crp]rca 5i aproiirrrclr d;rr llc cil.'i lirilirc nrr lc pa1 dcpagi. {'riisriiie de recep{are *piicate de citre Risencir cu prir ire Ia hotar"irile
stls
11Ltll'lai

;CSJ)CCli\-

Siiro*delor Ecunrenise a* j-csi aceleagi cu celc :rplicatc la stabiiirca canonului Slinlci 5r'l"i1rtrrri. ca 9i la ]ccclllarca lcrtclor lrlLlrgicc. ctrc an toittc cr]ractcr rrolirraiir irr Biserica llrlodorh. ile aceea. iir inourentlrl in caie Biserica Crrcdcxa tr l'ccurle lr rstelll.tlca unor ho!drlr-i crr c*r'ac'rcr eloctnnar'- chiar qi irr lill;;urile *roclenie- ca -.'a aplica acclenqi criteni peqtr* recepirrre- cJriar daca lcrtrltrleie clralcrgrrri]or acestci Brserici cu alte biserici cregtine. respeciil dectraraliile conlrllte ad<;p1i+1e de cltt"e reprezerila*lii ortciclocgi ?* cacirul acesxor dialcguri. nu au acela;i ctraclel ca sr hoiardrile Si;roadeior Ecu n:enice. Declar;i!ile cortrune ssmnats de rei:rezentanpi crloclccAi irripleuni cir reprcr"entirn{ii aitor btserici ?n cadrLll diaiog*rriar prezeriate nrai sus au lGSt prezenlalc :ruiarilaliL.r Bisc;iciicr Orlodsxe angajate in Cielog" la nir,elul col lrai irlalt" iar Sfintele Surcaele ale ac.esior Bisenci au tr*at culrc,qtir:1E de acetre rezultRle. rineo;i le-au c*rqctat gi er;enlrial au recomand;it canti*narea dialogurilor iir caui:i- cler uu ar; reccLrtat acele irotirdi:i 9i nici nu puleau si ie receptez*. cici Bisclica rltr Pu[sr! recilnoagte in accle lLo{.iriri i::ir'5idt';ira sa ir: i;rlegritalea ei- i.lo1dr"6r'ile respectir,e fii;rd i:rcixltplele- chiarr claca cle nu con{in idci ei-etice irr sine . C:i *l{e cur,inte- o rccep1.arc la riiiel eclesial a l'ezullatelor dialoguritor teologirc ale Brs:ericilor Ortcrdcre cu aite biserici Iru poalo ar,ea loc- pelilnt sil.::plul u:ctir, ca ac.eie rezultale suri! rtun:ai p;:rtiale. ele cotriirt uruhc intrcbir-i deschise ;ii r;u rep;cz,iitra pu*c1iri iie , cdcrc colttirlcl ai Siscr-icir flrtoCarc iir lcr:atrri-a crr rciniclc clczblrturc.. dcct ca liinrc ::leu ili c*nir*dicfic cu inr 41. 1*ra Bjsericii Cuin rer,riil;!elc diaioguriicr Bise l'rcii Orloclcrc rli iillr; biscrici rij* iuiue nu p{ii fi rcccpla{e in seus pr*priil- eie *icj nu ltol incR triciLut irnpacl- r'cspcclil i'licio in{lueu'.i rrsuiirr rc}rti;icrr Blserirr}or Ortcdcrc cu ce]olrlt* brserici ?n scns cclcsrcloglc. C'il {cllr accsicit. rezullai,:je cira}cg*r'iior ro-cpccti',c p*t;i lrcbuic s.1 fie r-eccplale l:i rrit clul rcile,cticr lcclrqicc liczr i:itn.rea gli;rriilii ieaiogicc (]r'l(i(io..c jrc i:;iiiiil'l:lrl si.:i:cirrllri !r'eti!1, ii-c.:.r ci1;rr-c cu ;rds-r it'l'l spccllcnilri- l;iri a iiriirir,nili gi gi;.:dire,a ic,.'L:gici ;r liiior i-.ise:;-iti- s-l i;rocius. irt irilnl paric, i;.r il;^ril;i ci,rril-ilrriji;'ii i-:itir t:;;l:: .. li.r: .j:r jit,'rirlrilt llcr jic"srjtlilc:! Lifj t')l,ljlitcltis(rlr..rt i..,,:,.,iir -,ii"'tir ,:;r:l :t !.,t;:ii;;::; !:i;, i :!;r::ti,.;s:t,,!;1 i::1 \t',4:;ilr,.-:;iltili.:!t .irt., a il..lir;;c;;:.ulrrit ii:::r: ].,1; i. flcl[' l.i,- r:.

f,;i! ltc
I

i;'1,!,

r:

bE?
i!
&.

*
F

ii;clr;gttf it't;lt;.<it't!itttrt !Ji::crit:ilt (it'it;dt;':t

gi

''i

ri'ie

latlt iJi'Ytrici {jr"''i/l':/'

ieoii:giior artodocgi crr fillc trailiqii teologicc. Cpcra urtor lcologi (+li)91 ,| sarr * l i]S. 6i1p$1rcrii cil Cccrges Florar ski (+ 1979). Ilullritru,stanilcae cci Illai reir;'cdriarpc I\,!11'6polit -ioatltis fizicLrlas) tle Pcryam. pentnl: ttuni ir ir]]agil,rii zc.i lirij\ r llrrit'rr:i t',i"loi!ccsi iin irci 't-'rJ;tir o1'1;,61O',t: tijstiiictc- Iiu ilc;iiJ l-ira coul'ntllarcil .'!f eslor icolo:li cu teoiogia occiCcniald Urnidlrd e\c:lllirlu1 *t1or r;stlcl dc irraiqia;i. tcniogii oriodocsi dc asrizi. cl 9i cci iic itrairit'' sttrtt cltcritaii si icccllle/'e rezuliaiele cliatog*nlor iecicgice oficrale alc Bisericii lar- priri care icclogia lcr se nuar;leazI i:r lllul1 aspecle 9i sc ?nlboga{cate- clci raportarea ieoi*gieiortoelo\e ia ir:clagia alicr Lriserici itu se *:ai i.-rcatc iaere {ac*ild abstrac{iedc

clialcgrilLri

rearitatele aceslcr Ciaicg.ur-!.-

Sl

Su''

"1 {)

Z (
.'l
l

1
t

7
/#i.1
i1

-----=.-.(t
r'

Data venirii

{oua a Domnulul \

].--.---'-I

::il,:i l:l"l

Sunt cdieva feluri de sectari (sambAarii, russelisrii -a. gi inochenti;tii). tgtu si ino car-e sirtiit ;i : r,: -nu1r a doua a Domnului poate fi rr wurrvrLuL4 cunoscutd. rrldr ntai LrrdlllLU) inailrte, pc dinai pe baza Daza ultor unor senme seltrte prenret.gi:,:,::: prenter.gi:,:,:::. pl':zise de ---"-'' Marltuitorul - insugi r qipe ur ?r yw baza ucLo ud&urErur calculelor unor.ifi. urtul U-tli O1n din'festamentul f gstalnentul \,ecliu. -:. _; VeChiU. j_i:.i -, e-ceasla raticire, e necesar sd stabilLn intdi care este adevarul, pe terneiul Sf. Scripturi. Lrejr:r",

lq::J, ','ui ,eo'.,:ata.i'"",,.r"i:."::#,";:;;';,ff:HT.Xlr',T'iilil;,ii;i

". ;:

'i::
'r,

l.'
I
.. q

i
'
'-

+:::
.{'

'a.: ?t . :

;.
u

rid .':'i- .r ! I

I '+#,:r 'i!f -: i,l

''i,1"rl::. .;1r,,;' . ': ,i,!.i:

-F.t i -.1
:1i,;ll!'..': i ' l: .l!ii.i:::j i . I

:l'i4;:i,
.11'

'1i:-:

'l::
:

'.a . iiii: , r.:, 'lirl: .:'.'l

a.,:.

it',.: ::,.'
l'
,

,,,
.:

..ir

']. ,..,
'l',

.: l

:i

oarnenii 5t beau, se insm'au si se mdrifau... si n'au sliut pdnd ce va veni( polopul si r.ttt i-a luctt pe toli, la fel fi si cr.t venirea Fiului ontultti... Pritteglteali, deciit caiu '-a si4i fut ccu.e,i r.;ii; Dontnul vostt'u. Aceea cwtoasleli prea bine+ cii dn o; sfi rtdpdntil casei la ce strajd oti: noapte ttine rurttl, ar veghea si n"ar ldsa,sd i se sparga ,oru. bn aceea si voi fili gara, ca ii; ceastrl itt care nu gdndili, Fiul ontuluivitte" (ML. z+,xl++;vezi gi v. +s-itl. nu"alri"i ?'ger-ii din cer 9i nici chiar Fiul, ca ont, t'tu curlosc cu preciziune aceastf, dat6, cum ar putea oare s,o cunoasci unii oameni ?^De aici provine gi trebuinla de a ii totdeauna pregatili peltru ea. In pilda despre cele zece fecioare, Mdntuitorul ne-a invdlat de asemenea, cd venirea a doua a Lur r a ii pe neaqteptate, prin surprindere. Concluzia pildei ne-o d6 El insuqi, i' acelaqi sens ca mai sus r ,,Drepl aceea privegheali, cd nu Stili ziua, nici ceasul cdnd vine Fiul Onmlui(Mt. 25, 1-13). Nici clriar: alte soroace nu pot ii eunoscute oamenilor mai dinainte. Aqa, de pild6, dupa invierea Dornnului gi inainte de inallarea la cer, ardtdndu-Se Apostolilor, acegtia L-au intrebat cand va intemeia acea ,'intpdr6{ie";a lui lsrail, pe care o vestise incd de 1a inceputul activitalii sale publice inlhp&iti. Rdspunsul a fost acesta:,,rvtt este lucrut,oit,o ca sa sriyi i,:.::":::;.:"::.1.:,_l:!"au vrenturtle suu sbroace.le pe care Tattil le-ct pus intr,a sa atotptttenticie, (Fapt.ap t, z; i ' Exact Ia fel 9i cr-r aceeaqi claritate ne inva15 gi sf. Apostol pavel c6nd scrie: ,,Iar clesl:r.e vretnuri si despre ceasttl sorocit, fralilor, nu aveli nevoie cq sd vd sct.ient. ca"i ,,ir;,li stili prea birte' cd ziLra Domnului vine (t;a cct un.fur tn pulerea nop(ii. Atunci cdrtcl vor zice; pace tiniste? si atunci' ftrd de vesle, dd. peste ei pieirei" (l Jes. 5,"1-3).Urrnarea este aceeagi: privigherea rreincetatd, spre a ii pregdtili in orice moment* pentru u nu ii surprhgi (v.6). 1' chip absoiut aserllerea cu cele de,mai sris.ue invala gi sf.. Apostor petru. Er ne anun!6, cd. se var ili..u'!-.. -oatneni' care pier26'du-qi rbbdarea de a iot ugt"pta u"nir"u a"doua, vor ?ncepe a i'vdla, ca ea a fost o lbgdduinla degart6, deoarece prea mult iritarzie gi nu dh ni"i.,n ,;;;;;t ,;'u? intampla. Apostolul ne atrage atetllia, cd intarzierea nu esle altceva decat ?ngdduin|6 gi indelungd rtbdare a Domnului' care pritr aceasta.ne da timp de pocbinld. Ea irrsf, se va intampla cu toati siguran{a. chestiunea este sd nu ne pierdem aceasta nidejJe, ci si fim "" totdeauna pregatili, c,aci ,,Ziu(l Donmului ye veili ca un lirr;,, pe ,r"aqteptut" ti p"i,., j, Z=iOl. Aqadar data venirii u douu nu poate'ii cunoscuta mai dlnainte, cu preciziune. ,, Cdci precunt -fu/gerul porneste cle ta' rdsdrit si se aratd pa;r; ; ;;;t";ir"r" n yerirea F-iurtti onutltrita (Mt.
24.27).).'r.qJlllIlll(u]Iullll\)ll|l

tbnreazf, doctrina in punctele ce urmeazi. I' Data exactd a venirii a tloua gi a sffirgitului lurnii nimeni nu o poate cunoagte ;i nu o poate stabili rnai dinainte, cu preciziune pentru cd zis-a Donrnul ; : ,,tai"cle zitta si de ce-:::,. acelct niment ntt'stie, -nictingerii din ceriuri,nici fitr{, ci numai Tatdl. precutrt afost lrt ziieie ,,;.: |Voe, asa va fi si venirea Fiului Omului. Cdci pre"ctuti in acele zile, ttinaitte ,1, rtftiic:t:,

;;;;;

_-

Il' Nunai apropierea datei vettirii a !ou3 poate ii cunoscutd, dupr semnele care vor trebui sd se arate rnai inainte. Aceste semne sunt urrndtoarele: .,., lu l::-:t.:,.,rt" t1,cr.-e.$.r1tistn a tu.rt.u..or Pupoorelot. <Mr. 24. 14; inclusiv a jLrdeilor (Rorn. I rr l. l) ). 1,. unt)a propovdduirii Evanglreliei la toard jlptura. 2. h'it'eo lui An-ticristl2 Jes. 2.3-ll: I ln 2. lB) orrrul nelegiurii, sau..liar.a,. (Apoc. 13, l_ . crL agenlii sai. prooroci $i h;isloti ror fetul de scmne. pri,r -i,'.i""ei. il]:,}'::li:.]]'11"1'\t pulel'ea 5a ntel, ca sa alnbgeascd pe oalneni.(Apoc.20. l_10,l. El se va subsritui lui Durrurezcu gi
-,c?ofia1ecrude-vlRiieorll";19gafrl3rp9S9!raleql uito,rrrrrrl,i(Mt. 24,5.n).

:':

'-i<!_-lr:_------:--

.--

3. inmullirea ftrdclelegii Si rdcirea itrbirii, incAt oamenii se r,or uri gi se vor trdcla allii (Mr. 24,10.12). 4. Inmulyirea riizhoaelor Si a veSlilor de riizboae, intre neamurile, popoarele qi statele' lnmii (Mt. 24,6-7\. 5. h.'irea Lulor nenorociri, c,a: foamete, ciumd g. a. <Mt. 24.7 ). 6. [t'ireattnor sentne cosmice: intunecimi de soare qi de lun4_caderi de stele, zguduiri in elerner.rlele naturii; cutremure g. a. (Mt. 24,'7 . Zg). 7.Ardtarea pe cer q,,Semruilui Fiult.ri Omttltti,,(N4t.24,30). adicd a crucii, cdci ea eite de biruinlS a Domnului lisus Ilristos. Nici un alt semn nu-L vestegte atdt de mult qi ',semnu1" nu-I este atat de specific ai caracteristic, ca ctucea. Cdncl cei pdcdtogi il r,or r,eclea pe cer, igi vor aduce aninte de Cel pe care L-au tdgdcluit gi se vor bate in piept, gi jeiuindu-gi soarta ce-i "aindu-r. aqreaptS" (Mr 24, 30). Despre tAlcul acestor semne grbit-a Domnul :htvdla{i de la sntocltin pilda pe cqre o cJd: ciind ntlddila lui se face fi"agedd si odrdsle;te fnmze, cunoaste{i cd vara este aproape.'Asentenea si ttot, cdrtd ve{i vedea toate aceslea, sd stili, cii venirea Domru.tltti este aproape langd usd,, <Mt.24,32-

I 3).

Prin urmare, nimeni nu poate cunoa$te momentul venirii a doua a Donl-rului, pentru c[ ea ya fi dintr-odati, ca fulgerul ei pe neaetep"t.. xr*'";;;;;il;.i;;;;il;noscnrd, prin seninere

tnr'd{Iiuri

prenrergitoare. descri se nrai sus. qi obiecfiuni sectare.

Ctr loath limpezimea textelor de rnai sus. sAmbdmrii. milenigtii g. a. au alG invdldlurh despre data venirii a doua. suslindnd cu invergunare gi cu fanatism ca ea poate ii cunoscLrta gi chiar stabilila Inaidinainte. cu exaclirate. DeginLrmiiii sectariau stabilit. de rnai tn,tf t. oi. prin fJf de lel de socoteli. sot'ocul renirii a doua. care insa nu s'a iutamplat nicioclatd. ei toltr;i 'igi mai stls!in invalatura, prin urmaloarele remeiuri pretinse biblice. pe care ni le opun nora .u oLl*.fi"ni 1. E adevdrat ci Iarnceput nici mEcar Apostolii n'au putut cunoaqte data

venirii a doua, dupl cum insugi Mdntuitorul le-a spus (Mr. 24,36 q. o;. nut fot Mintuitorul le-a {Egdduit pe Sff,ntul Duh, care-i va invlfa toate gi le va descopr.i totul, ,,ittcd yrulte atrt a zice voud, dar acum nu puteli sd le purta{i. Ci c:dnd va t,eni acela, Duhul Aclevdrutlyj;d w invdla pe t'oi iot adettdrul, cdci ntr yo ro,'bi cle la sine, ci t,a torbi ce i s'a ,pu, ,:rti t,iitoare ya yesli \toltd,, si (1n. 16, 13' Vezi 9i 14,26; I Ln.1,27 p. a). Sfdntul Duh a fost tiimis Apostolilor la Cincizecimea de dupa inviere. De atunci incoace. atat Apostolii. cAt toli bunii creilfuri. prin priceperea 5i 9i in{elepciunea pe care le-o insufla $l-Duh;potclltToalir,,tot adevanrl", adicd-intreg planLrl divil al istoriei lumii qi al sfArgitulr-ri ei (,,planul divin al vArstelor*) qi pot calcula din Sf]i..ipr1,ra,,..i. viitoare", adicd data venirii a doua. Numai cei ce nu-l au pe Sf. Duh gi n'au priceperea datb de e1,
luu pot cunoa$te acea dala.

Rdspunsul nostru. Fagdduinia J\4antuitorului despre clescoperirea ..celor viiloare', prin SL Duh nu se referd 1a descoperirea datei venirii a doua, ci la profeliile ce se vor face despre diferite ?ntArnpl[ri viitoare in Biserica, Astfel_de clescoperiri intr'adevbra fhcut Sf. DLrh. Apoca-lipsa e plina de e1e gi multe sunt expuse qi in alte c[4i shnte ale Bib]iei. (yezi 2 Tim. 3, 1-2;2 petru 2, 1-3; Fapt. Ap. 20, 29-30;11,27-28; Iuda 17-lB t. a). Eie aveau sd cuprindi in deosebi irrvd{dtr-rri cle esl-ratologie (ivirea Iui Artihrist gi a profelilor mincinogi, a p.igoa,r"lo, di;-;ii;;,

traqi
sart

la rispundere in fata judecltorilor, perltrLl invdldtura (Mt 10, 19-20), ""' o p.optvddnesc in lata ereticilor cbrora vor trebui sd le opund dreapta credin!6 (,,tot adevdrul';). pentru bunii creqtini, acestea ar-r fost de fapt vestite dinainte, incAt ele nu vor puiea ii pntrll ru;;;"j p;" "i ,,Lrngerea" de la Sf.. Duh, ei toate acestea 1e qtiu mai clinainte 1itn. z, iS-zo. 26-2i).Acestea sunt,,cele viitoare" despre,care vorbegte MArrtr-ritorul in textul invocat de sectari. Contextul gi textele paralele ne dau lbmuriri gi i'dicalii limpezi in acest sens. Es.te cu totul yvrrv peste putinta ca 9API expresia tr)ld ,rulg Vlll,OaI Pururts vG .<5'se relere gi la data exacti a .. :.:a--:.-:..-'t,,cele viiioare', Venirii a doua, deoarece :'ri este cu putinl5 ca Mantuitorul s6 fi spus contradiclii, ir4elegAnd
. I .. ti:r:'.t

liriii ii I rt li
I

expresia in sens seclar, contradiclia .rt. in."ituilld, d.;;; - si de al;rit _.. Apostolii ori de cAte ori vorbegte despre data venilii a doua, aratd "*u*t necesitatea cle a fi i:re:.:; pregdtiti pentru ea, spl-e. a nu tre sutprinde nepreg[ti1i, deoarece n'o putern clrnoagte uiai dirair:e. ' Despre aceasta s-a vor'rriilnai pe larg'in ."p,'.r.ii,,"a1a*ii Dar dacf, Apostolii aveau sf, qtie rnai tarziu (dupa ""ur,... Pogorarea ir nun; data precisa a r,e'ir.ir doua' cu|n se face totuqi ca Apostolul Pave],,a " scris lal T.r. sJ-3, de sigur dupd pogo'irea S-. Dult, cd ninteni nu poate cunoaqte data venilii a doua u rjo,r,lrtr; gi cd ea va fi pe neastepraie .. oare el sd nu fi prirnit c1e la Sf. Duh acea invS{aturd., pe care sectarii amiltili pretind c6 o au .l Dacr Apostolul ar ii cut]oscut acea datd, ar ii spus-o ii',r'ut. fi scris cb. ea va fi surpripzi.toar.e. Ba incdrnai rrult,el insuqi sesoc-oteacavaii printiecei cevorulut-)g"aceadati, zic.dn(l:,,noicel ..i;, care vontfi rdntas (in viata) latenirea \ti,,,,.. <7 Jes.4, 15). o"socotea de tot apropiatb - si irca cuvdntul Dot]tt"tului", adic[ dupd cum i se o.rrop.iir. ae Donrnul. E o clovada, cd nici chiar. "dupd el nu o putea cunoaste cli exactitate. deqi i se descopeiise de Dunmezeu muite,,taine,,(i Cor. 1_;. 5l) in legatLrt'[ ctt ea' Aceasla itrsd era otaini care nu-i era dat nici lui sd o cunoasca. Acelagi caz estegi cuApostolLrl Pettu,carelalel scrie,rnultdupdPogorareasf..Dulr, cd,,,ziuaDomrulr-ii r: ire ca ut fur" (2 Pelru 3' 2-lu). E posibii oare. ca uat*,uil,;i sa aiba ,''.,"; ,,,rr,, ir,"l ,, t" aceasti chestiune ? Dacd dala aceasta nu avea'usseligtii!l sd rdrnand o taind pentru o'reniLe, de ce n,a silus-o cu exactitate insuqi MAntuitorui gi de ce ar ii avut s'o comunice urierior, prin Sf. Duh? Era ea oare o chestiune aqa de greu de priceputpentru Apostoli, curn erau altele, mai subtile ? De sigur, nu. 2' creqtinii au de la sf. Duh lumina cunogtinfei, prirr care pot cunoa$te qi clata r.enirii doua.' paganii gi creqtinii neadev[m{i sunt qi in aceastd privin!6 in intunerec. Cacj 1 \ma] ApostolulPavelscrie: ',voi,./ialilctr,nusunteliittinrunerec,casdvdapuceziuaaceeqcatutii,.. cdci voi rori,stnteri.fii ar tuminei siTi iitit"i;.t1u suntem ri,riirii, 5'4-5)' Din cuvintele acestea rezulta, ci cregtinii pot qi "Li;;;;,';rr;;;;;/;,;:,';ii';r. chiar ir"bue sd cunoasc[ data exacta a verririi a doua, peltrru a ii pregati{i de ea.Rrspullsul noslru' Texttrl de lrtai sus trebuc rnai irrtai de (oate si-l punern in legatur.a -c-u contextul' spre a vedea rnai lirnpede de ce este vorba. In acest caz, in{elesul lui se ldmuregte de minune' in perf'ect acord cu cele zise ?n expunerea invdJ^dturii noastre despre data venirii a doua. Astfel' cu cateva versete mai sus, Apostorur^zir. ugu, ,,,jo,, rirr1r* vrettruri si clespre ceusul soroc,il'.f,atilor' n'at'eti nevoie sii t,d icriettt. Cdci siriguri"stili pra bitte, cd ziua Do,,tulri virte a$a ctc! t'ut fur in pulerea ry?plii".. (v. 1--3). $i apoi inti'ua,',,I/oi, tnsii, fi.a1ilor, t1u sLrtteli fit irttutterec"' etc' Adicd voii-ca bLrni creclinciogi ai oorn,rutri, qrli uine acest lucru qi de aceea. sunte}ito1deaunagata,pregdtiJideea,inc6ts5nufiepeniruvoilneptacutdsurprindere'Deaceea sa stdruili in priveghele (vezi gi v. 6-8). sd ne'ntrebdrn: oare 'rlereu la ce ar mai fi necesard privegherea contillttd, dacirtoi arn putea cunoagte data exacti a venirii a cloiia ? Dacd adevSralul i']eles al iextului ar fi cel sectar, u. ur''u .u',i1,l"riJtrt puu"t sir se fi pus in flagrantd cotrtrazicere cu M6ntuitorul qi cu sine insugi, a.our*". cuvintele 1or din alte ra'cluri. despre venirea a doua, sunt lunpezi tlminu ,it"i,-iri.lt-il; lor nu poate fi stalcir, iar a..i sells ar fi i' directf, contradiclie cu "u cel sectar, din textul d" rnai irr. ori, aga ceva este exclus. pe de alta pane" cum vazurarrr. iii:;ii, co'rerrur sau. 3' Semnele premergitoare venirii a doua stau impti"it deja. cine n,a auzitgi ,,a pe alocuri: lbarnele, ciutlld, cutt'enture, intunecimi de soare gi de lund, cdcleri de stele. etc. ?'i.zut Deci ce sen'e sd mai aqteptarn? Astfel, data-'enirii-aoeua,.ttab".-.#.foi,i-;;,;H tii,.,a. .u poate ii ctrriosculd qi agrcptath. lluiu Nu a"'ini,lure cd a gi rost carcuraLa. " de ,sernne ""''"i..."'"J'-;;ffi;,.ifi*,npru, si :e i:*j,:.;:. : s.uttt iderttice,lu celg cc rrebue si se inraurple in apropier.ea rcrrir.il r _o_j. ..., ..: _* ll._,'ltu^"i peneagreptare,irrrirnpceacc:reasurr:i::-*::.;:-: )"tj;,,'l,j'lll't^ziloltc'aalcd..indar^d"qi *'' -:....-,. care pot li prezise cu zeci g strte de a'i i^ai'te. Surrl er".,.rii rr.- ,. . i - . i:s:]91:' t, ru-suqprinda pe ninre'i. gi apoi. rrir"i o.'r.,r".X'r"r,'.].' ,. ,,.-,-l :.:1 r, ,_',, ,,'. ,. ,: sldrqitul_ei,,lut rturnai in apropierea st'arqirtLlui ei. ori. s:r:r:;:t: .:. :,i . _ _1l]'l1l':t_ lu. '" adica hrlburdli exlraordinare, neagteptate. vol'.!1 teva ?ppft9, in sistenrul soiar -.i u,, .,.,.:_-..: ..

''i';$,';"i"ri;il;;i;;

j;*

l,:'l:::i llllli.":,t;r

ir::i

''

i '
I'r,il

1,|t irli
l

prevbzute dupd legile sistemelor solare. Vor ii intdmpldri rezultate din suspendarea sau inldturdrea armoniei legilor dupd care se conduc de la inceputul himii, sistemele solare. Numai aga, vor putea ii prevestitoare. Altfel, ori c6t de extraordinare ni s'ar pdrea, ele nu snnt de fapt extraordinare gi rbm6.n fird semnifica{ii privitoare la apropierea venirii a doua, a$a cnm au fost de la inceput. Mai extraordinar ar ii daca nu s'ar intdmpla a$a cum sunt prevdzute, caci atunci ar insema intr''adev5.r'o' tulburare a legilor dupd care se coudnc, ceea ce ar ii intr'adevir ceva extraordinar qi rre-ar cla de gAndit. Dar aqa, o intunecirne de soare sau de luna at6t ne poate spune, cd soarele cu pamdntul qi cu hrna sunt ?n ,,conjunc!ie" (pe aceeaq iinie), cum au fost la datele cutare qi cum vor trebui sb fie, cu preciziulte la dateie cutare gi cutare. La fel gi cdderile de stele (comete, bolizi, meteori, etc.). Singure cutremurele de pdrrdr-rt rdmdn extraordinare, prin faptr-rl cb nu pot fi prevdzute. Dar ele nu sunt,,semne-decAt impreund cu celelalte. 4. Antihrist inci s'a irit qi a putut fi identificat, in persoana papei. S'a prezis cd el va amdgi pe oamenitimp de 7260 ani (Apoc. 13,5;Daniil 7,25). Domnia Iui intr'adevdr, a durat de la anui 558 d. Hr. cAnd papa, clr puteri nelimitate, primite de la impdratul lusti-nian, a intrat in .acq1!tol qi pdnS la anui lB1B, cdnd i s'a luat puterea, fiind luatca prizonier de un general franc:ez.=ln1bt aCest rdstimp, papa s'a identificat cu Antihrist : s'a licut pe sine Dumnezeu iZ 1es. 2, 4); a dus razboi cu sfin{ii (Apoc. I 3, 7) prin inchiziliile de tristd amintire; a schimbar sdrbatorile (Daniil 7" 25 I irrlocirirrd Sabatul prin DLrrninecS; s'a lbcut inlailibil gi trufag. erc. iatd in special implinirea profeliilor privitoare la Antihrist: ceTe pafru impdrii{ii dinainiea liri Antilrrist, inchipuite ca fiare (Daniil 7 , 2-7) au fost: ?mpdtt{ia Babilonenilor, a Meclo-Pergilor; a Grecilor gi a Romanilor. Cele zece coat-ne ale fiarei a patra (Daniil 1, 8. 23-24) sunt cele zece impnrd{ii formate din imperiul roman: a Hnnilor, Ostrogo{ilor, Vizigo{ilor, Francilor,

Vandalilor, Suavilor, Burgunzilor, Herulilor, Anglo-saxo-ilor gi Longo barzii or..Comtil cel cu ochiu de ontintre cele zece, este Antihrist sau fiara din Apocalipsa (2 Jes. 2,3-4; Apoc. 13,:6-7) identificat cu papa. CSci papalitatea s'a ridicat din ruinile celor zece impdratii, cAnd la anul 553 prirni de la lustinian puteri nelimitate, prin care a biruit pe sfin1i. a schimbat legea 5i praznicele gi s'a trufit, licAndu-se Dumnezeu (Daniil 1,25; Apoc. 13, 6-8). Despre domnia acestui Antilrrist s'a prezis ca va fi de trei ani St jumdtate (Dan|1| 7 , 25 Apoc. 12, 14), adicd de 42 hni (Apoc. 13,6), deci de 1260 zile, On, fiind vorba de zile proorocegti, ele trebue socotite ca ani (T'Junr. 14,34;Ezec.4,2-6). Degi anul 553 este data cAnd papalitatea a primit de la Iustinian puteri nelimitate, totuqi numai in anul 558 a fntrat in rolul de Artihrist, anume, cAnd au fost alunga{i Herulii, Vandalii gi Ostrogofii, potrivit celor prezise laDaniil'7 ,24. E adevdrat, cd papalitatea se mai menJine inci qi dup[ anul 1818. dar in scurli vreme ea va fi I 'i distrusd de adventiqti gi de milenigti prin invS{dtura 1or. Rdspunsul nostru. Identificarea lui Antihrisi in cadrul istoric, geografic gi sociai de mai sus, e o indrdsneal5. pe cAt de trufage, pe atAt de superficiald. Cdci dupd caracterr:l, invS{dtr,rra gi faptele Iui, Antihrist nu poate fi identificat cu papalitatea, pentru urmdtoarele motive: l 1 . Despre Altihrist s'a prezis cd se va face DumneZu: Ori, nieirmlapfnl s'a incumetat pAn[ azi sd se faci Dumnezeu, oricAt de trufaq ar ii fost. Tofi au crezut intr'un Dumnezeu nrai mare ca ei, Cdruia au cdutat siJ slujeasc6,. chiar ca ,,vicari" ai lui lisus gi chiar ca ,,infailibili" ex cathedra. ,,Vicari" nu insemneaz6 mai mari, ci locliitori, reprezentan{i etc. in orice caz mai i'=t mici. sau srrprrgi. 2. S'a prezis c[ Antihrist va s[v6rgi minuni mari (2 Jes. 2. 9; Apoc, 13. 13 14), prin care sd amdgeascb popoarele. Ori, pAnd in prezent lstoria uu cunoagte nici un papd care sd fi avr,rt o
aslfel de putere. de a sdvArgi mirruni uimitoare. 3. S'a prezis cA fiara sarr Atttiluist, va inrpune oarnenilor semne pe urAna dreaptd gi pe filnte, incAt nirneni sd nu poati cumpdra ceva san vinde" fhrh sd aibl acest semn al fiarei (Apoc. 13, 16-17), Ori, p6nd itr prezent, papalitatea n'a ar,'ut riiciodath gi n'a aplicat supngilor sdi .catolici" vreun astfel de semn. Cercul de jurisdic{ie al pafei cuprirrde toatb lumea. Ori, chiar gi in Roma, comerlul niciodatb n'a fost rezeruat numai catolicilor.

' ,' itll ',at;,l

r

*ii
.i' i
i

: . ;,-i

l:!t:

r'i
';i

gi rnileni$tii incd pot cumpS.ra gi orice, chiar i, oragul de regedir:i utpup.i.Aduentiqtii 'inde 4' cat priveqte inlocuirea SArnbetei plin Duminecd (aceasta o afirmd numai adr,enti;ti.,. nu papa a lbcut-o qi iui in anul 558 s'a ilcut. Au ftcut-o ir4iqi Apostolii Dopnului. lar la a.:, 313, prin,,Edictul de la Mirano" 1f9st legiferatd, ca fiind o rtu.. de fapt, aFa cum au fost si rc,a:: celelalte irlstitulii ale cregtinismului. Atu-ici nu s'a .rnodificat nimic in creqtinisri-r, ci s.a recunoscul totul. aga culn era de lapt. 'u'rai 5' Durata doruriei Iui Antrlu'ist uu poate fi precizatd exact irr 1260 de u,ri. chiar dacl 'zilele celor 3oh ani le socotinl ca zileproorocegti, deoarece qi cele trei zile cat a stat lo'a in chit a,_r 'fost proorocegti (Mt. 12,40) $i lotu;i, nu:pot fi socotite ta ani. Un lucru ?nsa trebue s5 ;tinr. va fi scurta (Mt' 24,i2)- gi atrurci n'a'em motiv de a cdura aite i'1e1esL:ri iJ:li;

r"j";['H:]ui

6' Dacd papa ar fi Anlihrist, potrivit invd{5tudi adver-rtigtilor, ar fi trebuit sa fi lbst biruit total' ceea ce il]sd nu- se-vedeo caci papa e qi azi tot atat de tare pe pozi{ie, ?n lumea catolicilor. cum era qi ?nainte' Pe de altd pat1e, clespre nu s'a spus cd va ii biruit gi ciistrus de adventigti 5i de milenigti. ci de .atr" H.irto, -Antilrrist Mdn-iuitorul, care ,,il ucide cu suflarea su1.ii sale* (2 Jes.2, B). 'a Deci toate talcuirile secrare ptivil.oal'e la Arrtilu'ist surrt super-ficiale gi rreser.iour.. Du, .1.

;::l

i:li:,i?u"?,::ll,::1.1,]^ll:,:=,i19. n.rai iscusi{i ullii si cu mai mulrd

"u

3l''jji,:il:,il?]'j, }"il,Ti,l'"r
ale Sf. Scripturi.

ci'u, poate'

etii'1a

3il,9""air r"lJ."*."r,"[, 2 socotesc pe ad'e'tietii 1or i' interpreta*" eibri"i:;;J'""t?jT:j'r:il:i:t::*:

siiuta; qi

3 socotel;;;

ffi'f'

;;il ;;;;

5. Data venirii a cloua poate fi calculatl cu exactitate, prin interpretarea unor cifr.e Adventi$tii o calculeazr in chipul Ia Daniil 8,14 se vorbegte pr.ofetic. despre trecerea a 2300 seri gi.dimineli pdna .urrndtor: la restabilir-ea ternplului. E vorba de zile profetice' care dupd Num' 14,34 d;;; ""lal-ri"l $i in1"i"r" ca ari. Iar curilirea renrplului 1,2-6,trebue inselnueazi 9i curalilea lurnii prin ro", iu u"nirea a doua u rjon-rrtui. Deci, data ve'irii a doua calcularn astfel;porullcapentrx recladirea templului a fost dati in anul 457 i.Hr.Nr,rm[rand de ia aceasld data 2300 ani, ajungem la anul 1843 d. Hr. care ,oro.r-rl sigur al venirii a doua. (vezi 9i la pag' 46-41; qit-up xxxv). Nei'rplinindu-se "rt insd aceasta profe{ie, azi adventi;tii niL tnai fac calcLtle 9i profelii ii acest iens, ci suslir-r nu"ui upropierea acestei date poaie ir gtiuta. prirr scrnnele ce o vestesc "a upruupa*.1. gi ca ea iu o,.ia" caz este Milenigtii o :31:']:u'3 aitfel gi de.qeEeq=3i.4rg. t1 4r rezlrltat,Ei ztc aga: Urrimr-rl ar jubiliar a fost anul 625 i' llr. Da' dupi u..rtu tr"uul ,iu.*.r*nul cel jubiriar, care esre impdr'a{ia de o mie d.t-1ni a.l'i Hrisios,ol,tu_l:,]jl.u u aouu, pa'd la sffrgitul 'rare lurnii, irceperea acesteia va fi nu dupd.50 ani, ci abia dupa cle 5qx50: 2500;'ei; 625 i. Hr.ceea ce ?nsernreaza anul 1875 d' Hr-earedefa venirea u oou!,pana la sfhrgitullr,ni;,i,,."perea acesteia va fi nu dupa 50 ani' e i abia dupa desoxso: zsoo, i.'ri ozs L ur.".J*ul."i,rr.,*eazd arrul lB75 irtcepe dLrpa calcularca Evreilor" d. Hr. care ra icic1. tsii."t'^;;;*-il;'rl, n o"rr.iidrr'! 311. calcule' ajungetn la aceeagi dr;, ".ri*, ;;";;'pitoa..t" gase zile ute'crealiunei " i'senmeaza gase rnii ani" fiirrdca la Dutrnezeu o t.uie cle cle ani o zi gi o zi ca o,nie de ani (2 petru 3, g; ps. 90. .+1. Deci 6000 de ani este rf,sti:npul " "u oe tu.,,u"al cme'i'ii. Dup6 6000 de ani urmeazb odihna sai.r rrrilerrilrl' $i cuin $'darn a c[zut in pdcat in anul 4126 i:.I{r., acliugard noi 1a aceastb datd suna cje anur iB74 d Hi a"est
c-r

!,il-rt*tn
l911:1];

ar';;;;i;s;o';;#i;;;.'ifJil;;::: 50-ir:

si

,"rl
Lrr

iloi'ca

lrtoclterttiqtii' o calculerzd altlel, ajurgand clesigur la alr rezulral, anu*e.

itr

'

':: lJii:,i:-jll'iii:ii] rr

chestiulrea estc',ca. dupd sectarii arnintili. data veniri i a doua poaLe fi caicrrlaG i:::i a desmi,rlir so'tou..i. srabirite. dd'd cle *;irr,.e rs-du ud+tjurat' sau:::ll'-u.r-'.l,.r'i',,.a ce aqteptau pe Dgmnul imbrlca\i in haine !e albe... au adoptat soru..ra
-c-et

I I I I

I I

calculat bine, transpunAnd data venirii a doua pe o datd ulterioarS, *) dupd care apoi, paqind acelagi lucru, au ticluit invb.ldtura, cd MAntuitorul $i-a ftcut venirea a doua la data cdnd ,,trebuia", potrivit calculelor ior, dar ci nu L-a v[zut nimeni, deoarece-,co!'puLl-ui-sh+re1]cut in conducdtorul miJeniqtilor). A venit a$a cum a anuntat: ,,ca un fur",adicd

.6 n'au

::#r.(h:i*TfO*0,
Raspunsul nosrru.

t I I I I I I I I I I -I I I I I [ f

1. Mai intiide-toat+proptren--secfarihsl-,,atst$tiutori" amintili'rnaisus; sd cad[ de acord asupra datei venirii a doua Ei a felului de a o calcula*, ca cel pulin ei ingigi sd nu fie in conffazicere in aceast5 privinla; 2. ln ce priveqte socotelile inqirate mai sus, ele sunt in mod evident neserioase. Pentru cd nu existi nici o 1egdtur6. intre venirea a doua pe de o parte si restabilirea templului, respectiN' anii jubiliari ai Testamentului Vechi pe de altl parte. Sunt asocieri ad-hoc, inadins ticluite. Dac6 ele ar ii exact ceea ce suslin acegti sectari, atunci n'ar mai fi nevoie de semnele premergdtoare, dupd care sd putem cunoa$te apropierea datei venirii a doua. Ce rost ar niai avea aceste .,selnlte", dacd noi am putea cunoagte chiar data exactd. iar nu numai apropierea venirii a doua ? E de neinleles apoi, de ce uneori ziua este calculatd ca un an, iar alteori ca o mle de ani, cum se va vedea gi in capitolul urmdtor ci socotesc aceiagi sectari cele gase zilb ale

crealir-rnii'

- --. --

sb fie oare acegti secrari ,,qtiutori",' mai privilegiali in fala lui Dumnezeu a".a* .jirutli cregtini gi chiar decAt ingerii din cer, incredinl6ndr-ii-*" taine pe dupd cuv6ntul Domnului ' l qrr'll''i nicioamenii, nici ingerii n'u le pot qti niciooata ?! " I ' "ur" " 4.Aumai foigiinveclrimeastfel de prezicitori,careausus{inut cA,i,ienirer)o'E\ir|E'o (2 Sifosl" Jes. 2,.2;2 Tim. 2, l8). Jar M6ntuitorul insuqi a'prevestit cA in vremuiilerde apoi fe' 1tr qcula mulli prooroci mincinoSi, care vor 2ice, de asemenea, cilomnul $i-a fhcut Jejata' doua venire gi ca este ba aici, ba colo, ba in pustie; ba in'cdmdri ascuns gi nu-i veOe niineiiii.l