Pravila Mare Ortodoxă de Rugăciune Bogorodișnaia (Născătoare de Dumnezeu)

Bogorodișnaia
BOGORODIȘNAIA
1
Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te!
Pravila mare
o r to d o x ă d e r u g ă c iu n e
BOGORODIȘNAIA
(se tâlcuiește "Născătoare de
Dumnezeu", din slavonă)
cunoscută și ca
Bogorodicinaia
Ediție gratuită
realizată după modelul Sfântului
Mucenic rus Serafim Zvezdinsky
Iunie 2019, format A4
2
Bogorodișnaia
Cuprins
Prefață ....................................................... 4
Despre pravilă ........................................... 6
Despre puterea rugăciunii

"Născătoare de Dumnezeu, Fecioară,
bucură-Te" ................................................ 14
Pravila mare propriu-zisă ........................ 22
Despre Împărăteasa Cerurilor,

Născătoarea de Dumnezeu ...................... 100
Cuvânt de încheiere .................................. 119
Copertă (față): Preasfânta Fecioară Maria, Împărăteasa

Cerurilor îmbrăcată în soare, alături de Iisus Hristos, Soa-
rele Dreptății, Împăratul tuturor (icoană).
Copertă (spate): Iisus Hristos (pictură).
3
Prefață
"Orice necaz s-ar abate asupra ta; orice boală te-ar
putea lovi; oricât de greu de îndurat ţi-ar fi viaţa de familie,
sau cât de nestatornică slujba; în toate aceste împrejurări
întoarce-te spre Împărăteasa Cerurilor, și cu lacrimi cere-I
să te ajute, iar Ea, Apărătoarea Doamnă, te va auzi și te va
ajuta întru toate. Adu-ţi aminte că pentru Ea nimic nu e cu
neputinţă" (Testamentul Stareţei Rufina de la Harbin).
"Fiecare ştie din experienţă cum uneori amărăciunea

vieţii îi copleşeşte sufletul din toate părţile, inima îi este chi-
nuită de tristeţe şi durere şi fără voie îi curg uneori lacrimi
din ochi. Greu îi este omului să rabde nenorocirea şi cade
uneori în deznădejde, şi sentimentul tristeţii îl stăpâneşte.
Însă, dragii mei, cel mai important este să nu deznă-
dăjduiţi, să vă îmbărbătaţi! Când vă împresoară norii
necazurilor astfel încât parcă nici o ieşire nu mai aveţi din
această situaţie, amintiţi-vă atunci că aveţi în Ceruri o
Maică, pe Împărăteasa Cerurilor, Care vă vede, vă
aude şi ştie toate mișcările sufletului vostru. Chemaţi-o cu
credinţă şi Ea va veni la voi îndată şi vă va izbăvi de rele şi
nenorociri!" (Arhimandrit Chiril Pavlov).
4
Bogorodișnaia
Preasfânta și Preacurata
Fecioara Maria5, Tânguitoarea
Despre pravilă
B
ogorodișnaia, cunoscută și ca Bogorodicinaia, conform
tradiției, a fost dată de Maica Domnului Însăși, la înce-
putul veacului al VIII-lea, și odinioară era săvârșită de
către toți creștinii. Mai pe urmă, însă, a fost uitată. Sfântul
Serafim de Sarov (1759 – 1833), pustnic, apostol și prooroc al
neamului rus, mare mărturisitor al luminii Sfântului Duh, a
amintit de pravilă, fiind binecunoscut faptul că preacuviosul
o iubea nespus de mult pe Împărăteasa Cerurilor. În chilia
sfântului s-a găsit o cărticică veche cu descrierea minu-

nilor petrecute cu oamenii care împlineau pravila.
Citirea de 150 de ori a rugăciunii Bogoro-
dișnaia, Născătoare de Dumnezeu,
6
Bogorodișnaia
Fecioară, bucură-Te! Ceea ce ești

Plină de Har, Marie, Domnul este cu
Tine. Binecuvântată ești Tu între femei și
binecuvântat este Rodul pântecelui Tău, că ai
născut pe Mântuitorul sufletelor noastre, care stă la
baza pravilei, îi aduce creștinului un mare folos. Domnul ne-
a arătat cât de puternică este rugăciunea Preacuratei Sale
Maici înaintea Lui și cât de grabnic este ajutorul acordat de
Ea: în împrejurările cele mai grele și cu totul pe neașteptate.
Minuni petrecute cu cei care citesc pravila nu au întârziat să
apară. Astfel, mulţi credincioşi au recunoscut că în perioada
cât au făcut pravila, au avut loc întâmplări minunate de la
Maica Domnului: au găsit locuri de muncă, au simţit pace şi
bucuria de a se ruga şi de a participa la sfintele slujbe sau au
avut probleme aparent imposibile care şi-au găsit rezolvarea.
Pravila se face și în prezent în mănăstirea ortodoxă rusă
Diveevo (aflată la 12 kilometri de oraşul Nijny Novgorod din
Rusia) a Sfântului Serafim de Sarov, în fiecare seară, la ora 21,
la procesiunea de pe Kanafka (Drumul Maicii Domnului, care
înconjoară mănăstirea).
M
ulţi păstori cu înaltă viaţă duhovnicească s-au rugat
după această Pravilă, dându-le binecuvântare şi fi-
ilor duhovniceşti ai lor pentru această lucrare.
Părintele Aleksandr Gumanovsky mărturisea despre Pravila
Născătoarei de Dumnezeu: "... Am uitat să vă propun o
metodă fundamentală spre mântuire. Să citiţi în fie-
care zi de o sută cincizeci de ori "Născătoare de
Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te...", şi această rugă-
ciune vă va fi spre mântuire. Această Pravilă a fost
dată de Însăşi Maica Domnului în veacul al VIII-lea,
şi era îndeplinită cândva de toţi creştinii. Noi,
pravoslavnicii, am uitat de această pra-
7
vilă, iar preacuviosul Serafim de Sarov

ne-a amintit de ea. Am în mână un manus-
cris din chilia preacuviosului Serafim, care con-
semnează numeroase minuni întâmplate ca urmare a
rugăciunilor închinate Maicii Domnului şi, îndeosebi, a citirii
de o sută cincizeci de ori a rugăciunii "Născătoare de Dum-
nezeu, Fecioară, bucură-Te...". Dacă, din cauza neobiş-
nuinţei, vă va fi greu să o repetaţi de o sută cincizeci
de ori, spuneţi-o pentru început doar de cincizeci de
ori. După fiecare zece astfel de rugăciuni, citiți o dată "Tatăl
nostru..." şi "Uşa milostivirii...". Toţi cei cărora le-am spus
despre această pravilă au fost mulţumiţi".
Părintele Aleksandr Gumanovsky şi-a închinat întreaga viaţă

Împărătesei Cerului. Toţi fiii săi duhovniceşti spuneau în fie-
care zi de o sută cincizeci de ori această rugăciune a
Născătoarei de Dumnezeu, unii chiar s-au învrednicit să
treacă la cele veşnice, având pe buze salutarea Ar-
hanghelului adresată Celei mai Cinstite decât
Heruvimii şi mai Slăvite fără de asemă-
8
Bogorodișnaia
nare decât Serafimii.

Părintele Aleksandr era numit "Bogo-
rodişnîi Stareţ" pentru dragostea sa faţă
de Împărăteasa Cerului.
Părintele Zosima de la
Serghiev Posad o iubea în
mod deosebit pe Îm-
părăteasa Cerului. El tră-
ia mereu de parcă s-ar fi
aflat în faţa Ei. Stareţul
le-a poruncit fiilor săi
duhovniceşti să I se a-
dreseze mereu Fecioarei
Preciste şi pentru fiecare
faptă să-i ceară binecu-
vântare, ca şi cum ar fi
fost egumena lor. Fără
binecuvântarea Împără-
tesei Cerurilor, copiii
mei, să nu începeţi ni-
mic. Iar sfârşind munca,
mulţumiţi-I din nou, căci
Ea este grabnic ascultă-
toare şi ajutătoare în
toate lucrurile cele bune
– spunea el. Stareţul credea că aprinderea candelelor în faţa
icoanelor Împărătesei Cerului este o datorie. Iar atunci când
cineva se îmbolnăveşte trebuie să-l ungem cu untdelemn din
candela care arde în faţa icoanei Maicii Domnului, şi aceasta
va duce la însănătoşirea sufletului şi a trupului celui bolnav.
Stareţul avea în chilie două icoane făcătoare de minuni ale
Împărătesei Cerului: Vladimirskaia şi Kazanskaia. Multe
minuni s-au săvârşit datorită acestor icoane, nenu-
măraţi bolnavi au primit vindecare. Atunci
când stareţul se adresa în rugă-
9
ciune Împărătesei Cerului, vorbea

cu Dânsa ca şi când ar fi fost vie, ca şi
când ar fi văzut-o pe Ea chiar aici, în chi-
lia sa. Şi, într-adevăr, Împărăteasa Cerului era
mereu împreună cu el şi toată viaţa sa lăuntrică şi
exterioară decurgea sub acoperământul Ei. Stareţul
Zosima îi îndruma pe toţi fiii săi duhovniceşti să citească,
potrivit cu ceasurile zilei şi nopţii: „Născătoare de Dumnezeu,
Fecioară, bucură-Te...” (toată rugăciunea până la sfârşit) şi să
ceară binecuvântarea pururea Fecioarei pentru fiecare ceas al
vieţii lor şi pentru cei apropiaţi. Stareţul se bucura dacă vre-
unul dintre fiii săi duhovnicești săvârşea Pravila „Bogorodici-
naia”, citind de o sută cincizeci de ori, în cele douăzeci şi patru
de ore ale zilei rugăciunea „Născătoare de Dumnezeu, Fecioa-
ră, bucură-Te...”.
Stareţii athoniţi, ca nişte vrednici vieţuitori ai domeniu-
lui pământesc al Maicii Domnului, se străduiesc îndeosebi
spre a o cinsti pe Stăpâna Muntelui Athos. Printre multe alte
pravile ei obişnuiau ca în fiecare zi, dimineaţa şi seara, să zică
vestea cea îmbucurătoare a Arhanghelului: „Născătoare de
Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te...” de trei ori. Rugăciunea se
citeşte fără grabă şi cu evlavie. Se fac trei închinăciuni până la
pământ. La începutul fiecărui ceas iarăşi se zice rugăciunea o
dată, gândind că acest ceas al vieţii noastre s-ar putea să fie
ultimul şi că trebuie să fim pregătiţi, atunci când Domnul ne
va chema la judecată.
Episcopul Serafim Zvezdinsky, proslăvit în ceata noilor
mucenici şi mărturisitori ruşi, a cunoscut din proprie expe-
rienţă puterea Pravilei „Bogorodicinaia”. Iată ce scria vlădica
din surghiun: „Am luat calea pribegiei, cale grea cu staţio-
nări obositoare prin gări. Însă tot acest traseu de la Me-
lenkov până la Moscova, de la Moscova – la Alma Ata, de
la Alma Ata – la Uralsk şi mai departe până la Ma-
rea Caspică mi s-a părut o călătorie minuna-
tă şi de neuitat. Pe scurt, a fost un drum
10
Bogorodișnaia
presărat cu minuni de la citirea celor

150 de „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară,
bucură-Te... „. Câteodată mă gândesc că Domnul
înadins m-a îndreptat pe această cale, ca să mă conving
aievea cât de puternică este rugăciunea Maicii Preciste îna-
intea Lui şi cât de lucrătoare poate fi îngereasca bunăvestire
„Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te...”. Cred şi
mărturisesc, aşa cum am simţit eu însumi, ca niciodată, în
această călătorie, toată căldura, toată ocrotirea, tot acope-
rământul minunatei cântări „Născătoare de Dumnezeu,
Fecioară, bucură-Te...”. În locurile cele mai de nestrăbătut
această cântare îmi netezea drumul, trimiţându-mi înso-
ţitori credincioşi; în situaţii aparent fără ieşire îmi prilejuia
scăparea nesperată, iar pe cei duşmănoși îi îmblânzea, ini-
mile cele rele nu o dată le îmbuna şi pe cei împietriţi îi ardea
şi îi făcea de ocară. Ca să piară ei cum piere fumul. O, ce
mare îndrăzneală! O, ce minunată apărare! „Bogorodicina-
ia” din focul patimilor ne scoate, din adâncul beznei sus în
ceruri ne ridică. Îngrădiţi-vă deci mai des şi mai sârguin-
cios, copilaşii mei dragi, cu acest zid nebiruit, cu această în-
grăditură nesurpată, rugăciunea „Născătoare de Dumnezeu,
Fecioară, bucură-Te...”. Cu această rugăciune nicicând nu ne
vom pierde, în foc nu vom arde, în mare nu ne vom îneca.
Chiar dacă satana, cel ce ne urăşte, ne va pune piedici în cale
şi vom cădea, şi atunci salutarea Arhanghelului rostind, ne
vom ridica cu bine, cei întunecaţi ne vom lumina, cei tul-
buraţi sufleteşte ne vom tămădui, cei întinaţi cu păcatele ne
vom curăţi şi ne vom înălbi ca zăpada prin curăţire. Cei
omorâţi de patimi vom învia şi vom cânta cu bucurie: Hris-
tos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat!” (Sfântul
ierarh noul-mucenic Serafim (Zvezdinski). Viaţa, corespon-
denţa şi predicile, Moscova, 1999).
Părintele Zosima de la Serghiev Posad l-a iubit şi l-a
preţuit mult pe vlădica Serafim (Zvezdinsky),
spunând despre el: „Este un arhiereu
11
sfânt!”. Vlădica Serafim împlinea în fie-

care zi Pravila „Bogorodicinaia”, rugându-se
pentru toată lumea. El i-a îngăduit unuia dintre
fiii săi duhovniceşti să trans-
crie rânduiala după care vlădica a
aşezat rugăciunea sa către Născă-
toarea de Dumnezeu.
După fiecare zece rugăciuni, vlă-
dica Serafim adăuga şi alte ru-
găciuni proprii, pe care nu le
descoperea nimănui, ştiute nu-
mai de Dumnezeu şi de Împă-
răteasa Cerului. Însă nu toţi pot
să ţină Pravila „Bogorodicinaia”
după modelul arătat de vlădica
Serafim. Aproape toţi o îndepli-
nesc după cum ne-a lăsat-o părintele Aleksandr.
Pravila Bogorodișnaia de față, însă, este realizată după

modelul arătat de Sfântul Mucenic Serafim Zvezdinsky, nu
după cel al părintelui Aleksandr Gumanovsky, conținând și
„aducerile aminte și cugetările” referitoare la evenimente deo-
sebit de importante din viața Preasfintei Fecioare Maria și a
Mântuitorului Iisus Hristos, dar și mai multe rugăciuni, nu
doar cele de bază ca în modelul părintelui Aleksandr.
12
Bogorodișnaia
Maica Domnului cu Pruncul

Iisus, de la K
13iev, Ucraina
Despre puterea rugăciunii

„Născătoare de Dumnezeu,
Fecioară, bucură-Te”
U
n schimonah rus, părintele Macarie, care trăia într-o
peşteră din pustia Kerasia aflată în Sfântul Munte
Athos şi care a adormit în anul 1888, povestea urmă-
toarea experienţă personală:
– Odată, înainte de Paştile anului 1861, mergeam împreună
cu părintele Arsenie la Mănăstirea Marea Lavră pentru a ne
cumpăra alimente pentru Paşti de la un vapor ce venise dintr-
o insulă a arhipelagului grecesc şi care ancorase în portul
acestei mănăstiri. Părintele Arsenie fusese paznic la Karyes şi
apoi pădurar mai mulţi ani şi de aceea cunoştea toate cărările
şi ascunzişurile Athonului.
Pe drum, părintele Macarie se tot oprea şi privea în jur între-
bându-se în sinea sa dacă nu cumva părintele Arsenie cu-
noştea în acea parte vreun pustnic care să trăiască ascuns de
lume. La un moment dat, s-a întors către părintele Arsenie şi
l-a întrebat:
– Părinte Arsenie, câtă vreme ai fost pădurar, nu ai cunoscut
pe vreunul dintre pustnicii nevoitori, care trăiesc ascunşi prin
văgăunile Athonului?
Părintele Arsenie s-a mâhnit auzind această întrebare, căci se
jurase să nu descopere nimănui ceea ce văzuse. Însă după ce
s-a gândit puţin, pentru a-l linişti pe părintele Macarie, i-a
spus:
– Dacă iei asupra ta păcatul jurământului, îţi voi des-
coperi unde se nevoieşte un stareț ascuns, dar
să știi că tu ești de vină. Stareţul este bulgar.
– Da, iau asupra mea acest păcat, a răs-
14
Bogorodișnaia
puns părintele Macarie.

Ne-am îndreptat atunci spre Schitul Româ-
nesc Prodromu. După ce am trecut de Schit, la un
moment dat părintele Arsenie a luat-o la dreapta spre
un loc drept, dar care se înfunda, căci de jur-împrejur erau
stânci care sfârşeau într-o văgăună. În fundul văgăunii, ca un
şarpe ce se ascunde de oameni, trăia acel pustnic pe jumătate
gol.
Părintele Arsenie, arătând spre văgăună, i-a spus părintelui
Macarie:
– Iată, dacă ai putere şi poţi coborâ, înaintează! Când vei
ajunge la primul loc drept, să priveşti de pe stâncă în jos şi vei
vedea sihăstria lui.
Părintele Macarie a început să coboare cu greutate. Şi-a scos
încălţămintea, apoi dulama, care îl împiedicau la coborât.
Când a ajuns la locul drept a văzut coliba Stareţului în fundul
văgăunii. Afară lângă colibă stătea pustnicul afundat în rugă-
ciunea minţii, căci aşa cum spune o cântare a Bisericii: „Pust-
nicilor, celor ce sunt afară de lumea cea deşartă, neîncetată
dorire li se face”.
Atunci când Stareţul l-a zărit pe părintele Macarie, a crezut că
este un diavol şi de aceea şi-a făcut semnul Crucii şi a intrat
repede în colibă încuind uşa.
Părintele Macarie s-a apropiat de colibă şi a spus:
– Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisu-
se Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi!
În acelaşi timp bătea în uşă. Pustnicul însă nu răspundea.
Atunci părintele Macarie a început să-l încredinţeze că este
creştin ortodox şi monah.
– Şi ce vrei? A întrebat în cele din urmă pustnicul într-o rusă
curată (Stareţul cunoştea limbile turcă, franceză, bulgară şi
greacă).
– Am venit să te văd, a spus părintele Macarie.
– Cine te-a povăţuit aici, Dumnezeu sau dia-
volul?
15
– Dumnezeu.
– Şi de unde ştii că Dumnezeu te-a trimis
aici?
– Dumnezeu m-a trimis, a strigat cu încredinţare pă-
rintele Macarie. Dacă nu vei deschide, voi muri aici lângă co-
liba ta. Nu voi pleca fără binecuvântarea Sfinţiei Tale.
– Aa, am înţeles acum cine ţi-a vorbit despre mine, dar nu a
procedat bine.
– Părinte, nu este vinovat acela, ci eu.
– Pleacă de aici, te rog! Pleacă!
– Nu voi pleca, ci voi sta lângă uşa ta până la Paşti. Aici voi
muri. Nu voi pleca dacă nu te voi vedea.
– Spune: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară...”, i-a poruncit
Stareţul.
Când părintele Macarie a terminat de spus cântarea Arhan-
ghelului Gavriil adusă Maicii Domnului, Stareţul a deschis
uşa. Atunci părintele Macarie a pus metanie şi a căzut cu faţa
la picioarele pustnicului spunând:
– Binecuvintează, Părinte!
La auzul cântării „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară...” în-
doielile necunoscutului pustnic au dispărut, pentru că dia-
volul nu numai că nu poate rosti această cântare, dar şi numai
auzirea ei îl alungă. Această cântare a săvârşit minunea şi a
alungat şovăielile Stareţului, care, vreme de optzeci de ani, nu
văzuse şi nu vorbise cu nici un om. Cântarea l-a încredinţat pe
acest isihast atât de aspru cu sine de evlavia pe care părintele
Macarie o avea faţă de Maica Domnului. De aceea suntem
datori să rostim această cântare cel puţin de cinci ori dimi-
neaţa şi de cinci ori seara.
În părţile Lombardiei trăiau doi soţi foarte cre-

dincioşi care aveau multă evlavie la Maica
Domnului. Pentru aceasta, cuprinși de
16
Bogorodișnaia
dor dumnezeiesc, au pictat pe un perete

al casei lor icoana Ei, cheltuind mulţi bani
pentru ca ea să devină cât mai frumoasă şi mai
măreaţă. De fiecare dată când treceau prin faţa icoanei,
se închinau cu respect şi rosteau cântarea îngerească: „Bucu-
ră-Te, Ceea ce eşti Plină de Har, Marie...”. Pentru acest obicei
bun al lor, Maica Domnului le-a trimis toate bunătăţile ce-
reşti şi pământeşti. Viaţa lor era plină de fapte bune, trăind în
pace cu toată lumea. Din această pricină oamenii i-au numit
„paşnicii”. Aceşti creştini binecuvântaţi aveau un copil de trei
ani care, văzând pe tatăl şi pe mama lui că de fiecare dată se
opreau înaintea icoanei Maicii Domnului şi se închinau cu ev-
lavie, a început să facă şi el la fel. Încet-încet a învăţat şi cân-
tarea îngerească, pentru că o auzea în fiecare zi de la părinţii
lui. Copilul însă nu se ruga din evlavie, ci dintr-o obişnuinţă
bună, deoarece credea că Maica Domnului, aşa cum era zu-
grăvită stând pe tron, era Stăpâna casei.
Într-o zi, în timp ce se juca cu alţi copii pe malul râului, din
lucrarea diavolului a căzut în adâncul apei. Copiii au vestit-o
pe mama copilului care, împreună cu vecinii, au alergat la
râu. Doi bărbaţi au sărit în apă, dar în ciuda nenumăratelor
lor încercări, nu l-au putut afla pe copil. Atunci mama copi-
lului a alergat ca o nebună în josul râului nădăjduind că îl va
afla acolo. Deodată îl vede pe copil în mijlocul râului stând pe
apă ca pe un scaun. Văzându-l, mama lui a strigat cu o nes-
pusă bucurie:
– Copilul meu, ce faci acolo? Eşti bine?
– Sunt bine, mamă! Stăpâna mă ţine şi de aceea nu mă tem!
Din pricina bucuriei mama copilului nu a înţeles despre care
Stăpână îi spunea el. Doi bărbaţi au înotat până la mijlocul
râului şi au luat copilul, pe care l-au dat apoi mamei lui.
Ajungând acasă şi întrebându-l cum s-a izbăvit de înec,
copilul a răspuns:
– Când am căzut în apă, Stăpâna casei noastre
(şi copilul a arătat cu degetul spre icoana
17
Maicii Domnului) m-a scos din apă și

m-a ţinut până ce au venit vecinii şi m-au
luat. Atunci toţi cei care se adunaseră să audă
cele povestite de copil s-au închinat Maicii Domnu-
lui şi s-au minunat de iubirea de oameni şi de milostivirea Ei.
Toată noaptea au cântat tropare şi cântări de laudă în cinstea
Maicii Domnului. Desigur, cântarea cea mai iubită de toți a
fost: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară...”.
Într-o mănăstire se afla o călugăriţă care se nevoia în postiri şi

în privegheri. În fiecare zi mergea din putere în putere şi din
slavă în slavă, pregătindu-se pe sine pentru trecerea din
această lume. Se nevoia cu mucenicia zilnică a conştiinţei, ca
să adune vistierie în Ceruri şi se ostenea cu multă dragoste ca
să-L întâlnească pe Mirele sufletelor curate, dispreţuind nu
numai lumea, pe care mai înainte o iubise nespus de mult, ci
şi legăturile pătimaşe cu ea. Dorea să se mântuiască şi se oste-
nea să se „afunde” în dumnezeiasca milostivire. În fiecare zi
„punea suişuri în inima sa”. Pe acest suflet a încercat diavolul
să-l înşele şi să-l abată din calea cea dreaptă a mântuirii. Şi a
reuşit arătându-i-se de mai multe ori sub chipul unui înger
luminos. De fiecare dată când i se arăta, vorbea cu monahia
despre diferite lucruri. Diavolul îi răspundea la fiecare între-
bare a ei, iar monahia se bucura de aceasta.
După o vreme, când a mers la duhovnicul ei şi acesta a în-
trebat-o cum petrece, monahia i-a răspuns:
– Bine, cu rugăciunile Sfinţiei Voastre, Părinte.
Când duhovnicul a auzit acest răspuns mândru, s-a mâhnit şi
a sfătuit-o spunându-i:
– Fiică, niciodată să nu spui „bine”. Chiar de ai face
toate faptele bune, să te smereşti şi să spui că
eşti păcătoasă, deoarece într-adevăr aşa
suntem.
18
Bogorodișnaia
Atunci monahia i-a răspuns:

– Părinte, să ştii că am spus acest cuvânt,
deoarece îngerul lui Dumnezeu vine adeseori
din Cer la mine şi mă cercetează.
Duhovnicul fiind încercat, deoarece auzise şi trecuse prin
multe, şi-a adus aminte de cuvintele Sfântului Apostol Pavel,
care spune că diavolul se preface în înger luminos, şi i-a spus:
– Atunci când va veni din nou „îngerul” să te cerceteze, spu-
ne-i să ţi-o arate pe Maica Domnului! Iar dacă ţi-o va arăta, să
faci o rugăciune către Ea. Şi dacă va rămâne până ce îţi vei
termina rugăciunea, atunci să ştii că este Stăpâna noastră, iar
dacă va dispărea îndată, să ştii că aceea este o închipuire dia-
volească prin care diavolul vrea să te înşele şi să te arunce în
pierzare.
Atunci când diavolul i s-a arătat din nou monahiei, aceasta i-a
spus:
– Îngere al lui Dumnezeu, te rog arată-mi pe Maica Domnu-
lui, deoarece am mare dorinţă să o văd!
Însă cel care luase chipul îngerului i-a răspuns:
– Îţi este de ajuns să mă vezi pe mine. Nu eşti vrednică să o
vezi pe Împărăteasa tuturor cu ochii trupeşti.
Auzind acestea, monahia a cerut diavolului cu mai multă stă-
ruinţă să-i împlinească dorinţa. Atunci acela i-a plăsmuit în
închipuirea ei o tânără foarte frumoasă, ce semăna cu o îm-
părăteasă, căreia monahia s-a închinat în timp ce rostea cân-
tarea îngerească: „Bucură-Te, Ceea ce eşti Plină de Har, Ma-
rie...”. Dar în aceeaşi clipă închipuirea diavolească a dispărut,
nesuferind să audă cuvintele îngereşti.
De atunci diavolul nu s-a mai arătat monahiei ca să o înşele.
După toate acestea călugăriţa a rămas ruşinată şi s-a îmbol-
năvit. I-a trebuit multă vreme şi multe osteneli ca să ajungă la
măsura cea dintâi.
Aşadar, atunci când cădem în ispite de la diavol,
de la oameni sau de la trup, nu există un me-
dicament mai folositor ca rostirea din
19
inimă a numelor lui Iisus şi al Maicii

Domnului, care sunt mai dulci decât ambro-
zia şi nectarul.
(Iisus Hristos, Împăratul tuturor, Căruia I se
aduce închinăciune și laudă)
20
Bogorodișnaia
Iisus Hristos, Dumnezeul

nostru, pe tronul slavei
21
Pravila mare propriu-zisă

Zicem mai întâi rugăciunile de început:
Î
n numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.
(† ne închinăm)
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru ru-
găciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor, milu-
ieşte-ne pe noi, păcătoșii. Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pre-
tutindenea eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dă-
tătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne cură-
ţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufle-
tele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare,
Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (zicem de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea
şi în vecii vecilor. Amin († ne închinăm)
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi, Doamne, curăţeşte

păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte,
cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluieşte (zicem de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi
acum și pururea şi în vecii vecilor.
Amin († ne închinăm)
22
Bogorodișnaia
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințeas-

că-Se numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-Se
voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea
noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă
nouă greșalele noastre, precum și noi să iertăm greșiților
noștri*. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel
viclean.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri,
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluieşte-ne pe noi, păcătoșii. Amin.
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că neprice-
pându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie,
ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
(† ne închinăm)
Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu
Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci
caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăj-
maşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem po-
porul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
(† ne închinăm)
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul ceru-

lui și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
_____________
* "Limba română n-a preluat exact sensul original al rugăciunii Tatăl nostru. Textul
corect ar fi: "și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi să iertăm greșiților
noștri", altfel îți poți ruga osânda foarte ușor. "Ne izbăvește de cel viclean"
este cea mai bună traducere, căci vicleanul este mai rău decât răul, fi-
indcă se ascunde sub masca binelui" – spune Avva Adrian Făge-
țeanu, unul dintre cei mai mari preoți duhovnici creștini or-
todocși ai neamului românesc.
23
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui

Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a
născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumi-
nă, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, năs-
cut, nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au fă-
cut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a
pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Ma-
ria Fecioara şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zi-
lele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat. Și a înviat a
treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi șade de-a
dreapta Tatălui. Şi iarăși va să vină cu slavă, să judece viii şi
morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la
Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închi-
nat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor și viața veacului ce va să fie. Amin.
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru, Dumnezeu.
(facem o închinăciune până la pământ)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos,
Împăratul nostru, Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos,
Împăratul şi Dumnezeul nostru.
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru cre-

dincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la ju-
decată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept
înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu
și viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a
24
Bogorodișnaia
să locuiesc în întuneric ca morţii cei din

veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea
încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte
de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine
mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab
auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa
Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în
mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nă-
dejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat
sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg,
Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul
meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul drep-
tăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru
dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de
stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc su-
fletul meu, că eu sunt robul Tău.
Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm,

noi, păcătoşii şi smeriţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigând
dintru adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te
spre noi; sârguieşte, că pierim de mulţimea păcatelor; nu-i în-
toarce neajutoraţi pe robii Tăi, că pe Tine, una, nădejde Te-
am câştigat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi

acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin († ne închinăm)
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul
nostru, slavă Ţie! († ne închinăm)
25
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare

mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale
şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fă-
rădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fără-
delegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pu-
rurea. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa în-
cât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei jude-
ca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a
născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi
cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-
mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei și mai vârtos de-
cât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie;
bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către
păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă cu-
rată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte
întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi
Duhul Tău Cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria
mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi
pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor
întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule,
Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de drep-
tatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va
vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot
nu vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima în-
frântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne,
întru bunăvoirea Ta Sionului şi să se zidească zidurile Ierusa-
limului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile
de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născă-

toare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăj-
duim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine
din nevoi, că Tu ești mântuirea neamului
26
Bogorodișnaia
creștinesc.
Mântuiește, Doamne, pe părintele meu duhovnicesc

(numele…) și pe toți fiii lui duhovnicești și pe frații noștri în-
tru Hristos și pe toate rudeniile cele după duh și după trup,
întărește-i, apără-i și miluiește-i, dă-le mângâiere în scârbe și
vindecare de boli. Doamne! Trimite-i lui harul Sfântului Duh
și pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, ajută-ne,
Doamne, să ne îndreptăm viața și să ne mântuim sufletele
noastre. Amin!
Apoi trecem la prima aducere aminte și cugetare și la

prima decadă a pravilei, la paginile 29, respectiv 30
(Mențiune: rugăciunile din cadrul pravilei care sunt scrise cu
font italic gri (înclinat, precum acesta), sunt suplimentare; pot fi
zise sau nu, rămâne la alegerea fiecărui rugător în parte).
27
Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului, Paramythía (Mângâietoarea)
28
Bogorodișnaia
Ne amintim de Nașterea Născătoarei de Dumnezeu,

și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana Nașterii Preasfintei Fecioare Maria)
Naşterea Ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie

a vestit la toată lumea; că din Tine a Răsărit Soarele
dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru. Şi dezlegând
blestemul, a dat binecuvântare; şi stricând
moartea, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică.
29
Sfinţii Ioachim şi Ana din defăimarea ne-

naşterii de fii, iar Adam şi Eva din stricăciunea
morţii au scăpat, Preacurată, prin Sfântă naşterea
Ta. Aceasta o prăznuieşte şi poporul Tău, de vina greşeli-
lor mântuindu-se, când striga către Tine: cea stearpă naşte pe
Născătoarea de Dumnezeu şi Hrănitoarea vieţii noastre.
Mărește, suflete al meu, pe Ceea ce S-a născut din cea
stearpă, pe Fecioara Maria.
Străin lucru este mamelor fecioria; străină este şi fecioa-
relor naşterea de fii. Iar în Tine, Născătoare de Dumnezeu,
amândouă s-au rânduit. Pentru aceasta, toate seminţiile pă-
mântului pe Tine neîncetat Te fericesc.
Apoi zicem:
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie
Împărăția Ta, facă-Se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.
Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă
noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel
viclean.
În continuare zicem de zece ori la rând
rugăciunea Bogorodișnaia (Născătoare de Dumnezeu):
(1-a decadă): Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bu-
cură-Te! Ceea ce ești Plină de Har, Marie, Domnul
este cu Tine. Binecuvântată ești Tu între femei și bi-
necuvântat este Rodul pântecelui Tău, că ai născut pe
Mântuitorul sufletelor noastre.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu,
mântuieşte şi păzeşte pe toţi creştinii drept-
slăvitori, sporeşte-le credinţa şi pocăința,
30
Bogorodișnaia
iar pe cei adormiţi odihneşte-i în veşnica

slavă a Domnului nostru.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a Cerurilor,
ajută, cu Harul Tău, toate mamele, toți tații și toți copiii.
Apoi zicem:
Atotmilostivă, Împărăteasa mea, Preasfântă Doamnă,
Fecioară Preacurată, Născătoare de Dumnezeu, Marie, Mai-
ca lui Dumnezeu, singura și neîndoielnica mea nădejde, nu
Te scârbi de mine, nu mă depărta, nu mă părăsi, apără-mă,
mijlocește, auzi-mă, vezi-mă. Stăpână, ajută-mă, iartă-mă,
iartă-mă, Preacurată.
Cum voi muri, Doamne? Cum voi sta dinaintea înfricoşa-
tului Tău Scaun de Judecată? Ce răspuns voi da pentru fap-
tele mele? Împărăteasa Cerurilor, ajută-mă, mântuiește-mă!
toare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru
Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu ești mân-
tuirea neamului creștinesc.
(în continuare ne putem ruga la Împărăteasa Cerurilor
după trebuinţe, cu propriile noastre cuvinte)
Apoi, după ce ne-am rugat, trecem la următoarea aducere
aminte și cugetare și la a 2-a decadă a pravilei, la paginile 33,
respectiv 34
31

Domnului, Pantánassa (Împărăteasa tuturor)
32
Bogorodișnaia
Ne amintim de Intrarea în Biserică a Preasfintei

Fecioare, și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana Intrării în Biserică a Preasfintei Fecioare)
Astăzi înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi pro-

povăduirea mântuirii oamenilor, în Templul lui Dumne-
zeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor
mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare
glas să-I strigăm: Bucură-Te, Împlinirea
rânduielii Ziditorului.
33
Preacurat Templu al Mântuitorului, Că-

mara cea de mult preţ şi Fecioara, Sfinţită Vis-
tieria Slavei lui Dumnezeu, astăzi este adusă în Ca-
sa Domnului, împreună aducând harul Duhului lui Dum-
nezeu, pe Care o laudă îngerii lui Dumnezeu: Aceasta este
Cortul cel Ceresc.
Îngerii, intrarea Celei Preacurate văzând, s-au mirat, cum
Fecioara a intrat în Sfânta Sfintelor.
Ca de un Chivot Însufleţit al lui Dumnezeu, nicicum să nu
se atingă mâna necredincioşilor, iar buzele credincioşilor, fără
tăcere glasul îngerului cântând, cu bucurie să strige Născă-
toarei de Dumnezeu: cu adevărat mai presus decât toţi eşti,
Fecioară Curată.
Apoi zicem:
viclean.
(a 2-a decadă): Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bu-
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dum-
nezeu, mântuieşte-i şi întoarce-i în
34
Bogorodișnaia
Biserica Ortodoxă pe cei rătăciţi şi căzuţi

robi ai Tăi (numele...).
Apoi zicem:
respectiv 38
35

Domnului, Ktitórissa - Vimatárissa
(Întemeietoarea, Altarița; Cea găsită)
36
Bogorodișnaia
Ne amintim de BunăVestirea adresată Preasfintei

Fecioare Maria, și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana BuneiVestiri)
Astăzi este începutul mântuirii noastre şi arătarea Tainei

celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face şi
Gavriil Harul Îl binevesteşte. Pentru aceasta şi noi,
împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dumnezeu
să-I strigăm: Bucură-Te, cea Plină de Har,
Domnul este cu Tine!
37
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă

mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem
Ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii Tăi. Ci,
ca Ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate
nevoile, ca să strigăm Ție: Bucură-Te, Mireasă, pururea
Fecioară!
Binevesteşte, pământule, bucurie mare! Lăudaţi, ceruri,
Slava lui Dumnezeu!
Ca de un Sicriu Însufleţit al lui Dumnezeu, nicicum să nu
se atingă mâna necredincioşilor; iar buzele credincioşilor, fără
tăcere, glasul Îngerului cântând să strige cu bucurie Născă-
toarei de Dumnezeu: Bucură-Te, Ceea ce eşti Plină de Har,
Domnul este cu Tine!
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu,
mântuieşte-l şi păzeşte-l pe părintele meu
duhovnicesc (numele...) şi cu sfinte
38
Bogorodișnaia
rugăciunile lui miluieşte-mă pe mine,

păcătosul.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a Ceruri-
lor, cu Harul Tău, potolește durerile tuturor celor aflați
în suferință și dă-le mângâiere.
Apoi zicem:
respectiv 42
39

Domnului, Gherontissa (Stareța)
40
Bogorodișnaia
Ne amintim de întâlnirea Preasfintei Fecioare Maria

cu sfânta și dreapta Elisabeta, și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana întâlnirii Fecioarei Maria cu Elisabeta)
"Și în acele zile, sculându-se Maria, S-a dus în grabă în ținutul

muntos, într-o cetate a seminției lui Iuda. Și a intrat în casa
lui Zaharia și a salutat pe Elisabeta. Iar când a auzit Elisabeta
salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei și Elisabeta
s-a umplut de Duh Sfânt, și cu glas mare a strigat și a zis:
Binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat
este Rodul pântecelui Tău. Și de unde mie a-
ceasta, ca să vină la mine Maica Domnu-
41
lui meu? Că, iată, cum veni la urechile me-

le glasul salutării Tale, pruncul a săltat de bu-
curie în pântecele meu. Și fericită este Aceea care a
crezut că se vor împlini cele spuse Ei de la Domnul. Și a zis
Maria: Mărește sufletul Meu pe Domnul. Și S-a bucurat duhul
Meu de Dumnezeu, Mântuitorul Meu, că a căutat spre sme-
renia roabei Sale. Că, iată, de acum Mă vor ferici toate neamu-
rile. Că mi-a făcut Mie mărire Cel Puternic și Sfânt este nume-
le Lui. Și mila Lui în neam și în neam spre cei ce se tem de El.
(...)" (Luca 1, 39-50).
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, potoleşte în-
tristările noastre şi trimite mângâiere celor scârbiţi şi bolnavi
robi ai Tăi (numele...).
roagă-Te pentru unirea celor despărțiți, pen-
tru cei care se află departe de rude și de
42
Bogorodișnaia
copii și pentru copiii dispăruți fără urmă.

Cuvine-se cu adevărat să Te fericim, Născătoare
de Dumnezeu, Cea pururea fericită și preanevinovată
și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai Cinstită de-
cât Heruvimii și mai Slăvită fără de asemănare decât Serafi-
mii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe
Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.
Apoi zicem:
respectiv 46
43

Domnului, Prodromiţa (Înaintemergătoarea)
44
Bogorodișnaia
Ne amintim de Nașterea Domnului,

(Icoana Nașterii Domnului)
Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lu-

mina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor
de la Stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui
dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsări-
tul Cel de sus, Doamne, Slavă Ţie!
45
Fecioara astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă

naşte şi pământul peştera Celui Neapropiat a-
duce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc şi magii cu
Steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut Prunc Tâ-
năr, Dumnezeu, Cel mai înainte de veci.
Măreşte, suflete al meu, pe cea mai Cinstită şi mai Mărită
decât Oştile cele de sus, pe Fecioara Preacurată, de Dumnezeu
Născătoarea.
Taină Minunată şi neobişnuită văd, cer fiind peştera,
Scaun de Heruvimi Fecioara, ieslea sălăşluire, întru care S-a
culcat Cel Neîncăput, Hristos Dumnezeu, pe Care lăudându-L
Îl slăvim.
Apoi zicem:
viclean.
necuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pe
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăveș-
te-mă de ispite şi de tot răul şi de toate năpăstuirile.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a Ce-
rurilor, roagă-Te pentru renașterea tutu-
46
Bogorodișnaia
ror sufletelor; ajută-ne pe toți să dobân-

dim o viață nouă întru Hristos.
Apoi zicem:
respectiv 50
47

Domnului, Glykophilousa (Dulcea Sărutare)
48
Bogorodișnaia
Ne amintim de Întâmpinarea Domnului, și de cuvintele

rostite de sfântul și dreptul Simeon: "Și prin sufletul
Tău va trece sabie", și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana Întâmpinării Domnului)
Bucură-Te, Ceea ce eşti Plină de Har, Născătoare de Dumne-

zeu, Fecioară; că din Tine a Răsărit Soarele dreptăţii, Hristos
Dumnezeul nostru, luminând pe cei dintru întuneric.
Veseleşte-te şi tu, bătrânule drepte, cel ce ai primit
în braţe pe Izbăvitorul sufletelor noastre, Cel
Ce ne-a dăruit nouă şi Învierea.
49
Cel Ce cu naşterea Ta ai sfinţit pântecele

Fecioarei şi mâinile Dreptului Simeon, care
Te-au întâmpinat acum, le-ai binecuvântat, şi pre-
cum se cuvenea ne-ai mântuit pe noi, Hristoase Dumne-
zeule, împacă lumea ce se găseşte în războaie şi întăreşte Bi-
serica pe care o ai iubit, Unule Iubitorule de oameni.
Născătoare de Dumnezeu, Nădejdea tuturor creştinilor,
acoperă, apără, păzeşte pe toţi creştinii ce nădăjduiesc întru
Tine.
În Lege, în umbră şi în Scriptură închipuire vedem noi,
credincioşii: toată partea bărbătească ce deschide pântecele,
Sfânt lui Dumnezeu este. Deci, pe Cuvântul Cel mai Înainte
Născut, Fiul Tatălui Celui fără de început, Cel Întâi Născut din
Maică, fără de ispită bărbătească, Îl slăvim.
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de
50
Bogorodișnaia
Dumnezeu, ajută-mă să săvârşesc toate

lucrările mele întru slava lui Dumnezeu spre
folosul celor apropiaţi.
întâmpină-mă în ceasul morții și învrednicește-mă să mă îm-
părtășesc cu Sfintele lui Hristos Taine înainte de sfârșitul meu
și călăuzește-mi sufletul prin vămile cele înfricoșătoare ale
văzduhului.
Apoi zicem:
respectiv 54
51

Domnului, Koukouzalissa (Cucuzelița)
52
Bogorodișnaia
Ne amintim de fuga Maicii Domnului cu Dumnezeiescul

Prunc în Egipt, și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana fugii Maicii Domnului cu Pruncul în Egipt)
"După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis

lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și fugi
în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod are să
caute Pruncul ca să-L ucidă. Și sculându-se, a luat, noaptea,
Pruncul și pe mama Lui și a plecat în Egipt. Și au stat
acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlineas-
că cuvântul spus de Domnul, prin proorocul:
“Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”.
53
Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de

magi, s-a mâniat foarte și, trimițând a ucis pe
toți pruncii care erau în Betleem și în toate hota-
rele lui, de doi ani și mai jos, după timpul pe care îl afla-
se de la magi. Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Iere-
mia proorocul: “Glas în Rama s-a auzit, plângere și tânguire
multă; Rahela își plânge copiii și nu voiește să fie mângâiată
pentru că nu sunt”. După moartea lui Irod, iată că îngerul
Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în Egipt, și i-a zis: Scoală-
te, ia Pruncul și pe mama Lui și mergi în pământul lui Israel,
căci au murit cei ce căutau să ia sufletul Pruncului. Iosif, scu-
lându-se, a luat Pruncul și pe mama Lui și a venit în pământul
lui Israel. (...)" (Matei 2, 13-21).
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumne-
zeu, păzește-mă de tot răul și acoperă-mă
54
Bogorodișnaia
cu cinstitul Tău omofor.

Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a
Cerurilor, scapă-mă de ispite și izbăvește-mă de
nenorociri.
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvin-
du-ne din nevoi, aducem Ție, Născătoare de Dumnezeu, noi,
robii Tăi. Ci, ca Ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne
din toate nevoile, ca să strigăm Ție: Bucură-Te, Mireasă, pu-
rurea Fecioară!
Apoi zicem:
respectiv 58
55

Domnului, Portaitissa (Portărița)
56
Bogorodișnaia
Ne amintim de întâmplarea cu copilul Iisus în vârstă

de 12 ani rămas la Templul din Ierusalim, și despre mâhnirea
Maicii Domnului, Care umbla căutându-L, și cugetăm la
aceasta zicând:
"Iar Copilul creștea și Se întărea cu
duhul, umplându-Se de înțelep-
ciune și harul lui Dumnezeu era
asupra Lui. Și părinții Lui, în
fiecare an, se duceau de sărbă-
toarea Paștilor, la Ierusalim.
Iar când a fost El de doispre-
zece ani, s-au suit la Ierusa-
lim, după obiceiul sărbătorii.
Și sfârșindu-se zilele, pe când
se întorceau ei, Copilul Iisus a
rămas în Ierusalim și părinții
Lui nu știau. Și socotind că
este în ceata călătorilor de
drum, au venit cale de o zi, că-
utându-L printre rude și prin-
tre cunoscuți. Și, negăsindu-L,
s-au întors la Ierusalim, cău-
tându-L. Iar după trei zile L-au
aflat în templu, șezând în mij-
locul învățătorilor, ascultându-
i și întrebându-i. Și toți care Îl
auzeau se minunau de price- (Icoana întâmplării cu Iisus în
perea și de răspunsurile Lui. vTâerm
stă de 12 ani, rămas în
plul din Ierusalim)
Și văzându-L, rămaseră ui-
miți, iar mama Lui a zis către El: Fiule, de
57
ce ne-ai făcut nouă așa? Iată, tatăl Tău și

Eu Te-am căutat îngrijorați. Și El a zis către ei:
De ce era să Mă căutați? Oare, nu știați că în cele
ale Tatălui Meu trebuie să fiu? Dar ei n-au înțeles cuvân-
tul pe care l-a spus lor. Și a coborât cu ei și a venit în Nazaret
și le era supus" (Luca 2, 40-51).
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înviază
sufletul meu şi dăruieşte-mi statornică rugăciune către Tine.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a Cerurilor, dăru-
iește-mi rugăciunea neîncetată a lui Iisus: "Doamne, Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcă-
tosul".
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţu-
miri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem Ție,
58
Bogorodișnaia
Născătoare de Dumnezeu, noi, robii Tăi.

Ci, ca Ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeş-
te-ne din toate nevoile, ca să strigăm Ție: Bucură-
Te, Mireasă, pururea Fecioară!
Apoi zicem:
respectiv 62
59

Domnului, Hodeghetria (Îndrumătoarea)
60
Bogorodișnaia
Ne amintim de minunea petrecută în Cana Galileii, când

Domnul a prefăcut apa în vin la rugămintea Maicii
Domnului: "Nu mai au vin", și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana nunții din Cana Galileii)
"Și a treia zi s-a făcut nunta în Cana Galileii și era și mama lui
Iisus acolo. Și a fost chemat și Iisus și ucenicii Săi la nuntă. Și
sfârșindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El: Nu mai
au vin. A zis Ei Iisus: Ce ne privește pe Mine și pe
Tine, femeie? Încă n-a venit ceasul Meu. Ma-
ma Lui a zis celor ce slujeau: Faceți orice
61
vă va spune. Și erau acolo șase vase de pia-

tră, puse pentru curățirea iudeilor, care luau
câte două sau trei vedre. Zis-a lor Iisus: Umpleți va-
sele cu apă. Și le-au umplut până sus. Și le-a zis: Scoateți
acum și aduceți nunului. Iar ei i-au dus. Și când nunul a gus-
tat apa care se făcuse vin și nu știa de unde este, ci numai slu-
jitorii care scoseseră apă știau, a chemat nunul pe mire, și i-a
zis: Orice om pune întâi vinul cel bun și, când se amețesc, pu-
ne pe cel mai slab. Dar tu ai ținut vinul cel bun până acum.
Acest început al minunilor l-a făcut Iisus în Cana Galileii și Și-
a arătat slava Sa; și ucenicii Săi au crezut în El" (Ioan 2, 1-11).
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi
cu milostivirea Fiului Tău şi a Stăpânului nostru, ca să-
mi trimită harul rugăciunii celei arzătoare și o-
sârdnice.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă
62
Bogorodișnaia
a Cerurilor, ajută-mă în trebuințele mele

și izbăvește-mă de nevoi.
Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născă-
toare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi preanevino-
vată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai Cinstită
decât Heruvimii şi mai Slăvită fără de asemănare decât Se-
rafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai năs-
cut, pe Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te
mărim.
Apoi zicem:
respectiv 66
63

Domnului, Axion Estin (Axionița, icoana Celei Vrednice)
64
Bogorodișnaia
Ne amintim de starea Maicii Domnului lângă crucea pe

care a fost răstignit Domnul, când durerea, ca o sabie, i-a
străpuns inima, și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana Răstignirii Domnului)
Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur, şi

nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul îm-
păraţilor şi Domnul domnilor merge să Se junghie şi să Se dea
spre mâncare credincioşilor. Şi merg înaintea Lui cetele în-
gereşti cu toată căpetenia şi puterea, Heruvimii cei cu
ochi mulţi şi Serafimii cei cu câte şase aripi, feţe-
le acoperindu-şi şi strigând cântarea: Aliluia,
Aliluia, Aliluia!
65
Apărătorul cel mare şi Domn al cerului şi

al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuri-
tor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată
s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pămân-
tului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mul-
ţumire aducând Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul stri-
găm Ţie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomeneşte-ne întru Îm-
părăţia Ta! Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântu-
ieşte-ne!
Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pă-
mântul pe ape. Cu cunună de spini a fost încununat Împăratul
îngerilor. Cu porfiră mincinoasă a fost îmbrăcat Cel ce îm-
bracă cerul cu nori. Lovire peste obraz a luat Cel ce a slobozit
în Iordan pe Adam. Cu piroane a fost pironit Mirele Bisericii.
Cu suliţa a fost împuns Fiul Fecioarei! Închinămu-ne Pati-
milor Tale, Hristoase. Arată-ne nouă şi slăvită Învierea Ta.
Apoi zicem:
viclean.
(a 10-a decadă): Născătoare de Dumnezeu, Fecioară,
bucură-Te! Ceea ce ești Plină de Har, Marie, Dom-
nul este cu Tine. Binecuvântată ești Tu între fe-
mei și binecuvântat este Rodul pântecelui
Tău, că ai născut pe Mântuitorul sufle-
telor noastre.
66
Bogorodișnaia
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumne-
zeu, înduplecă-L pe Domnul nostru Iisus Hristos să
mă miluiască pe mine, păcătosul, să-mi ierte toate păcate-
le și să mântuiască păcătosul meu suflet.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a Cerurilor, întă-
rește puterile mele sufletești și izgonește deznădejdea de la
mine.
Apoi zicem:
respectiv 70
67

Domnului, Tricherousa (Cu trei mâini)
68
Bogorodișnaia
Ne amintim de Învierea Domnului,

(Icoana Învierii Domnului)
Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând

și celor din mormânturi viață dăruindu-le.
De Te-ai şi pogorât în mormânt, Cela ce eşti fără de
moarte, dar puterea iadului ai zdrobit și ai în-
viat ca un biruitor, Hristoase Dumne-
69
zeule, zicând femeilor mironosiţe: Bucu-

raţi-vă! și Apostolilor Tăi pace dăruindu-le,
Cel Ce dai celor căzuţi ridicare.
Îngerul a strigat către Cea plină de Dar: Curată Fecioară,
bucură-Te; și iarăși zic, bucură-Te, că Fiul Tău a înviat a treia
zi din mormânt și pe morți i-a înviat; veseliți-vă, popoare.
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Dom-
nului peste tine a răsărit; saltă acum și te bucură, Sioane, iar
Tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-Te întru învie-
rea Celui născut al Tău.
Apoi zicem:
viclean.
bucură-Te! Ceea ce ești Plină de Har, Marie, Domnul
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aprinde-
mă cu iubirea Ta, întăreşte-mă în credinţă şi luminează
ochii mei întunecaţi cu păcatele.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a Ceruri-
lor, reînvie-mi sufletul și încurajează-mă
spre nevoință.
70
Bogorodișnaia
Apoi zicem:
respectiv 74
71

Domnului, Gorgoepikoos (Grabnic Ascultătoarea)
72
Bogorodișnaia
Ne amintim de Înălțarea Domnului, la care a fost de față

Maica Domnului, și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana Înălțării Domnului)
Înălțatu-Te-ai întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru,

bucurie făcând Ucenicilor, cu făgăduința Sfântului
Duh, încredințându-se ei, prin binecuvântare,
că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul
lumii.
73
Plinind rânduiala cea pentru noi și cele

de pe pământ unindu-le cu cele cerești, Te-ai
înălțat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru,
nicicum despărțindu-Te, ci rămânând nedepărtat și stri-
gând celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi și nimeni îm-
potriva voastră!
Mărește, suflete al meu, pe Hristos, Dătătorul de viață, Cel
ce S-a înălțat de pe pământ la cer.
Pe Tine, Maica lui Dumnezeu, Cea mai presus de minte și
de cuvânt, Care ai născut negrăit sub ani pe Cel fără de ani,
credincioșii, cu un gând, Te fericim.
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbă-
veşte-mă de gânduri deşarte şi dăruieşte-mi cu-
get şi inimă avântate spre mântuire.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă
74
Bogorodișnaia
a Cerurilor, înalță-mi sufletul de la preo-

cupările și grijile pământești și le îndreptează
spre cele de Sus.
Apoi zicem:
respectiv 78
75

Domnului, Galaktotropousa (Cea care alăptează)
76
Bogorodișnaia
Ne amintim de Pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor

și a Maicii Domnului, și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana Pogorârii Duhului Sfânt)
Binecuvântat ești, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea-

înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul
Sfânt, și printr-înșii lumea ai vânat, Iubitorule
de oameni, mărire Ție.
Când Cel Preaînalt, coborându-Se, a
77
amestecat limbile, atunci a despărțit nea-

murile; iar când a împărțit limbile cele de foc,
atunci a chemat pe toți la o unire; și cu toți, ca în-
tr-un glas, slăvim pe Duhul cel Preasfânt.
Bucură-Te, Împărăteasă Maică, slava fecioarelor! Că toată
gura cea limpede și bine grăitoare, vorbind, nu Te poate cânta
cum se cuvine; și se întunecă toată mintea a cunoaște naște-
rea Ta. Pentru aceasta, cu un gând, pe Tine te slăvim.
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, trimite-mi
pace sufletească, odihnă şi sănătate trupească.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a Cerurilor, fă-mă
pe mine, păcătosul robul Tău, un templu curat în care
Sfântul Duh să sălășluiască veșnic.
"Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeu-
le, și duh drept înnoiește întru cele din-
78
Bogorodișnaia
lăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața

Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine".
Apoi zicem:
respectiv 82
79

Domnului, Elaiovrýtissa (Izvorâtoarea de untdelemn)
80
Bogorodișnaia
Ne amintim de Adormirea Maicii Domnului,

(Icoana Adormirii Maicii Domnului)
Întru naştere Fecioria ai păzit, întru Adormire lumea nu ai pă-

răsit, de Dumnezeu Născătoare; mutatu-Te-ai la Viață,
fiind Maica Vieţii, şi cu rugăciunile Tale izbăvești
din moarte sufletele noastre.
Pe Născătoarea de Dumnezeu, Ceea ce
81
este în rugăciuni Neadormită şi Folosin-

ță, Nădejdea cea Neschimbată, mormântul şi
moartea nu au ţinut-o. Căci, ca pe Maica Vieţii,
la viaţă a mutat-o Cel Ce S-a sălăşluit în pântecele Ei
cel pururea Fecioresc.
Neamurile toate Te fericesc pe Tine, Singura de Dumne-
zeu Născătoare.
Se biruiesc hotarele firii întru Tine, Curată Fecioară, că
naşterea fecioreşte şi moartea arvuneşte viaţă. Ceea ce eşti
după naştere Fecioară şi după moarte vie, izbăveşti pururea,
Născătoare de Dumnezeu, moştenirea Ta.
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, dă-
ruieşte-mi sfârşit paşnic şi netulburat şi călău-
zește-mi sufletul prin vămile cele înfrico-
șătoare.
82
Bogorodișnaia
Apoi zicem:
Apoi, după ce ne-am rugat, trecem la ultima aducere aminte și
cugetare și la ultima decadă, a 15-a, a pravilei, la paginile 85,
respectiv 86
83

Domnului, Esfagméni (Înjunghiata)
84
Bogorodișnaia
Ne amintim de slava Maicii Domnului cu care a fost

încununată de Domnul după mutarea Ei de pe pământ
la cer, și cugetăm la aceasta zicând:
(Icoana Încununării Preasfintei Fecioare Maria

de către Domnul)
Cuvine-se cu adevărat să Te fericim, Născă-

toare de Dumnezeu, Cea pururea fericită
85
și preanevinovată și Maica Dumnezeului

nostru. Ceea ce ești mai Cinstită decât Heruvi-
mii și mai Slăvită fără de asemănare decât Serafi-
mii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai năs-
cut, pe Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te
mărim.
Apoi zicem:
viclean.
Apoi zicem:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, fii mie Mai-
că a lui Dumnezeu, zid nebiruit şi păzitoare puternică, nu mă
depărta pe mine, păcătosul şi nevrednicul, care alerg la îm-
părătescul Tău acoperământ, căci Tu eşti nădejdea creştinilor
şi adăpostirea păcătoşilor.
Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasă a Cerurilor, nu-i
părăsi pe credincioșii de pe pământ, ci ocrotește-i
de orice rău, acoperindu-i cu cinstitul Tău
omofor.
86
Bogorodișnaia
Apoi zicem:
Apoi trecem la pagina 89 și zicem rugăciunile de final
87

Domnului, Antiphonítria (Împotrivă Glăsuitoarea)
88
Bogorodișnaia
În încheiere zicem următoarele rugăciuni:
C
uvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare
de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi preanevinovată şi
Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai Cinstită
decât Heruvimii şi mai Slăvită fără de asemănare decât Serafi-
mii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe
Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, și acum şi pururea
şi în vecii vecilor. Amin († ne închinăm de trei ori)
Doamne, miluieşte (zicem de trei ori)
Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a drept-
măritorilor creştini şi sfânta Biserica Ta în vecii vecilor. Amin.
Gavriil zicând Ție: Fecioară, bucură-Te!, împreună cu

glasul S-a întrupat Stăpânul tuturor, întru Tine, Chivotul cel
sfânt, precum a zis dreptul David. ArătaTu-Te-ai mai cu-
prinzătoare decât cerurile,, Ceea ce ai purtat pe Făcătorul
Tău. Slavă Celui ce S-a sălăşluit întru Tine, slavă Celui ce a
ieşit din Tine; slavă Celui ce ne-a izbăvit pe noi, prin naşte-
rea Ta.
Toate tainele Tale sunt mai presus de cuget, toate sunt
preaslăvite, Născătoare de Dumnezeu. Cu curăţia fiind pece-
tluită şi cu fecioria păzită, cu adevărat Maică Te-ai cunoscut,
născând pe Dumnezeu cel adevărat; pe Acela roagă-L
să mântuiască sufletele noastre.
Pe Tine, Ceea ce ai mijlocit mântuirea nea-
mului nostru, Te lăudăm, Născătoare
89
de Dumnezeu, Fecioară; căci cu trupul cel

luat din Tine, Fiul Tău şi Dumnezeul nostru,
prin Cruce răbdând patimă, ne-a izbăvit pe noi din
stricăciune, ca un Iubitor de oameni.
Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută, prin Ti-
ne, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat;
Dumnezeu întrupându-Se întru unire neamestecată şi Cru-
cea de bunăvoie pentru noi luând; prin care înviind pe cel în-
tâi zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.
Bucură-Te, uşa Domnului cea neumblată. Bucură-Te, zi-
dul şi acoperământul celor ce aleargă la Tine. Bucură-Te, li-
manul cel neînviforat şi neispitit de nuntă, Care ai născut cu
trup pe Făcătorul Tău şi Dumnezeu. Nu înceta a Te ruga
pentru cei ce laudă şi cinstesc naşterea Ta.
Cel ce pe Cea binecuvântată ai numit-o Maică a Ta, ve-
nit-Ai la patimă prin hotărâre de bunăvoie; strălucit-Ai pe
Cruce, viind să cauţi pe Adam, grăind îngerilor: Bucuraţi-vă
împreună cu Mine, că s-a aflat drahma cea pierdută. Cel ce
pe toate cu înţelepciune le-ai rânduit, Dumnezeul nostru, sla-
vă Ţie.
Ca Ceea ce eşti vistieria învierii noastre, pe cei ce nădăj-

duiesc în Tine, Prealăudată, scoate-i din prăpastie şi din
adâncul greşelilor. Că Tu, născând Mântuirea, pe cei vinovaţi
păcatului i-ai mântuit, Ceea ce mai înainte de naştere ai fost
Fecioară, şi în naştere Fecioară, şi după naştere iarăşi ai ră-
mas Fecioară.
Cela ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară şi răstignire
ai răbdat, Bunule, Care cu moartea pe moarte ai prădat şi
învierea ai arătat ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe
cei ce i-ai zidit cu mâna Ta. Arată iubirea Ta de oameni,
Milostive, primeşte pe Născătoarea de Dumne-
zeu, Care Te-a născut şi Se roagă pentru noi,
și mântuieşte, Mântuitorule, pe poporul
90
Împărăteasa CeruriloBro,gP
orroeda
ișsnfaâianta Fecioară Maria, și
Împăratul tuturor, Iisus Hristos (pictură rusească)
91
cel deznădăjduit.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tutu-
ror Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, păcătoșii.
Amin († și ne închinăm).
(Iisus Hristos pe tronul slavei)

Fecioară Preacurată, Născătoare de Dumnezeu, Marie, Maica
lui Dumnezeu, singura și neîndoielnica mea nădejde, nu Te
scârbi de mine, nu mă depărta, nu mă părăsi, apără-mă,
iartă-mă, Preacurată (rugăciunea Sfântului Serafim de Sarov
dictată starețului Sampson în vis, în anul 1928).
Preasfântă de Dumnezeu Născătoare Fecioară,

acoperă-mă şi mă păzeşte pe mine, robul Tău,
de toată sminteala sufletului şi a trupului
92
Bogorodișnaia
și de tot vrăjmaşul cel văzut şi nevăzut.

Bucură-Te, Ceea ce eşti cu bun dar Dăruită,
Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti
Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău,
fiindcă ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre. Bucură-
Te şi Te veseleşte, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, şi Te
roagă pentru robul Tău. Doamnă şi Stăpână a îngerilor şi
Maică a creştinilor, ajută-mi mie, robului Tău. O! Marie, cu
totul fără de prihană, bucură-Te, Mireasă nenuntită. Bucură-
Te, bucuria celor necăjiţi şi mângâierea celor scârbiţi. Bucură-
Te, hrana celor flămânzi şi limanul celor înviforaţi. Bucură-
Te, cea mai sfântă decât sfinţii şi decât toată zidirea mai
cinstită. Bucură-Te, sfinţenia Tatălui, lăcaşul Fiului şi umbri-
rea Duhului Sfânt. Bucură-Te, palatul de lumină al lui Hris-
tos, Dumnezeul nostru, Împăratul tuturor. Bucură-Te, Maica
sărmanilor şi toiagul orbilor. Bucură-Te, lauda creştinilor şi
grabnic ajutătoarea celor ce Te cheamă pe Tine. Preasfântă
Stăpâna mea, păzeşte-mă sub acoperământul Tău, căci în
preacuratele Tale mâini îmi pun duhul meu. Fii ajutătoare şi
oblăduitoare sufletului meu în ziua cea înfricoşată a judecăţii
şi roagă-Te pentru mine, nevrednicul, să intru curat şi lim-
pezit în Rai. Să nu mă lepezi, Doamna mea, pe mine, robul
Tău, ci ajută-mi mie şi dă-mi împlinirea cererii. Izbăveşte-mă
de toată primejdia, bântuirea, nevoia şi neputinţa şi dăruieş-
te-mi pocăinţa mai înainte de sfârşit, ca prin mijlocirea şi
ajutorul Tău mântuindu-mă în viaţa aceasta de acum de tot
vrăjmaşul văzut sau nevăzut, să umblu cu plăcere în voia iu-
bitului tău Fiu şi Dumnezeului nostru, iar la ziua cea înfrico-
şată a judecăţii izbăvindu-mă de veşnica şi înfricoşata mun-
cire, să mă închin, să mulţumesc şi să slăvesc preasfânt nu-
mele Tău în vecii vecilor. Amin (rugăciunea Sfântului Dimi-
trie al Rostovului).
Sunt putred mucegai înaintea Ta, Măicuță.

93
Mi-am coborât sufletul în iad pentru că

pământul din mine nu a ştiut să asculte de
Tine. Greşesc în tot locul şi la tot pasul, judec, mă
mândresc în sinea mea, îmi doresc ce e mai bun material.
Am uitat de sufletul meu, Măicuţă, şi acum zac în patul meu
plin de păcate şi încerc să mă ridic să fiu un om nou. Să mă
laşi să Te iubesc şi să am parte de mila Ta spre iertarea mea.
Mă simt neputincios şi şters, speriat de dreapta Ta judecată,
mă simt pierdut în lumea asta şi nu găsesc altă scăpare decât
la Tine. Mi-e teamă că nu sunt tare în credinţă, mi-e ruşine că
nu ştiu să mă rog cu sufletul Ţie. Mă simt scârbit de toate gân-
durile mele, mi-e urât de mirosul ucigaş ce zace în păcatele
mele. Am întristat fiinţa Ta, Doamne, şi acum strig din rărun-
chii inimii mele: Nu mă lăsa, Măicuţa mea şi Mântuitorul
meu, niciodată! Am greşit şi simt că nu mai am scăpare, iartă-
mă, Bunule, pentru toate păcatele mele, iartă-mă că nu ştiu să
iubesc şi să tac, să fiu smerit. Nu mai plânge, Maica mea, pen-
tru că eu nu merit izvorul tămăduitor ce se naşte în ochii Tăi.
Te rog, Maica mea, nu mai plânge pentru sufletul meu amor-
ţit, că îmi este ruşine de mine. Poate dacă nu erau lacrimile
Tale, şi blândeţea cu care Te rogi Mântuitorului, eu eram
demn de focul cel viu pentru mintea mea spurcată. Mi-e frică
de mine însumi, pentru că firea mea e tot un mucegai şi nu
merit toate câte am. Nu ştiu să apreciez, nu ştiu să-mi cinstesc
părinţii şi iubirea lor pentru mine. Pentru ce mă chinuiesc
vrăjmaşii mei? Apără-mă, Măicuţă, cu Preasfânt Acoperă-
mântul Tău, şi dă-mi liniştea de care am nevoie. Nu mă lăsa,
ajută-mă să mă ridic, pune în graiul duhovnicului meu toată
învăţătura cea bună. Dă-mi o haină albă ca s-o port cu cinste,
ochi deschiși ca să văd Binele, dă-mi tăcere ca să nu am răs-
puns în faţa vrăjmaşilor care mă chinuiesc și vor să mă ispi-
tească. Dă-mi mie bucuria de a iubi din nou, dă-mi mie
minte trează ca să mă rog neîncetat. Te rog să mă
îmbrăţişezi pe mine, marele păcătos, pentru că
sufletul meu e însetat de iertare, de iubire.
94
Bogorodișnaia
Te rog să mă laşi să plâng la picioarele

Tale, Doamne, că mult am greşit. Te rog să
primeşti rugăciunile noastre şi să fii alături de noi
mereu. Îmbrăţișează-mă, Maica mea, că sunt singur, ne-
putincios şi păcătos. Amin (rugăciunea Sfântului Serafim
de Sarov).
Maica Domnului alături de

Sfântul Serafim de Sarov
Stăpână prea milostivă şi bună, primeşte ru-

găciunea mea cea ticăloasă ce se aduce
95
Ție din gură netrebnică, deşi toate le ştii,

și mai ales neputinţa mea. Că eu prin Tine
scap la bunătatea Fiului Tău şi prin Tine, Doamna
mea, m-am abătut din calea ce ducea spre moarte. Şi şti-
ind faptele şi toate mişcările mele, cele din zi şi din noapte,
cele cu lucrul şi cuvântul, cele întru ştiinţă şi întru neştiinţă,
îndreptează-mă, că eu pe Tine te am mijlocitoare către Hris-
tos, Dumnezeul nostru. Miluieşte-mă şi mă ajută, îndemnân-
du-mă la tot lucrul bun, după voia Fiului Tău şi Dumnezeului
nostru. Tu ştii, Stăpână Preabună, că din braţele maicii mele
spre Tine am alergat, Ție am fost dăruit, deşi rău m-am
ocârmuit, dar nu am ştiut altă scăpare, părtinitoare, spri-
jinire şi mijlocitoare către Dumnezeu fără numai pe Tine. Şi
acum, Stăpâna mea, mărturisindu-mi toate faptele mele cele
necuvioase, Te rog să mi le ştergi şi să mă miluieşti. Ştii, Stă-
pâna mea Născătoare de Dumnezeu, că sunt ca o oaie rătă-
cită şi ca un străin smerit, care nu are unde să îşi plece ca-
pul, fără numai la Tine, Maica lui Hristos, Dumnezeul meu.
Tu eşti, Stăpână, ajutorarea mea, Tu, curăţia mea, Tu, aco-
perământul meu, Tu, chezăşuitoarea mea către Dumnezeu,
Tu, tatăl meu, Tu, maica mea, Tu, povăţuitoarea mea, şi în-
tru Tine îmi pun toată nădejdea mea. Tu cunoşti sărăcia mea
şi ştii că nu am pe nimeni, fără numai pe Tine şi pe Hristos,
Cel ce S-a născut din Tine. Să nu Te îngrețoşezi de mine, nici
să mă lepezi de la faţa Ta, Preacurată, ca să nu biruiască
mulţimea răutăţilor mele bunătatea Ta, că al Tău este noia-
nul milostivirii, ca Ceea ce eşti Maica lui Dumnezeu cel mi-
lostiv. Numai de voieşti şi eu m-am mântuit. Nimeni nu se
împotriveşte Ție, că eşti Maică a lui Iisus Hristos, Dumnezeul
meu, Cel ce a făcut toate. Ştiu că multe sunt păcatele mele şi
nu sunt vrednic a privi la înălţimea cerului din pricina fără-
delegilor mele, dar dacă Tu vei binevoi cine se va împotri-
vi? Ajută-mi, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu,
mie, celui fără de îndrăzneală şi să nu mi se
socotească îndrăzneala întru păcat, ci
96
Bogorodișnaia
iartă-mă degrabă şi dă-mi umilinţă.

Dă-mi izvor de lacrimi, suspinare şi zdrobire
de inimă, ca să plâng păcatele mele, că eu sunt
cel ce am nelegiuit înaintea Fiului Tău şi Dumnezeu
mai mult decât toată firea. Şi ştiu, Stăpâna mea, că sunt fără
de răspuns, nevrednic de toată iubirea Ta de oameni, ci
vrednic de toată osânda. De aceasta, prin Tine, scap la mila
Fiului Tău, a Stăpânului şi Făcătorului meu cel bun. Deci
ocârmuieşte-mă şi mă învaţă, Născătoare de Dumnezeu. Şi
cerând în dar mila Ta cea bogată, miluieşte-mă precum
voieşti şi nu mă lepăda de la faţa Ta, nici nu mă depărta de
acoperământul Tău, nu mă înstrăina de milostivirea Ta.
Miluieşte-mă pe mine, cel ce spre Tine am toată nădejdea şi
arată-Ți întru mine puterea Ta, Născătoare de Dumnezeu.
Că de mă vei mântui pe mine, păcătosul, mare va fi mila Ta,
mare milostivirea Ta, mare nepomenirea Ta de rău, mare
îndelungă răbdarea Ta. Iar de vei milui pe cel vrednic, nu va
fi lucru minunat. De aceea ajută-mi, milostiveşte-Te spre
mine şi-mi întinde mâna Ta mie, leneşului, trândavului,
nemulţumitorului, împietritului, neumilitului, judecătorului
strâmb, gânditorului de rău, desfrânatului, hulitorului, ocă-
râtorului, clevetitorului, celui plin de toată fapta rea, de cu-
vinte viclene şi gânduri urâte, celui străin şi gol de toată
fapta cea bună şi vrednic de toată osânda şi pedeapsa. Cu
adevărat, Stăpâna mea Preasfântă, Născătoare de Dumne-
zeu, milostiveşte-Te spre mine, lipsitul şi ticălosul, şi fă cu
mine milele Tale bogate. Ca, fiind mântuit, să laud pe Cel ce
S-a întrupat din Tine, Hristos Dumnezeul nostru, şi pe Tine
te măresc, mântuirea mea, sprijinirea mea, mângâierea mea
şi păzitoarea mea din toate zilele vieţii mele. Ajută-mi mie,
Stăpâna mea cea sfântă, ajută-mi şi iarăşi strig, ajută-mi. Şi
mă învredniceşte ca să fac voia Fiului Tău şi Dumneze-
ului meu în toate zilele vieţii mele, să mă tem de El
şi să-I slujesc cum se cuvine. Şi aşa, săvârşin-
du-mă, Stăpâna mea, Născătoare de Dum-
97
nezeu, să fiu povăţuit de sfinţii îngeri

la locaşurile cele dumnezeieşti şi luminoa-
se prin mijlocirea Ta cea bineprimită, unde să-I
slăvesc în veci pe Tatăl și pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Trei-
mea cea Preasfântă. Amin.
Pentru mare mila Ta, cu puterea preacinstitei şi de viaţă

făcătoarei Tale Cruci, la rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi
ale tuturor Sfinţilor Tăi, ale părinţilor noştri din veac şi ale
noastre, ale nemernicilor şi păcătoşilor Tăi robi din vremea
aceasta, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul mântuirii
noastre, miluieşte-ne pe noi, păcătoșii. Amin.
Sfârșit și lui Dumnezeu, Tatălui și

Fiului și Sfântului Duh, slavă!
98
Bogorodișnaia
Sfântul Alexandru de Svir

închinându-se lui Dumnezeu în Treime,
Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Care i
s-a arătat în jurul a99nului 1508, în Rusia
Despre Împărăteasa Cerurilor,

Născătoarea de Dumnezeu
F
ecioara Maria, Maica Domnului, s-a născut din Sfinții
Ioachim și Ana, astfel trăgându-se din neamul împără-
tesc al lui David. Deși era unicul lor copil, aceștia au lă-
sat-o la templu, închinând-o lui Dumnezeu, de la vârsta frage-
dă de trei ani.
Fecioara Maria este Născătoare de Dumnezeu pentru
că Cel ce S-a născut din Ea, după firea omenească, e însuși
Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu, Iisus Hristos fiind o singură
Persoană în două firi: firea omenească și firea dumnezeiască.
Sfântul Arhanghel Gavriil i-a spus Fecioarei Maria: „Acesta
(adică Hristos) va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema”
(Luca 1:32), deci avem dovada clară că Fecioara Maria este
Născătoare de Dumnezeu. Sfânta Biserică Ortodoxă o cins-
teşte pe Fecioara Maria ca Născătoare de Dumnezeu. Dar ea
este şi „Pururea Fecioară” şi „Prea Curată” pentru că
nu a făcut niciun păcat, nici cu gândul, nici cu vorba, nici cu
fapta, acest dar, de a nu păcătui, fiindu-i dat de Dumnezeu, el
împletindu-se cu stăruinţa Ei de a trăi în curăţie deplină. Este
denumită și „Prea Curată” deoarece după consimţământul Ei
(„Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău” (Luca
1:38)) în al Ei pântece, sfinţit de Duhul Sfânt, S-a sălăşluit
Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, dar și datorită fecioriei, ca-
racteristica deosebită a maternităţii Maicii Domnului.
100
Bogorodișnaia
101
Cea mai clară dovadă a cinstirii Maicii Domnului este

descrisă chiar în Biblie, ea fiind la îndemâna oricărui cititor.
La întâlnirea Mariei cu Elisabeta, cuvintele Elisabetei sunt
pentru creştini un exemplu de comportare în faţa Maicii
Domnului: „Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica
Domnului meu?” (Luca 1:43). Elisabeta întemeiază aici cul-
tul Maicii Domnului, bucuria ei putând fi înţeleasă decât
acceptând intervenţia Duhului Sfânt. Creștinii care o cinstesc
pe Maica Domnului nu i se închină Ei precum lui Dumnezeu,
căci Dumnezeu este adorat (latrie – adorare, cultul su-
prem), pe când Maica Domnului este doar supra-
venerată; ci doar o cinstesc pe Ea mai mult decât pe toți
sfinții și îngerii (hiperdulie – supravenerare sau preacinstire,
cult dependent de cel suprem, deci subordonat sau relativ),
acest lucru fiind foarte corect, de vreme ce Ei i se închină în-
gerii și oamenii. De exemplu, Ei i s-a închinat Sfântul Ar-
hanghel Gavriil, la BunaVestire, zicându-i: „Bucură-Te, ceea
ce eşti Plină de Har, Domnul este cu Tine, binecuvântată eşti
Tu între femei”. În acelaşi fel i s-a închinat şi Elisabeta când,
la salutarea Fecioarei Maria, care venise la ea, s-a umplut de
Duh Sfânt şi a zis: „Binecuvântată eşti Tu între femei şi bine-
cuvântat este Rodul pântecelui Tău” (Luca 1:41, 42). Mai mult
decât atât, însăşi Fecioara Maria, prin Duhul Sfânt, proroceşte
că o vor ferici, adică o vor venera, o vor cinsti toate neamurile:
„Că iată de acum mă vor ferici toate neamurile” (Luca 1:48).
102
Bogorodișnaia
103
Leontie de Neapole spune: „Cel care cinstește pe mu-

cenic cinstește pe Dumnezeu, pentru Care mucenicul a su-
ferit mucenicia. Cel care se închină apostolului lui Hristos se
închină Celui care L-a trimis pe apostol. Cel care se pros-
ternă în fața Maicii Domnului este evident că aduce cinstea
Fiului Ei, căci nu este alt Dumnezeu decât Unul singur, Cel
cunoscut și adorat în Treime” . Cultul sfinților se referă, deci,
la Dumnezeu Însuși, Care „e minunat întru Sfinții Săi”
(Psalm 67, 36). Dumnezeu rămâne obiectul și țelul adevărat
și ultim al cultului nostru. Întreg cultul creștin pornește
de la Dumnezeu și sfârșește la Dumnezeu.
Procesiune cu Icoana
Preasfintei Fecioare Maria
104
Bogorodișnaia
Cu toate acestea, există și oameni, chiar creștini,

care nu o cinstesc pe Maica Domnului, care o ignoră sau
o necinstesc prin tot felul de blasfemii. Cei care fac asta inter-
pretează greşit unele versete din Biblie. Câteva exemple sunt
detaliate în rândurile următoare. Din păcate, în cuprinsul
unei biblii sectante, de pildă, care în mod inevitabil conține
nenumărate erezii, adică învățături greșite (traduceri eronate,
confesionalizate), este atacată pururea fecioria Maicii Dom-
nului. De exemplu, găsim la Matei 1:20 o afirmație extrem de
gravă: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria,
soţia (sau nevasta ta)”. Greșit, Fecioara Maria nu a fost ne-
vasta nimănui. În orice Biblie Ortodoxă scrie cu totul altceva,
și anume: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe
Maria, logodnica ta”. Termenii de „nevastă” sau „soţie”, adre-
sați Maicii Domnului, sunt blasfemici, căci Sfântul Iosif nu i-a
fost soţ, ci doar logodnic, un ocrotitor. „După plecarea Magi-
lor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif zicând:
Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt” (Matei
2:13). Îngerul nu a zis „scoală-te, ia pruncul şi pe nevasta
ta...”, ştiind ca înger al Domnului că Pururea Fecioara
Maria este în vecii vecilor Fecioară, adică şi înainte
de naştere, şi în naştere, şi după naştere. În Vechiul
Testament prorocul Isaia spune: „Iată, Fecioara va lua în pân-
tece şi va naşte Fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia
7:14). Pururea Fecioria Mariei este proorocită şi de prorocul
Iezechiel (44:2), care spune aşa: „Şi mi-a zis mie Domnul
„poarta aceasta (se referă la pântecele Maicii Domnului) va fi
închisă şi niciun om nu va intra pe ea, căci Domnul Dum-
nezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi închisă”.
105
106
Bogorodișnaia
Interpretările eronate continuă. De pildă, la nunta

din Cana Galileii sau când era pe cruce, Hristos se adresează
Maicii Sale numind-o femeie. Unii interpretează greşit cu-
vântul femeie, afirmând că Maica Domnului, de vreme ce este
numită aşa, a fost căsătorită şi nu fecioară. Greşit! Cuvântul
femeie din cele două contexte: „Femeie, iată fiul tău” şi „ce
Împărăteasa Cerurilor,
reprezentare apuseană
este Mie şi ţie, femeie” (Ioan 2:4), nu este spus cu sensul

de soţie, ci cu sensul de gen, sex. Acelaşi sens este
întâlnit şi în următorul context, atunci când
Dumnezeu a zidit pe Eva: „iar coasta lua-
107
tă din Adam a făcut-o Domnul Dumnezeu

femeie şi a adus-o la Adam” (Facere 2:21-22).
Eva era căsătorită pentru simplul fapt că a fost nu-
mită femeie? Bineînțeles că nu!
Unii mai spun că Fecioara Maria nu poate fi venerată ca

fecioară pentru că a avut mai mulţi copii, care sunt numiţi de
Sfânta Scriptură „fraţi şi surori” ai lui Iisus, iar Iisus este nu-
mit „Întâiul născut” (Matei 1:25). Iar au interpretat greşit.
Termenul de frate a fost folosit într-un sens vast, chiar și între
verișori, cumnați, nepoți sau alte rude. Dovada este aceasta:
la Facere 12:5 stă scris: „și a luat Avraam pe Sara, femeia sa, și
pe Lot, fiul fratelui său”. Deci, Lot îi era nepot. Dacă citim,
însă, în capitolul următor, la Facere 13:8 scrie: „Atunci a zis
Avraam către Lot: Să nu fie sfadă între mine şi tine, între păs-
torii mei şi păstorii tăi, căci suntem fraţi”. Se vede clar că ne-
potului îi zice şi frate. Asta nu însemnează că erau fraţi din
aceeaşi mamă. În Vechiul Testament, „întâiul născut” se nu-
mea cel care deschidea întâi pântecele, indiferent dacă mai
avea sau nu şi alţi fraţi, Întâiul Născut având în acest caz în-
ţelesul de Unicul Născut. În Faptele Apostolilor 1:14 scrie:
„Maria, mama lui Iisus, şi fraţii săi”. Într-un verset de mai jos
scrie: „În zilele acelea sculându-se Petru în mijlocul fraţilor
(iar numărul lor era ca la 120)...” (Fapte 1:15). Este clar că cei
120 nu erau fraţii după mamă sau după tată ai Sfântului Pe-
tru, precum nici cei din Biblie nu sunt „fraţii Domnului” du-
pă mamă. Iacov şi Iuda nu sunt fraţii Domnului, dovada
este aceasta: cei doi au scris în Noul Testament două Epis-
tole Soborniceşti unde ei înşişi se numesc pe sine drept rob
(Iacov 1:1) și respectiv slujitor (Iuda 1:1). Pe cruce fi-
ind, Iisus Hristos i-a spus Sfântului Apostol
Ioan: „Fiule, iată mama ta”. De ce i-a zis
108
Bogorodișnaia
asta? Aceasta este încă o dovadă extrem

de clară că Hristos, dacă ar mai fi avut fraţi,
nu ar fi lăsat-o pe Preasfânta Fecioară Maria în gri-
ja unui Apostol, ci în grija unuia dintre fraţi.
La Luca 8:20-21, putem citi: „Mama Ta şi fraţii Tăi stau afară
şi voiesc să Te vadă”, iar El (adică Iisus), răspunzând, a zis
către ei: „Mama Mea şi fraţii Mei sunt aceştia care ascultă cu-
vântul lui Dumnezeu şi-l împlinesc”. Deci, conform spuselor
Mântuitorului, chiar şi noi suntem fraţii Lui, după omeni-
tatea Lui, dacă ascultăm cuvântul Tatălui Ceresc şi-l împli-
nim. Încă o interpretare greșită este și aceasta: „Şi n-a cunos-
cut-o pe ea până când a născut pe Fiul său cel unul născut”.
Unii îndrăznesc să o denigreze pe Fecioara Maria, spunând că
după aceea a mai avut copii, dar nu este adevărat. Expresia
„până când” în Sfânta Scriptură înseamnă veşnicie. Există mai
multe dovezi care susţin faptul că expresia „până când” sem-
nifică veşnicie, precum acestea: În Psalmul 109:1 scrie: „Zis-a
Domnul, Domnului meu: „Şezi la dreapta Mea, până când voi
pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”. Aceasta în-
seamnă că după aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu va
mai şedea de-a dreapta Tatălui? Evident că va sta, doar Îm-
părăţia Lui nu va avea sfârşit (Luca 1:35).
Noi, creştinii ortodocşi (dar și cei catolici), avem mare

evlavie şi nădejde la Preasfânta şi Pururea Fecioară Maria.
Rugându-L pe Fiul Ei şi Dumnezeul nostru Iisus
Hristos, El întotdeauna o ascultă, căci este Fiul Ei şi
Ea este Maica Lui.
109
110
Bogorodișnaia
Sfântul Nicodim Aghioritul spune: „Fără mijlocirea Ei,

nimeni, nici înger, nici om, nu se poate apropia de Dumnezeu,
pentru că numai Ea este la mijloc între natura creată şi cea
necreată, numai Ea este imediat după Dumnezeu şi
are locul al doilea după Sfânta Treime, fiind cu ade-
vărat Maica lui Dumnezeu. Rezultă de aici un alt atribut al
Născătoarei de Dumnezeu, şi anume rolul Ei de mijloci-
toare către Fiul Său în favoarea oamenilor. Noi o
cinstim pe Maica Domnului pentru că Ea singură, șezând în-
tre Dumnezeu şi oameni, pe Dumnezeu L-a făcut Fiul omului
şi pe oameni i-a făcut fiii lui Dumnezeu”.
Paul Evdokimov scrie despre Maica Domnului: „Este lim-
pede că Fecioara Maria nu este nicidecum o femeie printre
femei, ci Femeia întoarsă la fecioria ei maternă. Întreaga
omenire Îl naşte pe Dumnezeu în Fecioară; de aceea, Maria
este Eva-Viaţă; vălul ocrotirii sale materne care-L înconjura
pe Pruncul Iisus acoperă acum universul şi orice fiinţă ome-
nească. Cuvântul de pe Cruce adresat Maicii: „Femeie, iată
fiul tău” şi lui Ioan: „Iată mama ta”, o ridică la această dem-
nitate de mijlocitoare maternă”.
Sfântul Efrem Sirul zice: „Maica Domnului este Apă-
rătoarea noastră înaintea marelui tribunal de jude-
cată al lui Dumnezeu, de aceea Sfânta Biserică şi credin-
cioşii Îi cântă neîncetat: „Apărătoare Doamnă, pentru biru-
inţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem Ție, Născă-
toare de Dumnezeu, noi, robii Tăi. Ci, ca Ceea ce ai stăpânire
nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm Ție:
Bucură-Te, Mireasă, Pururea Fecioară!„”.
111
112
Bogorodișnaia
Sfântul Cosma al Etoliei zice: „Să aveţi evlavie la toţi

Sfinţii Bisericii noastre, da!, dar de mii de ori mai mult
să aveţi evlavie faţă de Stăpâna noastră, de Dum-
nezeu Născătoarea, Maria, fiindcă toţi sunt robi ai lui
Hristos, dar Stăpâna noastră este Doamnă şi Împărăteasă a
Cerului şi a pământului şi a toată făptura gândită şi simţită,
şi se roagă pentru păcatele noastre. Dumnezeu a luat-o pe
Născătoarea de Dumnezeu şi a făcut-o Împărăteasă şi a cinstit
astfel neamul nostru omenesc. De aceea şi noi, se cade să o
cinstim pe Maica Domnului prin posturi, rugăciuni, miloste-
nii şi fapte bune”.
Sfântul Ioan Maximovici afirmă: „Încă din timpurile
apostolice şi până în zilele noastre, toţi cei care L-au iubit cu
adevărat pe Hristos au cinstit-o şi pe Cea care L-a născut, L-
a crescut şi L-a îngrijit în timpul copilăriei Sale. Dacă
Dumnezeu-Tatăl a ales-o, Dumnezeu-Duhul Sfânt a
adumbrit-o, iar Dumnezeu-Fiul S-a sălăşluit întru
Ea, supunându-i-Se în timpul copilăriei, îngrijindu-
Se de Ea atunci când era răstignit pe Cruce, ar tre-
bui ca toţi cei ce-şi mărturisesc credinţa în Sfânta
Treime să o cinstească şi pe Maica Domnului”.
Sfântul Siluan Athonitul spune: „Cu adevărat Maica
Domnului este Ocrotitoarea noastră la Dumnezeu, şi
chiar numai numele Ei bucură sufletul. Tot Cerul şi tot pă-
mântul se bucură de iubirea Ei. Ea viază în Ceruri şi vede
neîncetat slava lui Dumnezeu. Dar nu ne uită nici pe noi,
sărmanii, şi acoperă cu milostivirea Ei tot pămân-
tul şi toate noroadele. Ea este bucuria şi nădejdea noastră
şi tot sufletul creştinesc este atras spre ea cu iubire”.
113
114
Bogorodișnaia
Părintele Ilie Cleopa spune: "Ştiţi voi cine-i Maica

Domnului? Ea este Împărăteasa Heruvimilor, Împărăteasa
a toată făptura, cămara întrupării lui Dumnezeu-Cuvântul!
Uşa Luminii, că lumina cea neapropiată gânditoare prin Ea
a venit în lume; Uşa vieţii, că Viaţa Hristos prin Ea a intrat;
Poarta cea încuiată prin care n-a trecut nimeni decât Dom-
nul, cum spune Proorocul Iezechiel (cap. 44, 2). Scară către
cer, pod către cer; porumbiţa care a încetat pierderea sau
potopul păcatelor, precum porumbiţa lui Noe a adeverit
încetarea potopului. Cădelniţă dumnezeiască, că a primit
focul dumnezeirii, şi Biserică a Preasfântului Duh.
Cine este Maica Domnului? Este Mireasa Tatălui,
Maica Cuvântului şi Biserica Duhului Sfânt.
Ştiţi voi cine-i Maica Domnului? Maica lui Dumnezeu, Îm-
părăteasa cerului şi a pământului, câtă milă are de cei care
au crezut în Ea şi au lăudat-o. Miliarde de suflete care
au credinţă şi nădejde în Maica Domnului vor trece
uşor vămile văzduhului şi din moarte la viaţă, pen-
tru că au cinstit-o pe Maica Domnului. Deci, vă rog
să nu lipsească din casă Acatistul Maicii Domnului,
Paraclisul şi alte rugăciuni către Maica Domnului!
Şi la icoana Ei să ardă candela permanent.
Când vezi icoana Maicii Domnului cu Pruncul Hristos în
braţe, tu ştii ce vezi acolo? Cerul şi pământul! Cerul este
Hristos, Cel mai presus de ceruri; Ziditorul cerului şi al
pământului; şi Maica Domnului reprezintă pământul, adică
toate popoarele de pe faţa pământului, că Ea este din
neamul nostru. Este din seminţie împărătească şi arhie-
rească. Braţele Maicii Domnului sunt mult mai puter-
nice decât umerii heruvimilor și ale preafericitelor
tronuri. Deci pe cine ţine Fecioara Maria în
braţe? Voi ştiţi pe cine ţine? Pe Cel ce a
115
făcut cerul şi pământul şi toate cele vă-

zute şi nevăzute.
Ştiţi voi cine este Maica Domnului şi câtă cinste,
câtă putere şi câtă milă are? Este mama noastră, că
are milă şi de săraci şi de văduve şi de creştini. Ea s-
a umplut de toate darurile Duhului Sfânt, devenind
cămară. Dacă un om credincios înţelege tainele mari
dumnezeieşti, cu atât mai mult Maica Domnului. Ea şi-a dat
seama că este cămara lui Dumnezeu-Cuvântul. Şi gândiţi-
vă, când ÎI purta în braţe pe Hristos şi-L alăpta, să sugă
laptele de la Ea: „Pe cine m-am învrednicit Eu să nasc şi să
port în braţe?”. De aceea Ea s-a numit „roabă” (Luca 1, 38).
Iată cât Har avea Maica Domnului! Şi fecioria, că era de
neam împărătesc, al lui David, şi arhieresc, al lui Aaron; şi
nu făcea nimic dacă nu era smerită. Când a văzut ce misi-
une are Ea pe pământ, i-a spus îngerului: Iată roaba Dom-
nului. Fie Mie după cuvântul tău! S-a numit „roabă”. Dar a
proorocit, când s-a dus Ea la Ierusalim: Iată, de acum mă
vor ferici toate neamurile! (Luca 1, 48). Ea îşi dădea seama.
A devenit Maică după trup a lui Dumnezeu-Cuvântul".
Rugăciunile Fecioarei Maria sunt întotdeauna

ascultate de Dumnezeu. Avem o dovadă de necontestat,
aceasta: Moise s-a rugat pentru evreii care se închinau la vi-
ţel astfel: „Opreşte urgia şi mânia Ta şi fii milostiv faţă de
răutatea poporului Tău” (Ieşirea 32:12). „Şi s-a îmblânzit
Domnul faţă de răul pe care a spus c-o să-l facă poporului
său” (Ieşirea 32:14). Cine era Moise faţă de Dumnezeu? Un
rob! Dar Avraam şi Iacov? Tot robi! Dar Preasfânta Fe-
cioară Maria ce este față de Dumnezeu? Este Mai-
ca Lui, mai iubită decât toate făpturile. Deci,
dacă Dumnezeu l-a ascultat pe Moise, cu
116
Bogorodișnaia
atât mai mult o va asculta pe mama Lui.

Când este rugat de Maica Sa
întotdeauna o ascultă!
117
SfântulNSăescrăa
tofairm
e dedDeum
Snaer
zeo
u,vFecioară, bucură-Te!
rugându-se Preasfintei și
Preacuratei Fecioare Maria
118
Bogorodișnaia
Cuvânt de încheiere
I
ubiţi fraţi şi surori, viaţa noastră pământească este plină
de necazuri şi dureri. Nu în zadar este numită, atât de des,
„valea plângerii şi a tânguirii”. Plângând se naşte omul şi
în lumea cealaltă pleacă cu multe suspine şi chinuri. Astfel că
nimeni nu poate scăpa în viaţa aceasta de lacrimi şi necazuri;
omul are parte aici de mai multe necazuri şi nenorociri, decât
de bucurii. Sfânta Biserică a lui Hristos cunoaşte o
mulţime de cazuri, în care Preabinecuvântata Mai-
că a lui Dumnezeu i-a izbăvit pe oameni din toate
greutățile. Să ne rugăm, aşadar, ca Ea să ne audă pe toţi şi
în ceasul acesta, şi să ne izbăvească de tot necazul şi nenoro-
cirea, să ne curăţească de tot păcatul şi patima, şi să ne în-
vrednicească de bucurie în veşnica Împărăţie a Fiului Ei, ca
totdeauna cu dragoste să-I strigăm: Bucură-Te, Atotbună,
grabnică ascultătoare, Ceea ce toate cererile noas-
tre bine le împlineşti! Amin.
Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata, Slăvita Stăpâ-
na noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara
Maria este singura nădejde a credincioşilor, izbăvirea tu-
turor celor ce aleargă la Ea, de necazuri şi nenorociri,
izvor al milei şi zid nebiruit, mijlocire către Ziditorul, nădej-
dea neschimbată a credincioşilor, Bucuria tuturor celor
necăjiţi şi Ocrotitoarea celor obijduiţi, spune părintele
Arhimandrit Chiril Pavlov.
119
120

Pravila Mare Ortodoxă de Rugăciune Bogorodișnaia (Născătoare de Dumnezeu)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pravila Mare Ortodoxă de Rugăciune Bogorodișnaia (Născătoare de Dumnezeu)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bogorodișnaia

Despre pravilă ........................................... 6

Despre puterea rugăciunii

Pravila mare propriu-zisă ........................ 22

Despre Împărăteasa Cerurilor,

Cuvânt de încheiere .................................. 119

Copertă (față): Preasfânta Fecioară Maria, Împărăteasa

"Fiecare ştie din experienţă cum uneori amărăciunea

sfântului s-a găsit o cărticică veche cu descrierea minu-

Fecioară, bucură-Te! Ceea ce ești

vilă, iar preacuviosul Serafim de Sarov

Părintele Aleksandr Gumanovsky şi-a închinat întreaga viaţă

nare decât Serafimii.

ciune Împărătesei Cerului, vorbea

presărat cu minuni de la citirea celor

sfânt!”. Vlădica Serafim împlinea în fie-

Pravila Bogorodișnaia de față, însă, este realizată după

Maica Domnului cu Pruncul

Despre puterea rugăciunii

puns părintele Macarie.

În părţile Lombardiei trăiau doi soţi foarte cre-

dor dumnezeiesc, au pictat pe un perete

Maicii Domnului) m-a scos din apă și

Într-o mănăstire se afla o călugăriţă care se nevoia în postiri şi

Atunci monahia i-a răspuns:

inimă a numelor lui Iisus şi al Maicii

Iisus Hristos, Dumnezeul

Pravila mare propriu-zisă

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi, Doamne, curăţeşte

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințeas-

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul ceru-

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru cre-

să locuiesc în întuneric ca morţii cei din

Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm,

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născă-

Mântuiește, Doamne, pe părintele meu duhovnicesc

Apoi trecem la prima aducere aminte și cugetare și la

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Ne amintim de Nașterea Născătoarei de Dumnezeu,

(Icoana Nașterii Preasfintei Fecioare Maria)

Naşterea Ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie

Sfinţii Ioachim şi Ana din defăimarea ne-

iar pe cei adormiţi odihneşte-i în veşnica

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Ne amintim de Intrarea în Biserică a Preasfintei

(Icoana Intrării în Biserică a Preasfintei Fecioare)

Astăzi înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi pro-

Preacurat Templu al Mântuitorului, Că-

Biserica Ortodoxă pe cei rătăciţi şi căzuţi

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Ne amintim de BunăVestirea adresată Preasfintei

Astăzi este începutul mântuirii noastre şi arătarea Tainei

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă

rugăciunile lui miluieşte-mă pe mine,

Icoana făcătoare de minuni a Maicii

Ne amintim de întâlnirea Preasfintei Fecioare Maria

(Icoana întâlnirii Fecioarei Maria cu Elisabeta)

"Și în acele zile, sculându-se Maria, S-a dus în grabă în ținutul

lui meu? Că, iată, cum veni la urechile me-

copii și pentru copiii dispăruți fără urmă.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii