0% au considerat acest document util (0 voturi)
136 vizualizări25 pagini

Despre Psalmi

Scrisoarea lui Atanasie către Marcelin despre interpretarea Psaltirei oferă îndrumări spirituale referitoare la importanța rugăciunii psalmilor. Atanasie îl încurajează pe Marcelin să mediteze asupra sensurilor ascunse din fiecare psalm pentru a ajunge la desăvârșire spirituală.

Încărcat de

Ionel Bibelea
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
136 vizualizări25 pagini

Despre Psalmi

Scrisoarea lui Atanasie către Marcelin despre interpretarea Psaltirei oferă îndrumări spirituale referitoare la importanța rugăciunii psalmilor. Atanasie îl încurajează pe Marcelin să mediteze asupra sensurilor ascunse din fiecare psalm pentru a ajunge la desăvârșire spirituală.

Încărcat de

Ionel Bibelea
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

SCRISOAREA  SFÂNTULUI  NOSTRU  PĂRINTE  ATANASIE,    

ARHIEPISCOP  DE  ALEXANDRIA,    


CĂTRE  MARCELIN  DESPRE  INTERPRETAREA  PSALTIREI    

Scrisoarea   către   Marcelin   despre   interpretarea   Psaltirei,   a   Sfântului   Atanasie   de   Alexandria,   este   un  
text   foarte   răspândit   în   antichitatea   creștină.   Dacă   paternitatea   îi   este   acordată   unanim   de  
specialiști,  referitor  la  data  redactării  ei  acordul  lasă  de  dorit,  deoarece  ne  este  dificil  să  o  datăm  
cu   exactitate.   Din   unele   indicii   conținute   în   scrisoare   am   putea   crede   că   a  fost   scrisă   după   anul  
366,   reîntoarcerea   definitivă   a  episcopului   Atanasie   pe   scaunul   patriarhal   al   Alexandriei.   M.J.  
Rondeau,   „Scrisoarea   către   Marcelin   despre   psalmi“,   în   Vigilia   Christianae,   1968   (22),   p.   176-­‐‑197,  
afirmă   că   ar   fi   o  scriere   de   maturitate   sau   din   perioada   bătrâneții.   Tonul   scrisorii   este   calm,  
încărcat  de  savoiare  spirituală,  care  ne  face  să  descoperim  un  om  sub  „stăpânirea“  lui  Dumnezeu  
și  îndrăgostit  de  Logosul  divin  făcut  trup  pentru  îndumnezeirea  firii  umane.  Apărarea  credinței  
niceene  a  făcut  din  Patriarhul  alexandrin  unul  din  personajele  cele  mai  importante  din  secolul  IV.  
Spre  sfârșitul  vieții,  grija  pastorală  îl  împinge  să  împărtășească,  făcând  uz  de  ultimile  forțe  cu  care  
Dumnezeu   îi   mai   înzestrează   sufletul,   pasiunea   sa   față   de   Christos   credincioșilor   ce-­‐‑i   sunt  
încredințați   spre   păstorire   și   care   l-­‐‑au   susținut   și   încurajat   în   lupta   pentru   adevăr.   În   această  
scrisoare,   episcopul   îi   răspunde   diaconului   Marcelin   care-­‐‑i   cere   sfaturi   spirituale   referitor   la  
rugăciune.   Sfântul   Atanasie   îl   îndrumă   spre   contactul   cu   rugăciunea   psalmilor   din   mai   multe  
motive:   psalmii   sunt   rugăciuni   inspirate   de   Duhul   Sfânt;   poporul   lui   Israel,   din   care   s-­‐‑a   născut  
Mântuitorul,  s-­‐‑a  rugat  acești  psalmi  timp  de  veacuri;  Mântuitorul  însuși  nu  avea  altă  rugăciune  
decât   cea   a  psalmilor,   de   pe   înălțimea   crucii   El   înalță   către   Tatăl   asemenea   rugăciuni   psalmice:  
Dumnezeul   meu,   Dumnezeul   meu,   pentru   ce   m-­‐‑ai   părăsit   (Ps.   22,   1);   toate   trăirile   sufletului,  
psihologice   și   de   credință,   sunt   expuse   de   David   în   rugăciunea   Psalmilor;   în   fine,   Psaltirea  
a  devenit  cartea  de  rugăciune  prin  excelență  a  Bisericii:  Christos  Capul  și  Biserica  Trupul  se  roagă  
zilnic  rugăciunea  Psalmilor.  Cel  ce  dorește  să  ajungă  la  desăvârșire  spirituală  nu  are  altă  cale  de  
mijloc  decât  să  se  roage  în  orice  circumstanță  a  vieții  folosindu-­‐‑se  de  psalmi.  Textul  grec  pentru  
traducerea  de  față  este  cel  din  Migne,  PG  27,  col  12-­‐‑45.  
 
(12) Ἄγαµαί σε τῆς ἐν Χριστῷ προαιρέσεως, φίλε Dragul   meu   Marcelin,   admir   stăruința   ta   în  
Μαρκελλῖνε. Καὶ γὰρ καὶ τὸν παρόντα πειρασµὸν, Christos.   Constat   cu   bucurie   că   înduri   cu   tărie  
καίτοι πολλὰ παθὼν ἐν αὐτῷ, καλῶς φέρεις, καὶ dificultățile   vieții   prezente,   chiar   dacă   uneori  
τῆς ἀσκήσεως οὐκ ἀµελεῖς. Πυνθανόµενος γὰρ τοῦ treci   prin   suferințe   destul   de   grele   și   totuși   nu  
κοµίσαντος τὴν ἐπιστολὴν, πῶς ἄρα καὶ µετὰ τὴν încetezi   să   trăiești   o  viață   dedicată   ascezei.   M-­‐‑
νόσον διάγεις· ἔµαθον πρὸς µὲν πᾶσαν τὴν θείαν am   informat,   de   la   cel   ce   mi-­‐‑a   adus   scrisoarea  
Γραφὴν ἔχειν σε τὴν σχολὴν, πυκνότερον δὲ de   la   tine,   despre   cum   stai   cu   sănătatea   după  
µάλιστα τῇ βίβλῳ τῶν Ψαλµῶν ἐντυγχάνειν, καὶ boala  ce  ai  suferit-­‐‑o    și  mi  s-­‐‑a  spus  că  te  dedici  
φιλονεικεῖν τὸν ἐν ἑκάστῳ ψαλµῷ νοῦν ἐγκείµενον citirii   Sfintei   Scripturi,   totuși   acorzi   predilecție  
καταλαµβάνειν. Καὶ διὰ τοῦτο τοίνυν ἀποδέχοµαί Psaltirii   și   te   străduiești   să   afli   sensul   conținut  
σε, πολὺν ἔχων εἰς αὐτὴν τὴν βίβλον κἀγὼ πόθον, în   fiecare   psalm.   Fără   îndoială   te   felicit   pentru  
ὥσπερ καὶ εἰς πᾶσαν τὴν Γραφήν. Καὶ γὰρ οὕτως aceasta,   deoarece   și   eu   împărtășesc   aceeași  
ἔχων, συνέτυχόν τινι φιλοπόνῳ γέροντι, καὶ dragoste   ca   și   tine   față   de   această   carte,   ca  
βούλοµαι καί σοι, ἅπερ ἐκεῖνος κατέχων τὸ dealtfel  pentru  toată  Scriptura.  Deci  fiind  și  eu  
Ψαλτήριον περὶ αὐτοῦ µοι διηγήσατο, γράψαι· ἔχει predispus   pentru   citirea   Scripturii,   m-­‐‑am  
γάρ τινα χάριν καὶ πιθανότητα µετ’ εὐλόγου τοῦ întâlnit   într-­‐‑o   zi   cu   un   bătrân   înțelept   dedicat  
διηγήµατος. Ἔλεγε γὰρ οὕτως· Πᾶσα µὲν, ὦ deja  acestui  exercițiu  și  aș  dori  să-­‐‑ți  scriu  și  ție  
τέκνον, ἡ καθ’ ἡµᾶς Γραφὴ, παλαιά τε καὶ καινὴ, ceea  ce  el  mi-­‐‑a  povestit  referitor  la  Psaltirea  pe  
θεόπνευστός ἐστι καὶ ὠφέλιµος πρὸς διδασκαλίαν, care   o   ținea   tot   timpul   între   mâini.   Ceea   ce   el  
ὡς γέγραπται· ἔχει δέ τινα πιθανὴν παρατήρησιν îmi  spunea  mi  se  pare  instructiv.  El  spunea:  
τοῖς προσέχουσιν ἡ τῶν Ψαλµῶν βίβλος. Ἑκάστη Preaiubitul   meu,   întreaga   Scriptură,   Vechiul   și  
µὲν γὰρ βίβλος τὸ ἴδιον ἐπάγγελµα διακονεῖ καὶ Noul  Testament,  este  inspirată  de  Dumnezeu  și  
ἀπαγγέλλει· οἷον ἡ Πεντάτευχος γένεσιν κόσµου folositoare   învățăturii   creștine,   după   cum   stă  
καὶ τῶν πατριαρχῶν τὰς πράξεις; τήν τε ἀπ’ scris  (II  Tim.  3,  16);  totuși,  meditând  cu  atenție,  
Αἰγύπτου τοῦ Ἰσραὴλ ἔξοδον, καὶ τὴν τῆς cartea   Psaltirii   necesită   o  atenție   particulară.  
νοµοθεσίας διάταξιν· ἡ Τρίτευχος τὴν Fiecare   carte,   într-­‐‑adevăr,   prezintă   și   expune  
κληροδοσίαν, καὶ τῶν κριτῶν τὰς πράξεις, καὶ o  învățătură   specifică   și   particulară:   de   pildă,  
γενεαλογίαν τοῦ Δαβίδ· αἱ Βασιλεῖαι καὶ Pentateuhul   povestește   începuturile   lumii   și  
Παραλειπόµεναι βασιλέων πράξεις· καὶ ὁ   µὲν viețile   Patriarhilor,   ieșirea   din   Egipt  
Ἔσδρας ἀπόλυσιν τῆς αἰχµαλωσίας καὶ ἐπάνοδον a  poporului   lui   Israel   și   primirea   Legii;  
τοῦ λαοῦ, καὶ οἰκοδοµὴν τοῦ ναοῦ καὶ τῆς πόλεως· Triteuhul   ne   vorbește   despre   împărțirea  
οἱ δὲ Προφῆται προφητείας περὶ τῆς ἐπιδηµίας τοῦ pământului   (Iosue),   faptele   judecătorilor   și  
Σωτῆρος, ὑποµνήσεις τε περὶ τῶν ἐντολῶν, καὶ genealogia   lui   David   (Rut);   cărțile   Regilor   și  
µέµψεις κατὰ τῶν παραβαινόντων, καὶ προφητείας Paralipomene  ne  povestește  istoria  regilor;  Esdra  
τοῖς ἔθνεσιν. Ἡ δέ γε βίβλος τῶν Ψαλµῶν, ὡς vorbește   despre   captivitatea   și   reîntoarcerea  
παράδεισος τὰ ἐν αὑτῇ φέρουσα µελῳδεῖ, καὶ τὰ poporului,   reconstruirea   Templului   și   orașului  
ἴδια δὲ πάλιν µετ’ αὐτῶν ψάλλουσα δείκνυσι. Τὰ Ierusalim;   Profeții   prevestesc   referitor   la  
µὲν γὰρ τῆς Γενέσεως ψάλλει ἐν τῷ venirea   Mântuitorului,   reamintesc   poporului  
ὀκτωκαιδεκάτῳ· Οἱ οὐρανοὶ διηγοῦνται δόξαν preceptele   Domnului,   mustră   pe   cei   care  
Θεοῦ, ποίησιν δὲ χειρῶν αὐτοῦ ἀναγγέλλει τὸ încalcă   legile   și   profețesc   înaintea   națiunilor.  
στερέωµα· καὶ ἐν τῷ κγʹ· Τοῦ Κυρίου ἡ γῆ καὶ τὸ Cartea  Psalmilor,  dimpotrivă,  este  ca  o  grădină  
πλήρωµα αὐτῆς, ἡ οἰκουµένη καὶ πάντες οἱ în   care   tot   ceea   ce   s-­‐‑a   spus   în   celelalte   cărți   se  
κατοικοῦντες ἐν αὐτῇ· αὐτὸς ἐπὶ θαλασσῶν transformă   în   cântări   și   ne   prezintă  
ἐθεµελίωσεν αὐτήν. Τὰ δὲ τῆς Ἐξόδου καὶ τῶν o  învățătură   specifică   sub   formă   psalmică.   De  
Ἀριθµῶν καὶ τοῦ Δευτερονοµίου ᾄδει καλῶς ἐν τῷ pildă,   mesajul   cărții   Facerii   este   cântat   în  
ἑβδοµηκοστῷ ἑβδόµῳ ψαλµῷ, καὶ ἐν τῷ ἑκατοστῷ Psalmul  18,  Cerurile  povestesc  slava  lui  Dumnezeu  
τρισκαιδεκάτῳ ψαλµῷ, λέγων· Ἐν ἐξόδῳ Ἰσραὴλ ἐξ și   firmamentul   vestește   lucrarea   mâinilor   sale   (Ps  
Αἰγύπτου, οἴκου 18,1)  și  în  Psalmul  23,  A  Domnului  este  pământul  
și  tot  ceea  ce  se  află  în  el,  lui  îi  aparține  universul  și  
(13) Ἰακὼβ ἐκ λαοῦ βαρβάρου, ἐγενήθη Ἰουδαία tot  ceea  ce  locuiește  în  el,  el  însuși  le-­‐‑a  întărit  peste  
ἁγίασµα αὐτοῦ, Ἰσραὴλ εἰς ἐξουσίαν αὐτοῦ. Ψάλλει mări  (Ps  23,1-­‐‑2).  Evenimentele  din  cartea  Ieșirii,  
δὲ καὶ ταῦτα ἐν τῷ ἑκατοστῷ τετάρτῳ· numerilor   și   Deuteronomului   sunt   cântate   în  
Ἐξαπέστειλε Μωϋσῆν τὸν δοῦλον αὐτοῦ, Ἀαρὼν, ὃν Psalmul   77   și   în   Psalmul   113   unde   se   spune:  
ἐξελέξατο αὐτόν· ἔθετο ἐν αὐτοῖς τοὺς λόγους τῶν Când  Israel  a  ieșit  din  Egipt,  casa  lui  Iacob  de  la  un  
σηµείων αὐτοῦ καὶ τῶν τεράτων αὑτοῦ ἐν γῇ Χάµ. popor   barbar,   Iudeea   a  devenit   sanctuarul   său   iar  
Ἐξαπέστειλε σκότος, καὶ ἐσκότασε, καὶ Israel  locuința  sa  (Ps.  113,1-­‐‑2).  Psalmul  104  cântă  
παρεπίκραναν τοὺς λόγους αὐτοῦ. Μετέστρεψε τὰ aceleași   evenimente:   L-­‐‑a   trimis   pe   Moise,  
ὕδατα αὐτῶν εἰς αἷµα, καὶ ἀπέκτεινε τοὺς ἰχθύας slujitorul   său,   și   pe   Aron,   alesul   său.   A  pus   în   ei  
αὐτῶν. Ἐξῆρψεν ἡ γῆ αὐτῶν βατράχους ἐν τοῖς cuvintele   semnelor   și   minunilor   sale   în   țara   lui  
ταµείοις τῶν βασιλέων αὐτῶν. Εἶπε, καὶ ἦλθε Cam.   A  trimis   întunericul   și   s-­‐‑a   întunecat  
κυνόµυια καὶ σκνῖφες ἐν πᾶσι τοῖς ὁρίοις αὐτῶν. pământul   și   nu   au   contestat   cuvintele   sale.  
Καὶ ὅλως ὅλον τε τὸν ψαλµὸν τοῦτόν τε καὶ A  schimbat  apa  în  sânge  și  au  murit  peștii.  Țara  lor  
ἑκατὸν πέµπτον περὶ τῶν αὐτῶν ἔστιν εὑρεῖν era   plină   de   broaște   până   chiar   și   în   casele  
γεγραµµένον. Καὶ τὰ µὲν ἱερατείας καὶ τῆς σκηνῆς faraonului.   A  vorbit   și   au   sosit   țânțarii   și   insecte  
ἀναφωνεῖ ἐν ἐξοδίῳ σκηνῆς ἐν τῷ κηʹ ψαλµῷ· dăunătoare  în  toată  țara  lor  (Ps  104,26-­‐‑31).  Putem  
Ἐνέγκατε τῷ Κυρίῳ, υἱοὶ Θεοῦ, ἐνέγκατε τῷ Κυρίῳ constata   că   tot   acest   Psalm   și   Psalmul   105  
vorbesc  despre  aceleași  evenimente.  Cât  despre  
υἱοὺς κριῶν, ἐνέγκατε τῷ Κυρίῳ δόξαν καὶ τιµήν. preoțime  și  despre  cortul  din  timpul  exodului,  
Τὰ δὲ τοῦ Ναυῆ καὶ τῶν Κριτῶν ἐµφαίνει πως ἐν Psalmul   28,   folosit   la   sărbătoarea   corturilor,  
τῷ ἑκατοστῷ ἕκτῳ, λέγων· Καὶ συνεστήσαντο spune:   Aduceți   Domnului,   fii   ai   lui   Dumnezeu,  
πόλεις κατοικεσίας, καὶ ἔσπειραν ἀγροὺς, aduceți   Domnului   miei,   dați   Domnului   slavă   și  
καὶ ἐφύτευσαν ἀµπελῶνας. Ἐπὶ γὰρ τοῦ Ναυῆ cinste  (Ps  28,1-­‐‑2).  În  Psalmul  106  ni  se  vorbește  
διαδέδοται αὐτοῖς ἡ γῆ τῆς ἐπαγγελίας. Λέγων δὲ despre   vicisitudinile   fiului   lui   Nun,   Iosue,   și  
ἐν τῷ αὐτῷ ψαλµῷ συνεχῶς· Καὶ ἐκέκραξαν πρὸς a  judecătorilor   zicând:   Au   fondat   cetatea   în   care  
Κύριον ἐν τῷ θλίβεσθαι αὐτοὺς, καὶ ἐκ τῶν să  locuiască,  au  însămânțat  câmpurile  și  au  plantat  
ἀναγκῶν αὐτῶν ἔσωσεν αὐτούς· σηµαίνει τῶν vie   (Ps   106,36-­‐‑37).   Într-­‐‑adevăr,   în   timpul   lui  
Κριτῶν τὴν βίβλον· τότε γὰρ κραζόντων αὐτῶν Iosue   a  fost   dată   poporului   Țara   Promisă.   Iar  
ἤγειρε κατὰ τὸν καιρὸν κριτὰς, καὶ ἔσωζε τὸν λαὸν cel   care   spune   neîncetat   în   același   Psalm:   Au  
ἀπὸ τῶν θλιβόντων αὐτούς. Καὶ τὰ τῶν Βασιλειῶν strigat   către   Domnul   în   primejdia   lor   și   i-­‐‑a  
ψάλλει πως ἐν τῷ ἐννεακαιδεκάτῳ, λέγων· Οὗτοι mântuit   de   toate   necazurile   (Ps   106,[Link]),  
ἐν ἅρµασι καὶ οὗτοι ἐν ἵπποις, ἡµεῖς δὲ ἐν ὀνόµατι se   referă   la   cartea   Judecătorilor.   Căci   în   acele  
Κυρίου Θεοῦ ἡµῶν µεγαλυνθησόµεθα. Αὐτοὶ timpuri,   pe   când   israeliții   strigau   Dumnezeu  
συνεποδίσθησαν καὶ ἔπεσαν, ἡµεῖς δὲ ἀνέστηµεν καὶ a  inspirat   de   fiecare   dată   Judecători   și   a  salvat  
ἀνωρθώθηµεν. Κύριε, σῶσον τὸν βασιλέα, καὶ poporul  din  mâinile  celor  care-­‐‑l  atacau.  Într-­‐‑un  
ἐπάκουσον ἡµῶν ἐν ᾖ ἂν ἡµέρᾳ ἐπικαλεσώµεθά σε. anumit  sens  chiar  și  victoria  regilor  este  cântată  
Τὰ δὲ τοῦ Ἔσδρα ἐν τῷ ἑκατονεικοστῷ πέµπτῳ în   Psalmul   19   unde   se   spune:   Unii   se   bizuie   pe  
τῶν ἀναβαθµῶν ᾄδει· Ἐν τῷ ἐπιστρέψαι Κύριον τὴν carele   de   luptă   iar   alții   pe   caii   lor,   pe   când   noi   ne  
αἰχµαλωσίαν Σιὼν, ἐγενήθηµεν ὡσεὶ punem   speranța   în   numele   Domnului  
παρακεκληµένοι· καὶ πάλιν ἐν τῷ ἑκατονεικοστῷ Dumnezeului   nostru.   Aceia,   prinși   în   lațuri,   au  
πρώτῳ· Εὐφράνθην ἐπὶ τοῖς εἰρηκόσι µοι· Εἰς οἶκον căzut,   pe   când   noi   ne-­‐‑am   ridicat   și   rămânem   în  
Κυρίου πορευσώµεθα. Ἑστῶτες ἦσαν οἱ πόδες ἡµῶν picioare.   Doamne,   mântuiește-­‐‑l   pe   Rege   și   ascultă-­‐‑
ἐν ταῖς αὐλαῖς σου, Ἱερουσαλήµ. Ἱερουσαλὴµ ne   în   ziua   în   care   te   implorăm   (Ps   19,7-­‐‑9).  
οἰκοδοµουµένη ὡς πόλις, ἧς ἡ µετοχὴ αὐτῆς ἐπὶ τὸ Referitor   la   Esdra   cântăm   în   Psalmul   125,   așa-­‐‑
αὐτό· ἐκεῖ γὰρ ἀνέβησαν αἱ φυλαὶ, αἱ φυλαὶ Κυρίου, zisul  psalm  al  urcării:  Când  Domnul  i-­‐‑a  întors  pe  
µαρτύριον τῷ Ἰσραήλ. Τά τε τῶν Προφητῶν captivi  în  Babilon,  eram  mângâiați  (Ps  125,1).  Din  
σχεδὸν ἐν ἑκάστῳ σηµαίνει. Περὶ τῆς τοῦ Σωτῆρος nou   în   Psalmul   121   se   spune:   M-­‐‑am   bucurat  
ἐπιδηµίας, καὶ ὅτι µὲν Θεὸς ὢν ἐπιδηµήσει, οὕτως când   mi   s-­‐‑a   spus:   Vom   merge   în   casa   Domnului.  
φησὶν ἐν µὲν τῷ τεσσαρακοστῷ ἐννάτῳ ψαλµῷ· Ὁ Picioarele   noastre   s-­‐‑au   oprit   deja   înaintea   porților  
Κύριος ἐµφανῶς ἥξει, ὁ Θεὸς ἡµῶν, καὶ οὐ tale,  Ierusalime.  Ierusalim  este  construită  ca  o  cetate  
παρασιωπήσεται· ἐν δὲ τῷ ἑκατοστῷ întărită  spre  care  ne  îndreptăm  cu  toții.  Acolo  urcă  
ἑπτακαιδεκάτῳ· Εὐλογηµένος ὁ ἐρχόµενος ἐν triburile,   triburile   Domnului,   mărturie   pentru  
ὀνόµατι Κυρίου. Εὐλογήκαµεν ὑµᾶς ἐξ οἴκου Israel  (Ps  121,  1-­‐‑4).  
Κυρίου· Θεὸς Κύριος, καὶ ἐπέφανεν ἡµῖν. Ὅτι δὲ Aproape  fiecare  Psalm  face  referință  la  Profeți.  
οὗτός ἐστιν ὁ τοῦ Πατρὸς Λόγος, οὕτως ἐν τῷ Despre   Mântuitorul   care   va   veni   și   că  
ἑκατοστῷ ἕκτῳ ψάλλει· Ἀπέστειλε τὸν Λόγον Dumnezeu   este   cel   care   va   veni   printre   noi,   ni  
αὐτοῦ, καὶ ἰάσατο αὐτοὺς, καὶ ἐῤῥύσατο αὐτοὺς ἐκ se  spune  în  Psalmul  49:  Domnul  va  veni  și  se  va  
τῶν διαφθορῶν αὐτῶν. Ὁ γὰρ ἐρχόµενος Θεὸς arăta,   Dumnezeu   nostru,   și   nu   va   tăcea   (Ps   49,3);  
αὐτός ἐστι καὶ Λόγος ἀποστελλόµενος. Τοῦτον δὲ și   în   Psalmul   117:   Binecuvântat   să   fie   cel   ce   vine  
τὸν Λόγον εἰδὼς ὄντα τὸν Υἱὸν τοῦ Θεοῦ, ᾄδει întru  numele  Domnului.  Vă  binecuvântăm  din  casa  
φωνὴν τοῦ Πατρὸς ἐν τῷ τεσσαρακοστῷ τετάρτῳ Domnului.   Domnul   este   Dumnezeu   și   el   ni   s-­‐‑a  
ψαλµῷ· Ἐξηρεύξατο ἡ καρδία µου Λόγον ἀγαθόν· arătat   (Ps   117,26-­‐‑27).   Iar   despre   cel   ce   vine,  
καὶ πάλιν ἐν τῷ ἑκατοστῷ ἐννάτῳ· Psalmul   106   cântă   că   este   Cuvântul   Tatălui:  
A  trimis  Cuvântul  său  și  i-­‐‑a  vindecat  și  i-­‐‑a  mântuit  
(16) Ἐκ γαστρὸς πρὸ Ἑωσφόρου ἐξεγέννησά σε. Τί de   toate   necazurile   lor   (Ps   106,20).   Fiindcă   cel   ce  
γὰρ ἂν ἄλλο τις εἴποι γέννηµα τοῦ Πάτρος ἢ τὸν vine   este   el   însuși   Dumnezeu   și   Cuvântul   este  
Λόγον καὶ τὴν Σοφίαν αὐτοῦ; Τοῦτον εἰδυῖα ὄντα, cel   trimis.   Știind   că   acest   Cuvânt   este   Fiul   lui  
ᾧ εἶπεν ὁ Πατήρ· Γενηθήτω φῶς, καὶ στερέωµα, καὶ Dumnezeu,   psalmistul   face   auzită   vocea  
τὰ πάντα, καὶ αὕτη ἡ βίβλος περιέχει λέγουσα· Τῷ Tatălui   în   Psalmul   44:   Inima   mea   a  dat   naștere  
Λόγῳ Κυρίου οἱ οὐρανοὶ ἐστερεώθησαν, καὶ τῷ unui   Cuvânt   bun   (Ps   44,2),   iar   în   Psalmul   109  
πνεύµατι τοῦ στόµατος αὐτοῦ πᾶσα ἡ δύναµις spune:   Din   sânul   meu,   înaintea   dimineții,   te-­‐‑am  
αὐτῶν. Καὶ Χριστὸν δὲ αὐτὸν ἐρχόµενον οὐκ născut   (Ps.   109,3).   Dealtfel,   despre   cine   altul   se  
ἠγνόησεν· ἀλλὰ καὶ µάλιστα περὶ τούτου λέγει ἐν poate  spune  „născut  din  Tatăl“,  dacă  nu  despre  
τῷ τεσσαρακοστῷ τετάρτῳ ψαλµῷ· Ὁ θρόνος σου, Cuvântul   și   Înțelepciunea   sa?   Știind   că   lui   îi  
ὁ Θεὸς, εἰς τὸν αἰῶνα τοῦ αἰῶνος· ῥάβδος spunea   Tatăl   zicând:   Lumina   să   fie   și  
εὐθύτητος ἡ ῥάβδος τῆς βασιλείας σου. Ἠγάπησας firmamentul,   și   toate   lucrurile   (Gn   1,3-­‐‑26),   cartea  
δικαιοσύνην, καὶ ἐµίσησας ἀδικίαν· διὰ τοῦτο ἔχρισέ Psalmilor   vorbește   despre   acest   lucru   în  
σε ὁ Θεὸς ὁ Θεός σου ἔλαιον ἀγαλλιάσεως παρὰ Psalmul   32:   Prin   Cuvântul   său   Domnul   a  întărit  
τοὺς µετόχους σου. Καὶ ἵνα µὴ κατὰ φαντασίαν τις cerurile   și   cu   suflarea   gurii   sale   toate   puterile   (Ps  
ἔρχεσθαι αὐτὸν (εἶναι) νοµίσῃ, σηµαίνει αὐτὸν 32,6).   Nici   venirea   lui   Christos   nu   a  fost  
ἄνθρωπον γενησόµενον, καὶ τοῦτον εἶναι δι’ οὗ τὰ ignorată   de   Psaltire,   tocmai   despre   aceasta  
πάντα γέγονε, λέγων ἐν τῷ ὀγδοηκοστῷ ἕκτῳ· vorbește  Psalmul  44:  Dumnezeule,  tronul  tău  este  
Μήτηρ Σιὼν ἐρεῖ· Ἄνθρωπος, καὶ ἄνθρωπος pentru   vecie;   sceptrul   dreptății   este   sceptrul  
ἐγεννήθη ἐν αὐτῇ, καὶ αὐτὸς ἐθεµελίωσεν αὐτὴν ὁ Împărăției   tale.   Ai   îndrăgit   dreptatea   și   ai   urât  
Ὕψιστος. Τοῦτο γὰρ ἴσον   ἐστὶ   τῷ   εἰπεῖν·∙   Καὶ   nedreptatea.   De   aceea   ai   fost   uns   Dumnezeu,   de  
Θεὸς  ἦν  ὁ  Λόόγος·∙  πάάντα  δι’  αὐτοῦ  ἐγέένετο,  καὶ   Dumnezeul   tău,   cu   uleiul   bucuriei   preferându-­‐‑te  
ὁ   Λόόγος   σὰρξ   ἐγέένετο.   Διὰ   τοῦτο   καὶ   τὸ,   ἐκ   tovarășilor   tăi   (Ps   44,6-­‐‑7).   Pentru   ca   nimeni   să  
Παρθέένου,   γινώώσκων   οὐκ   ἐσιώώπησεν,   ἀλλ’   nu   creadă   că   el   a  venit   doar   în   aparență,   în  
εὐθὺς   ἔµμφασίίν   τινα   δίίδωσιν   ἐν   τῷ   Psalmul  86  se  prevestește  că  s-­‐‑a  făcut  om  și  că  
τεσσαρακοστῷ   τετάάρτῳ   ψαλµμῷ,   λέέγων·∙   el  este  cel  prin  mijlocirea  căruia  totul  a  venit  la  
Ἄκουσον,   θύύγατερ,   καὶ   ἴδε,   καὶ   κλῖνον   τὸ   οὖς   existență:   Maica   Sionului   va   spune:   un   om,   cu  
σου,  καὶ  ἐπιλάάθου  τοῦ  λαοῦ  σου  καὶ  τοῦ  οἴκου   adevărat   un   om   s-­‐‑a   născut   din   ea   și   însuși   Cel  
τοῦ   πατρόός   σου,   ὅτι   ἐπεθύύµμησεν   ὁ   βασιλεὺς   Prea-­‐‑Înalt   a  zidit   temelia   (Ps   86,5),   iar   acest  
τοῦ   κάάλλους   σου.   Τοῦτο γὰρ πάλιν ὅµοιόν ἐστι lucru  înseamnă:  Și  Cuvântul  era  Dumnezeu;  totul  
τοῦ λεγοµένου παρὰ τοῦ Γαβριήλ· Χαῖρε, a  venit   la   existență   prin   el   și   Cuvântul   s-­‐‑a   făcut  
κεχαριτωµένη, ὁ Κύριος µετὰ σοῦ. Καὶ γὰρ εἰρηκὼς trup  (In  1,1.2.14).  De  aceea,  cunoscând  nașterea  
αὐτὸν Χριστὸν, εὐθὺς καὶ τὴν ἀνθρωπίνην γένεσιν din  Fecioară,  psalmistul  nu  tace,  ci  proclamă  cu  
ἐκ τῆς Παρθένου ἐδήλωσε, λέγων· Ἄκουσον, tărie  în  Psalmul  44  zicând:  Ascultă,  fiică,  și  vezi,  
θύγατερ. Ἰδὲ ὁ µὲν Γαβριὴλ ἐξ ὀνόµατος καλεῖ apleacă-­‐‑ți   urechea   și   uită-­‐‑l   pe   poporul   tău   și   casa  
Μαρίαν, ξένος ὢν αὐτῆς κατὰ τὴν γένεσιν· ὁ δὲ tatălui   tău,   fiindcă   Regele   a  râvnit   frumusețea   ta  
Δαβὶδ ἐκ τοῦ σπέρµατος αὑτοῦ τυγχάνουσαν αὐτὴν (Ps   44,10-­‐‑11)1.   Și   aici,   aceste   cuvinte   sunt  
εἰκότως θυγατέρα προσφωνεῖ ταύτην. Ἄνθρωπον δὲ asemănătoare   cu   cele   ale   îngerului   Gabriel:  
αὐτὸν εἰρηκυῖα γενησόµενον, ἀκολούθως καὶ Bucură-­‐‑te,   cea   plină   de   har,   Domnul   este   cu   tine  
παθητὸν αὐτὸν σαρκὶ σηµαίνει. Τήν τε ἐπιβουλὴν (Lc   1,28).   După   ce   l-­‐‑a   numit   Christos,   el  
παρὰ τῶν Ἰουδαίων ὁρῶσα γινοµένην, ψάλλει ἐν prevestește   imediat   și   nașterea   umană   din  
µὲν τῷ δευτέρῳ ψαλµῷ· Ἵνα τί ἐφρύαξαν ἔθνη, καὶ Fecioara   Maria   zicând:   Ascultă,   fiică   (Ps   44,10).  
λαοὶ ἐµελέτησαν κενά; Παρέστησαν οἱ βασιλεῖς τῆς Iar   Gabriel   o   cheamă   pe   nume,   Marie,   fiindcă  

1
Aplicarea unui asemenea verset biblic Fecioarei Maria, în timpul Sfântului Atanasie de Alexandria, este
foarte rar. De obicei el era aplicat, prin alegorie, Bisericii, sau mai exact, persoanelor care făceau votul
γῆς, καὶ οἱ ἄρχοντες συνήχθησαν ἐπὶ τὸ αὐτὸ κατὰ este   străin   nașterii   sale,   însă   David   o  numește,  
τοῦ Κυρίου καὶ κατὰ τοῦ Χριστοῦ αὐτοῦ· ἐν δὲ τῷ pe   bună   dreptate,   „fiică“,   fiindcă   ea   este   din  
εἰκοστῷ καὶ πρώτῳ τὴν ποιότητα τοῦ θανάτου ἐκ seminția  lui.  
προσώπου τοῦ Σωτῆρός φησιν· Εἰς χοῦν θανάτου După   ce   a  prevestit   că   el   se   va   face   om,  
κατήγαγές µε· ὅτι ἐκύκλωσάν µε κύνες πολλοὶ, Psaltirea   arată   consecința   acestei   întrupări:  
συναγωγὴ πονηρευοµένων περιέσχον µε. Ὤρυξαν pasibilitatea   în   propriul   său   trup.   Prevestind  
χεῖράς µου καὶ πόδας µου, ἐξηρίθµησαν πάντα τὰ injuriile   poporului   evreu,   Psalmul   2   spune:   De  
ὀστᾶ µου. Αὐτοὶ δὲ κατενόησαν, καὶ ἐπεῖδόν µε· ce   au   fremătat   popoarele?   Iar   națiunile   au   plănuit  
διεµερίσαντο τὰ ἱµάτιά µου ἑαυτοῖς, καὶ ἐπὶ τὸν gânduri   rele?   Regii   pământului   se   revoltă,  
ἱµατισµόν µου ἔβαλον κλῆρον. Τὸ δὲ τὰς χεῖρας καὶ căpeteniile   conspiră   împotriva   Domnului   și   a  
τοὺς πόδας ὀρύττεσθαι, τί ἕτερον ἢ σταυρὸν λέγων Unsului   său   (Ps   2,1-­‐‑2).   În   Psalmul   21,   însuși  
σηµαίνει; Πάντα ταῦτα διδάσκουσα προστίθησιν, Mântuitorul   ne   face   cunoscut   felul   său   de  
ὅτι µὴ δι’ ἑαυτὸν, δι’ ἡµᾶς δὲ ταῦτα πάσχει ὁ a  muri:   M-­‐‑ai   condus   în   țărâna   morții;   câinii  
Κύριος. Καί φησιν ἐκ προσώπου πάλιν αὐτοῦ ἐν dimprejurul   meu   m-­‐‑au   atacat;   o  bandă   de  
µὲν τῷ πζʹ· Ἐπ’ ἐµὲ ἐπεστηρίχθη ὁ θυµός σου· ἐν δὲ răufăcători   m-­‐‑a   încercuit.   Mi-­‐‑au   străpuns   mâinile  
τῷ ἑξηκοστῷ ὀγδόῳ· Ἃ οὐχ ἥρπασα, τότε și  picioarele,  iată  mi-­‐‑au  numărat  toate  oasele,  m-­‐‑au  
ἀπετίννυον. Οὐ γὰρ ὑπεύθυνος ὢν ἀπέθνησκεν, privit  și  m-­‐‑au  văzut,  și-­‐‑au  împărțit  hainele  mele,  iar  
ἀλλ’ ὑπὲρ ἡµῶν ἔπασχε, pentru   cămașa   mea   au   tras   la   sorți   (Ps   21,15-­‐‑18).  
Ce  fel  de  moarte  este  prevestită  prin  mâinile  și  
(17) καὶ τὸν καθ’ ἡµῶν θυµὸν διὰ τὴν παράβασιν picioarele   străpunse,   dacă   nu   răstignirea?  
ἐφ’ ἑαυτὸν ἐβάσταζε, λέγοντα διὰ τοῦ Ἡσαΐου· După   ce   ne-­‐‑a   învățat   toate   acestea,   psalmistul  
Αὐτὸς τὰς ἀσθενείας ἡµῶν ἔλαβε· καὶ λεγόντων spune   că   toate   le-­‐‑a   suferit   Domnul,   nu   pentru  
µὲν ἡµῶν ἐν τῷ ἑκατοστῷ τριακοστῷ ἑβδόµῳ el,   ci   pentru   noi.   Din   nou,   în   numele   lui,  
ψαλµῷ· Κύριος ἀνταποδώσει ὑπὲρ ἐµοῦ· λέγοντος Psalmul   87   afirmă:   Asupra   mea   s-­‐‑a   abătut   mânia  
δὲ καὶ τοῦ Πνεύµατος ἐν ἑβδοµηκοστῷ πρώτῳ· ta  (Ps  87,8),  iar  în  Psalmul  68  se  spune:  Ceea  ce  
Καὶ σώσει τοὺς υἱοὺς τῶν πενήτων, καὶ ταπεινώσει nu   am   jefuit,   ar   trebui   să   dau   înapoi?   (68,5).  
συκοφάντην, ὅτι ἐῤῥύσατο, πτωχὸν ἐκ χειρὸς Fiindcă  el  nu  a  murit  pentru  propriile  greșeli,  ci  
δυνάστου, καὶ πένητα, ᾧ οὐχ ὑπῆρχε βοηθός. Διὰ a  pătimit   pentru   noi   și   asupra   lui   s-­‐‑a   abătut  
τοῦτο καὶ τὴν εἰς οὐρανοὺς σωµατικὴν αὐτοῦ mânia   provocată   de   căderea   omului   în   păcat,  
ἄνοδον προµηνύει, καὶ λέγει ἐν µὲν εἰκοστῷ καὶ după   cum   spune   Isaia:   A  luat   asupra   sa  
τρίτῳ· Ἄρατε πύλας, οἱ ἄρχοντες, ὑµῶν, καὶ slăbiciunile   noastre   (Is   53,4),   iar   Psalmul   137  
ἐπάρθητε, πύλαι αἰώνιοι, καὶ εἰσελεύσεται ὁ spune:   Domnul   îmi   va   da   răsplata   (Ps   137,8).  
βασιλεὺς τῆς δόξης· ἐν δὲ τῷ τεσσαρακοστῷ· Însuși   Duhul   Sfânt   afirmă   în   Psalmul   71:   Îi   va  
Ἀνέβη ὁ Θεὸς ἐν ἀλαλαγµῷ, Κύριος ἐν φωνῇ mântui   pe   fiii   săracilor   și-­‐‑l   va   umili   pe   clevetitor,  
σάλπιγγος. Τὴν µὲν κάθισιν ἀναγγέλλει, καί φησιν fiindcă   l-­‐‑a   eliberat   pe   cel   sărac   din   mâinile   celui  
ἐν µὲν τῷ ἑκατοστῷ ἐννάτῳ· Εἶπεν ὁ Κύριος τῷ puternic   și   pe   cel   nevoiaș   care   nu   mai   poate   striga  
Κυρίῳ µου· Κάθου ἐκ δεξιῶν µου, ἕως ἂν θῶ τοὺς (Ps  71,4.12).  
ἐχθρούς σου ὑποπόδιον τῶν ποδῶν σου· ἐν δὲ De   asemenea,   Psaltirea   prevestește   chiar   și  
τῷ ἐννάτῳ καὶ τὴν γενοµένην ἀπώλειαν τοῦ înălțarea   la   ceruri   a  Mântuitorului   prin  
διαβόλου βοᾷ· Ἐκάθισας ἐπὶ θρόνου, ὁ κρίνων cuvintele   Psalmului   23:   Căpetenii,   deschideți  
δικαιοσύνην· ἐπετίµησας ἔθνεσι, καὶ ἀπώλετο ὁ porțile;   deschideți-­‐‑vă   voi   porți   veșnice,   și   va   intra  
ἀσεβής. Καὶ γὰρ ὅτι τὴν κρίσιν πᾶσαν ἔλαβε παρὰ Regele  măririi  (Ps  23,7);  de  asemenea  și  Psalmul  
τοῦ Πατρὸς, οὐκ ἔκρυψεν, ἀλλὰ καὶ κριτὴν 46:  Dumnezeu  urcă  în  aplauze,  Domnul  în  sunet  de  
πάντων αὐτὸν ἐρχόµενον προµηνύει ἐν µὲν οαʹ· Ὁ trompetă   (Ps   46,5).   În   Psalmul   109   ni   se  
Θεὸς, τὸ κρῖµά σου τῷ βασιλεῖ δὸς, καὶ τὴν prevestește   chiar   și   întronarea   spunând:  
Domnul  a  spus  Domnului  meu,  șezi  la  dreapta  mea  
δικαιοσύνην σου τῷ υἱῷ τοῦ βασιλέως, κρίνειν τὸν până   ce   voi   face   din   dușmanii   tăi   scăunel   sub  
λαόν σου ἐν δικαιοσύνῃ, καὶ τοὺς πτωχούς σου ἐν picioarele   tale   (Ps   109,1).   Psalmul   9   prevestește  
κρίσει· ἐν δὲ τῷ µθʹ φησί· Προσκαλέσεται τὸν distrugerea   iminentă   a  demonului:   Te-­‐‑ai   așezat  
οὐρανὸν ἄνω καὶ τὴν γῆν, τοῦ διακρῖναι τὸν λαὸν pe   tronul   tău,   judecătorule   al   dreptății;   ai   dojenit  
αὑτοῦ. Καὶ ἀναγγελοῦσιν οἱ οὐρανοὶ τὴν popoarele   și   cel   rău   a  pierit   (Ps   9,4-­‐‑5).   Iar  
δικαιοσύνην αὐτοῦ· ὅτι ὁ Θεὸς κριτής ἐστι· καὶ ἐν psalmistul   nu   ascunde   nici   faptul   că   Domnul  
τῷ παʹ·   Ὁ Θεὸς ἔστη ἐν συναγωγῇ θεῶν· ἐν µέσῳ a  primit   toată   puterea   pentru   a  judeca   de   la  
δὲ θεοὺς διακρινεῖ. Καὶ µὴν καὶ τὴν κλῆσιν τῶν Tatăl   său,   de   aceea   Psalmul   71   profețește  
ἐθνῶν ἔστιν ἀπ’ αὐτῆς µαθεῖν ἐπὶ πολλῶν µὲν, venirea   sa   în   calitate   de   judecător   al   tuturor:  
µάλιστα δὲ ἀπὸ τοῦ µςʹ· Πάντα τὰ ἔθνη, κροτήσατε Dumnezeule,   dă   Regelui   judecata   ta   și   dreptatea  
fiului  Regelui  pentru  a  judeca  popoarele  cu  dreptate  
χεῖρας, ἀλαλάξατε τῷ Θεῷ ἐν φωνῇ ἀγαλλιάσεως·
și   pe   săracii   tăi   cu   nepărtinire   (Ps   71,1-­‐‑2).   Iar   în  
ἐν δὲ τῷ οαʹ· Ἐνώπιον αὐτοῦ προπεσοῦνται
Psalmul  49  spune:  A  convocat  cerul  în  înălțimi  și  
Αἰθίοπες, καὶ οἱ ἐχθροὶ αὐτοῦ χοῦν λείξουσι·
pământul   pentru   a  judeca   pe   poporul   său.   Cerurile  
βασιλεῖς Θαρσεῖς καὶ αἱ νῆσοι δῶρα προσοίσουσι·
vor   vesti   dreptatea   lui;   Dumnezeu   este   judecător  
βασιλεῖς Ἀράβων καὶ Σαβὰ δῶρα προσάξουσι· καὶ
(Ps  49,4-­‐‑6).  Iar  Psalmul  81  spune:  Dumnezeu  s-­‐‑a  
προσκυνήσουσιν αὐτῷ πάντες οἱ βασιλεῖς τῆς γῆς,
ridicat   în   adunarea   zeilor,   din   mijlocul   zeilor   va  
πάντα τὰ ἔθνη δουλεύσουσιν αὐτῷ. Ταῦτα µὲν ἐν
judeca   (Ps   81,1).   Din   mulți   alți   psalmi   putem  
τοῖς Ψαλµοῖς ᾄδεται, ἐν δὲ ἑκάστῃ τῶν ἄλλων
afla   de   asemenea   vocația   națiunilor,   cu  
βίβλων προαπαγγέλλεται. Οὐκ ἀγνοῶν δὲ πάλιν
precădere   în   Psalmul   46:   Toate   națiunile,   bateți  
ἔλεγεν, ὅτι καὶ ἐν ἑκάστῃ βίβλῳ τῆς Γραφῆς τὰ
din   palme,   strigați   lui   Dumnezeu   cu   strigăte   de  
αὐτὰ περὶ τοῦ Σωτῆρος ἐξαιρέτως σηµαίνεται· καὶ
bucurie   (Ps   46,1);   iar   în   Psalmul   71   se   spune:  
ἔστι τοῦτο πάσαις αὐταῖς ρέτως σηµαίνεται· καὶ
Înaintea  lui  se  vor  pleca  etiopienii,  iar  dușmanii  lui  
ἔστι τοῦτο πάσαις αὐταῖς ἀπάγγελµα, καὶ
vor   linge   țărâna.   Regii   din   Tarsis   și   din   insule   vor  
συµφωνία ἡ αὐτὴ τοῦ Πνεύµατος. Καὶ γὰρ ὥσπερ
aduce   ofrande.   Regii   arabilor   și   cei   din   Seba   vor  
τὰ τῶν ἄλλων ἐν ταύτῃ δυνατὸν εὑρεῖν· οὕτως καὶ
aduce   daruri.   Toți   regii   pământului   îl   vor   adora,  
τὰ ταύτης ἐν ταῖς ἑτέραις πολλάκις εὑρίσκεται. Καὶ
toate   popoarele   îi   vor   sluji   (Ps   71,10-­‐‑11).   Toate  
γὰρ Μωϋσῆς ᾠδὴν γράφει, καὶ Ἡσαΐας ᾄδει, καὶ ὁ
acestea   sunt   cântate   în   Psaltire.   Toate   celelalte  
Ἀµβακοὺµ προσεύχεται µετ’ ᾠδῆς. Πάλιν τε ἐν
lucruri  sunt  prevestite  în  cartea  Psaltirii.  
ἑκάστῃ βίβλῳ ἔστιν ἰδεῖν καὶ προφητείας καὶ
Bătrânul   înțelept   mai   spunea   că   nu   ignora  
νοµοθεσίας καὶ ἱστορίας. Τὸ γὰρ αὐτὸ Πνεῦµα ἐπὶ
faptul   că   fiecare   carte   a  Scripturii   conține   în  
πάντας ἐστί· καὶ κατὰ µὲν τὴν εἰς ἕκαστον
mod   particular   profeții   referitoare   la  
γενοµένην αὐτοῦ διαίρεσιν ἕκαστος τὴν δοθεῖσαν
Mântuitorul,   profeții   comune   tuturor   cărților  
αὐτῷ  
sfinte,  o  armonie  asigurată  de  Duhl  Sfânt.  Cum  
ar   putea   fi   posibilă   altfel   armonia   învățăturii  
(20) χάριν διακονεῖ καὶ πληροῖ, εἴτε προφητεία
specifice  fiecărei  cărți  în  parte  cu  cea  conținută  
ἐστὶν, εἴτε νοµοθεσία, εἴτε τῆς   ἱστορίας ἡ µνήµη,
în   Psaltire,   precum   și   învățătura   conținută   în  
εἴτε τῶν ψαλµῶν ἡ χάρις· ἐπειδὴ δὲ τὸ ἓν καὶ τὸ
Psaltire   să   fie   în   armonie   cu   cea   conținută   în  
αὐτὸ Πνεῦµά ἐστιν, οὗπερ καὶ πᾶσαι διαιρέσεις
celelalte   cărți?   Într-­‐‑adevăr,   Moise   a  scris  
εἰσὶν, αὐτὸ δὲ ἀδιαίρετόν ἐστι κατὰ φύσιν· διά τοι
o  cântare   (Ex   15,1-­‐‑18);   Isaia   cântă   și   el   (Is   42,1-­‐‑
τοῦτο τὸ ὅλον µέν ἐστιν ἑκάστῳ, κατὰ δὲ τὴν
9.10-­‐‑17);   iar   Habacuc   se   roagă   tot   cu   o  cântare  
διακονίαν αἱ φανερώσεις καὶ αἱ διαιρέσεις τοῦ
(Hab   3,1-­‐‑19).   Din   nou,   în   fiecare   carte   este  
Πνεύµατος ἑκάστοις γίνονται· καὶ λοιπὸν κατὰ τὴν
posibil   să   vedem   profeții,   precepte   și   descrieri  
ἀποκειµένην χρείαν πολλάκις ἕκαστος,
istorice.  Deoarece  unul  și  același  este  Duhul,  de  
ὑποσχοῦντος τοῦ Πνεύµατος, διακονεῖ τὸν λόγον·
la   care   ne   vine   tot   darul,   și   deoarece   prin  
ὥστε, καθὰ προεῖπον, νοµοθετοῦντα Μωϋσῆν
natură   el   este   indivizibil,   tot   astfel   el   este  
προφητεύειν ποτὲ καὶ ᾄδειν, καὶ προφητεύοντας prezent   în   fiecare   carte   pe   deplin;   totuși   există  
τοὺς προφήτας ἐντέλλεσθαί ποτε· Λούσασθε, diferite   manifestări   și   distribuții   pentru   fiecare  
καθαροὶ γίνεσθε. Ἀπόπλυνε ἀπὸ κακίας τὴν καρδίαν (I   Cor   12,4-­‐‑7),   și   fiecare,   după   cum   l-­‐‑a   promis  
σου,Ἱερουσαλήµ· καὶ ἱστορεῖν ποτε, τὸν µὲν Δανιὴλ Duhul   Sfânt,   proclamă   Cuvântul   în  
τὰ κατὰ Σουσάνναν, τὸν δὲ Ἡσαΐαν τὰ κατὰ τὸν conformitate   cu   necesitățile   timpului.   Fiecare  
Ῥαψάκην καὶ τὸν Σενναχηρείµ. Οὕτως γὰρ καὶ ἡ carte   exersează   și   îndeplinește   ministerul  
τῶν Ψαλµῶν βίβλος, ἔχουσα τὸ ἴδιον τῶν ᾠδῶν, specific   harului:   fie   prin   profeție,   fie   prin  
ὅπερ ἐν ταῖς ἄλλαις βίβλοις διεξοδικῶς εἴρηται, precepte,  fie  prin  descrieri  istorice  sau  datorită  
ταῦτα αὐτὴ τῇ κατὰ πλάτος φωνῇ µετὰ µέλους Psalmilor,  deoarece  este  unul  și  același  Duh  de  
ψάλλει, καθὼς προείρηται. Νοµοθετεῖ γοῦν ποτε la   care   vin   toate   aceste   ministere,   rămânând  
καὶ αὐτή· Παῦσαι ἀπὸ ὀργῆς, καὶ ἐγκατάλιπε θυµόν· totuși  indivizibil  prin  natură.  Astfel,  după  cum  
καὶ, Ἔκκλινον ἀπὸ κακοῦ, καὶ ποίησον ἀγαθόν· am   spus   deja,   Moise,   legislatorul,   uneori  
ζήτησον εἰρήνην, καὶ δίωξον αὐτήν. Καὶ ἱστορεῖ δέ profețește  și  cântă,  iar  profeții,  în  profețiile  lor,  
ποτε κατὰ τὴν ὁδὸν τοῦ Ἰσραὴλ, καὶ προφητεύει dau   uneori   precepte:   Curățiți-­‐‑vă,   deveniți   curați  
περὶ τοῦ Σωτῆρος, ὥσπερ εἴρηται πρότερον. Κοινὴ (Is   1,16).   Curățește-­‐‑ți   inima,   Ierusalime,   de   orice  
µὲν οὖν τοιαύτη τοῦ Πνεύµατος χάρις ἔστω παρὰ rău   (Ier   4,17);   de   asemenea,   uneori   ei   prezintă  
πᾶσι, καὶ ἐν ἑκάστῳ γινοµένη εὑρισκέσθω, καὶ descrieri   istorice:   de   pildă,   profetul   Daniel  
παρὰ πᾶσιν ἡ αὐτὴ, ὡς ἐὰν ἡ χρεία ἀπαιτῇ, καὶ τὸ povestește   istoria   Suzanei   (Dan   13),   Isaia   cea  
Πνεῦµα βούληται. Οὐ διαφέρει γὰρ τὸ πλέον καὶ a  Rabsaces  și  a  Senacheribului  (Is  36-­‐‑37).  La  fel  
ἔλαττον ἐν ταύτῃ τῇ χρείᾳ, ὡς ἕκαστος și   Pslatirea,   al   cărui   obiect   specific   este  
ἀνενδότως τὴν ἰδίαν ἀποπληροῖ καὶ τελειοῖ cântarea,   adică   ea   cântă   cu   vocea   explicând  
διακονίαν. Ἡ δέ γε βίβλος τῶν Ψαλµῶν καὶ οὕτως ceea   ce   în   celelalte   cărți   s-­‐‑a   spus   sub   formă  
ἔχει τινὰ πάλιν χάριν ἰδίαν καὶ παρατήρησιν narativă,  după  cum  am  spus  deja,  unele  pasaje  
ἐξαίρετον· πρὸς γὰρ τοῖς ἄλλοις, ἐν οἷς πρὸς τὰς dă   precepte:   Încetează   mânia,   abandonează   furia  
ἄλλας βίβλους ἔχει τὴν σχέσιν καὶ κοινωνίαν, (Ps  36,8),  și:  Evită  răul  și  fă  binele  (Ps  33,15);  iar  
λοιπὸν καὶ ἴδιον ἔχει τοῦτο θαῦµα, ὅτι καὶ τὰ uneori   povestește   pelerinajul   lui   Israel   și  
ἑκάστης ψυχῆς κινήµατα, τάς τε τούτων µεταβολὰς profețește   lucruri   referitoare   la   Mântuitorul,  
καὶ διορθώσεις ἔχει διαγεγραµµένας καὶ după  cum  am  spus  mai  sus.  
διατετυπωµένας ἐν ἑαυτῇ· ὥστε τινὰ τὸν În  toate  aceste  cărți  recunoaștem  deci  acest  har  
βουλόµενον ὡς ἄπειρον ἐξ αὐτῆς λαµβάνειν καὶ comun   al   Duhului   Sfânt;   el   se   află   în   fiecare,  
κατανοεῖν, οὕτω τὸ τυποῦν ἑαυτὸν, ἐκεῖ γέγραπται. același   în   toate,   după   cum   necesită   nevoia   și  
Ἐν µὲν γὰρ ταῖς ἄλλαις βίβλοις µόνον τις ἀκούει după   cum   dorește   Duhul.   Nu   face   diferență  
τὸν νόµον προστάττοντα, ἃ (µὴ) δεῖ ποιεῖν καὶ µὴ între   mai   mult   sau   mai   puțin   în   cutare   sau  
δεῖ πράττειν· προφητείας τε κατακούει, ὥστε µόνον cutare   nevoie   deoarece   fiecare   se   dezvoltă   și  
εἰδέναι τὸν ἐρχόµενον Σωτῆρα· καὶ ἱστορίαις δὲ duce   la   îndeplinire   propriul   său   minister.  
προσέχει, ἐξ ὧν γινώσκειν δύναται τὰς τῶν Totuși,   Pslatirea   are   un   har   specific   ce   merită  
βασιλέων καὶ τὰς τῶν ἁγίων πράξεις. Ἐν δὲ τῇ o  atenție   particulară.   În   afară   de   tot   ceea   ce   ea  
βίβλῳ τῶν Ψαλµῶν, πρὸς τῷ ταῦτα µανθάνειν τὸν are   în   comun   și   de   relația   cu   celelalte   cărți,   ea  
ἀκούοντα, ἔτι καὶ τὰ κινήµατα τῆς ἑαυτοῦ ψυχῆς mai   are   și   acest   lucru   extraordinar:   conține  
ἐν αὐτῇ κατανοεῖ καὶ διδάσκεται· καὶ λοιπὸν πρὸς toate  trăirile  sufletului,  schimbările  și  revenirile  
ὃ πάσχει καὶ ἐν ᾧ συνέχεται, δύναται πάλιν ἐκ sale   sunt   descrise   și   reprezentate   cu   deosebită  
ταύτης ἔχεσθαι τὴν εἰκόνα τῶν λόγων· ὥστε µὴ măestrie.   Deci,   unul   neexperimentat,   dacă  
µόνον ἀκούσαντα παρέρχεσθαι, ἀλλὰ καὶ πῶς δεῖ dorește,   se   poate   instrui   și   forma   conform  
λέγοντα καὶ ποιοῦντα θεραπεύειν τὸ πάθος, modelului   descris   în   Pslatire.   Efectiv,   în  
διδάσκει, Εἰσὶ µὲν γὰρ καὶ ἐν ταῖς ἄλλαις βίβλοις celelalte  cărți  auzim  mai  ales  ceea  ce  se  referă  la  
κωλυτικοὶ λόγοι ἀπαγορεύοντες τὰ φαῦλα· ἐν Lege,   ceea   ce   trebuie   să   facem   și   ceea   ce   nu  
ταύτῃ δὲ καὶ πῶς ἀπέχεσθαι δεῖ τετύπωται· trebuie   să   facem;   află   de   asemenea   profeții   ce  
nu   fac   decât   să   prevestească   venirea  
(21) οἷον παράγγελµά ἐστι τὸ µετανοεῖν· τὸ δὲ Mântuitorului;   iar   dând   atenție   descrierilor  
µετανοεῖν παύεσθαι τῆς ἁµαρτίας ἐστίν· ἐνταῦθα istorice  ne  familiarizăm  cu  faptele  regilor  și  ale  
δὲ καὶ πῶς µετανοεῖν, καὶ τί δεῖ λέγειν ἐπὶ τῇ sfinților.   Însă   în   Pslatire,   în   afara   acestor  
µετανοίᾳ, τετύπωτος. Καὶ πάλιν εἴρηκεν ὁ Παῦλος· lucruri,   cel   ce   ascultă   înțelege   și   cunoaște  
Ἡ θλίψις τῇ ψυχῇ ὑποµονὴν κατεργάζεται, ἡ δὲ trăirile   sufletului   său   și,   după   ce   a  cunoscut  
ὑποµονὴ δοκιµὴν, ἡ δὲ δοκιµὴ ἐλπίδα, ἡ δὲ ἐλπὶς οὐ pasiunile   care   l-­‐‑au   făcut   să   sufere   și   l-­‐‑au   ținut  
καταισχύνει. Ἐν δὲ τοῖς Ψαλµοῖς καὶ πῶς δεῖ φέρειν prizonier,   mai   poate   învăța   din   această   carte  
τὰς θλίψεις, καὶ τί θλιβόµενον δεῖ λέγειν, καὶ τί o  idee   referitor   la   ceea   ce   el   trebuie   să   spună.  
µετὰ τὰς θλίψεις, καὶ πῶς ἕκαστος δοκιµάζεται, καὶ Astfel   nu   se   mulțumește   doar   să   asculte,   ci  
τίνες οἱ λόγοι τῶν ἐλπιζόντων ἐπὶ Κύριον, învață   și   ceea   ce   trebuie   să   spună   și   să   facă  
γέγραπται καὶ κεχάρακται. Πάλιν τε ἐντολή ἐστιν pentru   a  elimina   răul.   În   alte   cărți,   de  
ἐν παντὶ εὐχαριστεῖν· ἀλλὰ καὶ τί δεῖ λέγειν asemenea,   există   discursuri   ce   interzic   răul,  
εὐχαριστοῦντας διδάσκουσιν οἱ Ψαλµοί. Εἶτα παρ’ însă  în  Psaltire  ne  este  ofreit  un  model  pentru  a  
ἑτέρων ἀκούοντες· Ὅσοι θέλουσιν εὐσεβῶς ζῇν ști   cum   trebuie   să   ne   îndepărtăm   de   rău.  
διωχθήσονται, παρὰ τούτων διδασκόµεθα, καὶ πῶς Suntem   îndemnați,   de   pildă,   la   penitență.  
δεῖ φεύγοντας φωνεῖν, καὶ τίνας διωκοµένους καὶ A  face   peintență   înseamnă   a  înceta   să  
µετὰ τὸν διωγµὸν ῥυσθέντας δεῖ λόγους ἀναφέρειν păcătuim.   Aici   ni   se   spune   cum   trebuie   să  
τῷ Θεῷ. Εὐλογεῖν παραγγελλόµεθα τὸν Κύριον, facem   penitență   și   ceea   ce   trebuie   spus   pentru  
καὶ ἐξοµολογεῖσθαι αὐτῷ· ἀλλ’ ἐν τοῖς Ψαλµοῖς a  se   căi.   Sfântul   Paul   spusese:   Necazul   produce  
τυπούµεθα πῶς τε αἰνεῖν δεῖ τὸν Κύριον, καὶ τίνα în   suflet   răbdarea,   răbdarea   încercarea,   încercarea  
ῥήµατα λέγοντες ἐξοµολογούµεθα πρεπόντως. Καὶ speranța   și   speranța   nu   decepționează   (Rm   5,3-­‐‑5).  
ἐφ’ ἑκάστου δέ τις οὕτως ἂν εὕροι τὰς θείας ᾠδὰς, Tot   în   psalmi   ni   se   spune   cum   trebuie   să  
πρὸς ἡµᾶς καὶ ἡµῶν κινήσεις καὶ καταστάσεις suportăm   necazurile   și   ceea   ce   trebuie   să  
κειµένας. Καὶ γὰρ καὶ τοῦτο παράδοξόν ἐστι πάλιν spunem   în   timpul   și   după   necazuri,   în   ce   fel  
ἐν τοῖς Ψαλµοῖς, ὅτι ἐν µὲν ταῖς ἄλλαις βίβλοις ἃ fiecare   este   pus   la   încercare   și   care   sunt  
λέγουσιν οἱ ἅγιοι, καὶ περὶ ὧν ἂν λέγωσι, ταῦτα cuvintele   celui   care   speră   în   Domnul.   Din   nou  
καὶ οἱ ἀναγινώσκοντες, περὶ ὧν ἐκεῖνα γέγραπται, ne   este   dată   porunca   de   a  mulțumi   în   toate  
ἀπαγγέλλοντές εἰσιν· οἵ τε ἀκούοντες ἄλλους lucrurile,   însă   Psalmii   spun   de   asemenea   și  
ἑαυτοὺς ἐκείνων ἡγοῦνται, περὶ ὧν ὁ λόγος φησὶ, ceea   ce   trebuie   să   spunem   când   mulțumim.  
καὶ τὰς ἐπαγγελλοµένας δὲ πράξεις, ἄχρι τοῦ Apoi,   printre   altele   mai   putem   auzi:   Cel   care  
θαυµάζειν καὶ ζηλοῦν αὐτὰς, εἰς τὸ µιµεῖσθαι dorește   să   trăiască   în   credință   va   fi   persecutat  
γίνονται. Ταύτην δὲ βίβλον ὁ λαµβάνων τὰς µὲν (II   Tim   3,12).   Din   Psalmi   putem   învăța   și   ceea  
περὶ τοῦ Σωτῆρος προφητείας συνήθως ἐν ταῖς ce  trebuie  să  spună  cei  care  suferă  persecuție  și  
ἄλλαις Γραφαῖς θαυµάζων καὶ προσκυνῶν ce   fel   de   cuvinte   să   înalțe   către   Dumnezeu  
διεξέρχεται, τοὺς δὲ ἑτέρους ψαλµοὺς ὡς ἰδίους înaintea   persecuției   și   atunci   când   au   scăpat.  
ὄντας λόγους ἀναγινώσκει· καὶ ὁ ἀκούων δὲ ὡς Scriptura   ne   îndeamnă   să-­‐‑l   binecuvântăm   pe  
αὐτὸς λέγων κατανύσσεται, καὶ συνδιατίθεται τοῖς Domnul   și   să-­‐‑l   celebrăm,   însă   în   Psalmi   ni   se  
τῶν ᾠδῶν ῥήµασιν, ὡς ἰδίαν ὄντων αὐτοῦ. explică  în  ce  fel  trebuie  să-­‐‑l  lăudăm  pe  Domnul  
Σαφηνείας δὲ χάριν οὐκ ὀκνητέον, κατὰ τὸν și  ce  fel  de  cuvinte  trebuie  să  folosim  pentru  a-­‐‑l  
µακάριον Ἀπόστολον, ἐπαναλαβόντα τὸ αὐτὸ celebra   așa   cum   se   cuvine.   Cu   certitudine,  
λέγειν. Πλεῖστοι λόγοι τῶν πατριαρχῶν εἰσι, καὶ Psaltirea   conține   cântarea   divină   ce   convine  
ἴδιοι παρ’ αὐτῶν εἰρηµένοι· καὶ Μωϋσῆς ἐλάλει, ὁ sentimentelor   sufletului   și   situației   noastre  
δὲ Θεὸς ἀπεκρίνατο· Ἡλίας τε καὶ Ἑλισσαῖος ἐπὶ prezente.  
τὸ Καρµήλιον ὄρος καθήµενοι ἐπεκαλοῦντο τὸν Mai   există   încă   un   lucru   minunat   în   Psalmi.  
Κύριον, καὶ ἀεὶ ἔλεγον· Ζῇ Κύριος, ᾧ παρέστην Citind   celelalte   cărți   sfinte,   unde   sfinții   spun,  
ἐνώπιον αὐτοῦ σήµερον. Οἵ τε τῶν ἄλλων ἁγίων referindu-­‐‑se   la   o  situație   precisă   legată   de  
προφητῶν λόγοι προηγούµενοι µέν εἰσιν οἱ περὶ circumstanțele  celui  care  a  scris-­‐‑o,  cel  ce  ascultă  
τοῦ Σωτῆρος· ἔπειτα δὲ καὶ πλεῖστοι γεγόνασι τοῖς se   simte   străin   povestirii   despre   care   este  
τε ἔθνεσι καὶ τῷ Ἰσραήλ. Καὶ ὅµως οὐδεὶς οὔτε vorba,   astfel   încât   faptele   amintite   stârnesc   în  
τῶν πατριαρχῶν λόγους ὡς ἰδίους ἄν ποτε εἴποι, noi   doar   admirația   sau   dorința   de   a  le   imita.  
οὔτε τολµήσοι τις µιµήσασθαι καὶ εἰπεῖν τὰ Cel   ce   ia   Psaltirea,   dimpotrivă,   se  
Μωϋσέως ἴδια ῥήµατα, οὐδὲ τοῦ Ἀβραὰµ περὶ τοῦ familiarizează   cu   profețiile   referitoare   la  
οἰκογενοῦς καὶ τοῦ Ἰσµαὴλ καὶ τὰ περὶ τοῦ Mântuitorul,  ca  și  în  celelalte  Scripturi,  plin  de  
µεγάλου Ἰσαὰκ, κἂν ἡ αὐτὴ χρεία τινὰ καὶ ἀνάγκη admirație  și  de  venerație,  însă  citește  Psalmii  ca  
καταλάβῃ, τολµήσας ἄν τις ὡς ἴδια εἴποι. Ἂν δὲ καὶ și   cum   s-­‐‑ar   referi   la   el.   Ascultătorul,   ca   și  
συµπάσχῃ τις τοῖς πάσχουσι, καὶ πόθον ποτὲ λάβῃ cititorul,   simte   remușcare   și   își   acordă  
τοῦ κρείττονος, οὔποτ’ ἂν εἴποι ὡς Μωϋσῆς· sentimentele  la  cuvintele  cântărilor  ca  și  cum  ar  
fi   ale   sale.   Pentru   a  fi   mai   explicit,   nu   ezit   să  
(24) Ἐµφάνισόν µοι σεαυτόν· ἢ πάλιν· Εἰ µὲν ἀφῇς
repet   același   lucruri,   cum   o  făcea   fericitul  
αὐτοῖς τὴν ἁµαρτίαν, ἄφες· εἰ δὲ µὴ   ἀφῇς,
Apostol   (Gal   1,9).   Majoritatea   cuvintelor  
ἐξάλειψόν µε ἐκ τῆς βίβλου σου, ἧς ἔγραψας. Ἀλλ’
Scripturii   este   a  Patriarhilor.   Moise   vorbea   și  
οὐδὲ, τὰς τῶν προφητῶν τις λαµβάνων ὡς ἴδια
Dumnezeu   răspundea;   Ilie   și   Elizeu,   fiind   pe  
ῥήµατα, µέµψαιτό τις ἢ ἐπαινέσειε τούτοις τὰ
muntele   Carmel,   se   rugau   Domnului   și  
ὅµοια πράξαντας, οἷς ἐµέµψαντο καὶ ἐπῄνεσαν
spuneau  deseori:  Viu  este  Domnul  înaintea  căruia  
ἐκεῖνοι· οὐδὲ τὸ, Ζῇ Κύριος, ᾧ παρέστην ἐνώπιον
mă   țin   astăzi!   (I   Regi   17,1).   Cuvintele   celorlalți  
αὐτοῦ σήµερον, µιµήσηται ἄν τις εἰπεῖν ὡς ἴδιον
profeți   se   referă   în   primul   rând   la   Mântitorul,  
λόγον. Καὶ γὰρ καὶ ὁ ἐντυγχάνων ταῖς βίβλοις
multe   altele   la   popoare   și   la   Israel.   Totuși,  
φανερός ἐστι µὴ ὡς ἰδίους, ἀλλὰ τῶν ἁγίων καὶ
nimeni   nu   ar   spune   cuvintele   Patriahilor   ca   și  
τῶν δι’ αὐτῶν δηλουµένων λέγων τοὺς λόγους.
cum   i-­‐‑ar   aparține,   nici   n-­‐‑ar   îndrăzni   să   imite  
Τοὺς δέ γε Ψαλµοὺς, τὸ παράδοξον, µετὰ τὰς περὶ
sau   să   repete   cuvintele   lui   Moise,   sau   cele   ale  
τοῦ Σωτῆρος καὶ τῶν ἐθνῶν προφητείας ὁ λέγων
lui  Abrham  asupra  slujitorului  său,  sau  asupra  
τὰ ἄλλα ὡς ἴδια ῥήµατα λαλῶν ἐστι, καὶ ὡς περὶ
lui  Ismael,  sau  asupra  marelui  Isac;  nici  chiar  în  
αὑτοῦ γραφέντας αὐτοὺς ἕκαστος ψάλλει, καὶ οὐχ
caz   de   necesitate,   nimeni   nu   ar   îndrăzni   să  
ὡς ἑτέρου λέγοντος ἢ περὶ ἑτέρου σηµαίνοντος
spună  asemenea  cuvinte  ca  fiind  sieși.  Chiar  și  
δέχεται, καὶ διεξέρχεται· ἀλλ’ ὡς αὐτὸς περὶ αὐτοῦ
cineva   care   compătimește   cu   cei   suferinzi   și  
λαλῶν διατίθεται· καὶ οἷά ἐστι τὰ λεγόµενα, ταῦτα
dorindu-­‐‑le   ceea   ce   est   mai   bun   nu   ar   spune  
ὡς αὐτὸς πράξας καὶ ἐξ ἑαυτοῦ λαλῶν ἀναφέρει
niciodată   precum   Moise:   Arată-­‐‑te   mie   (Ex  
τῷ Θεῷ. Οὐ γὰρ ὡς τὰ τῶν πατριαρχῶν ῥήµατα,
33,13),   sau   iarăși:   Dacă   le   ierți   păcatul   acesta,  
καὶ Μωϋσέως, καὶ τῶν ἄλλων προφητῶν,
iartă-­‐‑i,   dacă   nu-­‐‑i   ierți,   șterge-­‐‑mă   din   cartea   ta,   pe  
εὐλαβηθήσεται καὶ ταῦτα· ἀλλὰ καὶ µάλιστα ὡς
care   tu   ai   scris-­‐‑o   (Ex   32,32).   Nimeni   nu   va  
ἴδια καὶ περὶ ἑαυτοῦ γραφέντα θαρσεῖ λέγων ὁ
îndrăzni   să   recurgă   la   cuvintele   Preofeților  
ψάλλων ταῦτα. Τὸν γὰρ φυλάξαντα τὴν ἐντολὴν,
pentru   a  blestema   sau   pentru   a  lăuda   pe   cei  
καὶ παραβάντα ταύτην, τήν τε ἑκατέρου πρᾶξιν
care  săvârșesc  fapte  vrednice  de  blestem  sau  de  
περιέχουσιν οἱ Ψαλµοί. Ἀνάγκη δὲ πάντα
laudă.  Nimeni  nu  poate  spune:  Viu  este  Domnul  
ἄνθρωπον ἐν τούτοις συνέχεσθαι, καὶ ἢ ὡς
înaintea  căruia  mă  țin  astăzi,  imitând  și  făcându-­‐‑
φυλάξαντα τὴν ἐντολὴν, ἢ ὡς παραβάντα ταύτην,
și   sieși   aceste   cuvinte.   Într-­‐‑adevăr,   cine   ia  
λέγειν τοὺς περὶ ἑκάστου γεγραµµένους λόγους.Καί
aceste   cărți   în   mâini   vede   clar   că   acele   cuvinte  
µοι δοκεῖ τῷ ψάλλοντι γίνεσθαι τούτους ὥσπερ
sunt  de  citit,  nu  ca  și  cum  ar  fi  personale,  ci  ca  
εἴσοπτρον, εἰς τὸ κατανοεῖν καὶ αὐτὸν ἐν αὐτοῖς
aparținând  sfinților  și  lucrurilor  despre  care  se  
καὶ τὰ τῆς ἑαυτοῦ ψυχῆς κινήµατα, καὶ οὕτως
vorbește.   Cât   despre   Psalmi,   dimpotrivă,   este  
αἰσθόµενον ἀπαγγέλλειν αὐτούς. Καὶ γὰρ καὶ ὁ extraordinar   faptul   că,   exceptând   referințele   la  
ἀκούων τοῦ ἀναγινώσκοντος ὡς περὶ αὐτοῦ Mântuitorul   sau   la   profețiile   referitoare   la  
λεγοµένην τὴν ᾠδὴν καταδέχεται· καὶ ἢ națiuni,   celelalte   cuvinte   sunt   ca   și   cum   ar   fi  
ἐλεγχόµενος ὑπὸ τοῦ συνειδότος κατανυγεὶς proprii  cititorului,  fiecare  le  cântă  ca  și  cum  ar  
µετανοήσει, ἢ περὶ τῆς εἰς Θεὸν ἐλπίδος ἀκούων fi  fost  scrise  pentru  el  și  le  primește  și  le  citește,  
καὶ τῆς εἰς τοὺς πιστεύοντας γινοµένης cu   ca   și   cum   ar   fi   spuse   de   altcineva   sau  
ἀντιλήψεως, ὡς εἰς αὐτὸν γενοµένης τοιαύτης referindu-­‐‑se   la   un   altul.   Dispozițiile   sale  
χάριτος ἀγαλλιᾶται, καὶ εὐχαριστεῖν ἄρχεται τῷ interioare   sunt   precum   ale   aceluia   care  
Θεῷ. Ὅτε γοῦν τὸν τρίτον ψάλλει τις εἰς τὰς ἰδίας vorbește  despre  sine  însuși.  Ceea  ce  el  citește  îl  
θλίψεις συνορῶν, ὡς αὑτοῦ εἶναι νοµίζει τὰ ἐν τῷ poziționează   înaintea   lui   Dumnezeu   ca   și   cum  
ψαλµῷ ῥήµατα· καὶ τότε τὸν ιαʹ καὶ τὸν ιϛʹ ὡς εἰς el   însuși   ar   fi   făcut   și   spus   aceste   lucruri.  
τὴν ἰδίαν πεποίθησιν καὶ προσευχήν ἐστιν Asemenea   cuvinte   nu-­‐‑i   inspiră   nici   o  teamă,  
ἀπαγγέλλων· καὶ τὸν µὲν νʹ ψαλµὸν ὡς αὐτός ἐστι precum   cele   ale   Patriarhilor,   ale   lui   Moise,   ale  
τὰ ἴδια τῆς µετανοίας ἑαυτοῦ λέγων ῥήµατα· τὸν celorlalți   Profeți,   ci   îndrăznește   să   le   rostească,  
δὲ νγʹ, καὶ τὸν νεʹ, καὶ τὸν νϛʹ , καὶ τὸν ρµαʹ, ὅτε mai  degrabă,  ca  fiind  sieși,  scrie  pentru  a  vorbi  
despre   el   și   se   încurajează   pentru   a  le   spune  
ψάλλει τις, οὐχ ὡς ἄλλου διωκοµένου, ἀλλ’ ὡς ὢν
sau   a  le   cânta.   Fie   că   am   păstrat   sau   încălcat  
ὁ πάσχων συνδιατίθεται, καὶ ᾄδει τῷ Κυρίῳ ὡς
preceptele,   Psalmii,   într-­‐‑adevăr,   se   aplică   în  
ἰδίους τοὺς λόγους τούτους. Καὶ ὅλως οὕτως
ambele  situații.  Ori,  orice  persoană  care  se  află  
ἕκαστος ψαλµὸς παρὰ τοῦ Πνεύµατος εἴρηταί τε
inevitabil   fie   în   una,   fie   în   cealaltă   situație,  
καὶ συντέτακται, ὡς ἐν αὐτοῖς, καθὰ πρότερον
păstrător  al  Legii  sau  transgresor,  poate  spune  
εἴρηται, τὰ κινήµατα τῆς ψυχῆς ἡµῶν
cuvintele  scrise  pentru  fiecare.  
κατανοεῖσθαι, καὶ πάντας αὐτοὺς ὡς περὶ ἡµῶν
Am   impresia   că   pentru   cântăreți   Psalmii   sunt  
εἰρῆσθαι, καὶ εἶναι ἡµῶν αὐτοὺς ὡς ἰδίους λόγους,
ca   o  oglindă   în   care   se   privesc   pe   ei   înșiși   cu  
εἰς ἀνάµνησιν τῶν ἐν ἡµῖν κινηµάτων καὶ
trăirile   sufletești   și   trebuie   să   le   cânte   plini   de  
διόρθωσιν τῆς ἡµῶν πολιτείας. Ἃ γὰρ οἱ ψάλλοντες
asemenea   sentimente.   Chiar   și   ascultătorul  
εἰρήκασι, ταῦτα καὶ ἡµῶν δύνανται τύποι καὶ
primește   cântul   ca   și   cum   ar   fi   pentru   el.  
χαρακτῆρες εἶναι. Αὕτη δὲ πάλιν τοῦ Σωτῆρός
Convins   în   conștiința   sa   și   confuz,   se   va  
ἐστιν ἡ χάρις· ἄνθρωπος γὰρ δι’ ἡµᾶς γενόµενος,
converti,   auzind   vorbindu-­‐‑se   despre   speranța  
τὸ µὲν σῶµα τὸ ἴδιον ὑπὲρ ἡµῶν προσήνεγκεν εἰς
în   Dumnezeu   și   despre   protecția   dată   celor   ce  
θάνατον, ἵνα πάντας ἀπαλλάξῃ τοῦ θανάτου· τὴν
cred,   și   se   va   bucura   pentru   harul   primit   și   va  
δὲ οὐράνιον καὶ εὐάρεστον
începe   să-­‐‑i   mulțumească   lui   Dumnezeu.   Dacă  
cineva   cântă   Psalmul   3,   meditând   asupra  
(25) ἑαυτοῦ πολιτείαν δεῖξαι θέλων ἡµῖν, ἐν ἑαυτῷ
propriilor   sale   necazuri,   își   poate   aplica   sieși  
ταύτην ἐτύπωσεν, ὑπὲρ τοῦ µηκέτι τινὰς εὐχερῶς
cuvintele  psalmului;  atunci  va  citi  Psalmii  11  și  
ἀπατᾶσθαι παρὰ τοῦ ἐχθροῦ, ἔχοντας ἐνέχυρον
16  pentru  a  spune  încrederea  lui  în  Dumnezeu  
πρὸς ἀσφάλειαν, τὴν παρ’ αὐτοῦ γενοµένην ὑπὲρ
și  rugăciunea  sa;  și  Psalmul  50  ca  și  cum  aceste  
ἡµῶν κατὰ τοῦ διαβόλου νίκην. Διὰ τοῦτο γοῦν
cuvinte   de   penitență   ar   fi   ale   sale.   Iar   Psalmii  
οὐ µόνον ἐδίδαξεν, ἀλλὰ καὶ πεποίηκεν ἃ
53,   100   și   41   exprimă   sentimentele   sale,   nu  
ἐδίδαξεν, ἵνα ἕκαστος ἀκούῃ µὲν αὐτοῦ
asupra  cuiva  pe  care-­‐‑l  compătimește,  ci  asupra  
λαλοῦντος, ὡς ἐν εἰκόνι δὲ βλέπων λαµβάνῃ παρ’
propriilor  sale  suferințe.  Sunt  cuvinte  pe  care  el  
αὐτοῦ τὸ παράδειγµα τοῦ ποιεῖν, ἀκούων· Μάθετε
le  cântă  Domnului.  Astfel  orice  Psalm  este  spus  
ἀπ’ ἐµοῦ, ὅτι πραΰς εἰµι καὶ ταπεινὸς τῇ καρδίᾳ.
și   orânduit   de   Duhul   Sfânt   astfel   încât   să  
Τελειοτέραν δὲ καὶ εἰς ἀρετὴν διδασκαλίαν οὐκ ἄν
înțelegem,   după   cum   am   spus   mai   devreme,  
τις εὕροι, ἧς ὁ Κύριος ἐτύπωσεν ἐν ἑαυτῷ. Εἴτε
trăirile   sufletului   nostru   și   să   ne   ajute   să  
γὰρ ἀνεξικακίαν, εἴτε φιλανθρωπίαν, εἴτε
spunem   fiecare   psalm   ca   și   cum   ar   fi   vorba  
ἀγαθότητα, εἴτε ἀνδρίαν, εἴτε ἐλεηµοσύνην, εἴτε despre   noi,   ca   și   cum   ar   fi   propriile   noastre  
δικαιοσύνην, πάντα ἐν αὐτῷ τις εὑρήσει γενόµενα, cuvinte   pentru   a  ne   reaminti   sentimentele  
ὥστε µηδὲν εἰς ἀρετὴν λείπειν τῷ κατανοοῦντι τὸν noastre  și  a  îndrepta  felul  nostru  de  a  trăi.  Căci,  
ἀνθρώπινον βίον τοῦτον. Τοῦτο γὰρ ὁ Παῦλος ceea   ce   spune   psalmistul   poate   fi   un   model   și  
εἰδὼς ἔλεγε· Μιµηταί µου γίνεσθε, καθὼς κἀγὼ un  exemplu  pentru  noi.  
Χριστοῦ. Οἱ µὲν παρ’ Ἕλλησι νοµοθέται ἄχρι τοῦ Pretutindeni  în  Psaltire  este  vorba  despre  harul  
λέγειν ἔχουσι τὴν χάριν· ὁ δὲ Κύριος, ὡς ἀληθῶς Mântuitorului:   devenit   om   din   cauza   noastră,  
Κύριος ὢν τοῦ παντὸς, καὶ κηδόµενος ὧν el   a  oferit   trupul   său   morții   pentru   noi   spre  
εἰργάσατο, οὐ µόνον νοµοθετεῖ, ἀλλὰ καὶ τύπον a  ne  elibera  pe  toți  din  moarte.  Însă  voind  să  ne  
ἑαυτὸν δέδωκεν, εἰς τὸ εἰδέναι τοὺς βουλοµένους arate  modul  său  ceresc  și  perfect  de  a  trăi,  ne-­‐‑a  
τὴν τοῦ ποιεῖν δύναµιν. Διὰ τοῦτο γοῦν καὶ πρὸ dat  un  exemplu  în  el  însuși  pentru  ca  noi  să  nu  
τῆς εἰς ἡµᾶς αὐτοῦ ἐπιδηµίας ἐνήχησε καὶ ἐν τοῖς mai   fim   atât   de   ușor   înșelați   de   dușmani,  
ψάλλουσι τοῦτο, ἵν’ ὥσπερ ἐν αὐτῷ τὸν ἐπίγειον deoarece   avem   o  garanție   pentru   securitatea  
καὶ οὐράνιον ἄνθρωπον τυπῶν ἔδειξεν, οὕτω καὶ noastră,   victoria   lui   asupra   demonului.   De  
ἐκ τῶν Ψαλµῶν τὰ κινήµατα καὶ τὰς διαθέσεις τῶν aceea,   el   nu   ne-­‐‑a   învățat   doar,   ci   a  făcut   el  
ψυχῶν ὁ βουλόµενος καταµαθεῖν δύνηται, însuși   ceea   ce   ne-­‐‑a   învățat   pentru   ca   fiecare,  
εὑρίσκων ἐν αὐτοῖς καὶ τὴν ἑκάστου κινήµατος ascultându-­‐‑l   vorbind   și   privindu-­‐‑l,   ca   și   cum  
θεραπείαν τε καὶ διόρθωσιν. Εἰ γὰρ δεῖ καὶ privim   o  imagine,   să   primească   de   la   el  
πιθανώτερον εἰπεῖν, πᾶσα µὲν ἡ θεία Γραφὴ exemplul   despre   ceea   ce   trebuie   să   facem  
διδάσκαλός ἐστιν ἀρετῆς καὶ πίστεως ἀληθοῦς· ἡ ascultând:   Învățați   de   la   mine,   căci   sunt   blând   și  
δέ γε βίβλος τῶν Ψαλµῶν ἔχει καὶ τὴν εἰκόνα πως smerit   cu   inima   (Mt   11,29).   Nu   am   putea   afla  
τῆς διαγωγῆς τῶν ψυχῶν. Ὡς γὰρ ὁ εἰσερχόµενος o  învățătură  mai  perfectă  a  virtuții  decât  cea  pe  
πρὸς βασιλέα τυποῦται καὶ τῷ σχήµατι καὶ τοῖς care   Domnul   ne-­‐‑a   arătat-­‐‑o   în   el   însuși:  
ῥήµασιν, ἵνα µὴ, παρὰ ταῦτα λέγων, ὡς ἀπαίδευτος rezistență,   milostivire,   bunătate,   curaj,   caritate,  
ἐκβληθῇ· οὕτως ἡ θεία βίβλος τὸν ἐπ’ ἀρετῇ dreptate.  Vom  afla  totul  în  el  astfel  încât  cel  ce  
τρέχοντα καὶ βουλόµενον κατανοῆσαι τὴν τοῦ a  cunoscut   viața   aceasta   umană   nu-­‐‑i   lipsește  
Σωτῆρος ἐν σώµατι πολιτείαν ὑποµιµνήσκει nimic   pentru   a   știi   ceea   ce   este   virtutea.   Paul  
πρῶτον διὰ τῆς ἀναγνώσεως τὰ κινήµατα τῆς știa  bine  când  spunea:  Fiți  imitatorii  mei,  după  
ψυχῆς, καὶ οὕτω λοιπὸν τυποῖ καὶ διδάσκει τοὺς cum   eu   sunt   al   lui   Christos   (I   Cor   11,1).   La  
ἐντυγχάνοντας τοῖς τοιούτοις λόγοις. Εἰσὶ µὲν οὖν, greci,  legislatorii  au  mai  ales  darul  cuvântului,  
ἵνα τοῦτο πρῶτόν τις τῆς βίβλου παρατηρήσηται, οἱ pe   când   Domnul   tuturor   lucrurilor   ce   se  
µὲν ἐν διηγήµατι λεγόµενοι, οἱ δὲ ἐν παραινέσει, οἱ îngrijește   de   toate   lucrările   sale,   nu   dă   doar  
δὲ ἐν προφητείᾳ, οἱ δὲ ὡς ἐν εὐχῇ, οἱ δὲ ἐν Legea,   ci   se   oferă   pe   sine   însuși   ca   modelul  
ἐξοµολογήσει. Καὶ εἰσὶ µὲν οἱ ἐν διηγήµατι ιηʹ, µγʹ, omului  pământesc  și  ceresc,  astfel  încât  fiecare  
µηʹ, µθʹ, οβʹ, οςʹ, οζʹ, πηʹ, ρςʹ, ριγʹ, ρκςʹ, ρλςʹ. Οἱ să   poată   învăța   din   Psalmi   trăirile   și  
δὲ ὡς ἐν εὐχῇ, ιςʹ, ξζʹ, πθʹ, ραʹ ρλαʹ, ρµαʹ. Οἱ δὲ sentimentele   sufletului   său   și   să   învețe   cum   să  
le  vindece  și  să  le  corecteze.  
ὡς ἐν ἐντυχίᾳ καὶ εὐχῇ καὶ δεήσει εʹ, ςʹ, ζʹ, ιαʹ,
Dacă   trebuie   să   mă   exprim   cu   și   mai   multă  
ιβʹ, ιεʹ, κδʹ, κζʹ, λʹ, λδʹ, λζʹ, µβʹ, νγʹ, νδʹ, νεʹ, νςʹ,
claritate,   întreaga   Scriptură   divină   este  
νηʹ, νθʹ, ξʹ, ξγʹ, πβʹ, πεʹ, πζʹ, ρλζʹ, ρλθʹ, ρµβʹ. Καὶ învățătoare  de  virtute  și  de  credință  adevărată,  
ὁ µὲν ὡς ἐν ἐντυχίᾳ καὶ εὐχαριστίᾳ ρληʹ. Οἱ δὲ ὡς însă   Pslatirea   ne   oferă   în   plus   imaginea   stării  
ἐν ἐντυχίᾳ µόνῃ γʹ, κεʹ, ξηʹ, ξθʹ, οʹ, ογʹ, οηʹ, οθʹ, sufletești.   Cine   se   prezintă   înaintea   unui   rege  
ρηʹ, ρκβʹ, ρκθʹ, ρλʹ. își   verifică   mai   întâi   propria   ținută   și   propriile  
cuvinte   pentru   a  nu   fi   considerat   ca   unul   ce  
(28) Καὶ οἱ µὲν ἐν ἐξοµολογήσει θʹ, οδʹ, ςαʹ, ρδʹ, este  rău  educat.  Tot  astfel,  cel  ce  aleargă  pentru  
a  câștiga  virtutea  și  dorește  să  cunoască  trăirea  
ρεʹ, ρςʹ, ρζʹ, ριʹ, ριζʹ, ρλεʹ, ρλζʹ. Οἱ δὲ Mântuitorului   din   timpul   vieții   sale   în   trup,  
συµπεπλεγµένην ἔχοντες ἐξοµολόγησιν καὶ cartea   divină   amintește   mai   întâi,   cu   citirea  
διήγησιν θʹ, οδʹ, ρεʹ, ρςʹ, ριζʹ, ρλζʹ. Ὁ δὲ Psalmilor,   care   sunt   trăirile   sufletului   apoi   îl  
συµπεπλεγµένην ἔχων ἐξοµολόγησιν καὶ διήγησιν formează   și   îl   instruiește   despre   tot   ceea   ce  
µετὰ αἰνέσεως ριʹ. Καὶ ὁ µὲν ἐν παραινέσει ἐστὶ conțin   aceste   cuvinte.   Astfel   deci,   prima  
observație   ce   trebuie   făcută   este   aceea   de  
λςʹ. Οἱ δὲ ἐν προφητείᾳ κʹ, καʹ, µδʹ, µςʹ, οεʹ. Καὶ
a  privi   Psaltirea   unde   se   află   descrieri   cu   un  
ἀπαγγελτικὸς µὲν µετὰ προφητείας ρθʹ.
caracter   istoric,   altele   cu   un   caracter   de   rugă,  
Προτρεπτικοὶ δὲ καὶ ὡς παρακελευόµενοί εἰσι κηʹ, altele   cu   un   caracter   profetic,   și   altele   au  
λβʹ, πʹ, ςδʹ, ςεʹ, ςςʹ, ςζʹ, ρβʹ, ργʹ, ριγʹ· o  formă   de   rugăminte   sau   de   mărturisire   de  
Προτρεπτικὸς δὲ µετὰ ᾄσµατος ἐλέχθη ρµθʹ. Καὶ laudă.  
οἱ µὲν διαγράφοντες τὸν ἐνάρετον βίον εἰσὶ ρδʹ, Caracterul  istoric  îl  întâlnim  la  Psalmii  18  ;  43  ;  
ριαʹ, ριηʹ, ρκδʹ, ρλβʹ. Οἱ δὲ αἶνον ἀπαγγέλλοντες 48  ;   49  ;   72  ;   76  ;   88  ;   89  ;   106  ;   113  ;   126  ;   136.  
Psalmii  5  ;  6  ;  7  ;  11  ;  12  ;  15  ;  16  ;  24  ;  27  ;  30  ;  34  ;  
οὗτοί εἰσιν ςʹ, ριβʹ, ριςʹ, ρλδʹ, ρµδʹ, ρµεʹ, ρµςʹ,
37  ;   42  ;   53  ;   54  ;   55  ;   56  ;   58  ;   59  ;   60  ;   63  ;   67  ;  ;  
ρµηʹ, ρνʹ Καὶ οἱ µὲν εὐχαριστικοί εἰσιν ηʹ, θʹ, ιζʹ,
82  ;   85  ;   87  ;   89  ;   101  ;   131  ;   139  ;   141  ;   142   sunt  
λγʹ, µεʹ, ξβʹ, οςʹ, πδʹ, ριδʹ, ριεʹ, ρκʹ, ρκαʹ, ρκγʹ, dialoguri,   dorințe   și   rugăciuni.   Psalmul   138  
ρκεʹ, ρκηʹ, ρµγʹ. Οἱ δὲ µακαρισµὸν ἀναφωνοῦντές este   ca   un   dialog   și   o   mulțumire.   Ca   niște  
εἰσιν αʹ, λαʹ, µʹ, ριηʹ, ρκζʹ. Καὶ ἄλλος ἐπιδεικτικὸς dialoguri   sunt   mai   ales   Psalmii   3  ;   25  ;   68  ;   69  ;  
προθυµίας µετ’ ᾠδῆς ρζʹ. Καὶ ὁ µὲν προτρεπτικὸς 70  ;  75  ;  78  ;  79  ;  108  ;  122  ;  129  ;  130.  Sub  formă  
εἰς ἀνδρίαν ἐστὶ πʹ. Οἱ δὲ κατηγορικοὶ τῶν ἀσεβῶν de  mărturisire  de  laudă  sunt  psalmii  9  ;  74  ;  91  ;  
104  ;  105  ;  106  ;  107  ;  110  ;  117  ;  135  ;  137.  Psalmii  
καὶ παρανόµων εἰσὶ βʹ, ιγʹ, λεʹ, ναʹ, νβʹ. Καὶ ὁ µὲν
care  înalță  în  același  timp  mărturisire  de  laudă  
ἐπικλήσεώς ἐστι δʹ. Οἱ δὲ ἐπευκτικὰ
și  povestiri  sunt  9  ;  74  ;  91  ;  105  ;  106  ;  117  ;  137.  
ἀπαγγέλλουσιν, ὡς ιθʹ καὶ ξγʹ Καὶ οἱ µὲν Psalmul   110   unește   în   același   timp   lauda   și  
καυχήσεως τῆς ἐν Κυρίῳ ἀπαγγέλλοντες λόγους povestirea   cu   celebrarea.   Psalmul   36   este  
εἰσὶ κβʹ καὶ κςʹ, ληʹ, λθʹ, µαʹ, ξαʹ, οεʹ, πγʹ, ςςʹ, ςηʹ, rugăciune  de  stăruință.  Psalmii  20  ;  21  ;  44  ;  46  ;  
ρναʹ. Οἱ δὲ ἐντρεπτικοί εἰσι νζʹ, παʹ. Καὶ οἱ µὲν 75   au   un   caracter   profetic.   Psalmul   109  
ὕµνου ῥήµατα λέγουσι µζʹ, ξδʹ. Ὁ δὲ ἀλαλαγµοῦ întrunește  în  el  vestirea  și  profeția.  Psalmii  28  ;  
καὶ περὶ ἀναστάσεως ξεʹ. Καὶ ἕτερος ἀλαλαγµοῦ 32  ;   80  ;   94  ;   96  ;   97  ;   102  ;   103  ;   113   au   un  
µόνον ῥήµατα λέγει ςθʹ. Τοιαύτης οὖν τῆς caracter   de   convingere   și   de   îndemn.   Psalmul  
149   este   sub   forma   de   îndemn   spre   cântare.  
διατάξεως οὔσης τῶν Ψαλµῶν, ἔστι λοιπὸν
Psalmii   104  ;   111  ;   118  ;   124  ;   132   descriu   viața  
δυνατὸν τοὺς ἐντυγχάνοντας εὑρεῖν ἐν ἑκάστῳ,
după   virtute.   Psalmii   90  ;   112  ;   116  ;   134  ;   144  ;  
καθὰ προεῖπον, τὰ κινήµατα καὶ τὴν κατάστασιν
145  ;   146  ;   148  ;   150   sunt   imnuri   de   laudă.   Iar  
τῆς ἰδίας ψυχῆς, οὕτως τε περὶ ἑκάστου τὸν τύπον
psalmii  8  ;  9  ;  17  ;  33  ;  45  ;  62  ;  76  ;  84  ;  114  ;  115  ;  
καὶ τὴν διδασκαλίαν· καὶ τίνα µὲν λέγων ἀρέσκειν
120  ;   121  ;   123  ;   125  ;   128  ;   143   sunt   imnuri   de  
δύναται τῷ Κυρίῳ, διὰ ποίων δὲ ῥηµάτων ἑαυτὸν
mulțumire.  Psalmii  1  ;  31  ;  40  ;  118  ;  127  vestesc  
διορθοῦσθαι δύναται, καὶ εὐχαριστεῖν τῷ Κυρίῳ,
fericirea.   Un   altul,   psalmul   107,   dezvăluie  
ὑπὲρ τοῦ µὴ εἰς ἀσέβειαν ἐκπίπτειν τὸν παρὰ
bunăvoința   celui   ce   se   roagă   prin   cântare.  
τοιαῦτα λέγοντα. Οὐ γὰρ µόνον περὶ τῶν ἔργων,
Psalmul   80   îndeamnă   la   curaj.   Mai   există   și  
ἀλλὰ καὶ περὶ ἀργοῦ ῥήµατος ἀποδοῦναι λόγον
Psalmi   care   îi   ceartă   pe   necredincioși   și   pe   cei  
ἔχοµεν τῷ Κριτῇ. Ἄν τε τοίνυν µακαρίσαι τινὰ
nedrepți,   Psalmii   2  ;   13  ;   35  ;   51  ;   52.   Psalmul   4  
θελήσῃς, ἔχεις πῶς δεῖ, καὶ ἐπὶ τίνι, καὶ τίνα δεῖ
este  o  invocare.  Psalmii  19  și  63  sunt  rugăciuni  
λέγειν, τόν τε αʹ καὶ τὸν λαʹ, καὶ µʹ, καὶ ριαʹ, καὶ
ριηʹ, καὶ ρκζʹ· ἄν τε µέµψασθαι τὴν Ἰουδαίων κατὰ de   implorare.   Psalmii   22  ;   26  ;   38  ;   39  ;   41  ;   61  ;  
τοῦ Σωτῆρος ἐπιβουλὴν, ἔχεις τὴν δευτέραν ᾠδήν. 75  ;  83  ;  96  ;  98  ;  1512  conțin  cuvinte  de  jubilație  
Ἂν δὲ διώκῃ παρὰ τῶν ἰδίων, καὶ πολλοὺς ἔχῃς în   Domnul.   Psalmii   57   și   81   stârnesc   emoția.  
τοὺς ἐπαναστάντας κατὰ σοῦ, λέγε τὸν γʹ ψαλµόν. Psalmii   47   și   64   sunt   poeme   ce   conțin   cuvinte  
Εἰ δὲ οὕτως θλιβόµενος ἐπεκαλέσω τὸν Κύριον, de   bucurie.   Psalmul   65   este   un   cântec   de  
καὶ εἰσακουσθεὶς θέλεις εὐχαριστεῖν, ψάλλε τὸν jubilație   și   de   înviere   și   un   altul,   Psalmul   99  
τέταρτον, καὶ οδʹ, καὶ ριδʹ. Καὶ ἐὰν, ἔτι τοὺς conține  doar  cuvinte  de  jubilație.  
Deci,   deoarece   Psalmii   sunt   dispuși   în   această  
πονηρευοµένους βλέπων ἐνεδρεύειν θέλοντας,
ordine,  este  posibil  ca  în  fiecare,  după  cum  am  
ἐνωτίζεσθαί σου θέλῃς τὴν εὐχὴν, ὀρθρίζων τὸ
spus  deja,  sentimentele  și  trăirile  interioare  ale  
πρωῒ ψάλλε τὸν εʹ.  
sufletului  nostru  să  fie  un  model  și  o  învățătură  
pentru  fiecare.  Se  mai  întâmplă  de  asemenea  că  
(29) Αἰσθόµενος δὲ ἀπειλῆς τοῦ Κυρίου, ἐὰν διὰ
folosind   aceste   cuvinte   în   rugăciune   să   fim  
τοῦτο ταραττόµενον σεαυτὸν βλέπῃς, δύνασαι
plăcuți   Domnului.   Cu   aceste   cuvinte     este  
λέγειν τὸν ςʹ καὶ τὸν λζʹ. Ἐὰν δὲ καὶ βουλεύωνταί
posibil   să   ne   corectăm   și   să   mulțumim   pentru  
τινες κατὰ σοῦ, ὡς ὁ Ἀχιτόφελ κατὰ τοῦ Δαβὶδ, că  nu  am  căzut,  după  cum  spun  unii  în  Psalmi,  
καὶ τοῦτό σοί τις ἀπαγγείλῃ, ψάλλε τὸν ζʹ, καὶ în   necredință.   Într-­‐‑adevăr,   va   trebui   să   dăm  
θάῤῥει τῷ ῥυοµένῳ σε Θεῷ. Βλέπων δὲ τὴν socoteală,   nu   doar   de   fiecare   faptă,   ci   și   de  
πανταχοῦ χάριν τοῦ Σωτῆρος ἐκτεταµένην, καὶ fiecare   cuvânt   înaintea   Judecătorului   (Mt  
σωθὲν τὸ γένος τῶν ἀνθρώπων, ἐὰν προσφωνεῖν 12,36).   Deci,   dacă   dorești   să-­‐‑l   proclami   fericit  
θέλῃς τῷ Κυρίῳ, ψάλλε τὸν ηʹ. Ἀλλὰ πάλιν ᾆσαι pe  cineva,  ai  deja  cuvintele  la  îndemână  pentru  
θέλεις ἐπιλήνιον, εὐχαριστῶν τῷ Κυρίῳ, ἔχεις a  o  face,   de   asemenea   cunoști   și   pentru   care  
αὐτὸν πάλιν τὸν ηʹ καὶ τὸν πγʹ. Ἐπὶ δὲ τῷ motive   și   ce   trebuie   spus,   după   exemplul  
κατηργῆσθαι τὸν ἐχθρὸν καὶ σεσῶσθαι τὴν κτίσιν, Psalmilor  1;  31;  40;  111;  118  și  127.  Dacă  dorești  
µὴ καυχώµενος ἐπὶ σαυτῷ, ἀλλὰ εἰδὼς τὸν Υἱὸν să   critici   invențiile   evreilor   împotriva  
τοῦ Θεοῦ τοῦτοκατορθώσαντα, λέγε τὸν εἰς αὐτὸν Mântitorului   tu   ai   Psalmul   2.   Dacă   suferi  
εἰρηµένον θʹ ψαλµόν. Καὶ ἐὰν λίαν σέ τις persecuție   din   partea   alor   tăi   și   mulți   se   ridică  
ταράσσειν ἐθέλῃ, ἔχε σὺ τὴν πεποίθησιν εἰς τὸν împotriva   ta,   citește   Psalmul   3.   Dacă   ești  
Κύριον, καὶ ψάλλε τὸν ιʹ. Ὅταν δὲ τὴν τῶν πολλῶν necăjit,  te-­‐‑ai  rugat  Domnului,  și  după  ce  ai  fost  
ascultat,   vrei   să-­‐‑i   mulțumești,   atunci   recită  
ὑπερηφανίαν ἴδῃς καὶ πλεονάζουσαν τὴν κακίαν,
Psalmii  4;  74  și  114.  Iar  dacă  apoi,  văzând  că  cei  
ὥστε µηδὲν ὅσιον ἐπ’ ἀνθρώποις γενέσθαι,
răi   vor   să-­‐‑ți   întindă   o  cursă,   dorești   ca  
κατάφυγε σὺ ἐπὶ τὸν Κύριον, καὶ λέγε τὸν ιαʹ.
rugăciunea  să-­‐‑ți  fie  ascultată,  trezește-­‐‑te  dis-­‐‑de-­‐‑
Ἐγχρονιζούσης δὲ τῆς παρὰ τῶν ἐχθρῶν
dimineață   pentru   a  cânta   Psalmul   5.   Dacă   ai  
ἐπιβουλῆς, µὴ ὀλιγώρει ὡς ἐπιλησθεὶς παρὰ τῷ
simțit   amenințarea   Domnului,   să   te  
Θεῷ, ἀλλὰ παρακάλει τὸν Κύριον ᾄδων τὸν ιβʹ.
descurajezi,   ci   recită   Psalmii   6   și   37.   Dacă  
Ἐπειδὰν βλασφηµούντων τινῶν κατὰ τῆς Προνοίας cineva   dorește   să   se   ridice   împotriva   ta,  
ἀκούσῃς, µὴ κοινώνει µὲν αὐτῶν τῇ ἀσεβείᾳ, precum  Așitopel  împotriva  lui  David,  și  cineva  
ἐντυγχάνων δὲ τῷ Θεῷ, λέγε τὸν ιγʹ καὶ νβʹ. Καὶ vine  să-­‐‑ți  dea  de  știre,  atunci  recită  Psalmul  7  și  
λοιπὸν ἐὰν θέλῃς µαθεῖν ὁποῖός ἐστι τῆς βασιλείας încrede-­‐‑te  în  Dumnezeu  și  el  te  va  elibera.  
τῶν οὐρανῶν ὁ πολίτης, ψάλλε τὸν ιδʹ. Προσευχῆς Văzând   deci   harul   Mântuitorului   difuzat  
σοι χρεία διὰ τοὺς ἀνθεστηκότας σοι καὶ pretutindeni   și   mântuirea   firii   umane,   dorești  
περιέχοντάς σου τὴν ψυχὴν, ᾆδε τὸν ιςʹ, καὶ τὸν să-­‐‑ți   înalți   vocea   către   Domnul,   cântă   Psalmul  

2
Sfântul Atanasie folosește tradiția psalmilor din traducerea Septuagintei ce conține 151 de Psalmi, acesta
din urmă având ca titlu : De la David în momentul luptei împotriva lui Goliat.
πεʹ, καὶ τὸν πςʹ, καὶ τὸν ρµʹ. Ἀλλὰ θέλεις µαθεῖν, 8.   Dacă   dorești   să   cânți   cântul   de   sărbătoare  
πῶς Μωϋσῆς προσηύξατο, ἔχεις τὸν πθʹ. Ἀλλ’ pentru   a-­‐‑i   mulțumi   Domnului,   ai   la   îndemână  
ἐσώθης ἀπὸ τῶν ἐχθρῶν σου, καὶ ἐῤῥύσθης ἀπὸ Psalmii   8   și   83.   Pentru   învingerea   dușmanului  
τῶν διωκόντων σε, ᾆδε καὶ σὺ τὸν ιϛʹ ψαλµόν. și   salvarea   creației,   fără   a  te   mândri   tu   însuți,  
însă   știind   că   aceasta   este   izbânda   Fiului   lui  
Θαυµάζεις τὴν τῆς κτίσεως τάξιν, καὶ τὴν εἰς αὐτὴν
Dumnezeu,   recită   Psalmul   9   care   se   referă   la  
τῆς Προνοίας χάριν, τοῦ τε νόµου τὰ ἱερὰ
acest  lucru.  Dacă  cineva  dorește  să  te  provoace,  
προστάγµατα, ψάλλε τὸν ιηʹ καὶ τὸν κγʹ.
ai   încredere   în   Domnul   și   cântă   Psalmul   19.  
Θλιβοµένους δὲ ὁρῶν, παρακάλει τούτους,
Dacă   vezi   orgoliul   multora   și   răul   într-­‐‑atât  
ἐπευχόµενος καὶ λέγων αὐτοῖς τὰ ἐν τῷ ιθʹ ψαλµῷ
încât  nu  mai  există  fapte  sfinte  printre  oameni,  
ῥήµατα. Ὁρᾷς σεαυτὸν ποιµαινόµενον καὶ retrage-­‐‑te   în   Domnul   și   citește   Psalmul   11.  
εὐοδούµενον παρὰ τοῦ Κυρίου, χαίρων ἐπὶ τούτῳ Dușmanii   continuă   să-­‐‑ți   întindă   curse?   Nu   te  
ψάλλε τὸν κβʹ. Οἱ ἐχθροὶ περὶ σὲ, ἀλλὰ σὺ τὴν descuraja  ca  și  cum  Dumnezeu  te-­‐‑ar  fi  uitat,  ci  
ψυχὴν ἐπαίρων πρὸς Θεὸν, λέγε τὸν κδʹ, καὶ ὄψει invocă-­‐‑l   pe   Domnul   cântând   Psalmul   12.  
τούτους ἁµαρτάνοντας διακενῆς. Ἐπιµένουσιν οἱ Văzându-­‐‑i   pe   hulitorii   împotriva   Providenței,  
ἐχθροὶ, οὐδὲν ἕτερον ἢ τὰς χεῖρας ἔχοντες αἱµάτων să   nu   te   alături   netrebniciei   lor,   ci   roagă-­‐‑te   lui  
πλήρεις, καὶ ζητοῦντες ἑλκῦσαί σε καὶ ἀπολέσαι, Dumnezeu   recitând   Psalmii   13   și   52.   Iar   dacă  
µὴ δῷς  ἀνθρώπῳ τὸ κρῖµα (ὕποπτα γὰρ πάντα τὰ vrei   să   afli   cine   va   fi   cetățean   al   Împărăției  
ἀνθρώπινα)· ἀλλὰ τὸν Θεὸν ἀξιῶν κριτὴν cerurilor  citește  Psalmul  14.  
γενέσθαι (µόνος γὰρ αὐτὸς δίκαιος), λέγε τὰ ἐν τῷ Rugăciunea   ta   este   o  ocazie   pentru   adversarii  
κεʹ, καὶ τὸν λδʹ, καὶ τὸν µβʹ. Ἐὰν δὲ καὶ care   râvnesc   după   sufletul   tău,   atunci   cântă  
τραχύτερον ἐπίθωνται, καὶ πλῆθος ὡς παρεµβολαὶ Psalmii   16;   85;   87   și   140.   Iar   dacă   vrei   să   afli  
γένωνται οἱ ἐχθροὶ, καταφρονοῦντες ὡς µήπω σου cum   se   ruga   Moise,   ai   la   îndemâna   ta   Psalmul  
χρισθέντος, καὶ διὰ τοῦτο πολεµεῖν ἐθέλοντες· µὴ 89.   Te-­‐‑ai   eliberat   de   dușmanii   tăi,   ai   scăpat   de  
πτήξῃς, ἀλλ’ ᾆδε τὸν κϛʹ ψαλµόν. Ἐπειδὴ δὲ cei   care   te   persecută?   Atunci   cântă   și   tu  
ἀσθενής ἐστιν ἡ φύσις τῶν ἀνθρώπων, ἐὰν πάλιν Psalmul   17.   Ești   în   admirație   privind   armonia  
ἀναισχυντῶσιν οἱ ἐπιβουλεύοντες, ἵνα µὴ πρὸς creației  și  văzând  providența  care  se  manifestă  
ἐκείνους ἔχῃς τὴν σχολὴν, κράζε πρὸς τὸν Θεὸν, în  ea,  admiri  sfintele  precepte  ale  Legii?  Atunci  
λέγων τὰ ἐν τῷ κζʹ. Καὶ ἐὰν θέλῃς εὐχαριστῶν cântă  Psalmii  18  și  23.  Văzându-­‐‑i  pe  cei  necăjiți  
mângâie-­‐‑i   rugându-­‐‑te   spunând   cuvintele  
µαθεῖν πῶς δεῖ προσφέρειν τῷ Κυρίῳ, νοητῶς
Psalmului   19.   Dacă   vezi   că   ești   cârmuit   și  
νοῶν ψάλλε τὸν κηʹ. Καὶ λοιπὸν ἐγκαινίζων τὸν
condus  spre  Domnul,  bucură-­‐‑te  pentru  aceasta  
οἶκόν σου τήν τε ψυχὴν τὴν τὸν Κύριον
cântând   Psalmul   22.   Dușmanii   dau   năvală  
ὑποδεχοµένην, καὶ τὸν σωµατικὸν οἶκον, ἐν ᾧ
peste   tine?   Atunci   înalță-­‐‑ți   sufletul   spre  
σωµατικῶς κατοικεῖς, εὐχαρίστει, καὶ λέγε τόν τε
Dumnezeu,  citește  Psalmul  24  și-­‐‑i  vei  vedea  pe  
κθʹ καὶ τὸν ἐν τοῖς ἀναβαθµοῖς ρκςʹ.  
păcătoși   nimiciți.   Dușmanii   te   așteaptă,   ei   nu  
au   altceva   decât   mâini   pline   de   sânge,  
(32) Ὅταν δὲ σαυτὸν διὰ τὴν ἀλήθειαν încercând   să   te   nimicească?   Să   nu-­‐‑ți   pui  
µισούµενον καὶ διωκόµενον παρὰ πάντων τῶν τε încrederea   în   om,   deoarece   orice   om   este  
φίλων καὶ συγγενῶν βλέπῃς, µὴ τούτοις µηδὲ suspect,   ci   consideră-­‐‑l   pe   Dumnezeu   unicul  
σαυτῷ κατανοῶν ὀλιγωρήσῃς, µηδ’, ἂν τοὺς Judecător,  fiindcă  doar  el  este  drept,  și  roagă-­‐‑te  
γνωρίµους ἴδῃς ἀποστρεφοµένους σε, πτήξῃς, ἀλλ’ folosind   cuvintele   Psalmilor   25;   34   și   42.   Iar  
ἐκστὰς ἀπὸ τούτων, καὶ σκοπῶν τὰ µέλλοντα, dacă  dușmanii,  cu  și  mai  multă  violență  insistă  
ψάλλε τὸν λʹ. Τοὺς δὲ βαπτιζοµένους καὶ dorindu-­‐‑ți   răul,   manifestând   dispreț   ca   și   cum  
λυτρουµένους ἀπὸ τῆς φθαρτῆς γενέσεως βλέπων, tu   nu   ai   fi   primit   ungerea   încă,   și   din   această  
καὶ θαυµάζων τὴν τοῦ Θεοῦ φιλανθρωπίαν, ᾆδε εἰς cauză  clevetesc  împotriva  ta,  nu-­‐‑ți  fie  teamă,  ci  
ἐκείνους τὸν λαʹ. Καὶ ὅταν µὲν ψάλλειν µετὰ roagă-­‐‑te   cântând   Psalmul   26.   Deoarece   firea  
πολλῶν ἐθέλῃς, τοὺς δικαίους ἄνδρας καὶ τοὺς umană   este   slabă,   iar   cei   ce-­‐‑ți   vor   răul   sunt  
ὀρθοὺς τῷ βίῳ συναγαγὼν, λέγε καὶ σὺ τὸν λβʹ. nerușinați,  nu  le  ia  în  seamă  acest  lucru,  strigă  
Ἐµπεσὼν δὲ εἰς τοὺς ἐχθροὺς, καὶ σοφῶς αὐτοὺς spre   Dumnezeu   folosind   cuvintele   Psalmului  
διαφυγὼν, καὶ ἐκκλίνας ἀπὸ τῆς ἐπιβουλῆς αὐτῶν, 28.   În   sfârșit,   dacă-­‐‑ți   reînoiești   interiorul   casei  
εἰ θέλεις εὐχαριστῆσαι, συγκαλέσας τοὺς πραεῖς sufletului,  rămâi  în  Domnul  și  în  casa  trupului  
ἄνδρας, ἐπ’ αὐτῶν ψάλλε τὸν λγʹ. Καὶ ἐὰν ἴδῃς tău,   unde   locuiește   sufletul,   și   adu   mulțumire  
spunând  Psalmul  29  și  Psalmul  gradual  126.  
τῶν παρανοµούντων τὴν ἐπὶ τὸ κακὸν φιλονεικίαν,
Atunci   când   constați   că   ești   persecutat   de   toți  
µὴ νόµιζε ἐν αὐτοῖς κατὰ φύσιν τὴν κακίαν εἶναι,
prietenii   tăi   și   de   cei   din   familia   ta   din   cauza  
οἷα λέγουσιν οἱ αἱρετικοί· ἀλλὰ λέγε τὸν λεʹ, καὶ
adevărului,  nu  te  descuraja  privindu-­‐‑i  pe  ei  sau  
ὄψει, ὅτι αὐτοὶ τοῦ ἁµαρτάνειν εἰσὶν αἴτιοι. Ἐὰν δὲ
intrând  în  tine.  Iar  dacă  vezi  că  cei  apropiați  ție  
πολλὰ πράττοντας ἄνοµα τοὺς πονηροὺς βλέπῃς,
te   ocolesc,   nu-­‐‑ți   fie   teamă,   ci   retrage-­‐‑te   și  
καὶ ἐπαιροµένους αὐτοὺς κατὰ τῶν µικρῶν, καὶ
îndreptându-­‐‑ți   ochii   spre   cele   viitoare,   recită  
θέλῃς παραινεῖν τισι µὴ προσέχειν τούτοις, µηδὲ
Psalmul  30.  Văzându-­‐‑i  pe  cei  botezați  mântuiți  
παραζηλοῦν αὐτοὺς, διὰ τὸ ταχέως αὐτοὺς
din   mijlocul   acestei   generații   corupte,  
ἀποσβέννυσθαι, λέγε καὶ σαυτῷ καὶ τοῖς ἑτέροις
minunează-­‐‑te   înaintea   milostivirii   lui  
τὸν λςʹ. Ἀλλὰ δὴ καὶ σὺ, προθέµενος προσέχειν
Dumnezeu   și   cântă   pentru   ei   Psalmul   31.   Iar  
σαυτῷ, ἐὰν βλέπῃς ἐπιτιθέµενον τὸν ἐχθρὸν (τότε atunci   când   vrei   să   cânți   împreună   cu   alții,  
γὰρ µᾶλλον ἐπεγείρεται κατὰ τῶν τοιούτων), καὶ întrunește-­‐‑i   pe   cei   drepți   curajoși   și   pe   cei   ce  
θέλῃς ἐπαλείφειν σαυτὸν κατ’ αὐτοῦ, ᾆδε τὸν ληʹ duc   o  viață   onestă   și   spune   și   tu   Psalmul   32.  
ψαλµόν. Καὶ ἐὰν, τῶν ἐχθρῶν ἐπιτιθεµένων, Când  dușmanii  îți  dau  târcoale  și  tu  reușești  să  
ὑποµένῃς τὰς θλίψεις, καὶ θέλῃς µαθεῖν τὴν ἐκ τῆς scapi  datorită  prudenței  tale,  dacă  vrei  să  aduci  
ὑποµονῆς ὠφέλειαν, ψάλλε τὸν λθʹ ψαλµόν. mulțumire,   adună-­‐‑i   pe   oamenii   blânzi   și  
Βλέπων δὲ πολλοὺς πένητας καὶ πτωχοὺς, καὶ împreună   cântați   Psalmul   33.   Iar   atunci   când  
θέλεις ἐλεεῖσθαι αὐτοὺς, δύνασαι τοὺς µὲν ἤδη vezi   că   cei   necredincioși   se   întrec   în   a  săvârși  
ἐλεήσαντας ἀποδέχεσθαι, τοὺς δὲ ἄλλους εἰς τὸ răul,  să  nu  crezi  că  răutatea  este  naturală  în  ei,  
ποιεῖν προτρέπεσθαι, ἐν τῷ λέγειν τὸν µʹ. Εἶτα ἐὰν, cum   am   spune   despre   eretici,   ci   spune   mai  
πάνυ τὸν πόθον ἔχων εἰς τὸν Θεὸν, ἀκούσῃς τῶν degrabă   Psalmul   35   și   vei   cedea   cine   sunt  
ἐχθρῶν ὀνειδιζόντων, µὴ ταράσσου· ἀλλὰ συνιεὶς responsabilii   păcatului   lor.   Dacă-­‐‑i   vezi   pe   cei  
τὸν ἐκ τοῦ τοιούτου πόθου ἀθάνατον καρπὸν, răi   înfăptuind   multe   fapte   rele   și   se   ridică  
παρακάλει σαυτοῦ τὴν ψυχὴν τῇ εἰς Θεὸν ἐλπίδι, împotriva  celor  mici  și  dacă  vrei  să-­‐‑i  îndemni  și  
καὶ ταύτῃ ἐπικουφίζων καὶ καταπραΰνων τὰς ἐν τῷ pe  alții  să  nu  le  dea  atenție  și  să  nu-­‐‑i  invidieze  
βίῳ λύπας αὐτῆς, λέγε τὸν µαʹ ψαλµόν. Συνεχῶς δὲ deoarece  ei  dispar  imediat,  spune  pentru  tine  și  
ἀναµιµνήσκεσθαι θέλων τὰς εὐεργεσίας τοῦ Θεοῦ pentru  ceilalți  Psalmul  36.  
τὰς γενοµένας εἰς τοὺς πατέρας, καὶ περὶ τῆς Dar   și   tu,   dacă   ai   decis   să   veghezi   asupra   ta  
ἐξόδου τῆς Αἰγύπτου καὶ τῆς ἐν τῇ ἐρήµῳ însuți   și   să-­‐‑ți   vezi   dușmanul   năvălind   asupra  
διαγωγῆς, πῶς τε ὁ µὲν Θεὸς ἀγαθὸς, οἱ δὲ ta,  în  același  moment,  într-­‐‑adevăr,  năvălirile  lui  
ἄνθρωποι ἀχάριστοι, ἔχεις τὸν µγʹ, καὶ τὸν οζʹ, καὶ sunt   mai   violente,   și   tu   dorești   să   te   pregătești  
pentru  a  lupta  împotriva  lui,  cântă  Psalmul  38.  
πηʹ, καὶ τὸν ρδʹ, καὶ τὸν ρεʹ, καὶ ρςʹ, καὶ ριγʹ.
Iar   când   dușmanii   îți   dau   atac,   suportă  
Καταφυγὼν δὲ πρὸς τὸν Θεὸν καὶ διασωθεὶς ἀπὸ
necazurile   și   dacă   vrei   să   afli   cât   de   mult   este  
τῶν περὶ σὲ γενοµένων θλίψεων, ἐὰν θέλῃς
folositoare  răbdarea,  recită  Psalmul  39.  Văzând  
εὐχαριστῆσαι τῷ Θεῷ, καὶ διηγήσασθαι τὴν εἰς σὲ
atâția   săraci   și   nefericiți,   iar   dacă   tu   dorești   să  
γενοµένην φιλανθρωπίαν, ἔχεις τὸν µεʹ. Ἀλλ’
le  arăți  milostivire,  îi  poți  lăuda  pe  toți  cei  care  
ἥµαρτες, καὶ ἐντραπεὶς µεταγινώσκεις καὶ au   arătat   deja   milostivire   față   de   ei   și   să-­‐‑i  
ἐλεηθῆναι ἀξιοῖς, ἔχεις τοὺς τῆς ἐξοµολογήσεως încurajezi   și   pe   alții   să   facă   același   lucru,  
καὶ µετανοίας λόγους ἐν τῷ νʹ. Εἰ δὲ καὶ διεβλήθης recitând  Psalmul  40.  Apoi,  dacă  ești  stăpânit  de  
πονηρῷ βασιλεῖ, καὶ ὁρᾷς τὸν διάβολον dorința   de   Dumnezeu,   simți   că   dușmanii   te  
κατακαυχώµενον, ἀναχώρει, καὶ λέγε καὶ σὺ τὰ ἐν insultă,   nu-­‐‑ți   fă   griji,   ci,   ținând   cont   că   rodul  
τῷ ναʹ. Καὶ ὅτε µὲν διώκῃ, καὶ διαβάλλουσί τινες unei   asemenea   dorințe   este   nemuritor,  
παραδοῦναί σε θέλοντες, ὡς οἱ Ζιφαῖοι καὶ οἱ îndeamnă-­‐‑ți   sufletul   să   se   încreadă   în  
ἀλλόφυλοι τὸν Δαβὶδ, µὴ ἀκηδιάσῃς, ἀλλὰ Dumnezeu  și  pentru  a  îngriji  și  înmuia  durerea  
θαῤῥῶν τῷ Κυρίῳ, καὶ ὑµνῶν αὐτὸν, λέγε τὰ ἐν acestei   vieți,   spune   Psalmul   41.   Când   vrei   să  
τῷ νγʹ καὶ νεʹ. Ἐὰν δὲ καὶ συνδράµῃ  ὁ διώκων, menții   trează   memoria   darurilor   pe   care  
Dumnezeu   le-­‐‑a   făcut   Părinților,   sau   asupra  
ieșirii   din   Egipt   și   drumul   în   pustiu,   și   care  
(33) καὶ µὴ γινώσκων εἰσέλθῃ εἰς τὸ σπήλαιον ἐν
a  fost   bunătatea   lui   Dumnezeu   și  
ᾧ καὶ σὺ κρύπτῃ, µηδ’ οὕτως πτήξῃς· ἔχεις γὰρ
nerecunoștința   oamenilor   și   cum   Dumnezeu  
τοὺς ἐν τοιαύτῃ ἀνάγκῃ χρησµοὺς εἰς παράκλησιν
a  fost   bun   iar   oamenii   nerecunoscători,   ai   la  
καὶ στηλογραφίας λόγους, τοὺς ἐν τῷ νςʹ καὶ τοὺς
îndemână  Psalmii  43;  77;  88;  104;  105;  106;  113.  
ἐν τῷ ρµαʹ. Ἐὰν δὲ καὶ φυλαχθῆναι τὴν οἰκίαν Punându-­‐‑ți   speranța   în   Dumnezeu,   liber   fiind  
κελεύσῃ ὁ ἐπιβουλεύων, καὶ διαφύγῃς, ἀνατίθει τῷ de   necazurile   care   te-­‐‑au   apăsat,   dacă   vrei   să-­‐‑i  
Κυρίῳ τὴν χάριν, ὡς ἐν στήλαις γράφων αὐτὴν ἐν aduci   mulțumire   și   să   povestești   milostivirea  
τῇ ψυχῇ, µνηµόσυνον οὖσαν τοῦ µὴ διεφθάρθαι σε, lui  față  de  tine,  ai  la  îndemână  Psalmul  45.  
καὶ λέγε τὰ ἐν τῷ νηʹ ψαλµῷ. Ἐὰν δὲ καὶ Însă   dacă   ai   păcătuit,   recunoști   păcătoșenia   ta  
ὀνειδίζωσι θλίβοντες οἱ ἐχθροὶ, καὶ φλυαροῦντες cu   rușine   și   vrei   să   invoci   milostivirea,   ai   la  
διαβάλλωσιν οἱ δοκοῦντες εἶναι φίλοι, καὶ λυπηθῇς dispoziție  cuvintele  mărturisirii  și  penitenței  în  
ἐν τῇ ἀδολεσχίᾳ σου πρὸς ὀλίγον, ἀλλὰ δύνασαι Psalmul   50.   Iar   dacă   ai   fost   nedreptățit   de   un  
παρακαλεῖσθαι ὑµνῶν καὶ σὺ τὸν Θεὸν, καὶ λέγων rege  răutăcios  și-­‐‑l  vezi  pa  Satana  bucurându-­‐‑se,  
τὰ ἐν τῷ νδʹ ῥήµατα. Καὶ πρὸς µὲν retrage-­‐‑te   deoparte   și   spune,   și   tu,   cuvintele  
ὑποκρινοµένους καὶ ἐν προσώπῳ καυχωµένους Psalmului  51.  Iar  când  tocmai  ești  persecutat  și  
λέγε πρὸς ἐντροπὴν ἐκείνων τὸν νζʹ ψαλµόν· πρὸς defăimat   de   cei   care   doresc   să   te   trădeze   cum  
δὲ τοὺς ὁρµῶντας ἀγρίως κατὰ σοῦ, καὶ θέλοντας au   făcut   Zifiții   și   Filistenii   cu   David,   nu   te  
λαβεῖν σου τὴν ψυχὴν, ἀντίθες σὺ τὴν πρὸς τὸν descuraja,   ci   încrezător   în   Domnul,   laudă-­‐‑l  
Θεόν σου ὑποταγὴν, καὶ θάῤῥει. Ὅσῳ γὰρ ἐκεῖνοι zicând  Psalmii  53  și  55.  Dacă  cel  ce  te  persecută  
µαίνονται, τοσούτῳ µᾶλλον ὑποτάσσου σὺ τῷ te   urmărește   și   fără   să-­‐‑și   dea   seama   intră   în  
Κυρίῳ, καὶ λέγε τὰ ἐν τῷ ξαʹ. Καὶ ἐὰν µὲν peștera   în   care   te-­‐‑ai   ascuns,   nici   acolo   să   nu   te  
διωκόµενος εἰς ἐρηµίαν ἀπέλθῃς, µὴ φοβηθῇς ὡς neliniștești   fiindcă   chiar   și   în   asemenea  
µόνος ὢν ἐκεῖ, ἔχων δὲ τὸν Θεὸν ἐκεῖ καὶ πρὸς necazuri   ai   cuvintele   potrivite   pentru   a  te  
αὐτὸν ὀρθρίζων ψάλλε τὸν ξβʹ. Ἐκφοβούντων δὲ consola  în  titlul  Psalmului  56  și  Psalmului  141.  
Dacă   cel   care-­‐‑ți   întinde   cursă   a  dat   ordin   să-­‐‑ți  
τῶν ἐχθρῶν καὶ µὴ παυοµένων τοῦ ἐνεδρεύειν,
suprevegheze  casa  și  tu  ai  reușit  să  fugi,  să  pui  
ἀλλὰ καὶ ἐξερευνώντων πᾶν κατὰ σοῦ, κἂν
pe   seama   lui   Dumnezeu   acest   har   și   scrie-­‐‑l   în  
πλῆθος ὦσι, µὴ ὑπενδῷς· βέλη γὰρ νηπίων ἔσονται
sufletul   tău   ca   pe   o  piatră,   aceasta   va   fi  
τούτων αἱ πληγαὶ, ψάλλοντός σου τὸν ξγʹ, καὶ τὸν
memoria   siguranței   tale,   și   spune   cuvintele  
ξδʹ, καὶ ξθʹ, καὶ οʹ. Καὶ ὅταν µὲν ὑµνῆσαι βούλῃ
Psalmului   58.   Dacă   apoi   dușmanii   persecutori  
τὸν Κύριον, ᾆδε τὰ ἐν τῷ ξδʹ. Ἐὰν δὲ κατηχῆσαι te   insultă   și   cei   care   par   a  fi   prietenii   tăi   spun  
θέλῃς τινὰς περὶ ἀναστάσεως, ᾆδε τὰ ἐν τῷ ξεʹ. doar   minciuni   și   te   hulesc,   iar   dacă   în   toate  
Οἰκτιρµοὺς δὲ αἰτῶν παρὰ τοῦ Θεοῦ, ὕµνει αὐτὸν, acestea   ești   un   pic   întristat,   te   poți   totuși  
ψάλλων τὸν ξςʹ. Ὅτε δὲ βλέπεις τοὺς µὲν ἀσεβεῖς mângâia   lăudându-­‐‑l,   și   tu,   pe   Dumnezeu   și  
ἐν εἰρήνῃ εὐθηνουµένους καὶ καταθυµίως ζῶντας spunând   cuvintele   Psalmului   54.   Împotriva  
τοὺς δὲ δικαίους θλιβοµένους, ἵνα µὴ celor   ipocriți   și   împotriva   celor   care   te  
σκανδαλισθῇς καὶ παρασαλευθῇς, λέγε καὶ σὺ τὰ lingușesc   în   față,   spune,   pentru   a-­‐‑i   dezminți,  
ἐν τῷ οβʹ ψαλµῷ. Καὶ ὅταν µὲν ὀργισθῇ ὁ Θεὸς Psalmul   57.   Celor   care   ți   se   împotrivesc   fără  
ἐπὶ τὸν λαὸν, ἔχεις εἰς παράκλησιν περὶ τούτου scrupule   și   vor   să-­‐‑ți   piardă   sufletul,   opune-­‐‑le  
λόγους συνετοὺς τοὺς ἐν τῷ ογʹ· ὅτε δὲ χρεία σοι supunerea  ta  față  de  Dumnezeu  și  ai  încredere.  
ἐξοµολογήσεώς ἐστι ψάλλε τὸν θʹ, οδʹ καὶ ςαʹ, καὶ Cu   cât   ei   sunt   mai   furioși,   cu   atât   mai   mult  
încrede-­‐‑te   în   Domnul   și   spune   cuvintele  
ρδʹ, καὶ ρεʹ, καὶ ρςʹ, καὶ ρζʹ, καὶ ριʹ, καὶ ριζʹ, καὶ
Psalmului  61.  Iar  dacă,  din  cauza  persecuției,  te  
ρλεʹ, καὶ ρλζʹ. Καὶ δυσωπῆσαι µὲν θέλων τὰ τῶν
retragi   în   pustiu,   să   nu   crezi   că   ești   singur;  
Ἑλλήνων καὶ τὰ τῶν αἱρετικῶν, ὅτι µὴ παρ’ αὐτοῖς Dumnezeu   este   și   acolo   cu   tine,   dimineața   să  
ἔνι θεογνωσία, ἀλλ’ ἐν µόνῃ τῇ καθολικῇ cânți   Psalmul   62.   Dacă   dușmanii   îți   provoacă  
Ἐκκλησίᾳ, δύνασαι νοῶν ᾄδειν καὶ λέγειν τὰ ἐν τῷ neliniște,   nu   încetează   să-­‐‑ți   întindă   curse   și   își  
οεʹ. Τῶν δὲ ἐχθρῶν προκαταλαβόντων τὰς imaginează   tot   felul   de   rău   împotriva   ta,   nu  
διεκφυγὰς, καὶ πάνυ θλιβόµενος, κἂν ταραχθῇς, µὴ ceda:   se   vor   răni   cu   propriile   lor   săgețil   (Ps  
ἀπελπίσῃς, ἀλλὰ εὔχου· καὶ ἐὰν κράζων 63,8),  tu  cântă  Psalmii  63;  64;  69  și  70.  
εἰσακουσθῇς, εὐχαρίστει τῷ Θεῷ, λέγων τὰ ἐν τῷ Când   vrei   să-­‐‑l   celebrezi   pe   Domnul,   cântă  
οϛʹ. Ἐὰν δὲ ἐπιµένοντες οἱ ἐχθροὶ ἐπεισέλθωσι, καὶ Psalmul  64.  Dacă  vrei  să-­‐‑l  instruiești  pe  cineva  
µιάνωσι τὸν οἶκον τοῦ Θεοῦ, τούς τε ἁγίους despre  înviere,  cântă  Psalmul  65.  Iar  apoi  dacă  
ἀποκτείνωσι, καὶ τὰ σώµατα αὐτῶν ῥίψωσι τοῖς ceri   de   la   Dumnezeu   milostivire,   laudă-­‐‑l  
πετεινοῖς τοῦ οὐρανοῦ, ἵνα µὴ συνελκυσθεὶς cântând   Psalmul   66.   Când   îi   vezi   pe  
καταπτήξῃς αὐτῶν τὴν ὠµότητα, σύµπασχε µὲν necredincioși   că   prosperă   în   pace   și   trăiesc  
τοῖς πάσχουσιν, ἐντύγχανε δὲ τῷ Θεῷ, λέγων τὸν liniștit   iar   cei   credincioși,   dimpotrivă,   suferă  
οηʹ ψαλµόν. Ἐν ἑορτῇ δὲ, θέλων ᾆσαι τῷ Κυρίῳ, necazuri,  pentru  a  nu  te  scandaliza  și  nici  să  nu  
συγκαλέσας τοὺς τοῦ Θεοῦ δούλους, ψάλλε τὰ ἐν cazi,   spune,   și   tu,   Psalmul   72.   Iar   când  
τῷ πʹ καὶ ϟδʹ. Τῶν δὲ ἐχθρῶν πάλιν Dumnezeu   este   mânios   cu   poporul,   ai   la  
ἐπισυναχθέντων πάντων πανταχόθεν, καὶ dispoziția   ta,   pentru   a-­‐‑l   implora,   cuvinte  
ἀπειλούντων κατὰ τοῦ οἴκου τοῦ Θεοῦ, συνθήκας înțelepte   în   Psalmul   73.   Când   trebuie   să-­‐‑ți  
τε ποιούντων κατὰ τῆς εὐσεβείας,   ἵνα µὴ mărturisești   credința,   ai   Psalmii   9;   74;   91;   104;  
ἀθυµήσῃς διὰ   105;  106;  107;  117;  110;  125;  137.  Iar  dacă  vrei  să-­‐‑
i  faci  de  rușine  pe  cei  înțelepți  dintre  greci  și  pe  
(36) τὸ πλῆθος καὶ τὴν δυναστείαν αὑτῶν, ἔχεις eretici   și   să   le   arăți   că   nu   la   ei,   ci   în   Biserica  
ὥσπερ ἄγκυραν ἐλπίδος τὰ ἐν τῷ πβʹ ῥήµατα. Καὶ catholică   există   cunoașterea   lui   Dumnezeu   cel  
adevărat,  poți  cânta  și  spune  Psalmul  75.  Dacă  
ἐὰν, βλέπων τὸν οἶκον τοῦ Θεοῦ καὶ τὰ αἰώνια
Dușmanii   ți-­‐‑au   blocat   strada   și   orice   ușă   de  
αὐτοῦ σκηνώµατα, τὸν πόθον ἔχῃς εἰς αὐτὰ, ὡς
ieșire   și   ești   extrem   de   necăjit,   nu-­‐‑ți   fie   teamă,  
εἶχεν ὁ Ἀπόστολος, λέγε καὶ σὺ τὸν πγʹ ψαλµόν.
nu   dezespera,   ci   roagă-­‐‑te;   iar   dacă   strigătele  
Παυσαµένης δέ ποτε τῆς ὀργῆς, καὶ τῆς
tale   sunt   ascultate,   să   aduci   mulțumire   lui  
αἰχµαλωσίας λυθείσης, ἐὰν θέλῃς εὐχαριστῆσαι,
Dumnezeu  recitând  Psalmul  76.  Dacă  dușmanii  
ἔχεις εἰς τὸ λέγειν τὰ ἐν τῷ πδʹ καὶ ρκεʹ. Καὶ τὴν
persistă,   intră   în   casa   lui   Dumnezeu   și  
µὲν διαφορὰν τῆς καθολικῆς Ἐκκλησίας πρὸς τὰ o  profanează,   îi   omoară   pe   sfinți   și   le   aruncă  
σχίσµατα ἐὰν θέλῃς γινώσκειν, καὶ ἐντρέπειν cadavrele   păsărilor   cerului,   pentru   a  nu   te  
ἐκείνους, δύνασαι λέγειν τὰ ἐν τῷ πςʹ γεγραµµένα. înspăimânta   de   cruzimea   lor   sub   povara  
Παραθαρσῦναι θέλων σεαυτὸν καὶ τοὺς ἑτέρους εἰς asupririi   lor,   suferă   cu   cel   ce   suferă   și   roagă-­‐‑te  
θεοσέβειαν, καὶ ὡς εἰς τὸν Θεὸν ἐλπὶς οὔτε lui  Dumnezeu  spunând  Psalmul  78.  
καταισχύνει, ἀλλὰ καὶ ἄφοβον τὴν ψυχὴν În   zilele   de   sărbătoare,   dacă   vrei   să-­‐‑i   cânți  
κατασκευάζει, αἴνει τὸν Θεὸν, λέγων τὰ ἐν τῷ ςʹ. Domnului,  cheamă-­‐‑i  pe  slujtorii  lui  Dumnezeu  
Ψάλαι θέλεις τῷ Σαββάτῳ; ἔχεις τὸν și   recită   Psalmii   80   și   94.   Dacă   dușmanii   s-­‐‑au  
ςαʹ.
Εὐχαριστῆσαι θέλεις τῇ Κυριακῇ; ἔχεις τὸν κγʹ. adunat   din   toate   locurile,   daca   amenință   casa  
ᾎσαι θέλεις δευτέρᾳ Σαββάτων; Λέγε τὰ ἐν τῷ lui   Dumnezeu   și   se   întrunesc   împotriva  
µζʹ. Αἰνέσαι βούλει τῇ Παρασκευῇ; ἔχεις τὸν αἶνον credinței,   pentru   a  nu   fi   descurajat   în   fața  
numărului   lor   impresionant   și   a  forței   lor,   și  
ἐν τῷ ςβʹ. Τότε γὰρ, γενοµένου τοῦ σταυροῦ, ὁ
aici   tu   ai   cuvintele   de   speranță   conținute   în  
οἶκος τοῦ Θεοῦ ᾠκοδοµήθη, καίτοι τῶν ἐχθρῶν  
Psalmul   82.   Iar   dacă,   văzând   casa   lui  
ἐπιχειρησάντων κωλῦσαι· καὶ διὰ τοῦτο ἐπινίκιον
Dumnezeu   și   locuințele   sale   veșnice,   precum  
ᾄδειν τῷ Θεῷ πρέπει τότε τὰ εἰρηµένα ἐν τῷ ςβʹ.
Apostolul   tu   ești   cuprins   de   dorință   (Fil   1,23),  
Ἐὰν δὲ καὶ, αἰχµαλωσίας γενοµένης, καθαιρεθῇ ὁ spune,  și  tu,  Psalmul  83.  Pentru  a  opri  mânia  și  
οἶκος, καὶ πάλιν οἰκοδοµηθῇ, ᾆδε τὰ ἐν τῷ ςεʹ. Τῆς pentru  eliberarea  din  sclavie,  dacă  vrei  să  aduci  
δὲ γῆς κατάστασιν λαβούσης ἀπὸ τῶν mulțumire,   ai   cuvintele   Psalmilor   84   și   125.  
πολεµούντων, καὶ λοιπὸν ἠρεµούσης, καὶ Dacă   vrei   să   cunoști   diferența   între   Biserica  
βασιλεύσαντος τοῦ Κυρίου, ἐὰν θέλῃς ᾆσαι περὶ catholică   și   cea   a  schismaticilor   și   pentru   a-­‐‑i  
τούτου, ἔχεις τὸν ςςʹ. Θέλεις τῇ τετράδι τοῦ face   de   rușine,   poți   spune   ceea   ce   este   scris   în  
Σαββάτου ψάλλειν; ἔχεις τὸν ςγʹ· τότε γὰρ Psalmul  86.  Dacă  vrei  să  te  încurajezi  tu  însuți  
παραδοθεὶς ὁ Κύριος ἐκδικεῖν ἤρξατο τὴν κατὰ și  pe  alții  în  credința  în  Dumnezeu  și  să  arăți  că  
τοῦ θανάτου δίκην, καὶ θριαµβεύειν αὐτὸν speranța   în   Dumnezeu   nu   decepționează   ci  
παῤῥησίᾳ. Ὅτ’ ἂν οὖν, ἀναγινώσκων τὸ întărește   sufletul,   laudă-­‐‑l   pe   Domnul   spunând  
Εὐαγγέλιον, ἴδῃς τῇ τετράδι τοῦ Σαββάτου cuvintele   din   Psalmul   90.   Vrei   cumva   să   reciți  
συµβούλιον λαβόντας τοὺς Ἰουδαίους κατὰ τοῦ Psalmi  pentru  sabbat?  Atunci  ai  Psalmul  91.  
Κυρίου, ὁρῶν αὐτὸν τότε παῤῥησιαζόµενον ἐν τῇ Vrei  să  aduci  mulțumire  în  ziua  Domnului?  Ai  
κατὰ τοῦ διαβόλου ὑπὲρ ὑµῶν ἐκδικίᾳ, ψάλλε τὰ Psalmul   23.   Vrei   să   cânți   cea   de-­‐‑a   doua   zi  
ἐν αὐτῷ τῷ ςγʹ. Πάλιν βλέπων τὴν εἰς πάντα a  săptămânii?   Spune   cuvintele   Psalmului   47.  
πρόνοιαν τοῦ Κυρίου καὶ τὴν κυριότητα αὐτοῦ, καὶ Vrei   să   aduci   laudă   zilei   de   vineri?   Ai   un   imn  
θέλων κατηχῆσαί τινας εἰς τὴν αὐτοῦ πίστιν καὶ în   Psalmul   92.   Căci,   după   evenimentul   crucii  
ὑπακοὴν, πείθων αὐτοὺς πρῶτον ἐξοµολογεῖσθαι, a  fost   zidită   casa   lui   Dumnezeu,   chiar   dacă  
ψάλλε τὸν ςθʹ. Καὶ ἐὰν, µαθὼν αὐτοῦ τὴν κριτικὴν dușmanii   încercaseră   să   împiedice   acest   lucru,  
pentru   aceasta   este   bine   să   cântăm   lui  
δύναµιν, καὶ ὅτι ἐλέῳ τὴν κρίσιν κεράσας κρίνει ὁ
Dumnezeu   imnul   victoriei   folosind   cuvintele  
Κύριος, θελήσῃς αὐτῷ προσελθεῖν, ἔχεις εἰς τοῦτο
Psalmului   92.   Dacă,   în   timpul   sclaviei,   casa  
λόγους τοὺς ἐν τῷ ρʹ. Ἀσθενοῦς δὲ ἡµῶν τῆς
a  fost  distrusă  apoi  reconstruită  din  nou,  cântă  
φύσεως οὔσης, ἐὰν διὰ τὰς συνοχὰς τοῦ βίου ὡς
cuvintele   Psalmului   95.   Dacă   pământul   este  
πτωχὸς γενόµενος ἀκηδιάσῃς ποτὲ, καὶ θέλῃς
liniștit   și   dușmanii   au   ajuns   în   sfârșit   la   un  
παρακληθῆναι, ἔχεις τὸν ραʹ ψαλµόν. Καὶ ἐπειδὴ
acord   de   pace,   și   dacă   există   domnia  
πρέπει διὰ πάντων καὶ ἐν πᾶσιν εὐχαριστεῖν ἡµᾶς Domnului,  iar  pentru  aceasta  tu  vrei  să  cânți,  ai  
τῷ Θεῷ, ὅτε θέλεις εὐλογεῖν αὐτὸν, ἔχεις εἰς τοῦτο la  îndemână  Psalmul  96.  Vrei  să  cânți  cea  de-­‐‑a  
προτρέπεσθαι σαυτοῦ τὴν ψυχὴν, καὶ λέγειν τὸν patra   zi   a  săptămânii?   Ai   Psalmul   93.   Într-­‐‑
ρβʹ καὶ ργʹ. Αἰνεῖν θέλεις τὸν Θεὸν, καὶ εἰδέναι adevăr,   în   acestă   zi   Domnul   a  fost   trădat   și  
πῶς καὶ ἐπὶ τίνι δεῖ αἰνεῖν, καὶ τίνας πρέπει λέγειν a  început   să   pună   capăt   morții   și   să   aducă  
τὸν αἶνον; ἔχεις τὸν ρδʹ, καὶ τὸν ρςʹ, καὶ ρλδʹ, καὶ victoria   libertății   desăvârșite.   Dacă,   citind  
ρµεʹ, καὶ τὸν ρµςʹ, καὶ τὸν ρµζʹ, καὶ τὸν ρµηʹ, καὶ Evanghelia,   descoperi   că   în   a  patra   zi  
τὸν ρνʹ. Ἔχεις πίστιν, ὡς εἶπεν ὁ Κύριος, καὶ a  săptămânii   evreii   au   ținut   sfat   împotriva  
πιστεύεις οἷς εὐχόµενος λαλεῖς; λέγε τὸν ριεʹ. Ἀλλὰ Domnului   văzându-­‐‑l   acționând   cu   încredere  
ἀναβαίνοντα σαυτὸν αἴσθῃ ταῖς πράξεσιν, ὥστε pentru   a  ne   scoate   din   mâinile   diavolului,  
spune  cuvintele  Psalmului  93.  Iarăși,  când  vezi  
λέγειν· Τὰ µὲν ὀπίσω ἐπιλανθάνοµαι, τοῖς δὲ Providența   Domnului   în   toate   lucrările   și  
ἔµπροσθεν ἐπεκτείνοµαι; ἔχεις καθ’ ἑκάστην domnia   lui   și   vrei   să   instruiești   pe   unii   în  
προκοπὴν εἰς τὸ λέγειν τὰς ιεʹ τῶν ἀναβαθµῶν credință   și   ascultare   față   de   el,   făcându-­‐‑i   mai  
ᾠδάς.   întâi   să   mărturisească   credința,   cântă   Psalmul  
99.   Și   după   ce   ai   cunoscut   puterea   lui   de  
(37) ᾘχµαλωτεύθης ὑπὸ ἀλλοτρίων λογισµῶν, a  judeca,   adică   faptul   că   Domnul   judecă   după  
καὶ ᾔσθου σεαυτὸν ἀπαγόµενον, καὶ µετέγνως, milostivire   și   dreptate,   dacă   vrei   să   te   apropii  
παῦσαι τοῦ λοιποῦ, καὶ µείνας ἐφ’ οἷς de   el,   pentru   aceasta   ai   cuvintele   Psalmului  
ἁµαρτάνοντα σεαυτὸν κατέλαβες, κάθου, καὶ 100.  
κλαῦσον καὶ σὺ, ὡς πεποίηκεν ὁ τότε λαὸς, λέγων Dacă   din   cauza   slăbiciunilor   firii   nostre,  
τὰ ἐν τῷ ρλςʹ. Τοὺς δὲ πειρασµοὺς ἡγούµενος devenit   sărac,   te-­‐‑ai   descurajat   în   fața  
εἶναί σου δοκιµὴν, µετὰ τοὺς πειρασµοὺς ἐὰν dificultăților   vieții   și   vrei   să   fii   mângâiat,   ai   la  
εὐχαριστῆσαι θελήσῃς, ἔχεις τὸν ρληʹ ψαλµόν. îndemână   Psalmul   101.   Deoarece   este   bine   să  
i  se   aducă   mulțumiri   lui   Dumnezeu   pentru  
Συνέχῃ πάλιν ἀπὸ ἐχθρῶν, καὶ ῥυσθῆναι θέλεις;
toate   lucrurile   și   în   orice   circumstanțe,   când  
λέγε τὰ ἐν τῷ ρλθʹ. Δεηθῆναι δὲ καὶ προσεύξασθαι
vrei   să-­‐‑l   binecuvântezi   pentru   a-­‐‑ți   încuraja  
θέλεις; ψάλλε τὸν εʹ καὶ ρµβʹ. Ἐχθρὸς τύραννος
sufletul,  spune  și  tu  Psalmul  102.  Vrei  să-­‐‑l  lauzi  
ἐπανέστη τῷ λαῷ καί σοι, ὥσπερ Γολιὰθ τῷ Δαβὶδ, pe  Dumnezeu  și  să  afli  cum  și  de  ce  trebuie  să-­‐‑l  
µὴ πτήξῃς· ἀλλὰ πίστευε καὶ σὺ, ὡς ὁ Δαβὶδ, καὶ lăudăm  și  ceea  ce  se  înțelege  prin  laudă?  Ai  la  
λέγε τὰ ἐν τῷ ρµγʹ. Εἶτα θαυµάζων τὰς εἰς πάντας îndemână   Psalmii   104;   106;   134;   145;   146;   147;  
τοῦ Θεοῦ εὐεργεσίας, καὶ µνηµονεύων τῆς τε εἰς σὲ 148;   150.   Ai   credință,   după   cum   spune  
καὶ εἰς πάντας γενοµένης ἀγαθότητος αὐτοῦ, ἐὰν Domnul,   și   crezi   în   ceea   ce   spui   când   te   rogi  
θέλῃς διὰ ταῦτα εὐλογεῖν τὸν Θεὸν, λέγε τὰ τοῦ (Mt   21,22)?   Spune   Psalmul   115.   Simți   că   prin  
Δαβὶδ ῥήµατα, ἅπερ καὶ αὐτὸς εἶπεν ἐν τῷ ρµδʹ faptele  tale  te  înalți,  după  cum  este  scris:  Uitând  
ψαλµῷ. ᾎσαι θέλεις τῷ καὶ αὐτὸς εἶπεν ἐν τῷ ceea  ce  este  în  spate,  țintesc  spre  ceea  ce  este  înainte  
ρµδʹ ψαλµῷ. ᾎσαι θέλεις τῷ Κυρίῳ; ἔχεις εἰς τὸ (Fil   3,13)?   Ai,   pentru   fiecare   pas   înainte,   cei  
λέγειν τὸν ςβʹ καὶ ςζʹ. Ἐὰν µικρὸς ὢν προκριθῇς cincisprezece  Psalmi  graduali.  
εἰς ἀρχήν τινα τῶν ἀδελφῶν σου, µὴ ἐπαίρου κατ’ Dacă   ești   condus   în   sclavie   prin   gânduri  
αὐτῶν· ἀλλὰ τῷ ἐκλεξαµένῳ Κυρίῳ διδοὺς δόξαν, dușmănoase,   corectează-­‐‑te   fiindcă   ai   fost   târât  
ψάλλε καὶ σὺ τὸν ρναʹ ἴδιον ὄντα τοῦ Δαβίδ. Ἀλλὰ în   această   situație,   convertește-­‐‑te,   renunță   și,  
rămânând   acolo   unde   ai   înțeles   că   ai   păcătuit,  
θέλεις ψάλλειν ἐπακοὴν ἔχοντας τὸ   Ἀλληλούϊα,
așează-­‐‑te   și   plânge   și   tu,   precum   poporul  
ἔχεις τὸν ρδʹ, ρεʹ, ρςʹ, ριαʹ, ριβʹ, ριγʹ, ριδʹ, ριεʹ,
odinioară,   spunând   cuvintele   Psalmului   136.  
ριςʹ, ριζʹ ριηʹ, ρλδʹ, ρλεʹ, ρµεʹ, ρµςʹ, ρµζʹ, ρµηʹ,
Condiderând   ispitele   ca   o  încercare,   dacă,  
ρµθʹ, ρνʹ. Ὅτε δὲ θέλῃς κατ’ ἰδίαν τὰ περὶ τοῦ ieșind   dintr-­‐‑o   ispită,   vrei   să   aduci   mulțumire,  
Σωτῆρος ψάλλειν, ἐν ἑκάστῳ µὲν σχεδὸν εὑρίσκεις ai   la   îndemână   Psalmul   138.   Ești   din   nou  
ψαλµῷ τὰ τοιαῦτα· ἔχεις δὲ µάλιστα τὸν µὲν µδʹ înconjurat   de   dușmani   și   vrei   să   scapi   de   ei?  
καὶ τὸν ρθʹ δηλοῦντας τὴν ἐκ τοῦ Πατρὸς αὐτοῦ Cântă   Psalmii   5   și   142.   Un   dușman   tiranic   se  
γνησίαν γέννησιν καὶ τὴν ἔνσαρκον αὐτοῦ ridică   împotriva   poporului   și   împotriva   ta  
παρουσίαν· τὸν δὲ καʹ καὶ ξηʹ προλέγοντας περὶ precum   Goliat   împotriva   lui   David?   Nu-­‐‑ți   fie  
τοῦ θείου σταυροῦ, καὶ ὅσην δι’ ἡµᾶς ἐπιβουλὴν teamă,   ci   crede   și   tu,   precum   David,   și   spune  
ἀνεδέξατο, καὶ πόσα πέπονθε· καὶ τὸν µὲν βʹ καὶ cuvintele   Psalmului   143.   Apoi,   admirând  
lucrările   bune   săvârșite   de   Dumnezeu   pentru  
ρηʹ σηµαίνοντας τήν τε τῶν Ἰουδαίων ἐπιβουλὴν
fiecare,   amintire   a  bunătății   sale   față   de   tine   și  
καὶ πονηρίαν, καὶ τὴν Ἰούδα τοῦ Ἰσκαριώτου
față   de   toți,   dacă   pentru   aceasta   vrei   să-­‐‑l  
προδοσίαν· τόν τε κʹ, καὶ µθʹ, καὶ οαʹ (καὶ)
binecuvântezi   pe   Dumnezeu,   spune   cuvintele  
δηλοῦντας τήν τε βασιλείαν αὐτοῦ καὶ κριτικὴν lui   David,   cele   pe   care   el   însuși   le-­‐‑a   rostit   în  
δύναµιν, καὶ τὴν εἰς ἡµᾶς αὐτοῦ πάλιν ἔνσαρκον Psalmul   144.   Dacă   vrei   să-­‐‑i   cânți   lui  
παρουσίαν, καὶ τὴν κλῆσιν τῶν ἐθνῶν. Καὶ ὁ µὲν Dumnezeu,   spune   Psalmul   144.   Vrei   să-­‐‑i   cânți  
ιεʹ δείκνυσιν αὐτοῦ τὴν ἐκ νεκρῶν ἀνάστασιν· ὁ δὲ Domnului?   Ai   la   îndemână   Psalmii   92   și   97.  
κγʹ καὶ µςʹ ἀπαγγέλλουσι τὴν εἰς οὐρανοὺς ἄνοδον Dacă,   mic   fiind,   ai   fost   predestinat   pentru   a  fi  
αὐτοῦ· τὸν δὲ ςβʹ, καὶ ςεʹ, καὶ ςζʹ, καὶ ςηʹ cârmuitor  printre  frații  tăi,  să  nu  devii  orgolios,  
ci  dă  slavă  Domnului  care  te-­‐‑a  ales  și  recită,  și  
ἀναγινώσκων, θεωρῆσαι δυνήσῃ τὰς εἰς ἡµᾶς τοῦ
tu,   Psalmul   151   al   lui   David.   Vrei   să   cânți   un  
Σωτῆρος διὰ τῶν παθηµάτων αὐτοῦ γενοµένας
Psalm   care   să   facă   să   răsune   Aleluia?   Ai   la  
εὐεργεσίας.Τοιοῦτος µὲν οὖν ἐστι καὶ ὁ χαρακτὴρ
îndemână   Psalmii   104;   105;   106;   111;   112;   113;  
εἰς ὠφέλειαν τοῖς ἀνθρώποις ἐκ τῆς βίβλου τῶν
114;   115;   116;   117;   118;   134;   135;   145;   146;   147;  
Ψαλµῶν, ἐχούσης αὐτῆς ἰδίους ψαλµοὺς, καὶ ἐν
148;  149;  150.  
τοῖς λοιποῖς δὲ περὶ τῆς ἐν σώµατι παρουσίας τοῦ
Când   vrei   să   cânți   ceva   care   se   referă   în   mod  
Κυρίου ἡµῶν καὶ Σωτῆρος Ἰησοῦ Χριστοῦ
particular   la   Mântuitorul,   aproape   în   toți  
πυκνοτέρας τὰς προφητείας, καθὰ προεῖπον. Διὰ τί
Psalmii   găsești   câte   ceva  ;   în   particular   ai  
δὲ µετὰ µέλους καὶ ᾠδῆς ψάλλονται οἱ τοιοῦτοι
Psalmii   44   și   109   care   descriu   adevărata   sa  
λόγοι, ἀναγκαῖον µηδὲ τοῦτο παρελθεῖν. Τινὲς µὲν
naștere  din  Tatăl  și  venirea  lui  în  trup;  Psalmii  
γὰρ τῶν παρ’ ἡµῖν ἀκεραίων, καίτοι πιστευόντων
21   și   68   profețesc   cele   referitoare   la   crucea  
εἶναι θεόπνευστα τὰ ῥήµατα, ὅµως νοµίζουσι διὰ
divină,  insultele  pe  care  le-­‐‑a  suportat  din  iubire  
τὸ εὔφωνον καὶ τέρψεως ἕνεκεν τῆς ἀκοῆς
față   de   noi   și   toate   relele   pe   care   le-­‐‑a   suferit.  
µελῳδεῖσθαι τοὺς ψαλµούς. Οὐκ ἔστι δὲ οὕτως· οὐ
Mai   ai   și   Psalmii   2   și   108   ce   specifică   explicit  
γὰρ τὸ ἡδὺ καὶ πιθανὸν ἐζήτησεν ἡ Γραφή·
complotul   și   răutatea   evreilor   și   trădarea   lui  
ἀλλὰ καὶ τοῦτο ὠφελείας ἕνεκεν τῆς ψυχῆς
Iuda   Iscarioteanul;   Psalmii   20;   49   și   71   descriu  
τετύπωται διὰ πάντα µὲν, µάλιστα δὲ διὰ δύο
domnia  lui,  puterea  sa  de  judecată,  venirea  lui  
ταῦτα· πρῶτον µὲν, ὅτι ἔπρεπε τὴν θείαν Γραφὴν
printre   noi   în   trup   și   vocația   națiunilor;  
µὴ µόνον τῇ συνεχείᾳ, ἀλλὰ καὶ τῇ κατὰ πλάτος
Psalmul  15  descrie  învierea  morților;  Psalmii  23  
φωνῇ τὸν Θεὸν ὑµνεῖν.
și   46   anunță   înălțarea   lui   Isus   la   cer.   Iar   citind  
Psalmii   92;   95;   97   și   98   poți   cunoaște   și  
(40) Κατὰ συνέχειαν µὲν οὖν εἴρηται, οἷά ἐστι τὰ
contempla   binefacerile   pe   care   Mântuitorul   ni  
τοῦ νόµου καὶ τῶν προφητῶν, καὶ τὰ
le-­‐‑a  făcut  datorită  pătimirilor  sale.  
ἱστορούµενα πάντα, µετὰ τῆς Καινῆς Διαθήκης·
Acestea   sunt   într-­‐‑adevăr   subiectele   pe   care   le  
κατὰ πλάτος δὲ λέγεται, οἷά ἐστι τὰ τῶν ψαλµῶν întâlnim   în   psalmii   Psaltirei   scrise   pentru  
καὶ ᾠδῶν καὶ ᾀσµάτων ῥήµατα· καὶ οὕτως γὰρ folosința  oamenilor;  conține  unii  Pslami  care  ne  
σωθήσεται τὸ ἐξ ὅλης ἰσχύος καὶ δυνάµεως provoacă   la   corecția   trăirilor   sufletului   și   alții,  
ἀγαπᾷν τὸν Θεὸν τοὺς ἀνθρώπους. Δεύτερον δὲ, dimpotrivă,  după  cum  am  spus  deja,  în  care  se  
ὅτι, ὥσπερ ἁρµονία τοὺς αὐλοὺς συντιθεῖσα află   profeții   mai   explicite   despre   venirea   în  
µίαν τὴν συµφωνίαν ἀποτελεῖ, οὕτως, ἐπειδὴ καὶ trup   a  Domnului   și   Mântuitorului   nostru   Isus  
ἐν τῇ ψυχῇ διάφορα κινήµατα φαίνεται, καὶ ἔστιν Christos.  
ἐν αὐτῇ τὸ λογίζεσθαι, καὶ τὸ ἐπιθυµεῖν, καὶ τὸ Este   necesar   să   cunoaștem   și   motivul   pentru  
θυµοειδὲς, ἐκ δὲ τῆς τούτων κινήσεως καὶ ἡ τῶν care   aceste   cuvinte   sunt   cântate   cu   melodii   și  
µελῶν γίνεται τοῦ σώµατος ἐνέργεια, βούλεται ὁ cântări.   Unii   mai   simpli   dintre   noi,   chiar   dacă  
λόγος µὴ ἀσύµφωνον εἶναι τὸν ἄνθρωπον admit   că   aceste   cuvinte   sunt   de   inspirație  
ἑαυτῷ, µηδὲ διίστασθαι πρὸς ἑαυτόν· ὥστε divină,   cred   că   noi   cântăm   Psalmii   doar  
λογίζεσθαι µὲν τὰ βέλτιστα, πράττειν δὲ τῷ datorită  blândeții  și  plăcerii  de  a  asculta  sunete.  
θυµῷ τὰ φαῦλα, ὡς ὁ Πιλᾶτος λέγων µέν· Nu   este   așa.   Fiindcă   Scriptura   nu   a  încercat  
niciodată  să  cucerrească  prin  blândețe,  ci  toate  
Οὐδεµίαν αἰτίαν εὑρίσκω εἰς αὐτόν· συντρέχων aceste   cuvinte   au   fost   stabilite   spre   folosința  
δὲ τῇ γνώµῃ τῶν Ἰουδαίων· ἢ ἐπιθυµεῖν µὲν τὰ sufletului.   Acest   lucru   a  fost   rânduit   în   mod  
φαῦλα, µὴ δύνασθαι δὲ πράττειν, ὡς οἱ κατὰ particular  pentru  două  motive.  În  primul  rând  
Σουσάννης πρεσβύτεροι· ἢ πάλιν µὴ µοιχεύειν deoarece   se   cuvenea   ca   Scripturile   să-­‐‑l  
µὲν, κλέπτειν δέ· ἢ µὴ κλέπτειν µὲν, φονεύειν δέ· celebreze  pe  Dumnezeu  nu  doar  prin  descrieri,  
ἢ µὴ φονεύειν µὲν, βλασφηµεῖν δέ. Ἵν’ οὖν µὴ ci   și   prin   cântece   cântate   lent.   De   pildă,   se  
τοιαύτη τις ἐν ἡµῖν ταραχὴ γίνηται, θέλει τὴν recită,   fără   întrerupere,   cărțile   Legii   și  
Profeților,   toate   cărțile   istorice   și   Noul  
ψυχὴν ὁ λόγος ἔχουσαν Χριστοῦ νοῦν, ὡς εἶπεν
Testament;   dimpotrivă,   spunem   cu   voce  
ὁ Ἀπόστολος, τούτῳ καθηγεµόνι χρήσασθαι, καὶ
domoală   Psalmii,   imnele   și   cântările.   Astfel  
ἐν τούτῳ τῶν µὲν ἐν αὐτῇ παθητικῶν κρατεῖν,
dăm   ascultare   poruncii   date   oamenilor   de   a-­‐‑l  
τῶν δὲ τοῦ σώµατος µελῶν ἄρχειν, εἰς τὸ  
iubi  pe  Dumnezeu  din  toate  puterile  și  cu  toată  
ὑπακούειν τῷ λόγῳ· ἵνα, ὡς ἐν ἁρµονίᾳ τὸ
ființa   lor.   În   al   doilea   rând,   precum   un   flaut  
πλῆκτρον, οὕτως αὐτὸς ὁ ἄνθρωπος ψαλτήριον bine   acordat   scoate   un   sunet   perfect,   tot   astfel  
γενόµενος, καὶ τῷ πνεύµατι προσέχων în   suflet   există   trăiri   diferite:   gânduri,   dorințe,  
ὁλοκλήρως, καὶ πᾶσι τοῖς µέλεσι καὶ τοῖς mânie.   Iar   activitatea   membrelor   trupului   își  
κινήµασιν ὑπακούῃ, καὶ δουλεύῃ τῷ βουλήµατι are   rădăcinile   în   trăirile   sufletului.   Rațiunea  
τοῦ Θεοῦ. Τῆς δὲ τοιαύτης τῶν λογισµῶν vrea   ca   omul   să   nu   fie   în   dezacord   nici   în  
ἀταραξίας καὶ ἀκύµονος καταστάσεως εἰκὼν καὶ conflict   cu   sine   însuși:   de   pildă,   a  gândi   binele  
τύπος ἐστὶν ἡ τῶν Ψαλµῶν ἐµµελὴς ἀνάγνωσις. și   a  săvârși   apoi   răul,   precum   Pilat   care   a  spus  
Ὥσπερ γὰρ τὰ τῆς ψυχῆς νοήµατα γνωρίζοµεν mai   întâi:   Nu   aflu   nici   o  vină   în   el   (In   18,38),  
καὶ σηµαίνοµεν δι’ ὧν προφέροµεν λόγων, apoi  adoptă  părerea  evreilor,  sau  a  dori  răul  și  
οὕτως, τῆς πνευµατικῆς ἐν ψυχῇ ἁρµονίας τὴν a  nu-­‐‑l   putea   îndeplini   până   la   capăt,   precum  
ἐκ τῶν λόγων µελῳδίαν σύµβολον εἶναι θέλων ὁ bătrânii   care   râvneau   după   Suzana   (Dan   13);  
Κύριος, τετύπωκεν ἐµµελῶς τὰς ᾠδὰς sau,   abținându-­‐‑se   de   la   adulter,   însă   furând;  
ψάλλεσθαι, καὶ τοὺς ψαλµοὺς µετ’ ᾠδῆς saul  a  nu  fura,  însă  a  ucide;  sau  a  nu  ucide,  însă  
ἀναγινώσκεσθαι. Καὶ τοῦτ’ ἔστιν ἡ ἐπιθυµία τῆς a  huli.  
ψυχῆς, τὸ καλῶς αὐτὴν διακεῖσθαι, ὡς Pentru  a  evita  o  asemenea  tulburare  interioară,  
Cuvântul   îi   cere   sufletului   ce   are   Duhul   lui  
γέγραπται· Εὐθυµεῖ τις ἐν ὑµῖν; ψαλλέτω. Οὕτως
Christos,   după   cum   spune   Apostolul   (I   Cor  
τὸ µὲν ἐν αὐτῇ ταραχῶδες καὶ τραχὺ καὶ
2,16),   să   o  folosească   drept   ghid,   să-­‐‑și  
ἄτακτον ἐξοµαλίζεται· τὸ δὲ λυποῦν
stăpânească   patimile,   să   guverneze   membrele  
θεραπεύεται, ψαλλόντων ἡµῶν· Ἵνα τί περίλυπος
trupului   în   așa   fel   încât   să   asculte   de   Cuvânt.  
εἶ, ἡ ψυχή µου, καὶ ἵνα τί συνταράσσεις µε; Καὶ τὸ
Precum   plectrul   pentru   a  scoate   sunete  
µὲν ἐσφαλµένον ἐπιγνώσεται λέγουσα· Ἐµοῦ δὲ armonioase,   tot   astfel   și   omul   devenit   Psaltire,  
παρὰ µικρὸν ἐσαλεύθησαν οἱ πόδες· τὸ δὲ supus   plectrului   Duhului   Sfânt,   este   supus   în  
φοβηθὲν ἐπιῤῥώσει τῇ ἐλπίδι ἐν τῷ λέγειν· toate  membrelor  și  mișcărilor  sale  pentru  a  sluji  
Κύριος ἐµοὶ βοηθὸς, καὶ οὐ φοβηθήσοµαι τί voinței   lui   Dumnezeu.   Citirea   melodică  
ποιήσει µοι ἄνθρωπος. Οἱ µὲν οὖν µὴ τοῦτον τὸν a  Psalmilor   este   icoana   și   modelul   unei   liniști  
τρόπον ἀναγινώσκοντες τὰς θείας ᾠδὰς οὐ desăvârșite   a  gândurilor   și   al   unui   calm  
συνετῶς ψάλλουσιν, ἀλλ’ ἑαυτοὺς µὲν interior.   Căci   precum   noi   cunoaștem   și   arătăm  
τέρπουσιν, ἔχουσι δὲ µέµψιν, ὅτι Οὐχ ὡραῖος trăirile   sufletului,   tot   astfel   Domnul,   dorind   ca  
αἶνος ἐν στόµατι ἁµαρτωλοῦ· οἱ δὲ κατὰ τὸν melodia   cuvintelor   să   fie   simbolul   armoniei  
προειρηµένον τρόπον ψάλλοντες, ὥστε τὴν spirituale   a  sufeltului,   stabilit   fiind   ca   odele   să  
µελῳδίαν τῶν ῥηµάτων ἐκ τοῦ ῥυθµοῦ τῆς fie   însoțite   de   o  melodie   iar   psalmii   să   fie  
cântați.   Este   dorința   sufeltului   de   a  fi   bine  
ψυχῆς καὶ τῆς πρὸς τὸ πνεῦµα συµφωνίας dispus,   după   cum   este   scris:   Unul   dintre   voi   se  
προσφέρεσθαι, οἱ τοιοῦτοι bucură?   Să   cânte   Psalmii   (Iac   5,13).   Astfel   se  
liniștește   ceea   ce   există   dificil   în   el,   tăios   și  
(41) ψάλλουσι µὲν τῇ γλώσσῃ, ψάλλοντες δὲ καὶ dezordonat;   tristețea   se   vindecă   atunci   când  
τῷ νοῒ, οὐ µόνον ἑαυτοὺς, ἀλλὰ καὶ τοὺς cântăm:  De  ce  ești  trist  suflete  al  meu,  si  de  ce  mă  
θέλοντας ἀκούειν αὐτῶν µεγάλως ὠφελοῦσιν. Ὁ neliniștești?   (Ps   41,6).   Atunci   el   va   recunoașe  
γοῦν µακάριος Δαβὶδ, οὕτως καταψάλλων τοῦ eroarea  și  va  spune:  Picioarele  mele  su  fost  un  pic  
agitate   (Ps   72,2);   teama   este   înlocuită   de  
Σαοὺλ, αὐτὸς εὐηρέστει τῷ Θεῷ, καὶ τὸν
speranță   atunci   când   spunem:   Domnul   este  
τάραχον καὶ τὸ µανικὸν πάθος τοῦ Σαοὺλ
apărarea   mea,   nu   mă   voi   teme   de   faptele   oamenilor  
ἀπήλαυνε, καὶ γαληνιᾷν τὴν ψυχὴν αὐτοῦ
(Ps  117,6).  
παρεσκεύαζεν. Οὕτως οἱ ἱερεῖς ψάλλοντες, εἰς
Cei   care   nu   recită   cântările   sub   formă   de   ode  
ἀταραξίαν τὰς ψυχὰς τῶν λαῶν καὶ εἰς ὁµόνοιαν
divine  nu  spun  Psalmii  cu  înțelepciune  (Ps  15,9),  
αὐτὰς τῶν ἐν οὐρανοῖς χορευόντων ci  caută  propria  lor  plăcere  și  vor  suporta  astfel  
προσεκαλοῦντο. Τὸ ἄρα µετὰ µέλους λέγεσθαι pedeapsa,   căci   lauda   nu   este   matură   în   gura  
τοὺς ψαλµοὺς οὐκ ἔστιν εὐφωνίας σπουδὴ, păcătosului   (Ecc   15,9).   Dimpotrivă,   cei   ce   cântă  
ἀλλὰ τεκµήριον τῆς ἁρµονίας τῶν ἐν τῇ ψυχῇ Psalmii   în   felul   în   car   l-­‐‑am   spus,   ajustând  
λογισµῶν. Καὶ ἡ ἐµµελὴς δὲ ἀνάγνωσις melodia   la   cuvinte,   la   ritmul   sufletului   și   la  
σύµβολόν ἐστι τῆς εὐρύθµου καὶ ἀχειµάστου armonia   spiritului,   aceștia   nu   cântă   doar   cu  
καταστάσεως τῆς διανοίας. Καὶ γὰρ τὸ αἰνεῖν limba,   ci   și   cu   rațiunea   și   obțin   un   mare  
τὸν Θεὸν ἐν κυµβάλοις εὐήχοις καὶ κιθάρᾳ καὶ avantaj,   nu   doar   pentru   ei   înșiși,   dar   și   pentru  
δεκαχόρδῳ ψαλτηρίῳ, σύµβολον πάλιν ἦν καὶ cei   ce   vor   să-­‐‑i   asculte.   Fericitul   David   cântând  
σηµαντικὸν τοῦ συγκεῖσθαι µὲν νοµίµως τὰ µέλη astfel   pentru   Saul   a  fost   plăcut   Domnului   și  
τοῦ σώµατος ὡς χορδὰς, τοὺς δὲ λογισµοὺς τῆς îndepărta  de  la  Saul  necazul  și  nebunia,  făcând  
ψυχῆς ὡς κύµβαλα γίνεσθαι, καὶ λοιπὸν τῇ ἠχῇ să   revină   liniștea   în   sufletul   său.   De   asemenea  
καὶ τῷ νεύµατι τοῦ πνεύµατος ταῦτα πάντα și   preoții,   prin   cântarea   Psalmilor,   invitau  
κινεῖσθαι καὶ ζῇν· ὥστε, κατὰ τὸ γεγραµµένον, sufletele  popoarelor  la  pace  și  la  armonie  cu  cei  
τῷ πνεύµατι τὸν ἄνθρωπον ζῇν µὲν,καὶ τὰς ce   alcătuiesc   coruri   în   ceruri.   Lectura   cântată  
a  Psalmilor  nu  este  o  grabă  eufonică,  ci  semnul  
πράξεις τοῦ σώµατος θανατοῦν. Οὕτως γὰρ καὶ
armoniei   gândurilor   sufletului   și   simbolul  
καλῶς ψάλλων ῥυθµίζει τὴν ψυχὴν αὐτοῦ, καὶ
spiritului   în   stadiul   de   liniște   și   de   pace.   A-­‐‑l  
ὥσπερ ἐξ ἀνισότητος εἰς ἰσότητα ἄγει· ὥστε ἐν
lăuda  pe  Domnul  cu  cimbale  plăcut  sunătoare,  
τῷ κατὰ φύσιν αὐτὴν ἑστηκυῖαν µὴ πτοεῖσθαι
citara   și   instrumentul   cu   zece   coarde   era   de  
ὑπό τινος, ἀλλὰ καὶ µᾶλλον εὐφαντάσιον
asemenea   simbolul   și   indiciul   dispoziției  
γίνεσθαι, καὶ πλέον αὐτὴν λαµβάνειν πόθον τῶν obișnuite   a  membrelor   trupului,   care   sunt   ca  
µελλόντων ἀγαθῶν. Τῇ γὰρ τῶν ῥηµάτων niște  corzi,  și  a  gândurilor  sufletului,  care  sunt  
µελῳδίᾳ συνδιατιθεµένη ἐπιλανθάνεται τῶν ca   niște   cimbale,   și   deoarece   totul   primește  
παθῶν, καὶ χαίρουσα βλέπει πρὸς τὸν νοῦν τὸν mișcare   și   viață   la   semnul   Duhului,   pentru   ca,  
ἐν Χριστῷ, λογιζοµένη τὰ βέλτιστα. Δεῖ τοίνυν, după  cum  este  scris,  omul  să  trăiască  în  Duh  și  să  
ὦ τέκνον, τῶν ἐντυγχανόντων ἕκαστον ταύτῃ τῇ facă  să  moară  faptele  trupului  în  el  (Rm  8,13).  Cel  
βίβλῳ ἐντυγχάνειν µὲν ἅπασι γνησίως τοῖς ἐν ce  cântă  astfel  dă  ritm  propriului  său  suflet  și  îl  
αὐτῇ θεοπνεύστοις οὖσι, λαµβάνειν δὲ λοιπὸν conduce,  pentru  a  spune  așa,  de  la  disonanță  la  
ἀπ’ αὐτῶν ὡς ἐκ παραδείσου καρπῶν ὠφελείας, acord,  astfel  încât,  întărit  în  condiția  sa  firească,  
πρὸς ὃ τὴν χρείαν ἑαυτὸν ἔχοντα συνορᾷ. să   nu   mai   aibă   nici   o  teamă,   ci   dimpotrivă   să  
Ἡγοῦµαι γὰρ ἐν τούτοις τοῖς λόγοις τῆς βίβλου afle   liniște   și   să   dorească   și   mai   mult   bunurile  
viitoare.   Fiind   bine   dispus   de   melodia  
τὸν πάντα βίον τῶν ἀνθρώπων, τάς τε τῆς ψυχῆς cuvintelor,   sufletul   uită   patimile   și   privește   cu  
διαθέσεις, καὶ τὰ τῶν λογισµῶν κινήµατα bucurie  spre  gândurile  lui  Christos  (I  Cor  2,16),  
µεµετρῆσθαι καὶ περιέχεσθαι· καὶ µηδὲν πλέον meditând  la  ce-­‐‑i  mai  bun.  
τούτων ἐν ἀνθρώποις εὑρίσκεσθαι. Εἴτε γὰρ Deci,  preaiubitul  meu,  trebuie  ca  oricine  citește  
µετανοίας ἢ ἐξοµολογήσεως χρεία, ἢ θλίψις καὶ Psaltirea   cu   un   suflet   sincer   să   accepte   toate  
πειρασµὸς κατέλαβεν, ἢ ἐδιώχθη τις, καὶ ἢ lucrurile  inspirației  divine  conținute  în  ea  și  să  
ἐπιβουλευόµενος ἐῤῥύσθη, εἰ δὲ καὶ περίλυπός adune,   ca   într-­‐‑o   grădină,   roadele   după  
folosința   ce   o  vede   în   ele.   Efectiv,   trebuie  
τις γέγονεν καὶ ταράττεται, καὶ πάσχει τι
reținut   faptul   că   aceste   cuvinte   ale   Psaltirii  
τοιοῦτον, οἷον ἐν τοῖς ἔµπροσθεν εἴρηται, ἢ καὶ
conțin   și   fac   referință   la   întreaga   existență  
συνορᾷ ἑαυτὸν µὲν προκόπτοντα, τὸν δὲ ἐχθρὸν
a  omului,   la   trăirile   sufletului   său,   la   mișcările  
καταργούµενον, ἢ καὶ αἰνέσαι καὶ εὐχαριστῆσαι,
gândurilor   sale;   nimic   mai   mult   nu   se   află   în  
καὶ εὐλογῆσαι βούλεται τὸν Κύριον, ἔχει τὴν
oameni.  Dacă  cineva  are  nevoie  de  convertire  și  
διδασκαλίαν τούτων ἐν τοῖς θείοις ψαλµοῖς. de   mărturisire,   dacă   necazul   sau   ispita   îl  
Ἐκλεγέσθω γὰρ τὰ ἐν αὐτοῖς περὶ ἑκάστου copleșește,   dacă   este   persecutat   și   este   eliberat  
τούτων εἰρηµένα, καὶ οὕτως ὡς περὶ ἑαυτοῦ din   asuprire,   dacă   este   întristat   și   necăjit   sau  
γεγραµµένα λέγων, καὶ συνδιατιθέµενος τοῖς victima   oricărei   alte   dureri   despre   care   am  
γεγραµµένοις, ἀναφέρει τῷ Κυρίῳ. Μὴ vorbit   mai   sus,   sau   dacă   vede   că   a  făcut  
περιβαλλέτω µέντοι τις αὐτὰ τοῖς ἔξωθεν progrese   și   a  ieșit   victorios   împotriva  
πιθανοῖς ῥήµασι, µηδὲ πειραζέτω τὰς λέξεις dușmanului,  dacă  dorește  să  aducă  mulțumire,  
µεταποιεῖν ἢ ὅλως ἐναλλάσσειν· ἀλλ’ οὕτως să-­‐‑l   binecuvânteze   pe   Domnul,   are   toate  
ἀτεχνῶς τὰ γεγραµµένα λεγέτω καὶ ψαλλέτω, acestea   la   îndemână   în   Psaltirea   divină.   Să   fie  
ὥσπερ εἴρηται, ὑπὲρ τοῦ καὶ τοὺς aleși  acei  Psalmi  care  se  referă  la  fiecare  situație  
διακονήσαντας ἀνθρώπους αὐτὰ  ἐπιγινώσκοντας în  parte  și  să  fie  spuși  ca  și  cum  ar  fi  fost  scriși  
τὸ ἑαυτῶν pentru   sine   și   să   fie   relatate   Domnului,  
conformând   propriile   sale   trăiri   la   ceea   ce   este  
(44) συνεύχεσθαι ἡµῖν· µᾶλλον δὲ ἵνα καὶ τὸ scris.  
Πνεῦµα τὸ λαλῆσαν ἐν τοῖς ἁγίοις, θεωροῦν Să   nu   încercăm   în   zadar   să   înfrumusețăm  
Psalmii   folosind   cuvinte   seducătoare.   Să   nu  
τοὺς παρ’ αὐτοῦ λόγους ἐνηχηθέντας ἐκείνοις,
cedăm  ispitei  de  a  modifica  sau  schimba  în  nici  
συναντιλαµβάνηται ἡµῖν. Ὅσῳ γὰρ τῶν ἁγίων ὁ
un   fel   cuvintele.   Ci   să   fie   citite   și   să   fie   recitite  
βίος βελτίων τῶν ἄλλων ἐστὶ, τοσούτῳ καὶ τὰ
în   simplicitate,   așa   cum   au   fost   scriși,   fără  
παρ’ αὐτῶν ῥήµατα τῶν παρ’ ἡµῶν
adăugiri,   pentru   ca   oamenii   care   au   scris  
συντιθεµένων βελτίονα καὶ ἰσχυρότερα ἄν τις
Psalmii,  recunoscând  cuvintele  lor,  să  se  roage  
εἴποι δικαίως. Ἐν τούτοις γὰρ εὐηρέστησαν τῷ cu   voi,   sau   mai   bine   spus   pentru   ca   Duhul  
Θεῷ, καὶ ταῦτα λέγοντες, ὡς εἶπεν ὁ Ἀπόστολος· însuși,   care   a  vorbit   prin   sfinți,   ascultând  
Κατηγωνίσαντο βασιλείας, εἰργάσαντο cuvintele  pe  care  el  însuși  le-­‐‑a  inspirat,  să  vină  
δικαιοσύνην, ἐπέτυχον ἐπαγγελιῶν, ἔφραξαν în   ajutorul   nostru.   Căci,   cu   cât   mai   mult   viața  
στόµατα λεόντων, ἔσβεσαν δύναµιν πυρὸς, ἔφυγον sfinților   este   mai   bună   decât   a  altora,   cu   atât  
στόµατα µαχαίρας, ἐνεδυναµώθησαν ἀπὸ mai  mult  și  cuvintele  lor  sunt  mai  bune  și  mai  
ἀσθενείας, ἐγενήθησαν ἰσχυροὶ ἐν πολέµῳ, eficace   decât   ale   noastre.   Efectiv,   prin   aceste  
παρεµβολὰς ἔκλιναν ἀλλοτρίων, ἔλαβον γυναῖκες cuvinte   ei   au   fost   plăcuți   lui   Dumnezeu,   după  
ἐξ ἀναστάσεως τοὺς νεκροὺς αὐτῶν. Οὐκοῦν cum  a  spus-­‐‑o  Apostolul:  Ei  au  obținut  împărății,  
καὶ νῦν ταῦτα λέγων ἕκαστος ἔστω θαῤῥῶν, ὅτι au   săvârșit   dreptatea,   au   văzut   realizându-­‐‑se  
δι’ αὐτῶν ταχέως ὁ Θεὸς ἐπακούσεται τοῖς promisiunile,  au  închis  gura  leilor,  au  stins  puterea  
focului,  au  scăpat  de  ascuțișului  sabiei,  au  redevenit  
δεοµένοις· εἴτε γὰρ θλίβεται λέγων ταῦτα, tari   după   boală,   au   devenit   puternici   în   război,   au  
µεγάλην ὄψεται τὴν ἐν αὐτοῖς παράκλησιν· εἴτε învins   armatele   străine.   Unele   femei   au   regăsit  
πειράζεται καὶ διώκεται ψάλλων οὕτως, morții  lor  prin  înviere  (Evr  11,33-­‐‑35).  
δοκιµώτερος ἀναφανήσεται, καὶ σκεπασθήσεται Acum   deci,   când   recităm   Psalmii,   credem   că  
παρὰ τοῦ Κυρίου, τοῦ καὶ τὸν εἰπόντα ταῦτα Dumnezeu   îi   ascultă   necontenit   pe   cei   care-­‐‑l  
σκεπάσαντος· ἐν τούτοις τὸν µὲν διάβολον roagă   cu   aceste   cuvinte;   dacă   îi   spunem   când  
ἀνατρέψει, τοὺς δὲ δαίµονας αὐτοῦ σοβήσει. suntem   întristați,   vom   afla   în   ei   o  mare  
consolare;  dacă  ne  rugăm  cu  ei  în  timpul  ispitei  
Ταῦτα λέγων εἰ µὲν ἥµαρτεν, ἑαυτὸν ἐντρέψει
sau   al  persecuției   vom   ieși   mai   puternici   și  
καὶ παύσεται· εἰ δὲ µὴ ἥµαρτεν, ὄψεται ἑαυτὸν
Domnul   care   l-­‐‑a   protejat   mai   întâi   pe   autor   ne  
χαίροντα, ὅτι τοῖς µὲν ἔµπροσθεν ἐπεκτείνεται,
va  proteja  și  pe  noi;  Psalmii  îl  alungă  pe  Satana  
καὶ ἀγωνιζόµενος µὲν ἰσχύσει ψάλλων οὕτως, οὐ
și   demonii   sunt   nimiciți.   Dacă   cineva  
σαλευθήσεται δὲ εἰς τὸν αἰῶνα ἀπὸ τῆς
a  păcătuit,   spunând   aceste   cuvinte   va   intra   în  
ἀληθείας, ἀλλὰ καὶ τοὺς ἀπατῶντας καὶ πλανᾷν sine  însuși  și  va  înceta  să  mai  păcătuiască;  dacă  
ἐπιχειροῦντας ἐλέγξει· καὶ τούτου οὐκ ἄνθρωπος nu   a  păcătuit,   va   cunoaște   bucuria   deoarece  
ἐγγυητὴς, ἀλλ’ αὐτὴ ἡ θεία γίνεται Γραφή. Ὁ tinde   spre   bunurile   ce   ne   sunt   oferite   iar  
γὰρ Θεὸς ἐνετείλατο τῷ Μωϋσῇ γράψαι τὴν cântarea  Psalmilor  îi  va  da  tărie  în  luptă,  nu  va  
µεγάλην ᾨδὴν, καὶ διδάξαι τὸν λαόν· τόν τε fi   niciodată   îndepărtat   de   adevăr,   ci   va   ști   să-­‐‑i  
καθιστάµενον ἄρχοντα κελεύει γράψαι τὸ convingă   pe   impostorii   care   încearcă   să-­‐‑l  
Δευτερονόµιον, ἔχειν τε τοῦτο µετὰ χεῖρας, καὶ conducă   la   păcat.   Omul   nu   este   garantul  
µελετᾷν ἀεὶ τὰ ἐν αὐτῷ ῥήµατα, ὡς ἀρκούντων acestor   lucruri,   ci   Scriptura   divină   însăși.   Într-­‐‑
τῶν ἐν αὐτοῖς λόγων πρός τε ὑπόµνησιν ἀρετῆς, adevăr,   Dumnezeu   îi   poruncește   lui   Moise   să  
καὶ βοήθειαν φέρειν τοῖς γνησίως αὐτοὺς scrie  acea  mare  cântare  și  să  o  învețe  poporului  
µελετῶσιν. Ἀµέλει ὁπηνίκα εἰς τὴν γῆν εἰσῆλθεν (Deut   31,19);   celui   pe   care   l-­‐‑a   constituit  
ὁ τοῦ Ναυῆ, βλέπων τὰς τῶν ἐχθρῶν διατάξεις, căpetenie   i-­‐‑a   poruncit   să   scrie   Deuteronomul  
καὶ τοὺς βασιλεῖς τῶν Ἀµοῤῥαίων πάντας (Deut   17,18),   să-­‐‑l   păstreze   în   mâini   și   să  
συνελθόντας εἰς πόλεµον, αὐτὸς ἀνθ’ ὅπλων καὶ mediteze   mereu   cuvintele   sale   fiindcă   aceste  
ξιφῶν τὸ Δευτερονόµιον ἀναγνοὺς εἰς τὰ ὦτα discursuri   sunt   suficiente   pentru   a  aminti  
virtutea   și   a  veni   în   ajutor   celor   care   le  
πάντων, τά τε ῥήµατα τοῦ νόµου ὑποµνήσας, καὶ
meditează   cu   sinceritate.   Fără   îndoială,   când  
τούτοις τὸν λαὸν καθοπλίσας, περιγέγονε τῶν
fiul   lui   Nave   a  intrat   în   țata   promisă,   văzând  
πολεµίων. Ὁ δὲ βασιλεὺς Ἰωσίας, εὑρεθέντος
postamentul   dușmanilor   și   regii   amoreilor  
τοῦ βιβλίου, καὶ ἀναγνωσθέντος εἰς τὰς πάντων
întruniți   pentru   război,   în   locul   armelor   și  
ἀκοὰς, οὐκέτι τοὺς ἐχθροὺς ἐφοβεῖτο. Καὶ εἴ
săbiilor,   el   a  luat   cartea   Deuteronomului   și  
ποτε δὲ πόλεµος ἦν τῷ λαῷ, ἡ κιβωτὸς ἔχουσα a  citit   înaintea   poporului   reamintindu-­‐‑i  
τὰ πυξία τοῦ νόµου προώδευε πάντων, καὶ cuvintele   Legii   și,   înarmând   poporul   cu   ele,  
ἠρκεῖτο τούτοις ἀντὶ πάσης παρατάξεως εἰς a  învins   asupra   dușmanilor   (Ios   8).   Regele  
βοήθειαν, εἰ µή τις ἦν παρὰ τοῖς βαστάζουσι καὶ Iosia,   după   ce   a  descoperit   cartea   și   după   ce  
ἐν τοῖς λαοῖς προκρατήσασα ἁµαρτία καὶ a  citit-­‐‑o  înaintea  tuturor,  nu-­‐‑i  mai  era  teamă  de  
ὑπόκρισις. Πίστεως γὰρ καὶ γνησίας διαθέσεως dușmani   (II   Regi   22,3-­‐‑23,3);   iar   când   poporul  
χρεία, ἵνα ὁ νόµος εἰς τὰ κατ’ εὐχὴν era   în   război,   arca   ce   conținea   tablele   legii  
συνεργάζηται. Ἐγὼ γοῦν, ἔλεγεν ὁ γέρων, preceda   armata   și   aceasta   era   o  protecție  
ἤκουσα καὶ παρὰ φρονίµων ἀνδρῶν, ὡς ἄρα τὸ suficientă,   mai   puțin   atunci   când   printre   cei  
παλαιὸν ἐν τῷ   (45) Ἰσραὴλ, µόνον care   o  purtau   sau   în   popor   exista   păcatul   și  
ἀναγινώσκοντες τὰς Γραφὰς, ἐδίωκον δαίµονας, ipocrizia.   Într-­‐‑adevăr   era   necesară   credința   și  
sinceritatea   pentru   ca   Legea   să   răspundă  
καὶ ἠλέξουν τὰς παρ’ αὐτῶν τοῖς ἀνθρώποις dorințelor  lor.  
γινοµένας ἐπιβουλάς. Ὅθεν καὶ καταγνώσεως Eu,   îmi   spunea   bătrânul   înțelept,   am   auzit  
πάσης ἀξίους εἶναι ἔλεγε τοὺς ταῦτα µὲν spunându-­‐‑se  de  către  oameni  de  vază,  că  în  trecut  
ἀφιέντας, συντιθέντας δὲ ἑαυτοῖς ἔξωθεν πιθανὰ în   Israel   era   suficient   să   se   citească   Scriptura  
pentru   a-­‐‑i   alunga   pe   demoni   și   a  învinge   asupra  
ῥήµατα, καὶ ἐν τούτοις ἐξορκιστὰς ἑαυτοὺς
piedicilor  pe  care  ei  le  întindeu  oamenilor.  Astfel,  
ὀνοµάζοντας. Μᾶλλον γὰρ παίζουσι, καὶ
spunea   el,   sunt   condamnabili,   fără   dor   și   poate,  
παρέχουσιν ἑαυτοὺς ἐκείνοις εἰς τὸ χλευάζεσθαι· cei   care   abandonează   aceste   cărți   și   inventează  
οἷα πεπόνθασιν Ἰουδαῖοι οἱ Σκευᾶ υἱοὶ, altfel  de  cuvinte  pentru  a  seduce,  se  auto-­‐‑numesc  
ἐπιχειρήσαντες καὶ αὐτοὶ τὸν τρόπον τοῦτον exorciști.   Demonii   râd   de   ei   și   își   bat   joc   de   ei  
ἐξορκίζειν. Ταῦτα µὲν γὰρ ἀκούοντες παρὰ atunci   când   îi   aud,   cum   s-­‐‑a   întâmplat   evreilor   și  
τῶν τοιούτων οἱ δαίµονες παίζουσι· τὰ δὲ τῶν fiilor  lui  Scheva  (Fap  19,14)  care  demonstraseră  că  
ἁγίων ῥήµατα φοβοῦνται, ἢ καὶ φέρειν αὐτὰ οὐ și  ei  puteau  face  exorcisme.  Demonii  se  distrează  
δύνανται. Ἔστι γὰρ ἐν τοῖς τῶν Γραφῶν ῥήµασιν ὁ pe  cinste  când  aud  asemenea  cuvinte,  dimpotrivă,  
Κύριος, ὃν µὴ δυνάµενοι φέρειν ἔκραζον· Δέοµαί îi   cuprinde   frica   în   fața   cuvintelor   sfinte   și   nu   le  
σου, µή µε πρὸ καιροῦ βασανίσῃς· ἐκαίοντο γὰρ καὶ poate   suporta.   Într-­‐‑adevăr,   în   Scriptură   se   spune  
µόνον βλέποντες παρόντα τὸν Κύριον. Οὕτως καὶ că   dmeonii   neputând   să-­‐‑l   suporte   pe   Domnul,  
ὁ Παῦλος παρήγγειλε τοῖς ἀκαθάρτοις πνεύµασιν· strigau:   Rugămu-­‐‑ne   ție,   nu   ne   chinui   înaintea  
οὕτως καὶ τοῖς µαθηταῖς ὑπετάσσετο τὰ δαιµόνια. timpului  (Lc  8,28).  Erau  nimiciți,  într-­‐‑adevăr,  doar  
Καὶ ἐπὶ Ἑλισσαίου δὲ τοῦ προφήτου ἐγένετο χεὶρ la   vederea   Domnului.   Astfel,   chiar   și   Paul  
poruncea   spiritelor   rele   (Fap   16,18)   și   demonii   se  
Κυρίου, καὶ προεφήτευσε περὶ τῶν ὑδάτων τοῖς
supuneau  apostolilor  (Lc  10,17).  Mâna  Domnului  
τρισὶ βασιλεῦσιν, ὅτε ἔψαλλε κατ’ ἐντολὴν αὐτοῦ
era   cu   profetul   Elizeu   și   el   profețea   referitor   la  
ὁ ψάλλων. Οὕτως καὶ νῦν, εἴ τις κήδεται τῶν
ape,  pentru  cei  trei  regi,  atunci  când  a  poruncit  să  
πασχόντων, ταῦτα λεγέτω, καὶ µᾶλλον τόν τε
se  sune  Psaltirionul  (II  Regi  3,14-­‐‑19).   Însă  și  mai  
πάσχοντα ὠφελεῖ, καὶ ἑαυτοῦ τὴν πίστιν ἀληθῆ καὶ
mult,  dacă  cineva  poartă  de  grijă  celor  care  suferă  
βεβαίαν ἐπιδείξεται· ὥστε, καὶ ταύτην ὁρῶντα τὸν
să   recite   Psaltirea;   să   poată   veni   în   ajutorul   celui  
Θεὸν, τελείαν τὴν θεραπείαν παρασχεῖν τοῖς care   suferă   și   să   arate   astfel   credința   sa   vie   și  
δεοµένοις. Τοῦτο γὰρ καὶ ὁ ἅγιος γινώσκων, fermă.   Dumnezeu,   văzând-­‐‑o,   va   da   vindecarea  
ἔλεγεν ἐν τῷ ριηʹ ψαλµῷ· Ἐν τοῖς δικαιώµασί desăvârșită   celui   care-­‐‑l   roagă   astfel.   Chiar   și  
σου µελετήσω, οὐκ ἐπιλήσοµαι τῶν λόγων σου· sfântul   Psalmist   știa   aceasta   atunci   când   spunea  
καὶ πάλιν· Ψαλτὰ ἦσάν µοι τὰ δικαιώµατά σου ἐν Psalmul   118:   Voi   medita   poruncile   tale,   nu   voi   uita  
τόπῳ παροικίας µου. Ἐν τούτοις γὰρ καὶ cuvintele  tale  (Ps  118,16),  și  iarăși  Poruncile  tale  erau  
obiectul   cântărilor   mele   în   exil   (Ps   118,54).   Într-­‐‑
σωτηρίαν ἐκέρδαινον, λέγοντες· Εἰ µὴ ὅτι ὁ
adevăr,   aceste   cuvinte   le-­‐‑au   garantat   mântuirea,  
νόµος σου µελέτη µου ἐστὶ, τότε ἂν ἀπωλόµην ἐν
fiindcă  stă  scris:  Dacă  Legea  ta  nu  ar  fi  fost  meditația  
τῇ ταπεινώσει µου. Ὅθεν καὶ ὁ Παῦλος ἐν mea,   atunci   aș   fi   pierit   în   umilința   mea   (Ps   118,92).  
τούτοις ἠσφαλίζετο τὸν ἑαυτοῦ µαθητὴν, λέγων· De   aceea   Paul   dădea   asigurări   discipolului   său  
Ταῦτα µελέτα, ἐν τούτοις ἴσθι, ἵνα σου ἡ προκοπὴ spunând:   Meditează   aceste   cărți,   ele   să   fie  
φανερὰ γένηται. Ταῦτα καὶ σὺ µελετῶν, καὶ preocuparea   ta   de   bază   iar   progresele   nu   vor   întârzia  
συνετῶς ἐντυγχάνων· οὕτως τοῖς ψαλµοῖς, τὸν µὲν (Tim   4,15).   Meditează   și   tu   aceste   lucruri.   Citește  
ἐν ἑκάστῳ νοῦν ὁδηγούµενος ὑπὸ τοῦ Πνεύµατος cu  inteligență  Psalmii  și,  cârmuit  de  Duhul  Sfânt,  
καταλαβεῖν δυνήσῃ. Τοιοῦτον δὲ καὶ σὺ ζηλώσεις vei  putea  înțelege  sensul  fiecăruia.  Vei  imita  astfel  
βίον, οἷον ἔσχον οἱ ταῦτα θεοφορούµενοι viața   acestor   oameni   sfinți   care,   inspirați   de  
λαλήσαντες ἄνδρες ἅγιοι.   Dumnezeu,  au  rostit  aceste  cuvinte.  

S-ar putea să vă placă și