*Ai{LtK{ pilN'l I{U 'i t} {' A \ ug.$.

v:ir:u1i!*rt-*::!uirr
il ist*ri*;*"*** ;i e.lespre

o&6'tue
'11. "..,,ri.

i';'"**

A RAD
2412

DARURI PENTRU TOT ANUL

- 12 istorioarecu, qi desprevirtulile cregtine-

tehnoredqctareSi copertd
Botau Ioan Florian

DARURI PENTRU TOT ANUL

- 12 istorioarecu, gi desprevirtulile cre$tine-

antologie alcdtuitd,
prefald Sipostfald de
Laura Chtlnicean

DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionale a Romffniei

Daruri pentru tot anul : 12 istorioare cu qi despre
virtufile cregtine /
antologie alcdtuiti, pref. qi postf. de Laura Chilnicean,
Arad: lcona,2012
ISBN 978-606-933s2-0-8
I. Chilnicean,LztJra(antolog.; pref. ; postf.)
82-97:I3s.l

#ffi
ts&
qG

a.'#
Y

^ EY'

ARAD

20r2

Prefald
O vorUedin vechimespune c6,,,mai
frumose adadec0ta 1u4",ins6,poporulromdna
gtiut dintotdeaunasd facd ,,schimb" de daruri,
utat ta dea,nu numai lucruri materiale,ci 9i din
cele spirituale: iubire, bundtate,in{elegere,
sfaturi,m6ngdieri,c0t9i sdia:bucurie,prietenie,
rdbdare.
Imaginatl ca 9i cdndin fiecarelun[ am
primi gi am d1rui cdteun dar de suflet,de mare
cdt
pre1,
semenilornogtri,cdrticicade.fa16.adund
'p.ott*
creqtine:
un an intreg, tot at6teavlrtuli
iubire, smerenie,cumpdtare,infelepciune,
credinld etc., virtu{i nelipsite oricdrui
credincios, gi rezumate sub forma unor
istorioare morale, virtu{i necesarepentru tot
anul.
Fiecar e Povestioar b ilustr eaz d
intdmpldri, atdtdinvia\ade zi cu zi a oamenilor,
cAtqi din viafaanimalelor,a viefuitoarelorcene
inconjoard,povestioarecu 9i despresfinli, ca o
ingemdnarea cerului cu pdmdntulin crea{ialui
Dimnezeu.Un elevdela o 9coal6speciali,mi-a

e: tnlelePciunea
SePtembri
spusodat6,vorbind despreDumnezeu gi Sfhnta
Scriptur[, cd,,,viafa noastr[ este ca o Biblie,
adicd,fiecarefi16eo zi dinviatanoastri".
Important este, ca fiecare zi din viala
noastrd sd fie un imn de laudd gi de mu[umire la
adresaCreatorului, pentru darurile minunate ce
ni le face qi pe care sd le transform6m in tot
atdtea daruri, semenilor noqtri, ca apoi,
tmpreun5" ,,ale Tale dintru ale Tale" sd I le
intoarcem, prin atitudinea vie{ii noastre.

Sdrbdtourea crealiei
Precum odinioard, Solomon, care I-a
cerut lui Dumnezeu, inlelepciune, omul din
toate vremurile se poate folosi de acest dari
tntorcdnduJ Creatorului, ,,ale Sale dinnu ale
Sale", aga cum reiese gi din povestioara
urmdtoare. Omul incununeazd crealia, fn
mdsuratn care qtie sd-gifoloseascddarurile lui
Dumnezeu.

ir, ,i.,ua

qaptea, duPd ce incheiase

crea[ia, Dumnezeu hotdri cd era timpul sd se
odihneascdgi ingddui creaturilor Sale,vdzute 9i
nevdzute,abia plIsmuite, sd-I ofere in dar ceea
ce aveausdgdseascdelemai frumos'
Vevirilele aduserlnuci 9i alune,iepurii;
morcovi qi radacini dulci, oile - ldn[ moale qi
caldd, vacile - lapte gustos cu smdntdnd,
pdsdrile cdntdtoare - ciripitul $i trilurile loq
'oceanele
intinse - cdntecul talazurilor
inspumate qi tot aqa.Mii de ingeri se adunardin
ceri gi cdntardo melodie cereascd,de slav['
Omul a$tepta sd-i vind rindul qi era

Octornbrie:iubirea
tngrijorat: ,,oarece ii voi puteaddrui eu?Florile
dau mireasmd,albinele- miere, dar eu?"
Omul se a$ezasela capdtul girului gi
continua sI ?qifrdmdntemintea. Toatecreaturile
treceau prin fafa lui Dumnezeu gi ii infiliqau
darurile 1or.Cdnd mai rdmdseserddoar citeva melcul, broascafestoasdqi alte creafuri leneqeomul cdzuin disperare.
Veni gi rindul s6u.gi atunci omul ftcu
ceea ce nicio creaturl nu indr6znise s[ facd.
Alergd la Dumnezeu, sdri pe genunchii Sdi, il
imbrdligdqili spuse:
- Te iubesc!
Chipul lui Dumnezeu se lumind gi toatd
crealia inlelese cb omul ii {bcuselui Dumnezeu
darul cel mai frumos qi mai sublim de pe pdmdnt
gidincer: dardindar.
(dupd Bruno Ferrero,
Istorioare pentru suflet)

Dumnezeu e dragoste
De multe ori tn viald, omul iqi Pune
diferite tntrebdri existenliale, la carg poate nu
riu geqte sd r dspunddni ci odatd' Trei fntrehdri cu
tdti iunt si tn'istorioara ce urmeazd' Cine le-a
pus, cine-a rdspuns la ele, care e tnvdldtura lor
vomvedeamaideParte.
/\

Ingerul Mihail, pentruci nu s-a supus

poruncii lui Dumnezeusdia sufletulunei femei
.dr*uo" care ndscusedoud copili1e, a fost
sdlocuiascdpepdm6nt'it tlip de om'
pedepsit
'pa"e
ce va dezlegatrei intreb[ri: Ce este
induntrul oameniloi? Ce nu qtie omul? Cum
trdiescoamenii?
Astfel s-apomenitdeodatdsingurqi gol
in mijlocul drumului, intr-un yt, A trecut pe
16ngael un om cares-amilostivit,l-a acoperitqi
l-a luatla el.Acestaeraun cizmarnumitSimion'
ainceput
nevastd-sa
Cdndl-aadusacas6,
mi16
fdcut
i
s-a
la
urmb,
dar
sdil boscorodeascd,
a
z6mbit'
Mihai
a. ftfinui gile-adarrs[mdn0nce'
intr-o sear6'a venit un om sd comande

nigteghete:
- S5mi le lucrezi bine, ca sdm6 lin6 un an
dezile!
Mihai a zdmbit a doua oari. peste weo
gase ani, a venit o femeie cu doui copile. A
povestit cd sunt orfane gi ci le creqte ea gi le
iubegtecape ochii din cap.Mihai azimbitatreia
oard.
Atunci Simion l-a intrebat:
- Mihai, de ce, de cdnd egti la noi, ai
zdmbitdoardetrei ori?
Atunci ingerul Mihail le-a povestit cine
gi
este le-a dezlegatceletrei intrebdri:
- C0nd am venit pe pdmdnt qi mi-era frig
gi foame,nu gtiam ce voi face.Atunci ai venit tu
qi m-ai acoperitgi m-ai luat acasb.Aici, femeiata
s-anecdjit cd m-ai adus,dar,cdndi-ai pomenit de
Dumnezeu, s-a luminat qi ne-a dat s[ m6ncdm.
Atunci am in{eles prima intrebare: iniuntrul
omului estedragostea,gi am zdmbit.
Dupd un an de zile,a venit omul acelagi a
comandatghete,care sI il find un an de zile. Dar
noaptea a murit. Afunci am zimbit a doua oard
pentru cd am infeles ,,ce nu-i e dat omului sd
gtie":cAltrdiegte.
In sfrrgit, dup[ gaseani, a venit femeia
10

cu copilele orfane: le-am recunoscut. Erau

feti{ele femeii cdreianuvoisem s6-i iau sufletul.
Atunci am zdmbit a treia oard gi am infeles qi a
treiaintrebare:cumtrdiesc oamenii.ToJicei care
trdiesc, nu trdiesc numai prin ei, ci pentru cI
dragostea este in om. Cel care trdieqte in
dragoste, trdieqte in Dumnezeu qi Dumnezeu
trdieqtein el; cdci Dumnezeuesteiubire.
$i ingerul Mihail in v61v[taie de foc, se
ridicl la cer.
(prescurtare^dupdLev Tblstoi, tn Parabolele Si
Invdldturile Mdntuitorului Hristos,
pr.N.Buzescu qi diac. Al. Popovici)

1l

Noiembrie: credinla

Frate cu Sfdntul Apostol Petru,

amdndoi pescari, deveni{i apoi ,,pescari de
oameni", mogtenindmeseriaspecificd locurilor
de la tat6l lor, Sffintul Apostol Andrei primeqte
de la Mdntuitorul llristos dupi lndl{area la Cer,
misiunea de a propovddui neamurilor dreapta
credin{d, cuvdntul Inv[litorului lor, ddtdtor de
via{dqidemdntuire.
$i aga,SfhntulApostolAndrei, dupdcum
nimic nu esteint6mpl[tor, ajunge pe meleagurile
noastre,in zonaDobrogei de azi,pe atunci Dacia
Minor sau Scilia Mic6, la strbmoqii poporului
nostru, geto-daciisauscilii.
Legendaspunec6...

Era o zi cElduroasd de var6, in jurul

anului 40 d. Hr., la sfirgitul unei sdptlm0ni
obignuite. Cetatea scililor forfotea de o mu{ime
pestri{i de oameni, ca la tArg; dar nu eru zi de
tArg.Erao dupd-amiazdinsoritS de sdmb[t[, in
care fiecare cetd{ean igi avea rdnduiala sa.
Numai cd in aceastdzi, p6lcuri-p61curi, grupuri
de b[rbafi, in special, localnici gi negustori
venili pe mare, deopotriv6 se adunau vorbind
intre ei, spre centrul cet6fii, unde se pare cd se
dusesevesteaprezenteiunui b[rbat necunoscut,
strdin, chiar, de aceste meleaguri. Era atAt de
hotdrdtla mprs gi la vorb6, deparci mai venise9i
in alte dd1i,gi nu pentru prima oar6 acum.
- Se zvoneqte cd vine de deParte, Pe
mare, dintr-o {arb unde pe Unul, Ce-I zice
Hristos, L-au omor0t gi El a inviat, spuse un
bdrbat tdndr ce se {inea dup6 alli doi bdrba{i mai
invdrst6.
- A venit si ne aducd nu qtiu ce veste,
rlspunse cel mai in vArstddintre cei doi.
- Eu tare m5 tem sdnu fie un impostor, iqi
bdrbat.
dddu cu p6rereagi ce161a1t
- Trebuie s[ fim cu luare-aminte, mai
addugib6trdnul.
Din sensopus, venind intr-un suflet, un

12

13

I zvsr ul Stfrntului Andrei

I

I!

Multe Si minunate sunt cdile lui

Dumnezeu, iar cel ce face voia Sa, respectdnd
poruncile, se numdrd printre prietenii
Domnului, cdci, ,,minunat este Domnul intru
sfinlii Sdi". Un exernplude credinld statornicd,
Jdcdtoare de minuni, care ii deschide omului
Impdrdliacerurtlor estegi legendademaijos.

tdndr chipeg se opri in dreptul celor trei b6rbali

gi, al[turdndu-se1or,ii zorea,spun0ndu-le:
- Haidefi, haide{i, sdvedefi! Bdrbatul cel
strdin vorbegte despre zeii nogtri, despre
credinfb, despre preo{i. Cred cd este un om
inv6{at caregtiemulte. $i parea fi un om bun...
Urcat pe un bloc de piatrd, in piala
centralda cetdtii,SfhntulApostol Andrei, cici el
era str[inul necunoscut, predica mullimii
adunatecare il ascultacu interes.Adoua ziera
duminic[, iar Apostolul Andrei trebuia s[
preg[teasc[ terenul pentru int6lnirea cu Hristos
laCinaDomnului.
- Acesta este adeviratul Dumnezeu,
Iisus Hristos Cel rdstignit qi inviat qi cine crede
inEl, sdceardbotezul!
Aga a propovdduit, ainvillat, abotezat, a
hirotonit preofi, a intemeiat o adevdratd
comunitate cregtind Apostolul Andrei. Timp de
trei ani de zlle,el a rdmaspe pdmintul romdnesc,
in mijlocul oamenilor foarte primitori. Via{a
personald a Sffintului Andrei era foarte aspr[,
asceticS;refuzdnd sd locuiascdin cetate,e[ qi-a
g[sit addpost intr-o pegterl din pustiul
dobrogean, care se pdstreazd pdnd, astdzi,
purtdndu-inumele.

Tot undeva, in apropiere, se afl6 gi un

izvorvindecdtorpentru cei ce cred gi desprecare
legenda spune ci tt, exista pdn6 atunci. intr-o
iarnb foarte asprd, cu ger uscat, cum se mai
intdmpld in acea zond,,de inghe{au gi crdpau
pietrele, se imbolndvise foarte grav singurul fiu
qi mogtenitoral unui mare dregitor al cet61ii,la o
sdptdmind dupd ce fusesebotezat. Dregdtorul,
foane supdrat,ispitit fiind de Cel Riu sddeavina
pe Apostolul Andrei, trimise o slug6 la peqtera
acestuia s5-1cheme de indat6. Ajuns in casd,
Sfhntul a fost legat gi obligat si spun6ce i-a fbcut
copilului bolnav. DupE ce s-a rugat cu lacrimi
Mdntuitorului, Apostolul l-a chemat la el pe
dregdtor gi i-a spus,cu o voce caldd qi plin6 de
iubire:
- Frate, intru Hristos, nu botezul este
pricina bolii fiului t6u, ci tu insuli eqti...
- Cum aga?!se mird dreg6torul care, in
urma rugdciunii Apostolului, igi mai domolise
supdrarea,poruncind sdil dezlege.
- Ai primit botezul creptin, mirturisindu!ip[catele, darai omis cubund gtiinldunul foarte
grav.Aceastaestepricina bolii copilului t6u!
Dregdtorul cdzu in genuchi, cu fa{a la
pdmdnt:

t4

15

- $i ce trebuie sdfac?
- Du-te qi spune-i preotului gi fr, dupd
aceea,ce i{i va spune el. Pdn[ atunci, copilul nu
seva vindeca,ci ii va fi qi mai rdu.
Dupd trei zile, dregdtorul il chemd din
noupe SfbntulAndrei giii spuse:
- Am ftcut cum mi-ai spus, dar nu Pot
facece mi-a spuspdrintele.Nu pot!
- Atunci nu ai credin![ suficientd, addugd
Apostolul, zf,mbind. Oricui crede,totul ii va fi cu
putinlI.
Cuprins de deznddejde,dregdtorulieqiin
spatele cur{ii casei, unde, ingenuchind, igi
sprijini capul de o piatri qi incepu sd pldngd cu
amar. Venind ldngd el qi cunoscindu-i sufletul,
Apostolul Andrei atinse cu toiagul sdu, ce-l
purta totdeaunacu el, piatra pe care se sprijinea
dregdtorul gi din ea, de indatd incepu sd curgd,
limpede qi rece, un pdrdiaq.Afard era un ger
cumplit, de crdpaupietrele !
Speriat,dregbtorulsdriin picioare.
- Yezi, dacd crezi? spuse cu bldndele,
zfunbtnd, Sfintul Andrei. Apoi, intinzdndu-i un
ulcior: umple-l 9i du-i fiului t6u s6bea!
De atunci, multe minuni ale Sfintului
Apostol Andrei i-au intors pe oameni la dreapta
16

credinfS. Dar tot din pricina rninunilor sale, l-a

fEcutpe acestasdplece de acolo, c[ci i sep[rup
indeajunsc6-i intlrise in credin{Ipe oameni.In
locul lui i-a l6satpe episcopiqipe preoli.
Dar izvorul a rdmas pdnd"azi s5 spun6
pe meleagurilenoastrea celui ce
trecerii
istoria
esteApostolul'romdnildr, Sfhntul Andrei, incd
mai dinaintede a sefi formatpoporul romdn.
(Laura Chilnicean,
Darul Maicii Domnului)

t7

Decembrie: bundtatea

in noaptea
ffintd
De multe ori tn Sfinta Scripturd,
Mdntuitorul spunea celor din jurul Sdu cd, ,,alt
ochi, dar nu vdd, au urechi, dar nu aud". $i noud
astdzi, ca de altfel omului dintotdeauna, ni se
tntdmpld sdfim orbi gi surzi la nevoile semenilor
sau sd nu putem pricepe anumite lucruri simple
din cauza sctflenlui tnchis qi intunecat, a lipsei
dragostei Si credinlei statornice. Dar acistd tn
viald, ,,o noaptesJhntd", un momentde luminare
la timpul potrivit, care ne face sd vedem Si sd
auzim mai mult decdt ne-am a$tepta. Ca tn
istorioaraceurmeazd.
T-r

Ilra noapte geroas[. Un om porni prin

intuneric, sE ceard foc de la cineva. Merse din
casdin cas6gibdtu de la uqdla uq6.
- Oameni buni - zicea el - facefi-mi un
bine. Nevastd-meaa ndscutun copil qi trebuie sE
fac focul, ca sdseincIlzeascdgi eaqipruncul.
Dar era tdrziu gi to{i oamenii dormeau.
Nimeni nu-i rdspunse.$i setot duseomul, pdnd
ce vdztt lic[rind un foc departe, departe. Se
18

indreptd intr-acolo qi bdgd de seamd,cd focul

arfea afardla cdmp. O turmd de oi albe ca zdpada
erau culcate in jurul focului qi un p[stor b[trdn
gedeadepaz616ngd
ele.
Dacd se apropie omul de turm6, vdnttrei
cdini mari, care dormeau la picioarele
pdstorului. Toli trei se degteptardodatd 9i sdrir[
la el cu gurile cdscate,ca qi cdnd ar fi vrut sd
latre, dar nu se auzeanimic.. Omul nostru vedea
bine, cum li se zburlise p6ru1pe spinare9i cum
dinlii rdnjili le strdluceau in lumina focului.
tnaarjiti se aruncardasupralui, ca sIJ sfhqie9i
omul sim{i, cum unulil apuc[ de picioE alfirl il
inhdta de mdnd,iar al treilea i se aruncdin piept.
Dar f[lcile qi dinlii 1or n-avur6 ncio putere 9i
omul nu sim{i nimic.
Atunci porni inainte sd ia foc. Oile
dormeau una ldngd alta, de nu puteai trece
printre ele. Atunci omul trecu peste ddnseleqi
niciuna nu sedeqteptdqi nici nu semigcddin loc.
Cdndomul eraaproapede foc, pbstoruligiridicd
privirea. Era un bdtren wdjmaq 9i riu cu toatd
lumea. C0nd vdzu, cd se apropie stdinul, puse
mina pe o bdt6lung6 gi ascu1it6,pe care o purta
de obicei cdnd pleca cu turma, gi azvdrli cu ea
din toate puterile in omul ce se apropiase'Bdta
19

se duse drept spre sffAin, dar cdnd era s6-1

izbeased,apue6 la o parte gi trecu zbdrn6ind p
l6ngdel, p6nddepartepecoastL
Dar omul nu se sperie, ci se duse pdn6
l6ngdpdstorgi zise:
- Prietene, fE bine gi 1as6-rnbs[ iau pufin
foc. Nevastd-rneaa n6scut un copil gi trebuie sd
fac focul, s5seincdlzeasc[gi eagi gipruncul.
Pdstorul era cdt p"aei sE zied: ba. Dar
cdnd se gdndi, cd gurile ctinilor se inolegtaserd,
cdnd voir6 sd-I mugte, ci oile nu se migcaser5,
c6ndtrecusepe tdngi ele, c5 bdtalui sedddusela
o parte qi nu-l lovise, il cuprinse frica gi rnr
indrdznispnuil lasesdia foc.
- Ia cdt wei! - zise el cdtrestrdin.
Dar lemnele de pe foc au fost arsetoate.
Nu mai era niciun tdciune, numai o grdmadi de
jm, iar strdinul nu avea niciun hdrb sau altceva,
ca s[ ia cdrbuni aprinqi. Dacd vdzu pdstorul
lucrul acestao
iarzise:
-Iacdtwei!
$i era tare vesel cd omul n-o sEpoatdlua
nicio scdnteiede foc. Strlinul insd, seaplecdjos,
adun5cu mdinile jar din vatr6 gi-l puse in poala
hainei.. $i nu-qi fripse mdinile, nici nu-gi arse
haina, ci pornoi aqacu jarul, ca gi cdnd ar fi luat

nucl saumere.
Atunci ciobanul, care eraagade wdjmaq
qi de r6u, vdzdnd toate acestea, fu cuprins de
mirare qi incepu s6segdndeasc6,ce noapte o rnai
fi gi asta, de nu pot s5 muqte c6inii, oile nu se
sperie, b6ta nu loveqte 9i focul nu arde? Chemi
inapoi pe str[in gi-l intreb6:
Ce noapte-iasta?Care-ipricina, de {i se
supuntoate?
Atunciomulzise:
- Nu Pot sd-Ji sPrm a$a ceva, dacd tu
insuli nu vezi! $i plec6 cdt mai in grab6, ca sl
facdfocul, si seincilzeascd,nevasta9i copilul'
Atunci ciobanul se gdndi, cd nu poate
ldsape om, s6-i piarb aqadinainteaochilor, pinb
o-o afla, ce inseamnl toate acestea.Se scul[
"e
dard gi merse in ascunsdupd el, pdn6 ce striinul
aju.nseacas6.Acolo v6zu ciobanul cE omul navea casb in care sd locuiascl, ci femeia 9i
copilul st[teau ?ntr-opeqter6,ai cdrei perefi erau
dJpiatrd rece qi goa15.$i se gdndi, cd bietul
coipil trebuie sd fie aproape mort de frig. $i crt
toate cd era un om cu inirni de piatrd, acotroin
peqterdi se fEcu mil6 9i ory tn r1ile intr-ajutorul
iopilului cu ceva.igi lud cojoeul de pe um6r,tdie
din el o bucatd buni de unde i se p6ru 16namai

20

2l

moalegimai albigi o dedeomului, casdseculce

copilulinea.
cI gi el poatefi milos gi
$i indat[ ce ardtd",
bun, i se deschiserdochii gi vlzu ce pdnl atunci
nu putea vedea gi auzi. Vedea in jurul lui o hord
de ingeri cu aripile de argint gi fiecare inger {inea
in mdni cdte o aldutd qi to{i c6ntau cu glas mare,
cdci in noapteaaceastasdendscuseMdntuitorul,
Careva mdntui lumeadepicate.
Atunci infelesesepistorul, cd in noaptea
aceastatoate eraupline de fericire gi nimeni nu
voia sd facd riu. $i nu numai in jurul pistorului,
ci peste tot locul erau ingeri care stdteau
inlduntru in peqter6,pe stdnci; unii zburau spre
cer, alfii cdtre pdmdnt qi allii veneau in num[r
mare pe drum gi cdnd ajungeauacolo, se opreau
locului, se uitau la copil qi se inchinau. $i era
atdta fericire, atdta bucurie, atdtea cdntece gi
jocuri. Toate acestea le vdza pdstorul prin
intunericul nop{ii, cdnd altddatdpe o a$aweme
nu-qi vedeanici mina. $i sufletul lui seumplu de
c51dur5,era fericit cd i se deschiseser6ochii gi,
cdzdndin genunchi,mullumi lui Dumnezeu.
Ceea ce vlzu pdstorul in noaptea sfrnti!
am putea sdvedem gi noi, dacdamfi wednici sd
vedem, c6ci ingerii zboarl cdntdnd prin vdzduh

22

tn fiecarenoaptede Crdciun.Dar prin credinla 9i

dragosteanoastrd,trebuie sd dobdndim mai intii
astfel de ochi, prin care putem sdvedem mdrirea
luiDumnezeu.
(Poverstiri duhowiceqti, vol. I,
editrieingrijitd de pr.C. Cirstea)

23

Ianuarie: cumpdtarea

Sfatul animalelor din Ajunul Bobotezei

Nu intdmpldtor vechile ziceri qi
proverbe din popor ii otribuie omului anumite
tnsuSiri cu cele ale animalelor atunci cdnd
acesta nu are un comportament demn de cel
omenesc.Omul afost creat sdfie om, dar acesta
din cauza pdcatelor qi a viciilor sale a decdzut
din demnitateq umand qi s-a asemdnat
animalelor Ce poate face in acest caz; este
piedut cutotul?Rdspunsultl afldmtn celedemai
josa't

J" pou.ttegte cd la Facerea Lumii,

Dumnezeu a ingdduit animalelor sI aibd o zi de
impdcare qi de sfrtuire in ziua de Ajunul
Bobotezei, cOnd domnul Iisus Hristos Se va
boteza.
Anul acesta de Ajunul Bobotezei
lucrurile s-au petrecut astfel: dindu-se r6nd
vulpii sdvorbeascd,aceastaa spus:
- Onorat6 adunare, cu durere vd aduc
vesteac[ toate minciunile qi vicleniile mele nu
mai fac dou6 parale, doareceoamenii md intrec
24

deomiedeori.
Adunarea tdcu, semn cd a aprobat cele
spusede vulpe. Venind rAndul porcului mistre{,
acestagrdi:
-Are dreptatecumltra vulp e, cbciin ziaa
de azi,oamenii ne-au intrecut pe noi, animalele
sdlbatice. Pe mine oamenii rni batjocorsc,
zicdndu-gi,porcule", dar ei suntmai porci decdt
mine, caii vbrbesccele rnai porcoasecuvinte qi
numaiaunicioruqinel
Adunarea incuviin![ plrerea porcului 9i
dldu cuvdntul luPului, carezise:
- Vai, ce vorbe rale zlc oarnenii, 9i fapte
rele fac, incdt mi-e rugine mie a le grdi' $i se
spunecbnoi suntemrdpitori, darunii oamenifac
rnult mai r[u dec6t noi; toatd ziua nu fac altceva
decdt sd se inqele unii pe altii. Unul se plAngea
odatd, cd nu mai are timp si se odihneascd de
at0teabe{ii,bdtSiqi furturi.
Adunareaaprob6 cele spusede cum[trul
iup gi dddu r6ndul la cuvdnt lui Moq Martin, care
grdi astfel:
Careva sdzicd,eusuntbdtrin qi cunosc
bine pe om; ci omul a mai greqitpe ici, pe colea,
este bine sE i se tteacd cu vederea, cd de, cum
spnne qi Sfinta Carte, omul e supus greqelii qi

dacd-gi cere iertare gi nu mai face rdu,

Dumnezeu il iart5. Dar sd facd atAteap6cate
mari, sdseucidd intre ei, saumai rdu, femeile s6gi omoare pruncii nendscuti, la noi, in rdndul
animalelor nu s-a pomenit aga ceva, incit m[
ingrozescAinu-i a bun6! O gtiu de la un vdnbtor
care citea cu voce tare dintr-un ziat de cdte
grozdvenii se pot {ine oamenii: bdtdi, certuri,
injrndturi, vorbe ruqinoase,calomnii, omoruri gi
cdte altele. Eu, care am apucat oameni caxese
respectau,se ajutau, vorbeau lucruri frumoase,
mergeau la biserici gi pdstrau poruncile lui
Dumnezeu, acum md ingrozesc de ce aud cd fac
oameniiintreei.
Adunarea aprobd cu durere gi fiecare
avea lacrimi in ochi pentru fiin{a omeneascd
cdn;/td.
Astfel s-a terminat adunareagi sfatul de
judecat6 al animalelor dinAjunul Bobotezei din
acest an. Dar oare, pentru ce am ascultat noi
aceastd poveste? Dacd povestea cu sfatul
animalelor reflectd o stare inchipuiti,
neadevdratS,a lumii de azi, atunci cu tolii
trebuie sd ne bucurdm; dar dac[ aceastd
povestire nu este o niscocire, ci o stare
adevdrat5a noastrd.a oamenilor care trdimazi.

26

trebuie s6 ne dea de gdndit addnc Ai sd ne

schimb6m viala din temelie, mergdndpe drumul
adevdrat ardtatnoud de Hristos, care este Calea,
Adev6ru1qiViala in vecii vecilor!

(Istorioare moral-religioase, antologie

alcdtuitd de pr V Dobrescu)

27

Februarie:milostenia
De ce na distruge Dumnezeu lumea
Multe ar vrea omul sd se tntdmple alunci
cdnd nu ii este pe Plac ceva, numai cd
Dumnezeu, indelung-rdbddtor Multmilostiv qi
Atotbun ,,nlt wea moarteapdcdtosului, ci sd se
intoarcd qi sdfie viu". De ce face Si cumfoce
lucrul acesta, ne istariseqte tntdmplares ce
urmeazd.
Era pe timPul c0nd Bunul Dumnezeu
impreund cu Sfhntul Petru se cobora pe pimdnt,
ca sd vad6 cum o mai duc oamenii. Izbit de
mullimea rdutililor intdlnite in lume, Sfhntul
Petruzise cdtreDomnulAtotfiitorul:
- Doamne, pentru ce mai lii lumea
aceastacu atdteaticiloqii gi nu o prefaci deodat[
inpraf qipulbere?!
- Cum sd o pierd, Petre,zise Dumnezeu'
Mai sunt atd\ia oameni buni qi atdlia copilaqi
nevinovali pe pdm6nt.Cu ce sunt ei vinova{i ca
sdpiard?!
- Pdi, pierde-i numai pe cei rdi, Doamne,
cdci s-auinmulfit gi fac atdtearele.
Deodat6. Sfantui Petro cilcdnd intr-un

28

muguroi de fumici, incepu s5 dea cu mdinile de

suspdndjos omordnd furnicile care-l in{opau- Ce faci Petre,ziseDomnul.
-Omor furnicile, Doamn, cd m[
ciupesc.
- Mare pdcat faci cu ele, Petre! De ce nu
le omori decdtpe cele care te in{eapd.Celelalte
vezi bine cd sunt nevinovate !
$i Sffintul Petru a inleles atunci taina
vielii oamenilor, oare nu e departe de cea
furnicilor. Iatd de ce nu pierde Dumnezeu
lumea: pentru ci mai sunt oameni buni pe
p[mdnt, iar Dumnezert e bun qi nu wea si-i
piardi odatdcu ceilal1i!

(I stor ioare moral-rel igio ase,antologie

alcdtuitd de Pr V Dobrescu)

29

Martie: smerenia

PfrineaSimodestia
Experienla de viald ne-a ardtat multora
dintre noi, ce mult tnseamndsd fi aqezatqi la
locul tdu, cdt de mult ai de ctgtigat atdt tnfala
oamenilor, cdt mai ales tn fala lui Dumnezeu.
Modestia sau smerenia merg mdnd tn mdnd cu
buna-cuviinld, care poate transforma un lucru
mdrunt, tntr-un lucru veSnic.Dumnezeuse uitd
la inima omului Si nu la cele exterioare lui' O
tntdmplare ce poatefi oricdnd adevdratd aduce
multdtnvdldturd.
iA'

In anul 1807, se Pornise o foamete

cumplitd. N-aveau oamenii ce sdbagein gurb 9i
mureaucu sutele,de foame.
intdrgulHdrl6u, unombogat 9i cu inim[
mare chemdpecopiii sdraciqi spuse:
- Mdi copii, in cogul acestae cdteo pdine
pentru voi. Sd venili in fiecare zi ca s6 v6luafu
pdinigoara,pdnd ce s-o indura bunul Dumnezeu
qi o trimite zile maibune.
Copiii deterdndvald la co;, intrecdndusefiecare si apucepdineace i sep6reamai mare

30

gi mai frumoasd, qi apoi plecar[ grdbili fbrd sd

multumeascd binefEcdtorului 1or. Dintre to{i,
numai Irina, o fetitd imbrecatd cu hdinule sdrace,
dar curate, stdtu la o parte,lu6 pdinea cea mai
micd ce rdm6sese in cog, apoi s6rut6 mdna
bogatului gi plecdbucuroasdacas6.
A doua zi, copiii venird iardqi qi se
purtarS ca intdia oard. Biata lrina, lud qi de data
aceasta o pdine abia pe jumdtate dectt a
celorlalli. Cdnd adusepdinea acas6la maicd-sa,
care era bolnavd, qi cdnd aceastao frdnse in
doud, cdzu din ea o mullime de bani de argint.
Cei ai caseirdmaser6uimili.
- Du banii inapoi, ii spuse mama, cilci,
desigur, din gregealSs-au strecuratin aluat.
Irina alergd repede gi intinse banii
binefbcdtoruluiei. Dar el o privi lung gi ii spuse:
- Ia-{i banii, fetifo. Nu e nicio gregealI.
Dinadins am spus sd se pund aceqti bani in
pdinea cea mai mic6, pentru a-ji rdsplEti
cumin{enia ta. Fii gi de aici inainte tot aga de
bun6, tot agade bldndd gi de nelacomd,cdci intro bund zi, ca in pdinea aceasta,pe neaqteptate,
viafa ili va aduce bog6{ii. E mai frumoas[
bogdliai Cdnd{i-o aducemodestia!
( din L M Rdureamt,tn Pmaboleleqi irwdldturile...,
pr N. BuzesanSi dinc.AL PoPovici)
31

Aprilie: adevdrul

CAfi giinld Si cfrtdgedingd?

De-a lungul istoriei omenirii au fost
disputeserioasepe seamacredinlei Si a Stiinlei,
toimai pentrufaptul cd, ceea ce omul simlea in
inima sa, ceeace omul credeacu toatdfiinla sa,
nu se putea explica qtiinfirtc- Dar adevdrul
biruie intotderturta.Iatd un astfelde exemplu'
D

,,Itrristosa inviat!",,$ristos a inviat! "

Comisarul seretrasederutatqi invins.
Dincolo de toate doctrinele gi de toate
vorbiriile, exist6 un fapt, iar penti'u descrierea
lui va fi de ajuns o singurd pecete: ,,Hristos a
?nviat!" Ea rezumdintreg cregtinismul.
(dupd Bruno Ferrera,
I stor ioare p entru sufiet)

r : - ,- r r - - ^ r "

-f e vremea propagandeiantireligioase,
in R.usia, un comisar ai poporului expuse
strdlucit motivele succesuluideflnitiv al qtiinfei.
Tocmai se sdrbdtoreaprimulzborin spafiu9i era
glorie a primului cosmonaut,
perioada^
-Gagarin. de
intors pe p6mdnt, el afirmasec[ acolo
in cer cdutasemult gi bine: pe Dumnezeu ?ns6,
n u L - a vdzu t. Comisarul concluziond
infrdngerea definitivd a religiei.
proclamind
^Sala
eraticsitd de lume, iar gedinlaerala sfdrqit.
- Suntintrebdri?
Un bdtrdnel din fundul sdlii, care
ascuitasediscursul cu multi aten{ie, spuse cu
glas incet ,,Hristos a inviat!". Un altul se ridicd
qi sttiga: ,,Hristosainviat!"; umr6un altul qi rygi
uttot. La sfdrqit se ridicard cu toJii strigAnd:
""
JL

aa
JJ

Mai dreapta-socoteald
Munca, rdbdarea, dePrindereu
Precum odinioard, Sfdntul Prooroc
Daniel impreund cu cei trei tineri, ,,ardtau mai
decdt cei hrdnili cu multe desfdtdri",
frumoSi
-mdncdnd
la curtea regelui numai verdeluri, Si
copiii din povestioara urmdtoare,sunt un
exbmpluviu-Sireal cd, qi omului ti este-totulcu
existd credinld qi drea-ptdputiitrd,
-socotealddacd
tn tot ceeaceface- Din pdcate, din ce
tn ce mai pulini semeni de-ai noqtri tnleleg tn
ziua de azi acest lucru. Dar nimic nu este
imposibil.

TT
LJ n imPdtat a Plecat intr-o zi la

vdndtoare.Pe drum, apucdndu-l furtuna qi

oloaia. se ad6postila o colibd sdr[cdcioasd'
inlauntrulcolibei,impdratuldddudeniqtecopii,
in iurul unei strachinimari,plinb cu
caresedeau
fierturd. imbubau copiii cu atdtapldceredin
fierturd,de li-era mai maredraguls6-ipriveqti.
Obrajiile eraurumeniqibuc61a{i'
- Cum estecu putin16,intrebl impdratul
pemamacopiilor,casdm6nincecinevacualdta
poft6nigtemdncareatdtdesimpl6,fbrdcarne,9i

pe deasuprasd fie atdtade frumoqi lafal6 qi atdt

de sdndtogi,cum suntcopiii dumitale?
- S5 trdiegti, Mdria Ta! rdspunsemama
copiilor. Mdncarealor nu esteproast6,cici in ea
se afl6 trei feluri de ierburi: mai intdi estemunca,
pentru cd trebuie s6-qi cfigtigehrana lucrdnd, a
douaesterdb darea,fiindcdpdndla wemea mesei
nu le mai dau nimic sd mdndnce 9i a treia este
deprinderea, pentru cd i-am invdlat sI se
mulfumeasci cu ce au, ftrd sd cunoascd alte
bucatemaibune.
Cdnd plecd, impdratul ii dddu femeii o
pungdcu bani, nu atdtpentru sdrdciafamiliei, c0t
pentru educalia pe care o d[dea copiilor ei,
pentru modestia ei gi dragostei pentru munc6,
rdbdaregi bune deprinderi.
Morala: Munca cu a ei pova{6,pe copii la
bine-nvaJd.

(Istorioareffi
#;"!:;?.T';:li::,f:;

35

lunie: rugdeiunea

Cum sd nefolosim toateforlele!

Se tntdmpld deseori, ca tocmai tn
Iucrurile care par prea simple sau precr u$oare
sau mdrunte sd nu ne ddm seama cd putem avea
nevoie de ajutor. Se mai tntdmpld alteori, eo sd
nu gtim suficient de bine cum sd ne folosim cu
adevdratf,orlele, n:uatdtfizice, cdt mai ales cele
sufietegti, spirituale, pierzdnd sensul adevdrat
al nevoii, aqa cum reiese qi din intdmplarea ce
urmeazd.
A.

T
Intr-o dimineal5 de vard insoritd, caldd
qi inmiresmatd, in gridina de fl ori din curteaunei
iase de !ar6, un bdiefel de ctJiva anigori igi ftcea
gi el de lucru pe l6ngd tat6l sdu, caxese ocupa cu
grddindritul.- Albinele z;trmzdiaua hdrnicie,
pdsdrelele ciripeau vesele, fluturaqii dddeau
iarcoale floriloi parfumate, in timp ce tatil se
opri pentru cdteva clipe dintre r6sadurile
colorite pentru a-gi privi eopilul, care incerca de
ceva timp sI mute undeva al6turi,lm vas de ffori
foarte greu, depEgindu-i puterile. Miculul se
str6duia, puflia, bombdnea, dar nu reuqea sE
mute vasul niciun milimetru.
36

- ti-ai folosit chiar toate fo4ele? iqi

intrebEtatil copilul,privindu-t qizambind.
- Da, iirdspunsecopilul,foarteserios9i
convins.
- Nu, ii spusetatill, ousiguranld,nu'
- Ba di, rdsPunsedin nou coPilul,
aDroapesup6ratcdtai6l s6unu vedecdt estede
greuvasul,iarputerilelui nu-l ajutd9inici mlcar
nuestectenft.
- Srmtconvinsc6onu, c6ciincdnu mi-ai
cerutsdte ajut.Nu-i suficienti doar fot\afizicL,
dacd nu esle insolit6 9i de forfa rugdciunii,
indiferentsubceformdesteea'
A ne ruga tnseamnl a ne folosi toate
,,forfele"noastre.
(dupdBruna Ferrero,
Istorioarep entru suflet)

JI

Iulie: dreptatea
Rdspunsul la rugdminte
Sunt mul|i oameni care nu realizeazdin
viald, cd, suntfoarte multe lucruri care le std lor
fnsile tn putere de a le sdvdqi, de a face ceva
concret pentru semenii sdi, Jdrd sd aqtepte
ajutor sau rezolvare de la ceilal1i. E mult mai
simplu sd astepli de la celdlalt rezolvarea, in loc
sd cauli in addncul minlii Si al sufletului
resurseleproprii care, tmpreund cu ajutorul lui
Dumnezeusd mulfiumeascdpe toatd lumea. Un
astfel de exemplu este qi istorioara foarte
sugestivd,demaijos.

Un orndebine,camul{i a[ii, dealtfel,

bine intenlionat, adic6, credincios qi cu fricd de
Dumnezeu, mergea odatd prin orag cu treburi.
Undeva, la un col1 de stradd zdri o fetd[ in
zdrenle care cerea de pomand. Imediat igi
imagind copila, ci i-ar fi stat tare bine curat6,
ingrijitd, educatdgi intr-un cimin cald gi iubitor.
Igi indreptd pe dat6 gfindul spre Dumnezeu:
,,Doamne, cum po{i permite una ca asta, fd
ceva!"
Mai tdrziu. intorcdndu-seacasd.trecdnd
38

printr-o piald aglomeratd lud parte la o

incdierare dintre doi tineri, la care mul{i gurScascd participau ftrd, a interveni nimeni sd-i
despartd sau s6-i impace. Tot ce a putut face
omul nostru a fost s[ se roage din nou lui
Dumnezeu cu mult6 tristeJe: ,,Doamne, cdtd
nedreptate,fbceva!"
Spre seard,ajunse acas6, bucur0ndu-se
de tot confortul ce il oferea cdminul sdu. Se
aqezdcomod in fotoliu, dupd o masd bogatl gi
liniqtitd gi deschisetelevizorul pentru a urm[ri
gtirile. Sufletul i seumplu din nou de am[rdciune
cdnd vdzu diverse secven{ecu morfi gi copii
muribunzi qi cu trupurile chinuite. Serugd iardqi
cu durere: ,,Doamne, citd mizerie, chin gi
suferinfd,fbceva!"
Noaptea se ldsd aparent, linigtit[ peste
tot gi omul nostru plecl la culcare, cu gdndul la
tot ce intdlnise gi vdzuse pe parcursul intregii
zile. In timpul nop{ii, Dumnezeu ii rdspunse
direct: ,,Am fbcut deja ceva: te-am ftcut pe
tine!"
(adaptare dupd Bruno Ferrero,
Istorioare p entru suflet)

39

August: ascultarea

T
I-regenda de fald ne relateazi cum aici,
pe p[mAnt, Maica Domnului gi-a l6sat unul
ditttt" darurile sale, intr-un mod deosebit. in
wemuri indepirtate, la inceputurile credinfei,
cdnd aceasta era mult mai axatL, mai sincerd,
dupi cum spunegi o zicald romdneascS,,,omul
sfin{egte locul", cdnd pdmdntul nu era aga de
pervertit qi de intinat de pdcatele oamenilor,
Dumnezeugi sfinlii Sdi obignuiausEcoboarepe
pdmdnt,printre oameni, sEle incerce credinla qi
sEle rlsplsteasc6(qi aici), dupdfaptelelor.
Aga se face c6, intr-o zi, Maica
Domnului, dupdce $i-a alesgrldina minunatdin
Muntele Athos, plimbdndu-se pe p[mdnt, ar fi

poposit gi pe meleagurile {Erii noastre. Se qtie

foarte bine cdt de mult o iubesc copiii pe Maica
Domnului, dar gi cdt de mult ii ocrotegteEa Ei le
poartl de grij6, incd dinainte debotez.
cald5 de
$i uite aga,intr-o d.upL-amiaz-L
vard, undeva, intr-un sdfuc inconjurat de dealuri
9i de piduri, pe o ulicoard, pe lavi1a(bdncufa) de
lapoarta unei case,cinci copii - trei fete gi doi
b6ie{i - cu vdrste cuprinse intre patru gi zeceati,
povesteau,rddeau...Vdntul adia ugoq aducdnd
miresme parfumate din livezile dimprejur. Pe
ulicioard sevedeavenindincet o bdtrdnicd.Avea
mersul at6t de ugor, de parcd nici nu atingea
pdmdntul. Se opri in dreptul copiilor, le didu
binele qi le ceru o candcu ap6.Copiii, bucurogi,
o primird in mij locul 1or.
- Nu pare ali fi de pe aici, spuseblie{elul
cel mai mare, privindu-i hainele lungi ce
impirtdqeauun miros pldcut detdmiie.
- Ei, cam aga este! spuse cu un glas
pdtrunzdtor de bldnd bdtrdnica. Vin de departe,
dar sunt obignuitd cu drumurile. Tu cine egti?
Bdielelulcel mare simli o cdldurdimensd
in inimi cind b6tr6nica il mdngAie pe cap gi,
ldsindu-qi sfios capul injos, ii rdspunseaproape

4A

4l

Darul Muicii Domnului

in tradilia Bisericii, dar qi tn tradilia
poporului, Maica Domnului este unul dintre
personajele cele mai indrdgite qi mai iubite,
pentru care se tnalld, dupd Dumnezeu,cele mai
multe rugdciuni; dovaddfiind numdrul cel mai
mare de persoane din tntrega lume ce-i poartd
nurnele, dar Si de biserici Ei de mdndstiri cu
hramul sdrb dtor ilor acesteia.

$optit:
- Gheorghild, iar el e fratele meu,
$tefbnel, adEugdapoi, cu mai mult curaj, ar[tdnd
cdtreceldlaltbdielel mai mic.
Maica Domnului il mdngdie gi pe el pe
cap ca o binecuvdntare,ca de altfel, pe r0nd, pe
to{i copiii cdnd aceqtia igi spuneau numele.
Fiecare, in parte, au sim{it in inimile lor o
cdldurdplindde dragostegi de pacesufleteascd.
- $i noi suntem surori, iar imPreun[
vecini, de pe-aici, spuse cea mai mare dintre
fete, Ilenuca, fbcdnd roatd cu mina, cuprinzdnd,
parc6,toatecaseledinjur.
- A$a ieqim noi in fiecare zi la Poxta
caseisd ne juc[m... prinse curaj gi fata mijlocie,
Irina.
- ...gi sEpovestim, ii lu[ vorba din gurd
surorii sale, cea mai mic[ dintre copii, Ana, cu o
voce cristalind qi ugor peltic6, aproapecuibdritd
inbralelebdtr0nicii.
- Aveli nume foarte frumoase, spuse cu
aceeagibldndele in glas Maica Domnului, qi
apoi continul privind-o pe ceamic[: qi pe mama
meatotAnaocheamd.
-Daaa... mama matale mai trdiegte?se

42

mird$tefbnel.
- Cum sd nu? Acolo sus, la Stdpdnul
nostru, zimbi bdtr6nica, ardtind cu privirea
cdtrecer.Voi gti{i cine esteStlpdnul nostru?
- Pii, Dumnezeu, nu? Cine altul? spuse
sfios Gheorghild, care de departe se vedea cd
invd{a bine la gcoalS gi qtia multe despre
Dumnezeu.
- Da, dragii mei, Dumnezeu-Mdntuitorul
IisusHristos...
- Vrei sd ne spui o poveste cu Iisus
Hristos?, indrdzni qi Irina, care parcd intuise
gdndulMaicii Domnului.
- Vreli sd mai trec pe la voi?, intrebd
bltrdnica, zdmbind.
Tofi copiii aprobard in cor, plini de
bucurie qi de enfuziasm.Din ziuaaceea,zidez|
pdnd la l[sarea serii, timp de o var[ intreagd,
copiii se intilneau cu Maica Domnului, fbrd sd
qtie cine este, bucurdndu-sesincer de prezenfa
Ei, acumpe lavilavreunei case,acum lafdntdna
satului, la marginea pdduricii din apropiere,in
livadd, sub aroma fructelor pdrguite, sau in
poienila insorit6 de pe malurile unui p6r6iagce
se unduia r5coros in razele calde ale soarelui.
43

Cdnd bdtrdnica povestea, parcd toati suflarea

din jur - plsirele, gdze, animale - se oprea ?n
loc, ascultflnd-o.
- Astdzi, voi incepeo istorioarddespreun
tdnir foarte curajos, care a omordt un balaur
infricoqdtor.
- Sffintul Gheorghe,recunoscu'bucuros
Gheorghild.
de ce gtia,
in fiecare zi, incePdnd cu numele
copiiloq Maica Domnului le spunea cdte o
istorioard din vie{ile sfinlilor, dar qi despreviala
gi inv[J6turi1eFiului Sdu.La plecare,ii mdngdia
6tatta cu mdna pe cap qi fiecare simlea o
mireasmd nedescrisde pldcut6, izvordld parcd,
din m6na ei.Zlleletreceau unele dupd altele, iar
copiii, cu fiecare zi, seumpleau duhorrniceqteqi
pircd,undeva, in suffetulfiecdruia,sim{eauceva
i" tt t puteau s5 exprime. Dar intr-o zi, cirtd
toamni igi anun{a venirea cu alai de frunze
galbene, v6nt ascu{it gi stropi de ploaie,
66ttatti"u le spusecopiilor cd nu va mai veni la
ei, trebuind sdmearg[ qi prin alte pdrli, probabil
laal1i
- copii.
- $l cdnd o si te mai vedem? intrebd
nedumeritdllenuca.
44

- Oricdnd veli wea, mergeli la biserica

voastrd din sat gi mE ve{i ?ntilni cu siguranld
acolo.
- $i po... povegtile matale at6t de
frumoase?sefdst6ci$tefbnel.
- Spune{i-levoi de-acumtuturor copiilor
qi oricui vrea sdvd asculte.
- LasI-ne un dar inainte de plecare, o
rugd Irina, apucdnd-odemdndpe bdtranicl.
- Toateacesteistorioare,pe care vi le las
sd le spunefi gi voi mai departe,sunt darul meu
cel mai de pre!. S[-le spuneJi9i sd inviJali din
f a p t e le min u n a t e a le s f in { ilo r g i a l e
MdntuitoruluiHristos.
- Dar wem o amintire, te rugdm! spuse
culacimiinochi.Ana.
Maica Domnului oftd uqor qi gopti mai
mult ca pentru sine: ,, Dintotdeaunaoamenii au
vrut semne!" Bbtrinica le deschise ochii gi
aceqtiao recunoscurdpe Maica Domnului, aga
cum o qtiau de la bisericd, din icoane. Apoi,
zdmbi cu bldndele, ii binecuvinti pe fiecare ca
de obicei, lSsdndin jur aceamireasmddulce gi
foarte pldcut6, dupd care, trecdnd cu mdna prin
aerroatil,parc6binecuvdntdndtoatecele din jur,
45

pe ulicioara satului ce ducea

se ftcu nevdz;rttL
zilei cu
spredealuriledin zare,laingemdnarea
seara.
Copiii aurdmaspe cdrareprivindu-O cu
lacrimi in ochi qi promi{dndc5,de acumincolo,
in fiecare sear[, vor aduna 9i alli copii,
ceauauzitdela bdtrdnicd'A doua
povestindu-le
zi de dimineald,copiii auzilittn aproapetoate
curfile din sat,pe la ferestre,pe la garduri,tufe
rlziele'deflori gingaqe,galbenecu alb' Chiarin
ei s-auadunatla povestit,c0nd,
searaurmdtoare,
deodatS,au simlit acelparfum' aceamireasmd
atuncicdnderaumdngdia{i'
ceveneatotdeauna
- E Maica Domnului, qoPti, Plin de
emofie,Gheorghita.
- Da, da, da! Ea este,spuserdin cor toli
celorlallicopii' Darnu
ceilal1i,sprenedumerirea
ovedem?
- Poatene-a 16satca dar mireasmaei,
spusein tain6,Ilenuca.

mirosind fl orile parfumate.

- E mdna, mdna Maicii Domnului,
exclamd Ana, cuprins[ de un fior de emolie,
aducdndu-gi aminte cum mirosea m0na
bdtrdnicii cdndii m6ngdia.
- Da, mdnaMaicii Domnului. E lucrarea
Ei... Aceste flori minunate sunt darul Maicii
noastre,cu mireasmaei, ldsatenou[ oamenilor
ca aducere-amintecI a trecut pe pdmAnt,spuse,
foarte hot[rdt gi plin de credintd, Gheorghi{a.
$i intr-adevdr, de atunci, aceste flori pe
care toatd lumea le cunoagte cu denumirea de
,,Mdna Maicii Domnului" igi revarsdmireasma
lor imb[t[toare doar seara,in zilele devar6, ca,
micar rostind numele Maicii lui Dumnezeu,
oamenii ce o miros sdigi aduci aminte de Ei.
(Laura Chilnicean,
Darul Maicii Domnului)

emolie, Irina, aflat6 ldng[ o tufb de flori

misterioase,pe carenu semai sdturamirosindule.
Toli coPiii s-au adunat 16ngdtufb,
46

47

Postfal'd
Multe gidiversepotfi qialtepovestioare,
dupi cum multe sunt 9i virtulile creqtine,
asemenigidarurilorDuhului Sfent.
Rezumindu-mddoar la un numir de 12
istorioare cu tdlc gi cu inv6!6turi variate
desprinsedin ele, atdt cdtar fi, cdteo virtute de
implinit pe 1un5,dintr-un an intreg' am incercat
sa gesesipovestiri pldcutela citit, cu impact la
final, o parte Ain ele fiind redate ca atare din
clr{ile datela bibliografie,iar alti parte,pentrua
fi mai ugor citite gi in{eleseau fost readaptate,
pdstrfrnd
ideeaautorului.
Nimic dupdcumseqtie,nu sepoateface
frrd prezenla, ingiduin{a 9i ajutorul lui
Dumnezeu.intreagaexisten{5estepecetluitdde
ins dq i e x i s t e n { a d i vi n d . U n d e n u e ste
Dumnezeu?Undenu suntputerea9i harul Sdu?
Nu pot incheia aceastdscurtd antologie de
istorioare,frfd a sublinia tocmai acestlucru
esenfialqi care,din pdcate,estedin cein ce mai
mult contestat:omniprezenlatui Dufirnezeu'
,,intr-o adunare se vorbea desPre
Dumnezeu:unul care era necredincios9i
48

mdndruziseapdsat:
- Ag credegi eu, daci mi-a{i ar6taunde
esteDumnezeu?!
$i ca sd l6mureascdprintr-o pild6,
afirmalialui,chemipeuncopilcareseaflaacolo
gi-lintreb6,zicindu-i:
, - Iath,iti dau 100de lei, dac[ tu ne spui
undeesteDufilnezeu.
Copilul,carecrescuse
in cas6deoameni
evlaviogi, f6,r ds[ gov6ie, ii r Espuns e
necredinciosului:
- Eumi voi rugadetiticu, s6vi dea1000
de lei, daci dumneavoastrd
ne spune{iundenu
esteDumnezeu!...
Necr edinciosul r 6m ase ului t,
nemaigtiindce si rispundd la dojana(certarea)
pe care i-o fbcea Dumnezeuprin gura unui
copil" (Istorioare moral-religioase,antologie
alcdtuitddepr Y Dobrescu).

49

Cuprins

Bibliografie
l. Biblia sau Sfdnta Scripturd, EIBMBOR,
Bucuregti,l988;
2. BuzescuC.o Nicolae preot 9i Popovici,
Ale x a n d r u d i aco n , P a ra b o l e l e gi
invdldturile Mdntuitorului Hristos, Editura
Axia, Craiova,2004;
3. Chilnicearr,Lanra,Darul Maicii Domnului,
EdituraIcona,Arad, 2012;
4. Ferrero,Bruno,Istorioarepentru suflet,vol'
5, vol. 6 gi vol. 8,trad.Simona$tefanaZetea,
Andrei Mdrcug gi Domnica Gofia, editura
GalaxiaGutenberg,Tirgu-Ldpuq,2007;
5. *{s* Istorioare moral-religioase,antologie
alcltuitd de pr. Valeriu Dobrescu, Parohia
,,SfhntaTreimo"Azuga,Prahova,2007;
f. x** Povestiri duhovniceqti,vol.I, edilie
ingrijitd de pr. Constantin Cirstea, Editura
201I'
SmntutAntimIvireanul,R0mnicuVdlcea,

P re f a f i

............."........1

Septembrie: in{elepciunea
Sirbltoarea creafiei
Octombrie: iubirea
Dumnezeue dragoste

..................3

................5

Noiembrte: credinla
Izvorul SfffntuluiAndrei
Decembrie: milostenia
in noapteasfinti

...........8

.....................13

Ianuarie: cumpdtarea
Sfatul animalelor din Ajunul Bobotezei

Februarie: bundtatea
I)e ce nu distruge Dumnezeu lumea

21

50

51

Martie: smerenia
......................23
Pflineaqi modestia................
Aprilie: adevdrul
CAti $iinti qi citi credinfl? ....................25
Mai : dreapta-socoteald
Muncaoribdarea, deprinder et................27
Iunie: rugdciunea
Cum si ne folosim toate forfele! ..............29
Iulie: dreptatea
3I
Rlspunsul la rugIminte.............................
August: ascultarea
Darul Maicii Domnului
Postfa{I
Bibtiografie...............

...........33
...................41
................43

$iSo"ni*fF. tuLrrtc
GHe'fLirrE
LN ztf.

..intr-o adunnre se vorbea despre

qi
Dumnezeu:unul care era necredincios
mAndruzise apf,sat:
- Ag credeqi eu, dacfi mi-a1iarf,taunde
esteDumnezeu?!
printr-o pildfl, afir$i ca sd lh,mureascd
malia lui, chem5pe un copil care se afla
acoloqi-l intreb6.zicAndu-i:
- Iatd,i1i dau 100de lei, dacl tu ne spui
undeesteDumnezeu.
Copilul.careclescusein cas[ de oameni

nt
ii rdspunse
sreovdie'
llill,llll-,ffr
- Eu md voi ruga de t[ticu, s[ v[ dea

*
ne'*'"r
ll3l.u'l"il';"Xx?l
*H;t';Lli1'lrd
Necredinciosulr[mase uluit, nemaiEtiind ce sErdspund[la dojana(certarea)pe

:il:,f:"

rrceaDumnezeu
Pringuraunui