Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”

Psaltirea în tradiția ortodoxă

Îndrumător:

Pr. lect. dr. Adrian Dinu

Iași

1
 CUPRINS

• Generalități despre Psaltire

1. Psaltirea în cadrul Bisericii

• Rânduiala citirii Psaltirii în Biserică

• Citirea Psaltirii de către un credincios de rând

• Câteva stihuri din psalmi întâlnite în cultul Bisericii

2. Aspecte practice ale citirii Psaltirii

• Binecuvântarea de la duhovnic

• Citirea Psaltirii: teolog / credincios simplu

• Psalmii de „blestem” asupra vrăjmașilor

3. Psalmi care se citesc în diferite împrejurări

4. Cuvintele unor Sfinți și ale unor părinți duhovnicești

despre Psaltire

» Întrebări și răspunsuri cu privire la ispitele din timpul citirii Psaltirii

» Bibliografie

2
 PSALTIREA ÎN TRADIȚIA ORTODOXĂ
Sfântul Ioan Gură de Aur: "Mai bine să înceteze
soarele călătoria sa, decât să înceteze citirea
Psaltirii."

• Generalități despre Psaltire

Psaltirea (cunoscută și sub numele de Cartea Psalmilor sau Psalmii lui David)
este una dintre cărțile didactico-poetice canonice ale Vechiului Testament,scrise
sub inspirația Duhului Sfânt acum câteva mii de ani în urmă de mai mulți autori,
printre care prooroci,regi etc. Unora li se cunosc numele: David, Asaf, fii lui
Core, Moise, Agheu etc., însă altora nu li se cunosc. David,care cânta la
harpă,are meritul de a fi introdus cântarea psalmilor în cultul religios şi de a fi
stabilit un timp al executării lor. De aceea, unii din Părinții și scriitorii bisericești
atribuiau toată cartea Regelui David, strămoșul Mântuitorului nostru Iisus
Hristos; dar acesta a scris aproximativ 70 din cei 150 de psalmi. Cele 150 de
cântări biblice (psalmi) au fost împărțite în 20 de catisme pentru a putea fi folosiți
în cult. Psalmul 151 este necanonic. Numele de psaltire vine din limba greacă-
psaltérion și reprezintă un instrument cu coarde ce era folosit la
acompaniamentul unor cântări vocale. Psalmii au apărut de timpuriu atât în
cultul mozaic, cât și în cel creștin încât se citeau în sinagoga iudaică înaintea
venirii lui Hristos, se citeau însă și printre primii creștini. Deoarece se găsește în
Vechiul Testament, Psaltirea a fost scrisă pentru a ne călăuzi spre Hristos.

În edițiile românești ale Psaltirii se specifică înaintea unor psalmi instrumentul cu

care aceștia erau cântați. Cu timpul, aceste instrumente au fost înlăturate,
păstrându-se doar glasul uman. Un bun exemplu îl găsim la primii creștini în
Cartea nou-testamentară Faptele Apostolilor,unde se relatează cum aceștia se
adunau în case particulare și cântau psalmi și cântări. Însuși Sfântul Apostol
Iacov în epistola sa sobornicească (5, 13) îndeamnă ca cei cu inima bună,
curată și fără vicleșug „să cânte psalmi” spre slava lui Dumnezeu. De aceea și
numele muzicii bisericești de muzică psaltică (închinată lui Dumnezeu) își are
rădăcina de la această carte. Psaltirea a fost tradusă și tipărită la noi pentru
prima dată în 1570, alături de Liturghier.

Despre canonicitatea cărții ne putem da seama dacă privim în Noul Testament.

3
Acolo vom vedea cum Însuși Domnul Hristos vorbește din Psalmi, tâlcuindu-le
celor necredincioși, pentru a înțelege cu adevărat sensul cuvintelor (profețiilor
despre Mesia) spuse de profeți și de ceilalți autori sfinți în Vechiul Testament;
deși le-a arătat că toate acestea aveau să fie împlinite de Cel cu Care vorbeau,
ei nu au înțeles. Așadar la Marcu 12, 36 Mântuitorul vorbește din psalmul 109,1:
Zisa Domnul Domnului meu: «Șezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe
vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale» și la Matei 21,42 El reproduce versetul
22 din psalmul 117: Piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii, aceasta s-a
făcut în capul unghiului. Iar la Luca 1,50 vedem că Maica Domnului folosește
cuvinte din psalmul 102,17: Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se
tem de Dânsul. Datorită acestora ne putem da seama câtă importanță trebuie să
aibă Psaltirea pentru noi.

1. Psaltirea în cadrul Bisericii

•Rânduiala citirii Psaltirii în Biserică

După Sfânta Scriptură, Psaltirea este una din cele mai folosite cărți atât în viața
Bisericii,cât și în viața credincioșilor. Grupați în catisme sau luați în parte,psalmii
sunt prezenți în toate slujbele bisericești. De aici ne putem da seama câtă
importanță și putere au aceștia.În Biserica noastră Psaltirea trebuie citită în
afara Postului Mare o dată pe săptămână, pe când în Post se dublează citirea
ei. Deoarece este o carte care nu poate lipsi din cult, Sfinții Părinți au alcătuit o
rânduială precisă a citirii ei pe tot parcursul anului după cum urmează:

- De la Duminica Tomii până la 21 septembrie (odovania Praznicului înălţării Sf.

Cruci), se citeşte aşa:

În Sâmbăta Săptămânii Luminate la vecernie, catisma 1. Duminică dimineaţa la

utrenie: catismele 2, 3 şi polieleul în locul catismei 17, pentru că e sărbătoare
împărătească, în toate celelalte duminici se citeşte catisma 17, dar dacă în
vreuna din aceste duminici cade vreo sărbătoare împărătească, sau sărbătoarea
vreunui sfânt cu polieleu, atunci în locul catismei a 17-a se cântă polieleul şi
Mărimurile sărbătorii aceleia. Duminică la vecernie peste tot anul nu se citeşte
catismă, decât numai când se întâmplă să fie luni sărbătoare împărătească, sau
sfânt cu polieleu; atunci se pune duminică la vecernie catisma 1, starea întâia,
cântându-se „Fericit bărbatul...”. Luni la utrenie: catismele 4 şi 5, iar la vecernie,
a 6-a. Marţi la utrenie: catismele 7 şi 8, iar la vecernie, a 9-a.Miercuri la utrenie:
catismele 10 şi 11, iar la vecernie, a 12-a. Joi la utrenie: catismele 13 şi 14, iar
la vecernie, a 15-a. Vineri la utrenie: catismele 19 şi 20, iar la vecernie, a 18-a.
4
Sâmbătă la utrenie: catismele 16 şi 17. (La mânăstiri în timul utreniei și a
vecerniei Psaltirea se citește de către cel rânduit în mijlocul Bisericii).

- De la 22 septembrie până la 20 decembrie (începutul preserbării Naşterii

Domnului)

- De la 21 decembrie până la 14 ianuarie inclusiv (odovania Praznicului

Botezului Domnului) ;

- De la 15 ianuarie până în sâmbăta dinaintea Duminicii fiului risipitor;

- În cele două săptămâni dintre Duminica fiului risipitor şi Duminica lăsatului sec
de brânză ;

- În săptămânile: 1, 2, 3, 4, şi 6 ale Sfântului şi Marelui Post

- În săptămâna a 5-a a Sfântului şi Marelui Post

- În Săptămâna Patimilor

• Citirea Psaltirii de către un credincios de rând se face în felul următor:

- Formula „Pentru rugăciunile...”

- Rugăciunile începătoare

- Troparele de umilință

- Doamne miluiește (de 40 de ori)

- Rugăciune către Sfânta Treime

După rugăciune se evidențiază faptul că citirea psalmilor se săvârșește cu

„multă luare-aminte, fără să te grăbești și cugetând mereu, ca să înțelegi și cu
mintea cele ce citești.” Sfatul acesta exprimă de fapt învățătura Părinților
Bisericii - lupta împotriva gândurilor deșarte pentru a trăi cu adevărat momentele
rugăciunii și pentru a simți harul ce se revarsă. Fără această prezență în
rugăciune rămânem cu un gol interior, cu mulțumirea că am citit din Psaltire.
Precum spune părintele Arsenie Papacioc: „Tipic,tipic și la inimă nimic”.

Precum am menționat mai sus, Psaltirea a fost împărțită în 20 de

catisme.Fiecare catismă cuprinde câte trei stări (Slavă... Și acum..., Aliluia (de 3
ori), Doamne miluiește (de 3 ori) și Slavă.. Si acum...), iar stările conțin între 1-3
psalmi; excepție face Psalmul 118. La sfârșitul fiecărei catisme se reia rânduiala
5
de la început,doar că troparele si rugăciunea de final sunt diferite.Această
rânduială nu se găsește în Cartea Psalmilor în Vechiul Testament; ea a fost
adăugată în decursul timpului în Biserică.

• Câteva stihuri din psalmi întâlnite în cultul Bisericii:

- "Binecuvântează suflete al meu pe Domnul și toate cele dinlăuntrul meu,

numele cel sfânt al Lui", care formează Antifonul I de la Sf. Liturghie și este luat
din psalmul 102,1.

- "Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului, Dumnezeu este Domnul
și s-a arătat nouă", care formează răspunsul, la Sfânta Liturghie, când preotul
arată pentru ultima dată Sfintele Daruri, provine din psalmul 117, 24-25.

- "Fie numele Domnului binecuvântat, de acum și până în veac" pe care o

cântăm la încheierea Sfintei Liturghii (psalmul 112, 2).

- „Mânca-vor săracii și se vor sătura și vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută
pe Dânsul, vii vor fi inimile lor în veacul veacului.” Este rugăciunea dinaintea
mesei de seară și face parte din psalmul 21,30.

- „Binecuvântat este Dumnezeu, Cela ce varsă harul Său peste preoţii Săi, ca
mirul pe cap, ce se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, care se pogoară pe
marginea veşmintelor lui" - se rostește la punerea epitrahilului (psalmul 132,
2-3).

- „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim

întru ea.” – psalmul 117,24.

2. Aspecte practice ale citirii Psaltirii

Înainte de a exista tipografiile moderne, când posibilitățile de copiere erau foarte
anevoioase, copiii învățau alfabetul folosind cărți bisericești. Avem mărturia
marelui scriitor Ion Creangă, care spunea că el a învățat carte după Psaltire și
Ceaslov. În acest fel cuvintele sfinte se imprimau în mintea elevilor, încât ei
aveau cunoștință și frică de poruncile lui Dumnezeu. Strămoșii noștri aveau
mare evlavie față de această carte, mai ales femeile care aveau obiceiul ca
dimineața și seara să citească din Psaltire pentru o bună rânduială în familia și
în viața lor. Rugăciunea cu psalmii ne conduce spre pacea și liniștea lăuntrică.
Înaintea citirii ne sfătuiesc Părinții să ne pregătim cu post și rugăciune. În
cuprinsul Psaltirii întâlnim rugăciuni de preamărire, cerere, mulțumire, dar și
psalmi mesianici, liturgici, istorici, de pocăință, cu caracter moral,didactic.

6
Deoarece este foarte puternică, în unele mănăstiri, mai mari sau mai mici,
Psaltirea este citită fără întrerupere, prin rotaţie, ziua şi noaptea, în biserică sau
în chilii, şi se constituie în ceea ce se cheamă „rugăciunea neadormită“. Această
rânduială se păstrează și la Sfânta Mânăstire Sihăstria, unde a fost hotărâtă în
urma unei întâmplări neplăcute, care este relatată de Părintele Ioanichie Bălan
astfel:

„După război mulți răufăcători se adăposteau prin păduri și făceau multe tâlhării
pe la mănăstiri, prădând de mai multe ori Mănăstirea Sihăstria, încât Părintele
Cleopa, starețul mănăstirii, nu știa ce să mai facă. Atunci a cerut sfatul
Episcopului Valerie de la Mănăstirea Neamț. Iar blândul episcop i-a spus:

⦁ Părinte Cleopa, știți ce să faceți? Să faceți privegherea

Acoperământului Maicii Domnului în fiecare marți seara și să citiți
neîncetat la Psaltire câte două ore, când nu este slujbă, de la stareț
până la ultimul frate! Dacă veți face așa, Maica Domnului va îndepărta
pe acești răufăcători, vă va păzi de tot răul și vă va binecuvânta cu tot
ce aveți trebuință, iar Mănăstirea Sihăstria va fi păzită de orice
primejdie!

Într-adevăr, cum a început să se citească la Psaltire ziua și noaptea și să se

facă privegherea Acoperământului Maicii Domnului, îndată hoții au dispărut din
păduri, fiind prinși, iar Mănăstirea Sihăstria a fost izbăvită de primejdii, fiind
acoperită cu omoforul Maicii Domnului.”

La Psaltire se pomenesc pe lângă acatistele obișnuite de vii și adormiți ale

credincioșilor și cei ce s-au sinucis, cei ce trăiesc în concubinaj, ereticii,
vrăjmașii personali și toți cei ce nu se pomenesc la Sfânta Liturghie.

•Binecuvântarea de la duhovnic

În legătură cu primirea binecuvântării de la duhovnic pentru a citi Psaltirea,

Părintele Andrei Atudori fiind întrebat despre aceasta, evidențiază că „deși nu
este obligatorie, binecuvântarea părintelui duhovnic pentru citirea
Psaltirii este bună și recomandată.” Noi cerem binecuvântarea deoarece ne
temem de ispitele care ne pot întâmpina în urma citirii din Psaltire. Însă părintele
Paisie Olaru, vorbind despre puterea rugăciunii însoțite de psalmi asupra
duhurilor necurate, spune: „Diavolii se tem de psalmi pentru că, cine se roagă
cu psalmi, îi arde pe diavoli ca și cu o sabie de foc.(...) Psaltirea unită cu
postul și smerenia sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor. Cu
acestea, sfinții izgoneau diavolii din lume și coborau pe îngeri pe pământ.
Că cine citește psalmi imită pe îngeri și cântă împreună cu ei.” Deoarece mă
7
consider a fi neputincios și slab pentru mine binecuvântarea de la părintele
duhovnicesc este asemenea unui zid împotriva demonilor.

•Citirea Psaltirii: teolog / credincios simplu

Deși ar trebui să ne ocupăm cu toții de citirea ei, în zilele noastre sunt din ce în
ce mai puțini credincioși care citesc din Psaltire. Din punctul meu de vedere,
este foarte rușinos pentru un student de la Facultatea de Teologie ca atunci
când un om de rând se roagă cu Psaltirea, sau cu orice altă carte el să fie
indiferent, fascinându-l mai mult cele deșarte, iar nu arma cea puternică a
teologilor care este rugăciunea. Într-adevăr, după spusele unui părinte, a fi
teolog înseamnă a ști să te rogi. Această problemă ar trebui discutată cu
părintele îndrumător, dar mai ales fiecare în parte cu părintele duhovnic.

Cât despre oamenii de rând, ei își stabilesc programul în funcție de serviciul pe

care îl au (mai ales cei din orașe). Unii au foarte puțin timp la dispoziție, alții mai
mult. Cei ocupați, au motive de îndreptățire și pot găsi unele scuze; însă
majoritatea celorlalți, a celor ce dispun de mai mult timp și-l pierd stând în fața
televizorului, a telefonului sau cu altele asemenea, dar în niciun caz să acorde o
parte din timp și rugăciunii. Însă, așa cum întotdeauna există pe lângă lucrurile
rele și cele bune, sunt și oameni care prin rugăciunea curată cu Psaltirea au
ajuns la desăvârșire, luptându-se cu însuși diavolul și biruindu-l prin puterea
harului.O mărturie în acest sens este comentariul unui credincios la un articol
despre Psaltire. El spune așa: „Pentru mine Psalmii au devenit o hrană
sufletească și un mod de viață.” ( Angel – 10.01.2016). Un alt exemplu concret
este Sfântul Gheorghe Pelerinul, care atât de mult a iubit Psaltirea încât pe
lângă faptul că alături de Sfânta Evanghelie o purta întotdeauna după sine, a
învățat-o în întregime, rostind-o zilnic cu mare evlavie și bucurie.

Sfinții Părinți, tâlcuind Psalmul 50 spun că Dumnezeu a îngăduit ca David să

cadă în cele două păcate de moarte -uciderea și preacurvia- pentru a lăsa lumii
o rugăciune de pocăință. Tot ei ne atrag atenția că deși David era prooroc și
împărat totuși a căzut în păcat. Așadar, orice stare materială sau spirituală am
avea ispitele din partea vrăjmașului se vor năpusti asupra noastră până la ultima
suflare. De aceea este necesar să ne înarmăm cu smerenie, deoarece după
cum spune David „inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi”.

• Psalmii de „blestem” asupra vrăjmașilor

Psalmii de „blestem” asupra vrăjmașilor nu se referă în niciun caz la

blestemarea vreunui om, chiar dacă ar fi cel mai mare dușman; de fapt ei fac
referire la blestemul vrăjmașilor lui Dumnezeu și implicit ai celor ce caută
8
mântuirea, aceștia fiind desigur îngerii cei căzuți. Din nefericire sunt oameni
care vin și dau pomelnic la mânăstiri pentru a fi blestemați vecinii sau colegii lor
(pe care îi consideră vrăjmași). De fapt acești oameni pe lângă faptul că nu au
înțeles taina Ortodoxiei –dragostea necondiționată pentru toți oamenii-, ei se
blesteamă pe ei înșiși, luându-și singuri osânda. De aceea în încadrarea
psalmilor nu există această denumire, deoarece ea a pornit din popor de la
oameni necunoscători, care au dus și pe alții în eroare.

3. Psalmi care se citesc în diferite împrejurări

Aici sunt structurați pe categorii câțiva psalmi care ajută la diferitele nevoi din
viața cotidiană a oamenilor.
Împotriva vrăjmaşilor, care te asupresc: Psalmii 3, 19, 30 şi 31.
Când bântuie ciuma sau alte boli, la noi sau în altă parte: Psalmul 90.
După ce ai căzut în păcat: Psalmii 50, 45, 46,70 şi 72.
Când mergi să te judeci cu cineva: Psalmii 20 şi 75.
Când te apucă frica: Psalmii 6, 66 şi 76.
Când te supără necuratul: Psalmul 37.
În închisoare, în robie sau când cazi prizonier: Psalmul 69.
La dezlănţuirea fulgerelor şi trăznetelor, sau când bate grindina: Psalmul 84.
Când mergi la război: Psalmul 84.
Când începi să faci pâine din recoltă nouă, să guşti din vinul nou, sau să
mănânci întâi din orice fel de poame: Psalmul 33.

Această listă este scurtă, însă Sfântul Paisie Aghioritul ne-a lăsat ca moștenire
lista
Sfântului Arsenie Capadocianul cu fiecare psalm care are câte o întrebuințare
anume. Deoarece veneau oameni cu multe probleme de diferite feluri, Sfântul
Arsenie
nu reușea să dea la fiecare „medicamentul” potrivit, așa că s-a hotărât să creeze
această rânduială a citirii psalmilor. Rânduiala de față o săvârșea și starețul
Paisie.
Deoarece ultimii doi psalmi nu au primit întrebuințare de la Sfântul Arsenie, le-a
adăugat bătrânul Paisie câte una.

4. Cuvintele unor Sfinți și ale unor părinți duhovnicești despre

9
 Psaltire

De importanța cea mare a acestei dumnezeiești cărți ne putem da seama și din

cuvintele pline de har ale Sfinților Părinți care au apreciat-o enorm, rugându-se
și aceștia cu ea pentru a birui vrăjmașii.

Sfântul Vasile cel Mare: „Cartea Psalmilor însă cuprinde în sine tot ceea ce
este mai folositor în toate. (...) Psalmul este glasul Bisericii; el inveseleste
sarbatorile si face sa se nasca in inima credinciosului dorul dupa Dumnezeu.
Chiar si din inimile de piatra psalmul stoarce lacrimi.”

Sfântul Ioan Gură de Aur: „Psaltirea este oglinda dreptei credinţe şi a privirii
către Dumnezeu. Aceasta pentru păcate mustră, la calea dreptăţii aduce, spre
lauda lui Dumnezeu deşteaptă, credinţă şi dragoste a avea în Dumnezeu învaţă,
spre iubirea de aproapele şi îndeplinirea datoriilor îndeamnă”.

Sfântul Efrem Sirul: „Psalmul este alinare a sufletului, dăruitor al păcii, psalmul
este adunător al prieteniei, unire a celor despărţiţi, al celor învrăjbiţi împăcător.
Psalmul este aducător de ajutorul îngerilor, armă întru frici de noapte, odihnă a
ostenelilor de ziuă, pruncilor întemeiere, bătrânilor împodobire, prea
îmbătrâniţilor mângâiere, femeilor podoabă prea potrivită.”

Sfântul Teofan Zăvorâtul: „Citeşte Psaltirea. Acolo în fiecare psalm poţi întâlni
chemări însufleţitoare către Dumnezeu. Dintre ele alege pe cele care sunt mai
aropiate de starea ta şi îţi sunt mai pe suflet;”

Sfântul Paisie Aghioritul: „Astazi este trebuinta de multa rugaciune. Singura

rezolvare este rugaciunea; altfel nu se poate. In tot cazul, Psaltirea ajuta foarte
mult. Pentru diavol, Psaltirea este precum trasnetul. Cata mangaiere aflu in
citirea Psaltirii!”
Părintele Ioanichie Bălan: „Părinţii noştri citeau zilnic Psaltirea, ca o rugăciune
permanentă. Ba unii o ştiau pe de rost şi o spuneau în șoaptă la ascultare, sau
mergând pe cale. Credincioşii, puţini mai ştiu astăzi doar psalmul 50. Este păcat
că noi nu mai cunoaştem puterea Psaltirii, frumuseţea duhovnicească a
psalmilor.”

» Întrebări și răspunsuri cu privire la ispitele din timpul citirii

Psaltirii:
Întrebare: Când mă silesc să iau aminte la înţelesul cuvintelor psalmodiei, mi se

10
întâmplă adeseori ca ele să-mi prilejuiască gânduri urâte.

Răspuns: De vezi că vrăjmaşul unelteşte să-ţi stârnească război chiar din

cuvintele psalmodiei, nu trebuie să cauţi înţelesul întocmai al celor spuse, ci
spune-le cu trezvie şi fără împrăştiere. Căci chiar dacă le spui numai, vrăjmaşii
cunoscând înţelesul lor nu ţi se pot împotrivi. Şi psalmodierea îţi ţine loc de
cerere către Dumnezeu spre nimicirea vrăjmaşilor.

Întrebare: Dacă deci psalmodiez, sau mă rog, sau citesc şi-mi răsare un gând
necuvenit, îl voi lua în seamă şi voi întrerupe psalmodierea, sau rugăciunea, sau
citirea, ca prin alte gânduri să mă împotrivesc lui?

Răspuns: Dispreţuieşte-l pe acesta şi ia aminte cu toată grija la psalmodie, la

rugăciune şi la citire ca să poţi lua putere de la cele spuse. Căci dacă primim să
ne ocupăm cu gândurile vrăjmaşului, niciodată nu vom putea face nimic. Şi
aceasta o urmăreşte el. Şi când vezi stăruinţa lor de a te împiedica de la
psalmodie, sau rugăciune, sau citire, nici atunci să nu te lupţi cu ele. Căci nu e
în puterea ta. Ci sileşte-te să chemi numele lui Dumnezeu şi El va veni în
ajutorul tău şi va alunga uneltirile vrăjmaşilor. Căci a Lui este puterea şi slava în
veci. Amin.

Întrebare: Când mă rog sau psalmodiez şi nu simt puterea celor spuse, pentru
învârtoşarea inimii mele, cu ce mă folosesc?

Răspuns: Dacă nu o simţi tu, o simt dracii şi auzindu-te, tremură. Deci nu înceta
să psalmodiezi şi să te rogi. Şi, pe încetul, se va înmuia prin Dumnezeu
învârtoşarea.

► CONCLUZIE: Stările de umilinţă, lacrimă, căinţă, rugăciune,

implorare, strigăt, speranţă, întâmpinare, regăsire, bucurie, extaz etc.
întâlnite în psalmi dau inimii o lucrare vie.

11
 BIBLIOGRAFIE

Psaltirea, EIBMBOR, tipărită cu binecuvântarea PS Iustinian al

Maramureșului și Sătmarului.

Din Scrisorile duhovniceşti ale Sfinţilor Varsanufie şi Ioan, în Filocalia,

vol. XI, trad. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Ed. Episcopiei Romanului
şi Huşilor, 1990

Cartea psalmilor în spiritualitatea ortodoxă - Pr. Prof. Dr. D. Abrudan

https://doxologia.ro/intreaba-preotul/pentru-ce-se-citeste-psaltirea

https://doxologia.ro/viata-sfantului-gheorghe-pelerinul

https://ro.orthodoxwiki.org/Psaltire

http://tezaurul-ortodox.com/topic/4349-despre-psaltire-cuvinte-de-
folos-duhuvnicesc-ale-sfintilor-parinti/

https://www.scribd.com/document/335201241/244475094-Psaltirea-
pdf

https://psaltirea.wordpress.com/2009/02/28/pr-cleopa-talcuire-la-
psalmul-50/

http://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/748/psaltirea-ce-este-când-se-
citește-la-ce-folosește

http://sfgheorghe.ca/psaltirea.pdf

12