oATRE tT.

=-:rlNfr oRroo
hr\t oqv
o$'{

CINSTIREA SFINTI LOR

Sfintii care
,, Prin
este sunt pe pamintul
Dumnezeu intru Lui minunate
Sfintii Lui, a ficut Domnul
Dumnezeul toatd voia
lui Israel". intru CI
a

(Psalm 67:36) (Psalm 15:3)

@ubiti crodincioi, Preot loan

CAnd spunem sffint ne gdndim la un om inchinat lui Dumnezel4tn om care isi insuseste sau
deprinde starea de sfin{enie qi care atinge sfinlenia sau care este sfinfit. De la naturl nimeni ;i nimic nu
este sfdnt. Numai Dumnezeu singur este prin fire sfdnt qi El impartdqeste sfin{enia Sa celor credinciosi si
chiar lucrurilor si locurilor. Termenul de sf6nt se foloseste deopotriv[ pentru fiinte spirituale, persoane
umane,locuri. lucrdri sau obiective etc.. SfAntul Antonie celMare spune:resfen; rr,r-""i.
o-,-rl
curdtit de patimi si de pdcate". ""
Sfinfi sunl si ingerii buni care, desi fiin1e spirituale, nu au sfin{enia de la eiingisi, ci de la
Dumnezeu. Ei se menlin ?n aceast[ stare prin efort gi slirjire, cdci cei care s-au truflt al cdztstinneascultare
si au devenit demoni: ,,Am vXzut pe satana ca un fulger cizdnd din cer" (Luca 10:18). Multe
lexte biblice cuprind expresia ,,Sfintii ingeri" gi fac referire la lucrarea acestora. ,,Cici cel ce se va
rusina de Mine si de cuvintele Mele, in neamul acesta desfrdnat si pdcXtos, si Fiul
Omului Se va rusina de el, cind va veni intru slava TatXIui siu cu sfinfii ingeri" (Marcu
8:38); ,,Corneliu sutasul , om drept si tem5tor de Dumnezeu si mirturisit de tot neaniul
iudeilor, a fost instiintat de c5tre un sfdnt inger" (Faptele Apostolilor 70:22);,,Va bea si
el (cel ce s-a inchinat lui Antihrist) din vinul apririierii'luiDumnezeu, turnat neamestecat,
in potirul miniei'Sale, si se va chinui in foc si in pucioas5, inaintea sfintilor ingeri si
inaintea Mielului" (Apocalipsa 14:10). :

Sfin{i sunt numi{i si prooroeii: ,,Precum a griit prin gura sfintilor SXi prooroci
din veac" (Luca 1:70);,,Pe Care trebuie si-L primeasci Cerul pdni la vremile stabilirii
din nou a tuturor celor despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfintilor Sii prooroci
din veac"' (Faptele Apostolilo,r 3:27).
Sffnff sunt numtft qt apostolllt,,Care (Dumnezeu) in alte veacuri, nu s-a ficut
cunoscut fiilor oamenilor, cum s-a descoperit acum sfintilor Sii apostoli si prooroci,
prin Duhul" (Efeseni 3:5).
Sfin{i se numeau qi tofi ereqtinii care, cur6!i!i de pdcat prin harul.SfAntului Botez s-au
men{inut in el qi l-au sporit; se vorbeste astfel de ,, sfintii" Ei chiar de ,,frati sfinti": ,,Sfintilor si
credinciosilor frati intru Hristos, care sunt in Colose" (Coloseni 1:2); ,,Pentru aceea,
frati sfinti, pirtasi chemirii ceresti, Iuati aminte la Apostolul si Arhiereul mirturisirii
noastre, Ia lisus Hristos" (Evrei 3:1).
Al{ii sunt sfin{i elrnsaeratie dovedi{i sfinli Ei dup[ moafie, prin darurile lor de sus si prin
minunile sau faptele ;i viala lor sfdnt5 de aici: ,,Mormintele s-au deschis si multe trupuri ale
sfintilor adormiti s-au sculat" (Matei 27:52).

Se spune in Apocalipsf, despre (Apocalipsa 5 :8), despre,,rflsplata

sfintilor" (Apocalipsa 1 1 : 18), ,,rizboiul ficut impotriva sfintilor martirizati" (Apocalipsa l3:7- l0),
,,despre ribdarea sfintilor" (Apocalipsa 13:10), despre,,sAngele sfintilor si al mucenicilor"
(Apocalipsa 17:6,18:24), despre,,faptele cele drepte ale sfintilor" (Apocalipsa 19:8) qi de,,ceata
sfintiloro'(Apocalipsa 20 :9).
Se spune despre femei sfinte:,,Ci asa se impodobeau odinioari si sfintele femei,
care nidijduiau in Dumnezeu, suPundndu-se b6rbatilor" (1 Petru 3:5).
Se spune despre loeuri qi obieete sfinte. in predica de pe Munte, Domnul Iisus Hristos
incleamnd: ,,Nu dati cele sfinte cdinilor" (Matei 7:6), in{elegind prin ,,cele sfinte" adevdrurile de
credin!6 sau chiar Sfintele Taine, care nu trebuie date celor ce le dispretuiesc. Se vorbeste despre cetatea
sfdntl (lerusalimul), in care a propovdduit qi a patimit Hristos: ,,Atunci diavolul l'a dus in sf6nta
cetate" (Matei 4:5).
Se spune despre Muntele SfAnt: ,,$i acest glas noi l-am auzit, pogordndu'se din cer,
pe cdnd eram cu Domnul in muntele cel sfdnt" (2 Petre 1 : 1B).

SIanf ssf numeIe IuI DumngZeu

A l)umne,zztuvir'' este sfAnt: ,,Ci dup5 Sfdntu I Care v-a chemat pe voi, fiti si voi
toati petrecerea vietii" (1 Petru 1:15).
' sfinti inIlristos
insivi
Iisus este numit SfAnt: ,,Ce ai cu noi Iisuse Nazarinene? Ai venit sX ne
pierzi? Te stim cine esti: Sfantul lui Dumnezeu" (Marcul:24).TotHristos estenumitArhiereu
,fant, ,,U1 astfel de Arhiereu se cuvenea si avem: sfdnt, firi riutate, fXrX de pati,
osebit de cei picitosi si fiind mai presus decdt cerurile" (Evrei 7:26).Iarin alt loc este
numit: ,,Cel ce sfinteste pe cei ce se sfintesc" (Evrei 2:17)'
A Duhul Sfffnt, caaltrelleaipostas divin, are aceast[ denumire si insuEire care-I aratdcalitatea
de sfin{itor. Duhul SfAnt este amintit in mai multe texte: ,,Acesta vX va boteza cu api si cu Duh
Sfdnti. (Matei 3:11); ,,Iar cdnd a auzit Elisabeta salutul Mariei, pruncul a siltat in
p6ntecele ei si Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfdnt" (Luca 7:47);,,Cd loan a botezat cu
api, iar voi veii fi botezati cu Duhul Sfdnt, nu mult dupi aceste zile" (Faptele Apostolilor 1:5)...

eom n gu
Sfin{ii sunt prieteni ai lui l)umnezeu. Hristos le spune Sfin{ilor Apostoli: ,,Voi
sunteti prietenii Mei, dacX faceti ceea ce vi poruncesc. De acum nu vd mai zic slugi, cX
sluga nu stie ce face stiPinul siu , ci v-am numit pe voi prieteni, pentru ci toate cdte
am auzit de Ia Tatil Meu, vi le'am ficut cunoscute" (loan 75:74-15); ,,Iar eu am cinstit
foarte pe prieteni i Tei, Dumnezeule, si foarte s-a intXrit stipinirea lor" (Psalm 138:17)
Sfinfii fac minuni. ,,Si chem dnd pe cei doisprezece ucenici ai Sii, Ie'a dat putere
s i stSpinire peste toti demonii si si vindece boli" (Luca 9:1)
Sfin{ii sunt pururea ai lui I)umnezetr. Acest lucru ne este descoperit de Sf6ntul
Apostol Pavel ,,Deci, dar, nu mai sunteti striini si locuitori vremelnici, ci sunteti
impreuni cetiteni cu sfintii si casnici ai lui Dumnezeu" (Efeseni 2:19)
Sunt puterniei inaintea lui I)umnezetl. ,,MX rturisiti-vd deci unul altuia
picatele si vi rugati unul pentru altul, ca sX vX vindecati, cd mult poate rugXciunea
stXruitoare a dreptului" (lacov 5:16).
Sfin{ii aud rugieiunile noashe. <<Iar el (bogatul nemilostiv) a zis: ,,Rogu-te,
dar, pXrinte (Avraame), si-l trimiti (pe Lazir) in casa tatXlui meu, cici am cinci frati,
si le spunX acestea, ca si nu vini si ei in acest loc de chin (in iad)"> (Luca 16:27-28).
Sfin{ii vflrl viata noastr6. Si strigau cu glas mare si ziceau:,,P6ni cdnd, StXpdne
sfinte si adevirate, nu vei judeca si nu vei rizbuna singele nostru fati de cei ce
locuiesc pe pimint?" (Apocalipsa 6:10).
Sfinfii se ar.at6 eredineiogilor.,,lar cind au iesit din ap5, Duhul Domnului a
ripit pe Filip, si famenul nu l-a mai vdzut. Si el s-a dus in calea sa bucur6ndu-se"
(Faptele Apostolilor 8:39).
Sfin(ii se roagfl pentru oameni. ,,Si c6nd a luat cartea, cele patru fiinte gi cei
doudzeci si patru de bitr6ni au cizut inaintea Mielului, avind fiecare aliutd si cupe
de aur pline cu timiie care sunt rugiciunile sfintilor" (Apocalipsa 5:8).
Sfin{ii gtiu dispozi[ia noastrfl sufleteascfl. <Iar Samuel a rispuns lui Saul
si i-a zis: ,,Eu sunt vizitorul; mergi inaintea mea pe deal, ci aveti si pr6nziti cu mine
astXzi, iar dimineati te voi IXsa si pleci si tot ce ai pe inimd iti voi spune"u (1 Regi 9:19).

Pe SIin fre
S6-i iubim qi sfi-i respeetf,m. ii spune regelui Abimelec, care a luat pe Sarra.
Dumnezeu
femeia lui Avraam: ,,Acum dX inapoi femeia omului, cd e prooroc si se va ruga pentru tine
si vei fi viu; iar de nu o vei da inapoi, si stii bine ci ai si mori si tu si ai tii" (Facerea 20:7);
S6-i chemfim in rugf,eiuni. ,,Faceti toatX vremea, in Duhul, tot felul de
rugiciuni si de cereri, si intru aceasta priveghind cu toatd stiruinta si rugiciunea
pentru toti sfintii" (Efeseni 6:18);
Sfl-i imitffm eu credin!6. SfAntul Apostol Pavel ii indeamn[ pe Filipeni: ,,Fratilor,
faceti-vX urmitorii mei si uitati-vd Ia aceia care umbli astfel precum ne aveti pildi pe
noi" ( Filipeni 3:17).

Dintre oamenii care au trdit pe acest p5mAnt unii au fbst desdvArEili din timpul vielii. Ceata sfinlilor
nu-si intrerupe slu.jirea lui Dumnezeu la moarte, ci sufletele lor vietuiesc dimpreund cu ingerii gi to{i
alcltuiesc Biserica TriumfEtoare din ceruri. Aceast[ sl5vit[ existen{d dupd moarle au cAstigat-o prin
vie{uirea lor dup6 canoanele Bisericri, prin cur[lia lor si prin credin{a lor fErd prihan[. Ei au fost din
timpul vielii in leg6turl neintreruptf, cu Dumnezeu si astfel r[mAn Ei dup[ moarte. ,,Slava pe care
Mi-ai dat-o Mie, spune Hristos lui Dumnezeu Tatil, le-am dat-o lor" (loan 17.22). Cultul
religios inchinat sfin{ilor este tocmai cinstirea ce le-o aducem, dupd indemnul Mintuitorului. Sfin{ii nu
sunt adora{i ca Dumnezeu nici venerali ca Maica Domnului, ci sunt cinsti{i in chip deosebit. Ei, care au
fost slugi credincioase ale lui Dumnezeu c6t timp au vieluit pe pf,mAnt, nu inceteazl rugAndu-se pentru
noi, acum cAnd se afld in cemri. Sb nu uit[m c[ ,,Sfintii vor judeca lumea" (1 Corinteni 6:2).
Ai[turi de sirbitorile inchinate Domnului nostru Hristos, N4aicii Domnului, ingerilor, mai avem si
sdrbirtori inchinate Sfln(ilor. Aceste slrbltori trebuie sE lucreze asupra vietii noastre, sE ne insufleteasca
si si ne inc5lzeascd credin{a (cea din inim6) in bun[tdlile duhovnicegti viitoare, si cultive pomirile bune,
evlavioase. Dar unii crestini petrec aceste sf,rb[tori in pdcat, le intAmpini cu o nechibzuitd necredin{d, cu
inima rece, nepreg[ti{i penku in{elegerea m6re{elor binefaceri pe care ni le-a dat Dumnezeu prin prlznuirea
unui asemenea Sfhnt sau a unui eveniment. Sfin{ii, oarneni ai lui Dumnezeu, au apreciat mai bine decAt to{i
cei de pe pdmAnt importanla riscumpiririi neamului omenesc de cf,tre Dumnezeu, pogorArea din cer a
FiuluiluiDumnezeu, inv5ldtura Sa, patimile, moaftea, ingroparea, invierea Ei indllarea la cer, fiindcd ei si-au
inchinat intreaga via{[ mAntuirii lor si serneniior si au frcut-o din toat[ inima, cu fermitate, neabdtut.
 Oare cum ne aud Sfinlii? Ne aud fiindcd sunt una cu noi in Duhul SfAnt, ca m[dulare ale Bisericii
lui Dumnezeu, al cf,rei Cap este Hristos si care primeste via![ de la Duhul Sf1nt. ,,Ca toti sd fie una,
dupi cum Tu, Pirinte, intru Mine si Eu intru Tine si acestia in Noi si fie una, ca lumea
si creadi ci Tu M-ai trimis" (loan 77:21). Iatd de ce trebuie s[ ne rugdm Sfin{ilor: ei sunt in
Dumnezeu si Dumnezeu este in ei gi de aceea ne ascult[, flindcb sunt impreund cu Dumnezeu Cel
Omniprezent. ,,Ci Sfdnt esti Dumnezeul nostru si intru Sfinti Te odihnesti" (Ecfonis).
Zic oamenii tmfaqi: De ce si citesc scrierile Sfinli1or Pdrinli? De ce s5 mI rog lor? Au fost oaureni
ca si mine, m5 rog lui Dumnezeu. Acesti oameni nu lin seama de faptul cd Dumnezeu insusi ne indeamnd
sE apeldm la rugdciunile dreplilor: ,,Robul meu lov si se roage pentru voi; din dragoste
pentru el voi fi ingiduitor, ca sX nu MX port cu voi dupd nebunia voastr5..." (lov 42:B).
Luteranii spun: ,,De ce sX le cerem Sfintilor si se roage pentru noi? Putem si ne
rugdm noi insine lui Dumnezeu! " Se contrazic ei inqiEi, pentru c[ ei ii cer pastontlui s[ se roage
pentru ei. S[ se roage frrd pastor dacd au acces la Dumnezeu. CAt sunt de orbi spiritual. Ei spun cI
rugdciunea cltre Sfin{i este idolatrie. Nu este adevdrat. Pe Dumnezeu iI ador6rn, pe Maica Domnului
o vener6m, iar pe sfinti ii einstim. Iatff deei efl nu ii adorflrn pe Sfin{i ca pe
I)umnezeu, nu ne inehin6m lor, ei doar ii einstim qi Ie cerem sfl se roage
pentru noi. DacE il chem[m pe un SfAnt cu convingere, cunoscAnd c5 ne este aproape intru Duhul
SfAnt si cd ne ascultd rugf,ciunea , indatf, ne vom sim{i uEurali.
Cinstirea Sfinlilor nu este adorare, ci mai degrabd o expresie a iubirii si a respectului pentru cei
care prin vie{ile lor si prin mo(ile lor au apdrat p[strat vie pentru noi adevf,rata credin{[ in Dufilnezeu.
gi au
Ei au pavat pentru noi drumul chtre rai cu sfintele lor rugf,ciuni, cu lucrdrile lor sfinte, cu lacrimile qi chiar
cu sAngele lor. Este tipic pentru Biserica Ortodox[ cd aceastd cinstire se exprimd prin sdrtttarea icoanelor
acestor sfin{i. Fdc6nd aceasta, crestinul ortodox nu poate fi autzat de idolatrie, fiindc[ el nu cinsteste o
imagine, ci igi d5ruieste iubirea fa{[ de cei reprezentali in icoane.
DacI pretindem c5 il iubim pe Hristos trebuie s6-i iubim gi pe cei pe care Dumnezeu ii iubegte.
AceEti Sfinli s-au ostenit s6 ridice Evanghelia impotriva forfelor intunericului, au slvArsit minuni si
vindecdri cu puterea Duhului, Ei-au vdrsat sAngele din iubire pentru Hristos. ,,De aceea si noi, avdnd
imprejurul nostru at6ta nor de mirturii" (Evreil2:1 ), cum putem sd nu-i cinstim pe Sfinfi?
in cinstirea noastrd fa{I de Sfinli, noi, crestinii ortodocsi, nu facem altceva decdt sI exprim[m o
atitudine care a fost vie in Bisericd incl din primele zile ale nasterii ei. Spre exemplu, cAnd Policarp,
episcopul Smirnei, a fost martiizatpentru Hristos (pe la anul 150), a fost trimisd o scrisoare tuturor
Bisericilor, al cSrei conlinut se refer[ la cinstirea Sfin{ilor: ,,Nu este posibil pentru noi si ne
lepidXm de Hristos, Care a pdtimit pentru mdntuirea fiecXruia intr-atit incdt si fie
mdntuiti intreaga lume, nici si aducem slavX altcuiva. Pentru ci doar lui Dumnezeu ii
aducem slavi, iar pe mucenici, ca ucenici si urmdtori ai Domnului, ii cinstim pe temeiul
iubirii lor extraordinare fat5 de Hristos, ai cirui prieteni si ucenici putem fi si noi".

Des e SIin l,,el e m0a te

SfAnta Bisericd a ea lceea pe cel care r efizd cinstirea S fi ntelor
moaste. Sfintele moagte sunt o ilustrare a faptului c[ cel care-si d[ viala pentru Domnul qi pentru Evanghelia
Sa n-o va pierde. Biserica azidit l[casuri de inchinare pe mormintele martirilor, iar sfintele antimise, firl
de care nu se poate s[vArsi SfAnta Liturghie, trebuie s[ aibd o plrticic[ din Sfintele moaste.
I,,Cand un om poartX harul Duhului Sfdnt, atdt in trupul cit si in sufletul lui e
iubirea desivdrsit5; oasele celui ce pistreaz5 acest har vor deveni Sfinte Moaste, cum
au ajuns cele ale Mucenicilor, ale Proorocilor, ale Sfintilor Nevoitori Asceti si ale celor
mai mari Sfinti" (Sfantul Siluan Athonitul).
! ,,Doar in Biserica dreptmiritoare a lui Dumnezeu este nestriciciunea
moastelor, iar in afara Bisericii Ortodoxe nu - adicd, nici la catolici, nici la luterani, cu
atdt mai mult la evrei si mahomedani. Tineti-vi de Biserica Ortodoxi cu inima
nefitarnicd!" (Sfdntul Ioan de Kronstadt).
 O consecinld a u1 este p[strarea s rnoaste. Din toate
timpurile, rlmdsilele plmAntesti ale omului au fost respectate si inmormAntate cu cinste. Trupurile sunt
socotite drept temple ale Duhului SfAnt (1 Corinteni 6: 19) pentru care SfAntul Apostol Pavel vesteste
pedeapsd: ,,De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va strica Dumnezeu pe el, pentru
ci sfdnt este templul lui Dumnezeu, care sunteti voi" ( 1 Corinteni 3:17). Daci in ,,Vechiul
Testament" se spune: ,,Cel ce se va atinge de trupul mort al unui om si fie necurat sapte
zile" (Numeri i 9:1 1 ), in ,,Noul Testament.' Harul a adus in mare cinste trupurile sfinlilor. SfAntul Ioan
Damaschrn scrie despre posibilitatea lucrdrii dumnezeieqti prin Sfintele moaste: ,,Stdp6nul Hristos
ne-a dat ca izvoare m6ntuitoare moastele Sfintilor care izvorXsc in multe chipuri faceri
de bine si dau Ia ivealS mir cu bun miros.
Nimeni sX nu fie necredincios! DacX prin voia
lui Dumnezeu a izvordtin pustiu apa din piatri
tare si din falca migarului, apd pentru Samson
cXruia ii era sete, mai este de necrezut ci
izvoriste mir binemirositor din moastele
mucenicilor? Cu nici un chip pentru cei care
cunosc puterea lui Dumnezeu si cinstea pe care
o au Sfintii de Ia Dumnezeu".
Cinstirea deosebit[ a Sfintelor moaste e o practicf, crestin[, care dateazd de la inceputul
crestinismului. in Marliriul SfAntului Policarp se spune: ,,Noi am ingropat intr-un loc potrivit
rimdsitele sale, care sunt mai pretioase pentru noi dec6t diamantele cele mai de pre+".
SfAnta Scripturf, vorbeste despre minunile ftcute cu brAiele si stergarele: ,,incit si peste cei ce erau
bolnavi se puneau stergare sau sorturi purtate de Pavel si bolile se depirtau de ei, iar
duhurile cele rele ieseau din ei" (Faptele Apostolilor 79:72). Se ldceau minuni chiar si numai
cu umbra SfAntului Apostol Petru: ,,incdt scoteau pe cei bolnavi in ulite si-i puneau pe paturi
si pe tdrgi, ca venind Petru, micar umbra lui si umbreasci pe vreunul dintre ei" (Faptele
Apostoiilor 5:15). Ar[tAnd ciprin Sfintele moaste,,demonii sunt pusi pe fug5, bolile sunt
alungate, bolnavii se vindeci, orbii vid, leprosii se curiti, ispitele si supiririle se
risipesc si se pogoari toati darea cea buni de Ia Pirintele luminilor (Dumnezeu),
peste cei care cer prin ei cu credinti neindoielnici acestea", Sfdntul Ioan Damaschin pune
o intrebare capitald privitoare la Sfintele moste: ,,Cum poate si faci minuni un corp mort?'0,
adic6 cum se pdstreaz[ moastele si cum pot continua lucrarea taumaturgic[ (vindecdtoare) a SfAntului?
La aceastd intrebare Sfintul Ioan Damaschin a rdspuns in marele sf,u ,,Tratat despre cultul Sfintelor
icoaneoo, arf,tdnd cd Harul dumnezeiesc poate lucra tot atAt de bine prin SfAntul trditor in viafd, prin
moastele Ei prin icoana lui: ,,Sfintii, scrie el, au fost plini de Duhul Sfdnt incX de cdnd erau
in viati, iar la moarte in chip nelipsit se afli Harul Sfintului Duh in sufletele lor, in
trupurile lor din morminte, in chipurile lor si in Sfintele icoane, insi nu in mod
substantial, ci prin Har si lucrare". Sfdntul Grigorie Palama ii combate pe cei care spun c[ nu
nrai avem nevoie astd,zi de inv[![tura Sfin{ilor P5rinli: ,,Cine e impins de nebunie pdnd la at6ta
indrXzneal5 inc6t sX se opund cuvintelor Sfintilor Pirinti, acela e departe de Teologia
siguri a crestinilor. Si evident ci daci el nu venereazi si nu admiri invititura acelora,
nu vom lXuda nici noi ideile lui. CXci prin ce se va dovedi demn de credinti, dacX el
nesocoteste pe Sfinti demni de credintX?"

o lasilica e a EIinf e o
! Prirna eategorie cuprinde Moastele tradi{ionale, cele mai vechi tirnpuri ce se ctnstesc
in chip deosebit in {ara noastrS, dintre care arnintim:
l. Moastele Sfdntului loan cel Nou de Ia Suceava aduse de Voievodul Alexadr-Lr cel Bun,
de la Cetatea Alb[ la Suceava,in anil 1402. 2. Mostele Sfintei Cuvioase Parascheva de Ia
Iasi aduse in capitala Moldovei de Voievodul Vasile Lupu, in anul 1639. B- Moastele Sf6ntului
Dimitrie cel Nou (Basarabov), din catedrala patriarhal[, Bucuresti, d[ruite Jdrii RomAneqti in timpul
r[zboiului ruso-turc, din anii 1769-11]4.4. Moastele Sfintei Mucenite Filofteia aduse
in Tara
Rom6neasc[ de Voievodul Radu Negru in secolul XVI qi asezate in Biserica din Curlea
de Arges.
in anul
E. Moagtele Sf6ntului Grigorie Decapolitul de la Mlndstirea Bistrita Olteand, aduse
1496 dectrtorul ei, Barbu Craiovescu. 6. Moastele Sfdntului Calinic de la Cernica, fost episcop

la RAmnicu VAlcea, canontzatin anul 1955. T.Moastele Sfdntului losif

cel Nou de la Partos,
mitropolit al Banatului intre aniii 1650-1653, canoni.zatinanul 1956, cu moaste intregi, in
catedrala

mitropolitand din Timisoara.

A doua caiegorie de Moaqte sunt cele istorice, dinprimele secole crestine (III-IV), aflate
I
in spa{iul dobrogean (Sci{ia Mic[). in aceastl categorie intr6
Sfinfii martiri care au p[timit la gurile Dunirii pentru Hristos,
pAnd in anul 323, cAnd a murit imp[ratul pagin Liciniu qi
s-a mutat capitala irnperiului la Bizan!. Tot in aceastf, categorie
sunt cuprinsi qi Sfin{ii ieralhi de la Tomis qi cuviosii dobtogenr,
din secolele IV-VII, ale cf,r'or moaste se p[streaz[ pan6 astdzi,
cum sunt moastele Sfin{ilor martiri de la Niculilel, aflate in
Mdndstirea Cocos: Atalos, Zoticos, Camasis si Filipos'
I A treia categorie de Sfinti cu moaste in Rolndnia
este fomat[ din cuviosi si mucenici, fie canonizafi, fie incS
necanonizafi, care s-au nevoit de-a lungUl secolelor in lara noastrl
precum: Tara SfAnt[, Muntele Sinai, Muntele Athos, M[ndstirea Valaam din Rusia etc"
' in alte p[r!i,
Ei
la20-21 ilnte
I A patra o.i.go*ie cuprinde Sfin{i cu moaste sau fdr[ moaste,si canoniza{i
l992,itrecare amintim: Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare Sfdnt, Sfintul Daniil
sihastrul, sfintii martiri Brdncoveni, cuvioasa'ieodora de Ia sihla, sfintul Ioan Iacob
de Ia Neamt etc..
I A eineea eategorie de Sfinte Moaste cuprinde numai p[r{i din moaqtele unor Sfin{i, care
se p[streaz[ in catedrale, Biserici qi M[n[stiri, cum ar fi: Capul Sfdntutui
Grigorie Teologul
cinstit in M6ndstirea Slatina, Caput Sfintei mucenite Tatiana cinstit in Catedrala
mitropolitanf,
din Huqi etc.
din Craiova, m6na Sfintei Mucenite Chiriachi cinstit[ in Catedrala episcopal[
din lara noastrd o formeazd"
! A gasea eategorie de moaqte si oseminte binecuvdntatemuceniceste pentru Hristos in
numlrul mare al sutelor ae mii de preoli qi credinciosi, care au p[timit
Ortodoxiei'
inchisorile din !ar[, intre anii 1948-1964,pentru credint[ si neam, pentru apdrarea
IatI cfrt de bogatfl este tara noastri in Sfinti, care se roagi neincetat in cer pentru noi toti'

9e un I IN P de ?e EIin eni e
fericim e Sfinti si dorim pentru noi cununile lor , dar nu voim sX'i urmim
in nevointele lor" (Sfantul Efrem Sirul).
| ,,Unde locuieste sfintenia, acolo nu trebuie si se suie firidelegea in inima
birbatului drePt" (Herma).
!,,Trebuie cinstili Sfinfii, pentru ci sunt prieteni ai lui Hristos, fii si mostenitorii
Iui Dumnezeu...Voi sunteti prietenii mei (loan 75:14-15)... in umilintd si in milostenie
fati de cei lipsiti, noi, credinciosii, sd cinstim pe Sfinti, cici prin aceasta mai ales se
cinsteste Dumnezeu" (Sfdntul Ioan Damaschin)'
j ,,Dace admirdm pe Sfinti, in adevir, este pentru c5, superiori tuturor semenilor
lor, ei s-au socotit ca fiindu'le inferiori" (Sfantul Ioan Gurd de Aur)'
si iubirea
O ,,Sfintii nu biruiesc numai plicerile mesei, ei biruiesc de asemenea
de argint, slava, gelozia si toate patimile" (sfantul Ioan curd de Aur)'
 | ,,AIta este sfintenia ingerilor si alta este sfintenia pe care trebuie s-o avem
noi" (Sfiintul loan Curd de Aur).
(D ,,Sfant este numai cel curat,iar curat este cineva nu numai cind se fereste de
curvie, ci si de l5comie, de zavistie, de usuritate si de slava desartd, de care
pretutindeni trebuie si fugi" (Sf6ntul Ioan Curd de Aur).
O ,,Sfinti se numesc aceia care sunt inchinati lui Dumnezeu si au indepirtat viata
lor de preocupiri de r6nd, pentru a sluji Domnului. Un astfel de om este numit sfint,
pentru cd el a incheiat cu toate celelalte indeletniciri vulgare si s-a fdgiduit stujirii lui
Dumnezeu. Cei care nu sunt sfinti mor in pdcatele lor. Cei care sunt sfinti se pocXiesc
pentru picate, isi simt rinile, inteleg ciderea lor, merg in ciutarea unui preot,
cer6ndu-i tXmiduire" (Origen).
O,,Ca si devii sfdntin toate faptele si miscirile tale, si veghezi sX nu te cuprind6
somnul si nu oamenilor si placi in purtiri, ci lui Dumnezeu" (SfdntulVasile celMare).

5a-i einsfim
,,Si o cinstim pe NXsc6toarea de Dumnezeu, pentru ci este in sens propriu si
real Maica lui Dumnezeu. Si-l cinstim pe Sf6ntul prooroc Ioan, pentru ci este
inaintemergitor , botezXtor, apostol si mucenic - cici dupi cum a spus Domnul, nu s'a
ridicatintre cei niscuti din femeie mai mare decdt loan, - pentru ci acesta a fost primul
propoviduitor al impiritiei. Si-i cinstim pe apostoli pentru cd au fost frati ai Domnului,
martori oculari si slujitori ai pitimirii Lui ,,pe care Dumnezeu si Tatil cunoscdndu'i
mai dinainte i-a hotirdt sX fie asemenea Fiului Lui" (Romani B:29). Si'i cinstim pe
Mucenicii Domnului, alesi din toate categoriile sociale, pentru ci sunt ostasi ai lui
Hristos si au biut paharul Lui atunci cdnd s-au botezat cu botezul mortii Lui, ficitoare
de viati, asa ci au ajuns pXrtasi p5timirii Lui si ai slavei Lui. inaintestititorul tui este
Protodiaconul si Apostolul lui Hristos, primul mucenic, Stefan. Sd'i cinstim pe cuviosii
nostri Pirinti, pe purtitorii de Dumnezeu asceti: ,,Care au pribegit in piei de oaie si
in piei de capr5, fiind lipsiti, str6mtorati, indurdnd rele, ei de care lumea nu era
wednici, riticind in locuri pustii, in pesteri si in cripXturile p5mdntului" (Evrei11: 37-38).
Sd-i cinstim pe profetii dinaintea venirii harului, pe patriarhi, pe drepti, pe cei care
au vestit mai dinainte venirea Domnului. Privind la traiul tuturor acestora, sX Ie urmdm
credinta (Evrei 13:7), dragostea, nidejdea, zelul, viata, stdruinta in pitimiri, ribdarea
pdni la sdnge ca si avem pdrtdsie cu ei si Ia cununile slavei" (SfAntul Ioan Damaschin).

SIinfi tn tnavssti
Pelerinul insetat de via{[ duhovniceasd care viziteazd Sfinta Mdn[stire Neam! poate afla cu uimire
de la ghiclul m[nSstirii ci intre craniile de monahi p[strate in osuarul asezlmAntului se afl6 Ei cel al
fmmoasei grecoaice Calipso. Travestindu-se in cdlug6r, CaHpso a vieluit in aceastd mf,nlstire, in secolul
trecut, pAnd la moarlea sa. Cazul nu este singular. El are precedente incI din primele secole crestine. Mai
multe sfinte femei, schirnbAndu-si porlul femeiesc Ei irnbrlcAndu-se in haine bdrt[teqti au intrat in min[stiri
de monahi, ascunzindu-qi identitatea vreme de zeci de ani. N-am intAlnit, din p[cate, nici o situa{ie cAnd
un bdrbat sb-si acundd identitatea sub vesminte femeiesti si s[ itrcerce sI vie{uiascf, in vreo mdnlstire de
monahii. Sfinta Biseric[ Orlodox[ face amintire de 10 femei care au ales ca mod de vie{uire travestirea
in calugdri. Dintre acestea vom aminti doar doud ;i cu date sumare despre viala 1or.
Cuvioasa Teodora (pr6znuitd pe 1 1 septernbrie), din cetatea Alexandriei. La v6rsta cuvenitd
s-a c[sltorit. Dar, dupd o vreme, un tAn[r bogat, ,,r[uit de frumusetea ei", a apelat la sprijinul unei femei,
care, c1r,r[ji diavolesti, a induplecat-o pe Teodora sIpdcltuiascS cu acela spunAndu-i c5: ,,numai plcatele
pe care le lumineazl soarele 1e rrede Drirnnezeu, iar pe cele flcute in intttueric ntt le vedeo'. indat[ dupl
ce a sdvirqit plcatul, si-a dat seama c[ a fost inselatd, a apelat la sfatul unei starele pe care o crtnostca si
care a indemuat-o s[ se pocf,iasc[. S-a hotdrAt s[ aleagd calea c5lug[riei, dar nevoind sd fie opnt[ de
so{ul ei, s-a imbrlcat in haine de monah, si-a schimbat numele in Teodor si a intrat intr-o mdn[stire cu
numele Octodecat, unde ,rse pocdia si plAngea pentru pdcatul siu". DupI doi ani de osteneli a fost
acuzatd de desfiinare qi i s-a adus in mdn[stire un copil, ca si cum ar fi fost al ei. A luat pruncul qi l-a
crescut, dar pentru p[catul s[vArsit i s-a dat canon sI vieluiascd in afara rn[nlstirii. Sapte ani a indurat
geru1 iernii si arsila verii, dupi care fra{ii s-au indnrat permilAndu-i revenilea in m[n[stire. Dar n-au aflat
cE este femeie decdt dupS ce Dumnezeu a hotirdt mutarea Teodorei la cele ceresi. Copilul pe care l-a
crescul ca si curn arfi fost al sirr. a a.juns stare!ulacelei rninastiri.
Sfflnta mucenitf, Dugenia era din Roma. insotindu-si pdrin{ii in Alexanclria unde Filip,
tat51 ei, plimise o inaltl dregitorie, sfAnta a hotlrAt sI pf,riseascd pl6cerile vie{ii lume sti. Se pare cd una
dintre slugile sale o initiase in tainele crestinismului. intr-o noapte, imbricAndu-se in haine birbltesti, a
luat cu ea douf, din slugi si a fugit de acas[ la un episcop numit E1in, de la care a primit Taina Botezului. f:
Apoi tr.rnzindu-si pdrul capului si-a luat numele de Eugeniu. Pentm alesele vrrtuli qi osteneli intru
desdvArsire, Eugeniu a tbst aproape silrt si prcia stare{ia aceler mdnastiri. Tat[l s5u o cluta cu disperare,
cdci disp[rLrse de acasd in chip tainic. NeaflAnd-o, dupd multe osteneli, a fost inselat de vrdjitori care i-au
spr"rs c5,,fiica sa este r'lpitzi la ceruri si asezatd intre zei", De aceea, crezind el aceastf, poveste, a fEcut un
idol de aur cu chipul Eugeniei si l-a asezat spre cinstire in Alexandria, mAngAindu-se in suplrarea sa.
DupI o perioad[ de timp, pretext6nd o boal5 grea, una ciintre vizitatoarele mdndstirii, Melantia, care s-a
indrdgostit nebunegte de chipui staretului Eugeniu, a ajuns cu viclesug in chilia acestuia incercAnd
uecinstirea hainei monahale. Refi,rzul Sfintei a determrnat-o pe femeia dornic[ de pl[ceri neinglduite
s-o calomniezelaprefectul orasului, care era chiar tat51 Eugeniei. Chernat[, in calitate de stare{, cu toatd
obstea la judecat5, SfAnta E,ugenia a fost nevort[ s[-si v[deascd adevlrata identitate, spre stupoarca
tuturor. Impre sionat, tat5l Sfintei a pdrlsit cele lumesti Ei botezAndr,r-se in numele Sfintei Treimi a primit
mai tArziu crmuna de rnucenic. SfAnta Eugcnia;i-a sfAr;it viala muceniceste prin decapitare in anul262,
in persecu{ia declansatb de impdratul Valerian, iar Biserica face priznuirea etpe 24 decembrie.

SIin i sf alpniei
Mai aproape de Dumnezeu $1, aparent, rnar oameni, st0lpnicii au fost niste sfin{i.
Habitatul ingust, expunerea la ploaie, vAnt, ger si arsi15, lipsurile de tot felul se conjugau cu atacurile in
valun ale legiunilor de demoni dornici de a pogori de pe astfel de in[ilimi pe curajosii asce{i. Cu toate
acestea nu modul de vieluire, cu ader,Srat original si extrem de auster, conteazdin rAndul stAlpnrcilor,
nici numf,rul mare de ani al unei astf.el de nevoin(e, ci rezultatele duhovnicesti ale in[l!5rii pe stAlp care
coborau din v6rflll coloanelor cf,tre ucenici sau multimea credinciosilor. IatI drept exemplu viala Sf0ntLrlui
Simeon stAlpnicul. Tatdl s5.u si marna sa s-au stabilit in Antiohia. Nu au putut avea copil decAt in urma
ruglciunilor stf,ruitoare. inc[ de la nastere, pruncul a refuzat s[ sugd de 1a sAnul drept. Copiiul a fost
botezatla2 ani si dup[ Botez a inceput sI vorbeasca. Timp de] zlle a fost auzitzicdnd: ,,Am tat[ si
n-am tatil am mamd si n-am mami". La vArsta de 5 ani a rdmas orfan de tat5.
De atunci, copilul a avut mai multe viziuni si intr-o zi, indemnat de un inger
imbrlcat in alb s-a dns in irnnli, unde a viefuit cri anirnalele padurii. Nu departe
de acel loc se afla un schit si un stAlpnic pe nume Ioan care lrtsese prevenit pe
cale supranaturalS de venirea luj Simeon . La mg[rnintea lur Simeon, 16ng[ stilpul
iui Ioan s-a mai in[l{at incd un st6lp pe care acesta s-a urcat desi avea doar 7 ani.
Asaltat de demoni inc[ din acea vrerne, el a rezistat cu tenacitate, iar in timpul
unei furluni violente care s-a dezi[nluit intr-o noapte, a reusit cu mult curaj sf, se
lina in vf,rful stAlpului. Copiiul se bucura inc6 de pe vrelnea aceea de harul
vindec5rii bolnavilor si cel al exorciz5rii posedali1or de diavol. Lumea a inceput
sI vind la el ?n num[r tot mai mare . lntr-o zi s-a incins la brAu cu o ti6nghie pe
care a strAns-o peste mdsul5. punindu-si via{a in pericol. CAnd bdtr:Anul s[u i-a
porllncit sI o mai sl[beasc6 pulin, Simeon i-a spus cd nu a licut altceva decAt sI dea ascultare unui glas
venit din cer. inlelepciunea ii venea, asaclar, din cer si unul din cdlugdri avdzutin acel rnoment un
pommbel care s-a coborAt si s-a asezat 16ng[ copil. Adesea, in timpul iernii, se int6mpla sd c1[ruiasc6
vestnAntul shu, singuntl de altfel, vreunui cersetor. El inventa mereu tot felul de cazne. Timp de un an,
spre exemplu, a stat doar ghemuit cu toate ci i-au aplmt rlni grozave pe trup. Acestc rdni s-au vindecat
ca prin minune. A proorocit sfArsitul b[trAnului s[u, adicd al lui Ioan stAlpnicul. Sub acoperdmdnul unui
cofi care nu 15sa sd treacd nici un fel de lumin5, Simeon reusea s6-si prelr.rngeasc6 rugdciunea pAnI pe la
ora nou5. Se ruga in timpul nop{ii stAnd spAnzurat de bralul stAng si lovindu-se cu putere in piept cu
m6na dreapt5. I se intAmpla sd se lipseascd de somn cAte o lun[ de zile si, odatl cind se mga Mdntuitomlui
s6-1 ierle de cele de trebuin!1, a auzit un glas care-l indemna: ,,Mai trebuie si si dormi". Viziunile si
tninunile au continuat. Un morl a fost readus la viatd gi drept urrnare, numf,rulbolnavilor si al oamenilor
posedali de diavol care veneau spre vindecare a crescut in asa m6surd, incAt SfAntul Sirneon a fost nevoit
sd cearf, ajutor ucenicilor sdi. Unui sdrman care venise s5-i ceari de poman5, SfAntul i-a dat singuml
lucru pe care-l avea: hainele. Era luna noiembrie si pustnicul rdmase aproape gol, in bdtaia tuturor
intemperiilor, pini in luna iunie a anului urmdtor. CAnd cir-una se abdhr asupra Antiohiei, mai mul{i
ucenici ii cd,zwd victim5. Printre ei se afla si Conon, c5lugdml cel mai infl[c5rat. SfAntul Simeon avu o
revelalie si, prin rugdciuni fierbinli aiutate de harul drvin, reusi s5-l readuca la via(i. Un preot georgian ii
ceru SfAntului cAteva fire de pdr pe care le inchise ca intr-un sipet, intr-o crllce, in capela sa si prin
puterea acestora sdvArsi multe minuni, La vArsta de 33 de ani a acceptat cu rnare greutate sd fie hirotonit.
Simlindu-qi aproape sfArsitul, SfAntul Simeon ii chern[ pe ucenicii sai qi le destdinui curn MAntuitorul,
ascultAndn-i ruga, l-a eliberat de trebuinla de a mAnca. Si asa si-a dat obstescul sfdrsit.

ffIinu NI sa ar ta prin SIin i

Dintre S care au fEcut minuni in timpul dar gi dupd moarte, prin Sfintele lor moaste,
vom aminti cA{iva din lara noastrf,.
Sfflntul Ioan cel Nou de la Sueeava. Prin toamna anului 1969, intr-o sear5, a fost
adus la Sfintele Moaste un om mut. Din lucrare diavoleasc[, el nu putea vorbi nimic, insdjudeca normal.
,,Cum ai amufit, frate?'o l-au intrebat preolii lAng[ SfAntarucld.Iar el, luAnd un creion, a scris pe hArtie
urmdtoarele: ,,Pe cAnd mI intorceam seara cu clruta de Ia cAmp, deodati mi-au iesit inainte niste
tigani cu instrumente muzicale in mflini si s-au suitin cirutl allturi de mine. Atunci eu am rlmas
mut de fricfi si nu stiu ce s-a maiintffmplat. Calul m-a adus singur acas[..." Preolii i-au cititmolitfele
SfAntului Vasile cel Mare, i-au fEcut SfAntul Maslu qi l-au miruit. Apoi l-au pus sd citeascd, stAnd in
genunchi $tngd racl6., acatistul SfAntului Ioan cel Nou. A citit in taind acatistul, s-a inchinat si apoi a
dormit acolo in mdnlstire. Dimineala, cAnd s-a sculat, omul era complet sf,ndtos. Duhul cel riu fugise de
la el Ei vorbea normal. Mullumind Domnului si Sf6ntului Ioan cel Nou s-a dus acas[ plin de bucurie.
SfAnta Paraseheva. Unui copil de trei ani Ei jumdtate i s-a oprit graiul brusc Mama lui a
alergat supdrat[ pe la doctori, dar fdrd.rezultat. in cele din urmd
s-a dus impreun5 cu copilul s[ se roage la moastele Sfintei
Parascheva. in timp ce mama se ruga aEezatd,in genunchi gi cu
lacrimi in ochi, deodatl copilul, care nu vorbise nici un cuvdnt un
an d,e zile,a strigat: ,,Mam5! MImicS!". Mama copilului, plin[
de bucurie si de uimire, l-a intrebat si alte cuvinte s[ se convingd
cI intr-adev[r poate vorbi. Iar copilul, ar[tAnd cu degetul Moastele
Cuvioasei Parascheva ,azis'.,rAici este Doamne, Doamne!'o Apoi
mama copilului a cdzut din nou in genunchi la moastele Cuvio a sei,
i-a mullumit cu lacrirni pentruminunea licutd si s-aintors fericitlla casa ei.
SfAntul Ghclasie de la RAmet. Odat5, flind cu ucenicii la strAngerea fdnului qi fiind
mare arsili, Cnviosul Ghelasie a cd.zutin genunchi la mg[ciune. Apoi, inchindndu-se, a lovit cu toiagr-i1
in pfunAnt, de unde a ieqrt un izvor cu ap[ rece, care se vede pAnI astizi si este nrimit ,,FAntAna viidichii',.
 Sffintul Iosif de la Partoq. Un incendiu devastator a cuprins orasul Timisoara, au ars
multe case si au murit mulli oameni. SfAntul Iosif a iesit din Biserica de lemn unde slujea Ei a clzut in
genunchi la rugf,ciune. indat[ au ap[rut nori negri Ei o ploaie torenfiald a stins focul, sp5lAnd urmele
pArjolului. Iar cAnd SfAntul s-a ridicat, pe cer s-au ar[tat sapte curcubee unul peste altul si lumea a putut
sI vad[ c5 vesmintele mitropolitului Iosif erau in chip minunat neatinse de ploaie. Dupi aceea SfAntul
Iosif s-a inchis in chilie Ei nu a fost v[2t de nimeni trei zlle.
SfAntul Calinie de la Cerniea. M6fturisesc credinciogii care au luat partela slujba de
canonizare din23 octombrie 1955, cd,in timp ce cortegiul ierarhilor gi al preo{ilor inconjura Biserica cu
Sfintele Moaqte ale Sfdntului Calinic impreunf, cu mii de inchinltori, deodat[, un copil din mullime, de
vreo 12 ani, a inceput s[ strige: Mamf,, dezleag[-m[ la ochi c[ v[d! Mamf,, dezleagd-m[, cd v[d! Ce se
intAmplase? Printre credinciosi se afla qi o femeie dintr-un sat cu un copil bolnav. Avea infeclie la ambii
ochi, nu vedea gi era bandajat. 11 aduseser6 pentru SfAntul Maslu. Dar in timpul procesiunii, mdrturiseste
copilul, a venit cineva la el imbrdcat in haine preofe;ti Ei l-auns cu o penilEpe tot trupul, insemnAndu-l cu semnul
crucii. Apoi i-a zis: Iatd, te-ai fEcut s[nf,tos! Era SfAntul Calinic! Copilul si-a reclpdtat vederea prin
rugdciuni1e SfAntului.
SfAntul Grigorie l)ecalxrlitul. Prin anul 1920,
o femeie, amlme Maria, din comuna Cacova, Judelul VAlcea,
lucrAnd in ziua de 27 Iulie - SfAntul Pantelimon - la culesr"tl
pnrnelor, a cdzut din pom, parahzdnd?n intregirne. DupS cAteva
zrle atadus-o mdele ei la rnosteie SfAntului Grigorie Decapolttul
pentru sflntele s1r"r.1be. insolitoni au trecut-o cu lnare grer-ttate de
trei ori pc sub sfAnta racl[. La un'nd a inceput sti deschid[ ochii.
Tot timpul Sfintei Lrturghii a stat culcatl pe o pdturb, al5turi de
sfintele moaste . Dupd ce i s-a ficut Sfintul Maslu, indati qi-a
revenit in sim{iri. Ea se vindecase prin minune de cumplita ei
paralizie. Apoi a cerut si fie ridicatd in picioare. a trecut singuri din nou pe sub sfAnta racl5, a fEcrit
metanii de mullumire si s-a urcat in munte, la pestera Sfhrtului Grigorie, ?mpreund cu cei care o aduseserd.
SfAntuI l)imitrie Basarabov. intr-o comund din marginea capitalei triiia o familie, so{
si so{ie, fEri copii. So{ul era un beliv inr[it, nervos care se cerla mereu cu femeia lui si o injura. Iar biata
femeie, mult n'rai credincioasd, ribda cum putea acest calvar din casa ei. Prin anul 19-55 bdrbatul ei a
paralizat. Stdtea rnai mult in pat. il ingrijea sofia. Dar acum din cauzaparaliziei devenise Ei mai nervos.
Permanent o injura, o ameninla qi chiar o lovea cu ce g6sea in cale. intr-o zi, dupd amiaza,femeia a venit
plAngAnd la Catedrala patriarhalS din Bucuresti sI se inchine la sflntele moaste si sd dea un pomelnic pe
6 s[pt[mAni pentm so{ul ei. Dup[ ce i-a spus preotului cu lacrimi durerea ei, l-a intrebat ce ar mai putea
face, cf, nu mai putea rdbda. Preotul a slTtuit-o sd aibb ribdare c[ in felul acesta se vor mdntui amAndoi,
unul prin ce151alt. I-a citit o rugf,ciune, i-a primit pomelnicul si a indemnat-o
sd citeasc[ acatistul SfAntului Dimitrie chiar lAngd racl[. Dup[ un timp, F

femeia i-a spus preotului cI a citit acatistul si cd se duce acasd si apoi ce-o
vrea Dumnezeu,..
A ajuns acasS seara tdrzru. S-a furigat incet in cas[ si s-a culcat in altb
camer5. Pe la miezul nop{ii bolnavul a inceput sd strige cu glas firare:
-Marie, unde esti? Vino repede incoacel -Iatd am venit. Ai nevoie de ceva?
-Unde ai fost? Te-ai dus la Bucuresti si ai chemat un doctor s[ rnd consulte?
-Nu omule, n-arn chemat nici un doctor din Bucuresti. -Cum nu? Acurn a
fost doctorul la mine si rni-a spus c[ tu l-ai chemat s[ mi consulte! De ce n-ai
venit s5-i plSteqti? Chemi doctoml gi-l lagi s[ plece aEa? A plecat acum 5
minute de la mine. S-a urcat intr-o tl5surd cu cai albi qi a plecat spre Bucureqti I
-Si te-a consultat? a intrebat femeia. -M-a uns cu untdelemn pe miini si pe
piciorul paralizat si rni-a poruncit s[ nu te mai oc5r5sc, nici sf, te mai injur, cd md vindec. Deci, te rog
iartd-nr-r Maric. cA de aculn nit te tnai supEr Dar nu uita, diminea![ s[ te duci la Bucuresti s[ pl[teEti
datoria doctorului . Stii tu unde locuieste cd tu l-ai chemat. intr-adevf,r, a doua zi dimineala, so{ul s-a
sculat pe picioarele sale gi in dou[ zile s-a frcut complet sdndtos.
A alergat femeia la Bucuresti gi i-a mullumit lui Dumnezeu si Sfdntului Dimitrie Basarabov pentru
aceastd minune pe care i-a destdinut-o si preotului.

Eterodoxul. Din care pricind voi orlodocsii vd inchinati Sfinlilor qi ii puneli pe ei mijlocitori
cEtre Dumnezeu pentru mAntuirea voastr[. C5ci nu existl decAt un singur mijlocitor intre Dumnezeu si
oameni, iisus Hristos, dupd cuvintul Apostolului Pavel: ,,(Inul este Dumnezeu, Onul este si
mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni, Cel ce s-a f5cut om, Iisus Hristos" (1 Timotei 2:6).
Preotul. intr-adevf,r nimeni in afarf, de Iisus Hristos nu este mijlocitorinaintea Tat5lui. Nimeni
in afard de Hristos nu ne poate mAntui de plcate. Cinstind pe Sfinli ins[, nu ii punem in locul lui Hristos
nici al5turi de El. CAnd Sfin{ii se roag[ pentru noi, ei cer la Hristos mAntuirea noastr[. Sfinfii, prin
rugdciunile 1or, cer m6ntuirea noastr[, dar nu o dau ei inEiEi ca Hristos. De aceea noi nu ne inchin6m
Sfinlilor si ingerilor aqa cum ne inchin[m lui Dumnezeu.
* Cultul care se aduce lui Dumnezeu este cel de ADORABE (latria).
* Cultul adus Maicii Domnului este de VENEBABE (hiperdulia).
* Cultut care se aduce ingerilor este de CINSTIRE ( dulia). Iatd asadar cf, sunt trepte
diferite de cinstire. Un dicton patristic spune ,,Cat poate Dumnezeu cu puterea, poate si Maica
Domnului cu rugXciunea". Sfin{ii incd in viala aceasta fiind, se rugau lui Dumnezeu pentru oameni.
Astfel Avraam s-a rugat pentru Avimelec (Facerea 20:17), Moise s-a rugat lui Dumnezeu pentru popor.
Eterotloxul. Cum pot Sfin{ii s[ fie mijlocitori la Dumnezeu pentru mAntuirea oamenilor, de
vreme ce noi trebuie sd aEtept[m mAntuirea numai de la Hristos, Mintuitoml Ei MUlocitorul mAntuirii
noastre, dup[ cum este scris: ,,intru nimeni altul nu este m6ntuire, c5ci nu este sub cer nici
un alt nume dat noui oamenilor intru care si ne mdntuim" (Faptele Apostolilor 4:12).
Deci, nu este nevoie s5 ne adresdm Sfin{ilor, dacd vrem sI dobAndim mAntuirea.
Preotul. Dimpotriv5, este nevoie de rugdciuriile Sfin{ilor pentnt cd acesti Sfln{i au posibilitatea,
in cer, de a rnijloci la Dumnezeu pentru oameni qi de a contribui la m6ntuirea noastrS. Aceasta se aratf,
luminat din cuvAntul Apocalipsei (5:8). RugSciunile Sfinlilor sunt duse la Dumnezeu, iar Sfin{ii nu se
roag[ numai pentru ei, dupf, cum am ardlatmai sus despre Avraam Ei Moise. Asemenea SfAntul Apostol
Pavel se ruga pentru crestinii din Filipi, dupd cum el insusi ne spune: ,,Multumesc Dumnezeului
meu ori de cite ori imi amintesc despre voi, cici pururea, in rugiciunile mele mi rog
pentru voi toti si vX pomenim in rugdciunile noastre, aducdndu-ne aminte neincetat,
inaintea lui Dumnezeu Tatil nostru de lucrul credintei voastre..." (1 Tesaloniceni 1:2-3).
Deci, din cele de mai sus se vede clar cd Sfin(ii au posibilitatea sI miiloceasc5 la Dumnezeu pentnt
m6ntuirea noastrS. De asemenea Dumnezeu trimite pe ingerii S[i spre aiutorul celor ce se roagl Lui:
,,Domnul Dumnezeul cerului si al pim6ntului, Cel ce m-a luat din casa tat5lui meu si
din pimdntul in care m-am niscut, Care mi-a grXit si Care mi S-a jurat, zicdnd: Tie-ti
voi da pimdntul acesta si urmasilor tXi, Acela va f1'lrnlte pe inger:ul Sflu inalntea
ta gi vei lua femeie feciorului meu de acolo" (Facerea 24:7). Dumnezeu trimite pe ingerul
SIu la Daniil si il scoate pe el de la sacriflcarea iti arend (Dan 6:22').
Si StAntul Apostol Pavel arat6 cI ingerii sunt slujitorii lui Dumnezeu, care se trimit spre ajutorul
celor ce vor sd se mAntuiasc[: ,,ingerii oare nu sunt toti duhuri slujitoare, trimise ca si
slujeasci pentru cei ce vor fi mostenitorii mdntuirii?" (Evrei 1:14). Cine primeste pe Sfin{i,
primeste pe Hristos: ,,Cine vd primeste pe voi pe Mine MX primeste, si cine Mi primeste pe
Mine primeste pe Cel ce M-a trimis pe Mine" (Matei 10: 40). Din mdrturiile scripturistice
menfionate, se vede cI Sfinlii si ingelii pot si rnijloceasci la Dumnezeu pentru oameni prin ruglcir-rnile
1or, ca pneteni ai lui Dumnezeu (loan 15:74), ca iubili ai lui Dumnezeu (Dan 10: 1 9), ca niste casnici
ai lui Dumnezeu (Efeseni 2:19).
 Cei care refuz[ cinsteascl Sfinlii, de fapt ii ignord pe cei ce au cAstigat cununa. Sfin{ii sunt cei
sE
care au murit biruitori si ei ne incurajeazd si ne condr,rc in bra{ele intinse ale StdpAnului. CAnd
drept-credinciosii aflnnd cI adevirul este numai in Biserica Ortoclox[ sunt considerali cie unii, ingusti 1a
minte sau chiar fundamentalisti. Citind cartea ,,insetdnd dupX Dumnezeu" vom vedea cI un pastor
protestant, Matthew Gallatiu, insetat dupd Adevir,
ajunge el insusi s[ se convefteascd la Ortodoxie. Iar
extraordinara sa demonstralie in aceast[ cafte despre
ritlciriie protestante este foarte interesantf,, Dup[
cuvAntul acestui fost pastor ptotestant, Adev[nil
trebuie gisit in Bisenca istoricS insSqi, nu in
interpret[nle subiective ale teoiogiei protestante.
Sfin{ii sunt vii pentru crestinii or-todocsi, dupl cum
este Sfhnta Tradilie si de aceea suntern sigun ci Sfinlii

$i iatd ca dovad[ o rugdciune pe care o

ne pot ajrita.
gdsim in Canonul de poc[inld cf,tre Domnul nostru
lisus Hristos: ,,Acum ridic mdinile mele citre
voi Sf intilor mucenici, pustnicilor,
preacuviosilor si toti Sfintii, care vX rugati
cdtre Dumnezeu pentru toati lumea, sd se mintuiasc5 sufletul meu in ceasul mortii".
Zis-aun bEtr6n: ,,Vorba cea multi de iscodire pentru Dumnezeu si citirea cea cu
multi cercetare a cuvintelor celor pentru credinti, usuci lacrimile si alungi umilinta
din om. Fiule, citeste vietile si cuvintele Sfintilor si Preacuviosilor Pirinti si ele iti vor
lumina sufletul" (Patericul egiptean). Luind aminte la cuvintele b[trAnului, totdeauna, in ceas de
ispit6, s[ alergdr'n 1a Dommrl lisus Hristos, ia Maica Domnului, sd cerem ajutorul Sfin{ilor si sb ne rugdrlr.
Auzim adesea din gurile oamenilornec[ji]i expresia,,Pdni la Dumnezeu te omoari Sfintii".
Sfinlii n-au omorit si nu vor omori niciodatd pe nimeni. Ei cunosc rlai bine ca oricine porlrnca a opta:
,,Si nu ucizi! ". Sfinlii, sunt intercesori (rnijlocitori) pentru noi in fa{a lui Dlunnezeu. Spre exemplu,
noi spnnem in rug[ciuniie noastre: ,,Sfinte loane Botez5torule, cel ce ai pdtimit pentru Hristos
si ai luat indrdznealS cXtre Stipdnul, roagi-te pentru mine picitosul, ca si mi
m6ntuiesc pentru rugiciunile tale". Folosirea expresiei ,,PAni la Dumnezeu te omoar[ Sfin{ir"
si in{elegerea gresit[ a ei, poate si scoati din sufletui ornului dorinla si bucuria de a aduce cinstire
Sfin{ilor:. Expresia are ace lasi efect cie indepirlare de cele sfinte asa cum se indepf,rl eazd coptii de preot
atunci c0nd in mod totaimente gresrt parin{ii sau rudeie lor ii sperie cu expresia ,,Dacd nu esti cuminte
iti taie popa liinba". Asadar, dreptm6ritori crestini sd nu folosim niciodati cele doui expresii de mai
sus, cici nu apar'lin Ortodoxiei si de mare ajutorne este sd strig[m cu CtrDI]IN!4, cuNADEJDD
;i cu DRAGOSID, c[tre Sfin1i:
Toate ingeresti,
sr
,
toti
I

acum,