NOTĂ – Acest material este protejat de drepturi de autor.

Orice distribuire neautorizată este pasibilă de sancțiuni conform legii

NOTĂ – Acest material este protejat de

drepturi de autor.
 987: prin alegere, contele de Ile de France, Hugo Capet devine
rege al francilor occidentali (987-996) succedând ultimului suveran
carolingian, Ludovic V
 Diviziunea Imp. Carolingian era astfel consfințită
 Marii seniori teritoriali care subscriu actele regale: ducele
Normandiei, ducele Burgundiei, ducele Aquitaniei, contele
Flandrei, contele de Blois, contele de Toulouse
 1137: regele Ludovic VI cel Gras își căsătorește fiul, Louis (viitorul
Ludovic VII) cu Alienor de Aquitania – regii Franței preiau controlul
asupra ducatului Aquitaniei. Mariajul a fost anulat în 1152 din lipsă
de moștenitori
 1153 - Alienor de Aquitania se căsătorea cu Henric II Plantagenet,
regele Angliei, care prelua ca fief Aquitania, alături de Anjou și
Normandia
 Relații excelente cu Biserica Romei – stabilitatea guvernării
 1180-1223: domnia lui Filip II August
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
 Duce o politică de expansiune a domeniului regal (v.
Augustus=augere)
 Transformă monarhia într-o putere administrativă (curia regis –
cancelaria regală, sistemul baililor regali)
 1180-1214: războaie cu Anglia Plantageneților pentru înlăturarea
dominației sale pe continent (Plantageneții stăpâneau Aquitania,
Anjou și Normandia)
 1200: tratatul de la Le Goulet prin care Filip II obținea
suzeranitatea asupra Burgundiei, Flandrei și Anjou (porțiuni din
ducatele Aquitania și Normandia rămâneau regelui englez Ioan
fără Țară)
 1202: papa Inocențiu III afirma că regele Franței nu cunoaște niciun
superior temporal (v. împăratul romano-german)
 1214: victoria francezilor la Bouvines - regalitatea capețiană ocupa
Normandia șiNOTĂ își– Acest
consolida dominația
material este protejat de
drepturi de autor.
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
 Apogeul regalității capețiene;
 Monarhia administrativă este consolidată (Consiliul regal, Curtea de
conturi, Parlamentul, sistemul ”Marilor Ordonanțe”-1254)
 1263-1268: baterea primelor monede de aur (ludovicii)
 Finanțează și conduce 2 cruciade: a 7-a (1248-1254) și a 8-a (1270)
 În timpul cruciadei a 7-a, întreține legături diplomatice cu mongolii în
vederea unei alianțe antimusulmane
 1246: fratele său, Carol, devine conte de Anjou, fondând astfel a doua
dinastie angevină, care va conduce regatul celor 2 Sicilii (din 1263),
Ungaria (din 1308), Polonia (din 1382)
 Stilul arhitectural gotic (opus francigenum) devine stilul catedralelor
medievale europene
 Universitatea din Paris (1215) devine cea mai prestigioasă în Europa
 Provensala (dialectul francez din sud) devine singura limbă vulgară de
circulație europeană
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
Ludovic al IX-lea cel
Sfânt

NOTĂ – Acest material este protejat de

drepturi de autor.
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
Catedrala abației
Saint Denis
(1144, 1264 )

necropola regală

NOTĂ – Acest material este protejat de

drepturi de autor.
 Diferențele dintre Nord (Langue d’Oeil) și Sud (Langue d’Oc) marchează limitele
unificării teritorial-administrative ale regatului
 Puterea monarhică consolidată prin birocratizarea statului (rolul
canoniștilor=experți în legislație)
 Domeniul regal ajunge la o populație de cca. 10 milioane (din 15 milioane)
 Cheltuielile curții regale se multiplică
 1295: încheierea alianței cu regatul Scoției (Auld Alliance) împotriva Angliei
 1294-1303: război cu Anglia lui Eduard I, încheiat prin tratatul de la Paris (1303)
prin care ducatul Gasconiei revenea Franței
 1302, Courtrai – armata regelui Filip IV era înfrântă categoric de orașele flamande.
Comitatul Flandrei rămânea în afara autorității regale.
 1295: impunerea de taxe clerului francez– reacția papei Bonifaciu VIII (bula Clericis
laicos din 1296) – 1302: regele convoca pentru prima oară Statele Generale
 1306: Filip IV decidea alungarea evreilor din regat și confiscarea averilor acestora
 1307: suprima Ordinul Cavalerilor Templieri și confisca patrimoniul acestuia
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
Templieri arși pe rug
la ordinele lui Filip
IV cel Frumos

NOTĂ – Acest material este protejat de

drepturi de autor.
 1328: la moartea regelui Carol IV tronul era preluat de Filip VI de Valois, vărul său, sub
numele de Carol V cel Norocos (1328-1350).
 Eduard III, regele Angliei și nepot de soră al lui Carol IV, se considera succesorul legitim –
francezii au considerat pretenția sa nefondată în baza legii salice;
 1337: Carol V ”confisca” de la englezi Gasconia – Eduard III anula omagiul de vasalitate și își
afirma oficial dreptul asupra coroanei franceze;
 1340 - flota franceză care a încercat o invazie a Angliei a fost distrusă de englezi la Sluys (lg
Bruges)
 1346: victoria engleză de la Crécy – portul Calais este capturat de englezi (1347)
 1356: victoria engleză de la Poitiers – regele Franței, Ioan cel Bun (1350-1364), era luat
prizonier, fiind ulterior răscumpărat cu 3 milioane de scuzi de aur
 Din cauza înfrângerilor, monarhia franceză este în plin proces de dezagregare instituțională
 1356: revolta parizienilor condusă de starostele breslei măcelarilor, Etienne Marcel,
împotriva regelui
 1358: Jacqueria – revolta țăranilor împotriva autorității regale din cauza creșterii
impozitelor
 1360: tratatul de la Brétigny – Franța ceda Aquitania, iar Anglia renunța la pretențiile la
NOTĂ – Acest material este protejat de
tronul francez drepturi de autor.
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
 1369: regele Carol V cel Înțelept (1364-1380) declanșa a 2-a fază a
războiului de 100 de ani (1369-1415) în contextul războiului civil din
Castilia.
 Englezii suferă mai multe înfrângeri din partea armatelor regale conduse de
conetabilul Bertrand du Guesclin
 Sistemul de impozitare (impozite indirecte – aides, traites, impozitul pe sare
– gabelle, impozitul direct - taille) administrat eficient permite refacerea
finanțelor
 1389: regele Carol VI cel Nebun (1380-1422) încheia un armistițiu cu Anglia
 1407-1435: război civil dintre facțiunile nobiliare Armagnac (pro-franceză) și
Burgundă (pro-engleză)
 1415: victoria engleză de la Agincourt – regele Angliei, Henric V de
Lancaster, ocupa întreaga Normandie
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
 1420: tratatul de la Troyes - regele Angliei, Henric V, moștenea
tronul Franței prin căsătoria cu Catherine, fiica lui Carol VI; Parisul
cade sub control burgund
 1422: Henric VI Lancaster era proclamat rege al Franței
 Englezii stăpâneau nordul regatului, în timp ce jumătatea de sud îl
recunoscuse ca rege pe Carol VII (1422-1461)
 1429: Carol VII o susține pe Jeanne d’Arc, care reușea recucerirea
Orléans-ului asediat de englezi; Jeanne d’Arc este capturată în 1430
și executată
 Armata regală este reorganizată și eficientizată
 1435, Tratatul de la Arras - ducele Burgundiei ceda Parisul regelui
Carol VII și încheia pace cu Franța
 1453: englezii pierdeau toate teritoriile cucerite pe continent,
rămânând doar cu Calais (pierdut în 1558)
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
 Impune o politică fiscală foarte austeră
 Duce o politică de centralizare a autorității monarhice
 1472-1477: războiul victorios împotriva lui Carol Temerarul,
ducele Burgundiei – cea mai mare parte a ducatului
(exceptând Țările de Jos) intra în componența regatului
(tratatul de la Arras, 1482)
 Anglia pierdea astfel cel mai important aliat împotriva Franței
 1475: tratatul de la Picquigny prin care Anglia renunța
definitiv la orice pretenții teritoriale în Franța
 La moartea regelui (1483), sistemul ”feudal” din Franța era
distrus definitiv, iar procesul de centralizare a monarhiei ia un
avânt decisivNOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
 Ducatul Burgundiei
în timpul domniei
ducelui Carol Temerarul
(1465-1477)

NOTĂ – Acest material este protejat de

drepturi de autor.
 Regatul Franței la
1477
după împărțirea
ducatului Burgundiei

NOTĂ – Acest material este protejat de

drepturi de autor.
 Regele Carol VIII (1483-1498) obținea integrarea în domeniul
regal al Franței a ducatului Bretagne prin căsătoria cu Anna
de Bretagne (1491)
 Eforturi de creare a unei armate regale puternice
 Tratate de pace cu Anglia (1492) și Imp. Habsburgic (1493)
 Septembrie 1494: chemat de ducele Milanului, Carol VIII
declanșează invazia franceză în peninsula italică pentru
”recuperarea” regatului de Neapole – începutul războaielor
italiene (1494-1559)
 1495 – se formează Liga de la Veneția (Spania, I.
Habsburgic, papalitatea etc.) îndreptată împotriva Franței
 Iulie 1495 – regatul Neapolelui, temporar ocupat de francezi,
NOTĂ – Acest material este protejat de
este recuceritdrepturi
de deSpania
autor.
Peninsula italică
în 1494

NOTĂ – Acest material este protejat de

drepturi de autor.
 Regele Ludovic XII (1498-1515) a organizat două campanii militare în
Italia, în 1499-1504 și 1508-1516
 Campania din 1499-1504 a dus la recucerirea Milanului și a Neapolelui
(regatul Neapole împărțit între Franța și Spania). Ulterior, Neapole este
reocupat de spanioli
 Campania din 1508-1516 a debutat printr-o alianță dintre papalitate și
Franța împotriva Veneției; ulterior Liga Sfântă (1511), creată de
papalitate împotriva Franței, a reușit alungarea francezilor din peninsulă
în 1513
 1516 – regele Francisc I (1515-1547) reușea victoria de la Marignano
împotriva elvețienilor. Franța reocupa Milanul și mare parte din N Italiei
 1516 – Concordatul de la Bologna încheiat între Francisc I și papa Leon X
asigura controlul absolut al regalității asupra Bisericii Franței
 1519 – Carol I al Spaniei era ales împărat al Imperiului Habsburgic sub
numele de Carol Quintul.
NOTĂ Franța
– Acest material eradeamenințată de la est și vest
este protejat
drepturi de autor.
 1521 – teritoriile franceze din N Italiei sunt atacate de trupele imperiale ale
lui Carol Quintul
 1525 – bătălia de la Pavia încheiată cu un dezastru pentru francezi
(Francisc I este capturat și ținut prizonier la Madrid)
 1526 – pacea de la Madrid: Franța renunța la pretențiile teritoriale în Italia,
cedând Spaniei drepturile sale. Imperiul Habsburgic devenea astfel puterea
hegemonică în Europa
 1526 – liga de la Cognac ralia Franța, papalitatea, Florența, Veneția,
Milano, Anglia împotriva Habsburgilor. Roma este jefuită de soldații lui
Carol Quintul în 1526.
 1529 - pacea de la Cambrai reconfirma prevederile păcii de la Madrid
 1536 – tratat de alianță încheiat de Francisc I cu sultanul Soliman
Magnificul împotriva Habsburgilor
 1559 – pacea de la Cateau-Cambrésis reconfirma prevederile păcii de la
Cambrai. FranțaNOTĂ se – recunoștea învinsă
Acest material este protejat de și renunța la ambițiile de mare
drepturi de autor.
putere
 După 1536 (publicarea de către Jean Calvin a Institutelor la Basel), se
formează un curent reformat în Franța, dominat de calvinism
 În cca 30 de ani, adepții reformei din Franța (numiți hughenoți din 1560)
ajunseseră la cca. 10% din populația regatului, fiind concentrați în zone din S
și V Franței
 O facțiune nobiliară hughenotă era condusă de prințul de Condé, o alta de
amiralul Coligny (după 1569 devenit liderul partidei hughenote)
 Facțiunea nobiliară catolică era condusă de familia ducilor de Guise, din
care făcea parte și regele Francisc I de Valois
 1559: moartea regelui Henric II de Valois a determinat urcarea pe tron a doi
regi minori – Francisc II (1559-1560) și Carol IX (1560-1574), ambii controlați
de mama acestora, Caterina de Medici (văduva lui Henric II, moare în 1589)
 ”Regina mamă” Caterina de Medici a dus o politică de pendulare între
facțiunile catolice și protestante pentru a le asigura fiilor săi accesul la tron
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
 Ianuarie 1562 – edictul de la Saint Germain recunoștea libertatea
practicării cultului reformat (hughenot) în Franța, cu excepția orașelor
 Martie 1562 – masacrul hughenoților de la Vassy (Champagne) duce la
declanșarea primului război religios din cele 8
 1570 – pacea de la St Germain en Laye (ce încheia al 3-lea război)
reconfirma hughenoților libertățile din 1562 și, în plus, oferea partidei
hughenote 4 orașe în V Franței (La Rochelle, Montauban, La Charité și
Cognac), pe care aceștia le puteau fortifica
 24 august 1572 – ”masacrul din noaptea Sf. Bartolomeu” în urma căruia
sunt uciși între 5000-30.000 de hughenoți în Paris și toată Franța de către
catolici (Caterina de Medici a fost acuzată că a susținut masacrul)
 Hughenoții și-au consolidat bazele de putere în SV, în timp ce catolicii
(reuniți în 1585 în cadrul Ligii catolice) apelează la regele Spaniei, Filip II
 Regele Henric III (1574-1589) este nevoit să lupte împotriva Ligii catolice
aliindu-se cu regele Henric de Navarra, liderul protestanților
NOTĂ – Acest material este protejat de
 1589 – Henric IIIdrepturi
estedeasasinat
autor. de un susținător al Ligii catolice
NOTĂ – Acest material este protejat de
drepturi de autor.
 1589-1593: Henric de Navarra ”cucerește” regatul și se
convertește la catolicism (Paris vaut bien une messe - Parisul
merită o liturghie”)
 1594 – Henric este încoronat la Reims ca Henric IV, primul
rege din dinastia de Bourbon (1594-1789)
 1593-1598: Henric IV duce război cu Spania, care susținea
Liga catolică
 1598 – edictul de la Nantes restabilește pacea între catolici și
hughenoți, prin reconfirmarea libertăților religioase ale
protestanților, dar și prin recunoașterea libertății de
conștiință
 1598 – pacea de la Vervins încheia războiul cu Spania
NOTĂ – Acest material este protejat de
 1610 – asasinarea
drepturi delui
autor.Henric IV