ANGLIA

(c. 500 - 1485)

485)
NOTĂ – Acest material este protejat de drepturi de autor.
Orice distribuire neautorizată este pasibilă de sancțiuni conform legii

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Perioada anglo-
anglo-saxon
saxonăă
(500--1066) –I-
(500
• cca
cca.. 400
400--600
600:: migrația triburilor germanice ale anglilor, iuților și
saxonilor din NV Europei în Britania abandonată de romani în 407-
407-410;
410;
• Anglii (englezii
englezii,, English) – populațiile
populațiile din N și V; Saxonii – populațiile
din sud
• cca
cca.. 500
500--850
850:: formarea statelor anglo
anglo--saxone (peste 30
30))
• Cele mai importante:
importante: Kent (sec
(sec.. VI), Northumbria (sec
(sec.. VII), Mercia
(sec.. VIII), Wessex
(sec Wessex,, Essex (Londra), East Anglia, Sussex (Heptarhia)
• 597
597:: creștinarea lui Aethelbert, regele din Kent, sub autoritatea
Romei (trimisul papal, Augustin, a devenit primul episcop de
Canterbury))
Canterbury
• 829
829:: regele Egbert de Wessex reușește unificarea temporară a
regatelor sub sceptrul său, primind titlul de bretwalda
NOTĂ – Acest material este
• Londra devine capitală datorită
protejat de importanței
drepturi de autor.sale economice
 Anglia
la anul
800

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Perioada anglo-
anglo-saxon
saxonăă
(500--1066) –II-
(500 II-
• Creștinarea insulelor britanice urmează două modele
modele::
– Modelul irlandez
irlandez:: comunități monastice disparate, ce nu recunosc autoritatea
papală (Sf.
(Sf. Patrick, Sf.
Sf. Columban) și rămân separate de stat
– Modelul roman (misiunea lui Augustin din 596- 596-7): crearea unei rețele de
episcopii și parohii, ce se integrează în structurile de putere ale statului, dar se supun
cu prioritate Romei (arhiepiscopia de Canterbury, cea mai importantă)

• sec
sec.. IX
IX:: vikingii (danezii) cuceresc treptat regatele Northumbria, East
Anglia și Mercia, care intră în așa-
așa-numita Danelaw (”Legea daneză”)
• Regele Wessex
Wessex--ului, Alfred cel Mare (871-
871-899
899)) reușește să salveze
restul Britaniei de atacurile daneze (sistemul defensiv burh) – sunt
create premizele unificării Angliei sub un singur rege
• Alfred cel Mare este interesat să susțină o politică culturală de
anvergură (redactarea Cronicii Anglo
Anglo--Saxone după 890
890)) după model
carolingian NOTĂ – Acest material este
protejat de drepturi de autor.
Teritoriul ”Danelaw”
(sec. IX)

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
Cronica anglo
anglo--
saxonă
saxon ă
(sec. IX-
IX-XI)

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Perioada anglo-
anglo-saxon
saxonăă
(500--1066) –III-
(500 III-
• Edgar Pacificatorul (959-
959-975
975)) reușește să unifice regatele ”daneze”
Wessex-ului, fiind primul rege al Angliei (rex Angliae)
sub sceptrul Wessex-
• 1015
1015--1016
1016:: danezii conduși de Kanut cuceresc Anglia
• 1016
1016--1035
1035:: domnia vikingului Kanut cel Mare
Mare,, rege al Angliei
Angliei,,
Danemarcei (din 1018
1018)) și al Norvegiei (din 1028
1028))
• 1042
1042:: dominația daneză este înlăturată prin alegerea lui Eduard
Confesorul (1042-
1042-1066
1066))
• 1066
1066:: Sf
Sf.. Eduard Confesorul,
Confesorul, moare fără urmași – Harold
Harold,, conte de
Wessex, este ales rege
• Sept
Sept..-oct
oct.. 1066
1066:: ducele Normandiei, William Bastardul (Guillaume)
cucerește Anglia pentru a-și recăpăta tronul, fiind strănepot al Emmei
de Normandia, regină a Angliei (1002
1002--1035)
1035); Harold este înfrânt și ucis
la Hastings NOTĂ – Acest material este
protejat de drepturi de autor.
 Imperiul
lui Ka
Kanut
cel Mare

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
Uciderea lui Harold (1066)

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Anglia sub stăpânirea normandă
(1066--1189)
(1066
• Puterea regală crește fără precedent – regii normanzi reușesc să
concentreze puterea prin 3 mijloace
– Subordonarea nobilimii (acordarea de danii condiționare, jurământ de fidelitate - homagium
ligium, sprijinirea orașelor)
– Crearea unui aparat administrativ ,judiciar, fiscal și militar de guvernare (Cancelaria,
crearea Exchequer - Vistierie
Vistierie,, creșterea puterii sheriff
sheriff-- ilor ca instanțe de judecată, guvernarea
prin assizele regale, apariția Common Law – în timpul lui Henric II Plantagenet)
– Reforma clerului (Biserica
(Biserica engleză a fost obligată să se supună cu precădere jurisdicției regale –
Assizele de la Clarendon, 1164)

• Domnia lui William I (1066-

(1066-1087):
– Realizarea recensământului proprietăților din Anglia (Domesday Book –
1086))
1086

• Domnia lui Henri I Beauclerc (1100-

(1100-1135):
1100: emite Charta Libertatum (precursoarea Magnei Charta)
– 1100:
– 1106
1106:: re
recucerește
cucerește Normandia învingându
învingându--l pe Robert Courtheuse
– 1127
1127:: căsătoria dintre fiica lui Henri I, Matilda
Matilda,, și Geoffroi Plantagenet
Plantagenet,,
conte de Anjou NOTĂ – Acest material este
protejat de drepturi de autor.
Marele Domesday

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Turnul
Londrei
(început
de
William I)

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Dinastia Plantagenet
(1154--1399)
(1154 399) –I-
• Henric II Plantagenet (1154-
(1154-1189)
– Fondatorul ”Imperiului angevin” (prin căsătoria cu Eleanor de
Aquitania--1152)
Aquitania 1152): Anglia, Anjou, Normandia, Aquitania, Gasconia,
Irlanda (din 1171
1171),
), Scoția (din 1174
1174))
1164: cele 16 constituții de la Clarendon impun controlul regelui
– 1164:
asupra Bisericii
Bisericii;; opoziția arhiepiscopului de Canterbury, Thomas
Becket, duce la asasinarea acestuia (1170
1170))
1166:: Assizele de la Clarendon impun judecata cu jurați
– 1166
– Introducerea Common Law (jurisdicția teritorială)
– 1179-
1179-1184
1184:: Richard
Richard,, Henric și Geoffroy
Geoffroy,, trei din fiii lui Henric,
se luptă pentru controlul domeniilor angevine din Franța – Richard
iese învingător
– 1189:
1189: Richard InimăNOTĂde Leu se revoltă împotriva tatălui și îl obligă
– Acest material este
să cedeze regelui Franței,
protejat Filip II August
de drepturi de autor.
 Posesiunile
Plantagene--
Plantagene
ților în
Franța
(1154)

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
Regele Henric II Plantagenet și
arhiepiscopul Thomas Becket

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Dinastia Plantagenet
(1154--1399)
(1154 399) –II-
II-
• Richard I Inimă de Leu (1189-
1189-1199
1199)):
– 1190-
1190-1194
1194:: participă la cruciada a III-
III-a (cucerește Ciprul-
Ciprul-1191
1191,,
eșuează în fața Ierusalimului și încheie un armistițiu cu Saladin
Saladin--1192
1192,,
captivitatea din Austria
Austria--1192
1192--1193 )
– 1194-
1194-1199
1199:: război cu Filip August al Franței pentru controlul asupra
domeniilor angevine – Richard iese învingător
• Ioan fără Țară (1199-
1199-1216
1216))
– 1200:
1200: Ioan obținea de la Filip August recunoașterea sa ca rege al
Angliei în schimbul recunoașterii regelui francez ca suzeran
– 1203-
1203-1214
1214:: în urma războiului cu Filip August, Ioan este învins și
pierde Normandia
– 1207-
1207-1213
1213:: în urma conflictului cu papa Inocențiu III, Ioan se
recunoaște vasal al Sf.
Sf. Scaun
Scaun;;
– 1215,
1215, Runnymede:
Runnymede:NOTĂ Ioan acceptă
– Acest Magna Charta Libertatum
material este
(puterea regală este limitată dedrepturi
protejat de baronii regatului)
de autor.
Magna Charta Libertatum
(1215)

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Dinastia Plantagenet
(1154--1399).
(1154 399). Criza monarhiei
• Henric III (1216-
(1216-1272):
– Promovarea la curte a rudelor soției sale franceze, Eleanor de
Provence atrage nemulțumirea baronilor englezi
englezi;;
– 1258
1258:: Proviziunile de la Oxford – regele era nevoit să cedeze
puterea legislativă unui Consiliu de 15 baroni
– 1263
1263--1265
1265:: rebeliunea baronilor condusă de guvernatorul
Gasconiei, Simon de Montfort – alegerea primului Parlament
din istorie (1265
1265))

• Eduard I Picioare Lungi (1272-

(1272-1307)
– 1282: cucerirea principatului Wales
1282:
– 1290:: expulzarea evreilor din Anglia și confiscarea averilor lor
1290
– 1294: Eduard devenea suzeranul Scoției
– 1296--1298
1296 1298:: războiul anglo-
anglo-scoțian – Eduard iese învingător
(William Wallace este executat în 1305) 1305)
1295:: Parlamentul model (sunt reprezentați baronii și
– 1295
reprezentanții orașelor
NOTĂși comitatelor)
– Acest material este – primul parlament legal
constituit și convocat de rege
protejat de drepturi de autor.
 Dinastia Plantagenet
(1154--1399)
(1154 399) –IV-
IV-
• Eduard III (1327-
(1327-1377):
– 1333-
1333-1357
1357:: războiul cu Scoția încheiat prin Tratatul de la
Berwick prin care Anglia renunța la suzeranitate

– 1337-
1337-1360
1360:: prima fază a războiului de 100 de ani – armatele
engleze obțin două victorii importante (Cr
Cré
écy
cy--1346 și Poitiers
Poitiers--
1356,, ambele câștigate de Eduard Prințul Negru) iar Anglia păstra
1356
posesiunile franceze fără a mai presta jurământ de vasalitate
Franței

– 1369-
1369-1375
1375:: în cea dede--a doua fază a războiului de 100 de ani,
Eduard III pierde cea mai mare parte a teritoriilor deținute în Franța
(Tratatul de la Bruges
Bruges--1375)
1375)
NOTĂ – Acest material este
protejat de drepturi de autor.
 Războiul
de 100
de ani

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.
 Dinastia Lancaster (1399
(1399--1485)
• Printr
Printr--o lovitur
lovitură
ă de palat, familia de Lancaster
Lancaster,, prin Henric IV
(1399-
1399-1413
1413)), ocupă tronul Angliei
• Henric V Lancaster (1413-
(1413-1422):
– 1415-
1415-1420:
1420: campania din Franța – englezii obțin victoria de la
Agincourt (1415)
1415): Henric V impunea lui Carol VI Tratatul de la
Troyes (1420),
1420), prin care Anglia urma să moștenească coroana
franceză (1422
1422))
• Henric VI Lancaster (1422-
(1422-1461):
– 1429-
1429-1453: Anglia pierde toate teritoriile din Franța, cu excepția
portului Calais (stăpânit până în 1558)
– Parlamentul controlează strâns curtea regală (între 1400
1400--1440,
regii Angliei și-
și-au recrutat funcționarii doar cu acordul acestuia)
– 1455 1485:: războiul celor două roze (Casa de Lancaster și
1455--1485
Casa de York, ambele familii
NOTĂ fiind
– Acest originare
material este din fiii lui Eduard III)
protejat de drepturi de autor.
Lancaster York

NOTĂ – Acest material este

protejat de drepturi de autor.